Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia

Demonstrarea unor inegalităţi

Proprietăţi ale funcţiilor derivabile

Definiţie: Fie f:I→R, cu IdR, interval.
1. Spunem că punctul x00I este un punct de maxim local strict pentru f, dacă există
o vecinătate U a lui x0, astfel încât: f ( x) < f ( x0 ), ∀x ∈ U ∩ ( I \{x0 }) .
2. . Spunem că punctul x00I este un punct de minim local strict pentru f, dacă există
o vecinătate U a lui x0, astfel încât: f ( x) > f ( x0 ), ∀x ∈ U ∩ ( I \ {x0 }) .
Teorema lui Fermat:
Fie f:I→R derivabilă pe I. În orice punct extrem local din interiorul lui I, f’ este nulă.
Teorema lui Rolle:
Dacă funcţia continuă f:[a,b]→R este derivabilă pe (a,b) şi f(a) = f(b) atunci există
c∈(a,b) astfel încât f’(c) = 0.
Teorema lui Lagrange:
Dacă funcţia continuă f:[a,b]→R este derivabilă pe (a,b), atunci există c∈(a,b) astfel
f (b ) − f ( a )
încât = f ' (c) .
b−a
Consecinţe ale Teoremei lui Lagrange:
1. Fie f:E→R o funcţie derivabilă şi IdE un interval.
- Dacă ∀x∈I, avem f '(x)>0, atunci funcţia este strict crescătoare pe I.
- Dacă ∀x∈I, avem f '(x)<0, atunci funcţia este strict descrescătoare pe I.
2. Fie f:(a,b) →R o funcţi derivabilă şi c0(a,b). Dacă f ' se anulează în c
schimbându-şi semnul, atunci c este un punct de extrem local pentru f.
Teoremă. Dacă funcţia f este continuă şi derivabilă pe I (I – interval deschis), atunci:
1. între două rădăcini consecutive ale funcţiei există cel puţin o rădăcină a derivatei;
2. între două rădăcini consecutive ale derivatei există cel mult o rădăcină a funcţiei.
Teorema lui Cauchy:
Dacă f,g:[a,b]→R continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) şi g’(x)≠0, ∀x∈(a,b) atunci
f (b) − f (a ) f ' (c)
∃c∈(a,b) astfel încât =
g (b) − g (a ) g ' (c)
Funcţii convexe şi funcţii concave
1. O funcţie este convexă pe un interval real (a,b), dacă pentru ∀x1,x2∈(a,b) graficul
funcţiei pe intervalul (x1,x2) este situat sub segmentul de dreaptă care uneşte
punctele (x1,f(x1)) şi (x2,f(x2)).
2. O funcţie este concavă pe un interval real (a,b), dacă pentru ∀x1,x2∈(a,b) graficul
funcţiei pe intervalul (x1,x2) este situat desupra segmentului de dreaptă care uneşte
punctele (x1,f(x1)) şi (x2,f(x2)).
Propoziţia
1. Dacă funcţia f are derivată de ordinul al doilea strict pozitivă (f '(x)>0) pe intervalul
(a,b), atunci f este strict convexă pe (a,b).

1
Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia
2. Dacă funcţia f are derivată de ordinul al doilea strict negativă (f '(x)<0) pe intervalul
(a,b), atunci f este strict concavă pe (a,b).

Probleme rezolvate

Problema 1. Să se compare numerele eπ şi π e .

ln x
Rezolvare: Se consideră funcţia f : [e, +∞ ) → R , f ( x ) = .
x
1
( ln x ) '⋅ x − ( ln x ) ⋅ x ' x ⋅ x − ln x ⋅1 1 − ln x
Derivata funcţiei f, f '( x) = = = este
x2 x2 x2
negativă pentru orice x∈(e,+∞) şi f este continuă pe [e,+∞) rezultă că funcţia f este
strict descrescătoare pe [e,+∞). Atunci , cum e<π se obţine
ln e ln π
f ( e ) > f (π ) ⇒ > ⇒ π ln e > e ln π ⇒ ln eπ > ln π e ⇒ eπ > π e .
e π
1 1 1
Problema 2. Să se studieze mărginirea şirului xn = 1 + + + ... + ( n ≥ 1) .
2 3 n
Rezolvare: Demonstrăm inegalitatea: ln (1 + x ) ≤ x, ( x ≥ 0 ) . (1)
Considerăm funcţia
f : [0, +∞ ) → R , f ( x ) = x − ln (1 + x ) .
Funcţia este continuă pe domeniul de definiţie şi
1 x
f '( x) = 1− = , ∀x ∈ ( 0, +∞ ) . Atunci f '(x)>0, ∀x∈(0,+∞), prin urmare
1+ x 1+ x
funcţia este strict crescătoare pe domeniul de definiţie, adică f(x) ≥ f(0), ∀x∈(0,+∞),
de unde obţinem inegalitatea (1).
1
În inegalitatea (1) se consideră x = , ( n = 1, 2,... ) şi se obţine:
n
 1 1 1
ln  1 +  ≤ ⇔ ln ( n + 1) − ln n ≤ , ( n = 1, 2,....) . De aici se deduce:
 n n n
ln 2 − ln1 ≤ 1
1
ln 3 − ln 2 ≤
2
1
ln 4 − ln 3 ≤
3
..................
1
ln ( n + 1) − ln n ≤
n

