VI.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

• CONSUMUL ŞI MEDIUL
Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la
noi cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste
posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot
mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul).
Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să
crească.
UN OM PREVENIT FACE CÂT DOI! Dacă nu schimbăm comportamentul acum,
viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale
din ce în ce mai reduse.
Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un
consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În
ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de
materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional va
trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă
copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la
rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect ci şi pentru că este în interesul nostru, pe
termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz
curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem
posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală.
Volumul de deşeuri eliminat poate fi privit ca reprezentând un indicator de eficienţă a
utilizării resurselor într-o societate, deoarece generarea în exces a deşeurilor este legată de
ineficienţa proceselor de producţie, durabilitatea scăzută a produselor puse pe piaţă şi
modele necorespunzătoare de consum.

• RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

Conceptul de ecociclu este legat de înţelegerea importanţei resurselor, pentru că
stocurile actuale de materii prime şi energie sunt limitate, existând pericolul epuizării unora
dintre ele în cateva zeci de ani. Singura resursă cu adevărat inepuizbilă este puterea
creaţiei umane în a găsi soluţii la probleme din cele mai diverse. Ceea ce astăzi sunt
considerate deşeuri, mâine ar putea fi considerate resurse.
Conceptul de ciclu evidenţiază posibilitatea găsirii unei modalităţi de analiză a
impactului produselor asupra mediului ambiant, permiţând astfel analiza efectelor negative
cauzate de impactul produsului asupra mediului pe întreg ciclul de viaţă, de la extracţie
până la reciclare.
Câteva dintre problemele de mediu sunt deja familiare cetăţenilor Europei. Una dintre
ele este cea a creşterii îngrijorătoare a cantităţii de deşeuri. La nivelul comunităţii europene
rezultă anual un volum de deşeuri de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane
de tone din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deşeuri toxice. În ultimii ani,
cantitatea de deşeuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident că această
tendinţă trebuie stopată dacă nu dorim să ne scufundăm în deşeuri.
În Comunitatea Europeană s-au iniţiat deja programe care încurajează firmele mici,
mijlocii şi mari din diverse ramuri ale industriei şi construcţiilor, să-şi dezvolte activitatea
celor trei RRR : recuperare-reciclare-refolosire a deşeurilor.
Problema care se ridică este de a corela politica de reciclare cu capacitatea pieţei
secundare de a absorbi aceste materiale, pentru a nu crea stocuri nedorite.
Simultan cu preocupările de recuperare şi reciclare a deşeurilor - componentă
importantă a preocupărilor legate