2
Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia
1 1 1
Se însumează inegalităţile şi se obţine: ln ( n + 1) ≤ 1 + + + ... + . Cum
2 3 n
1 1 1
lim ln ( n + 1) = +∞ , din ultima inegalitate rezultă +∞ ≤ 1 + + + ... + , adică şirul
n →∞ 2 3 n
este nemărginit.
Problema 3. Pentru orice x > –1, α > 1are loc inegalitatea (inegalitatea J.Bernoulli):
α
(1 + x ) ≥ 1 + α x .
α
Rezolvare: Considerăm funcţia f :[−1, +∞) → R, f ( x ) = (1 + x ) − 1 − α x , unde α >1.
Calculăm derivata funcţiei: f ' ( x ) = α (1 + x )
α −1
(
− α = α (1 + x )
α −1
)
− 1 . Deoarece α
>1 rezultă că f '(x)<0 pentru x∈(–1,0) şi f '(x)<0 pentru x∈(0,∞) şi atunci funcţia f
este descrescătoare pe [–1,0] şi crescătoare pe [0,∞). Atunci punctul x=0 este punct
α
de minim, adică f(x) > f(0)⇒ (1 + x ) − 1 − α x > 1 − 1 , sau
α
(1 + x ) > 1 + α x, ∀x ∈[−1,0) ∪ (0, +∞), α > 1 . Pentru x=0 se obţine egalitatea
α
(1 + x ) = 1 + α x .
1 1
Problema 4. Dacă p, q ∈ R \ {0,1} au proprietatea + = 1 , a,b numere pozitive, atunci
p q
a p bp a p bp
sunt adevărate inegalităţile: ab ≤ + (pentru p>1) şi ab ≥ + (pentru p <1).
p q p q
Rezolvare: Considerăm cazul p > 1. Fixăm numărul pozitiv a şi luăm funcţia
a p bq
f : ( 0, +∞ ) → R , f ( b ) = + − ab . Derivata acestei funcţii este:
p q
f ' ( b ) = b q−1 − a şi determinăm monotonia.
1 1

f '(b)=0⇒ b q −1
−a =0⇒b q −1
=a⇒b=a q −1
. Pentru 0 < b < a q −1
⇒ f ' ( b ) < 0 şi
1

funcţia este descrescătoare, iar pentru a q −1

< b ⇒ f ' ( b ) > 0 , funcţia este crescătoare
1
 q1−1 
şi atunci b = a este un punct de minim local. Deci f ( b ) ≥ f  a  , ( b > 0 ) .
q −1
 
 
1 1 a p bp
Ţinând cont de + = 1 se obţine + − ab ≥ 0 . Analog se demonstrează şi
p q p q
cazul p < 1.
Problema 5. Să se demonstreze inegalitatea: sin x ≤ x , ∀x ∈ R .
Rezolvare: Considerăm funcţiile f , g : R → R , f ( x ) = sin x , g ( x ) = x , funcţii pare şi
atunci este suficient discutarea cazului x ≥ 0. Din sin x ≤ 1 se restrânge la cazul
0 ≤ x ≤ 1.

3
Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia
Luăm funcţia h : [0,1] → R , h ( x ) = x − sin x . Derivata funcţiei h, h ' ( x ) = 1 − cos x ,
h'(x) ≥ 0 datorită mărginirii funcţiei cosinus ( cos x ≤ 1, ∀x ∈R ) , atunci funcţia h
este funcţie crescătoare şi are loc inegalitatea f ( x ) ≥ f ( 0 ) sau
x − sin x ≥ 0, ∀x ∈ [0,1] , de unde sin x ≤ x, ∀x ∈ [0,1] . Ţinând cont de paritatea
funcţiilor f şi g şi de mărginirea funcţiei sinus obţinem: sin x ≤ x , ∀x ∈R .
Problema 6. Fie funcţia f : I →R convexa pe I. Atunci pentru orice
xj∈I (j = 1,...,n) si orice λj ≥0 (j = 1,..,n); λ1+λ2+...+λn=1 are loc inegalitatea
 n  n
f  ∑λj xj  ≤ ∑λj f ( x j ) .
 j =1  j =1
Rezolvare: Vom demonstra prin inducţie. Pentru n=2 inegalitatea este adevarată conform
definiţiei convexităţii. Să presupunem că pentru un n≥2 inegalitatea este adevarată şi
în cazul în care f este strict convexă, se verifică cu egal când variabilele au valori
egale şi o demonstrăm pentru n+1. Avem, pentru λ1, λ2,... λn+1>0, λ1+λ2+... +λn+1=1,
x1,x2, . . .,xn+1∈I,
f(λ1x1+λ2x2+. . . λn+1xn+1)=
 λ x + λn+1 xn+1 
= f  λ1 x1 + λ2 x2 + ...λn −1 xn−1 + ( λn + λn+1 ) n n ≤
 λn + λn +1 
 λ x + λn+1 xn+1 
≤λ1f(x1)+ λ 2f(x2)+. . .+ λn-1f(xn-1)+( λn+λn+1) f  n n ≤
 λ n + λ n +1 
 λn λn +1 
≤ λ1f(x1)+ λ2f(x2)+. . . +λn-1f(xn-1)+ (λn+λn+1)  f ( xn ) + f ( xn+1 )  =
 λn + λn+1 λn + λn+1 
=λ1f(x1)+ λ2f(x2)+. . . +λn+1f(xn+1).
Dacă f este strict convexă, atunci avem egalitate când sunt verificate simultan
λ x + λn +1 xn +1
condiţiile x1=x2=...=xn-1= n n şi xn=xn+1 ceea ce înseamnă x1=x2=.. .=xn+1.
λn + λn +1

Problema 7. Pentru orice numere nenegative x1,x2,...,xn este adevărată inegalitatea:

n x x ... x ≤ 1
x + x2 + ... + xn
1 2 n (inegalitatea Cauchy).
n
Rezolvare: Dacă unul dintre numerele numerele xj ,(j∈{1,…,n}) este 0, atunci inegalitatea
este evidentă.
Fie xj ,(j∈{1,…,n}). Considerăm funcţia f : ( 0, ∞ ) → R , f ( x ) = ln x . Calculăm
1 1
derivate a doua: f ' ( x ) = , f '' ( x ) = − 2 < 0 ⇒ funcţia este concavă pe mulţimea
x x
(0,∞). Pe baza inegalităţii Jensen deducem:
n
1  n 1  n 1
 n 1  x + x + ... + xn
∑j =1 n
ln x j ≤ ln  ∑ x j  ⇒ ∑ ln x j ≤ ln  ∑ x j  ⇒ n x1 x2 ... xn ≤ 1 2
n
.
 j =1 n  j =1  j =1 n  n
Problema 8. Fie x1, …, xn numere nenegative. Să se arate că funcţia

4
Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia
1
 xα + ... + xnα  α
f : [0, +∞ ) → R , f (α ) =  1 
 n 
este monoton crescătoare.
β
Rezolvare: Fie 0 < α < β. Considerăm funcţia h ( x ) = x , (x ≥ 0). Calculăm derivata a
α

β αβ −1 β  β  αβ −2
doua: h ' ( x ) = x , h '' ( x ) =  − 1 x > 0 , rezultă că h este convexă pe
α α α 
[0,+∞). Conform inegalităţii lui Jensen deducem:
 n 1 α n 1
h  ∑ x j  ≤ ∑ h ( xαj )
 j =1 n  j=1 n
 n 1 α n 1 α
sau ∑ xj  ≤ ∑ xj
 j =1 n  j =1 n
de unde se obţine f (α ) ≤ f ( β ) , funcţie crescătoare.
Problema 9. Să se arate că
3 3
sin α + sin β + sin γ ≤ ,
2
unde α,β,γ sunt unghiuri interioare unui triunghi.
Rezolvare: Considerămfuncţia f : [0, π ] → R, f ( x ) = sin x . Cum f '' ( x ) = − sin x şi
f ''(x)<0 pentru orice x∈(0,π], rezultă că f este o funcţie concavă pe [0,π]. Pe baza
inegalităţii Jensen se obţine:
α β γ  1 1 1
f  + +  ≥ f (α ) + f ( β ) + f ( γ ) ,
 3 3 3 3 3 3
π 1
sau sin ≥ ( sin α + sin β + sin γ ) ,
3 3
3 3
adică sin α + sin β + sin γ ≤ .
2
Problema 10. Să se demonstreze ca este adevarată inegalitatea (inegalitatea Göughens)
(1 + a1 )(1 + a2 ) ... (1 + an ) ≥ (1 + n a1a2 ... an )
n
,

unde aj ≥ 0 (j∈{1,2, ... ,n}).

Rezolvare: Fie f : R → R , f ( x ) = ln 1 + e( x
) . Determinăm convexitatea acestei funcţii. Derivata a
doua: f ' ( x ) =
ex
, f '' ( x ) =
e x
(1 + e ) − e ⋅ e = e + ( e ) − ( e ) = e > 0
x x x x x 2 x 2 x

1 + ex (1 + e )
x 2
(1 + e ) (1 + e )
x 2 x 2

⇒ funcţia este convexă pe R şi aplicăm inegalitatea lui Jensen:

5
Inegalităţi Virgil-Mihail Zaharia
  n
n
1
 n 1  n 1 ∑ ln a j
f  ∑ ln a j  ≤ ∑ f ( ln a j ) ⇔ ln  1 + e  ≤ 1 ln (1 + a ) ⇔
 ∑
j =1
n

 j =1 n  j =1 n  j =1 n
j

 
( ) (
n ln 1 + n a1 ... an ≤ ln ( (1 + a1 ) ... (1 + an ) ) ⇔ (1 + a1 ) ... (1 + an ) ≥ 1 + n a1 ... an ).
n

Digitally signed by Virgil-Mihail

Zaharia
6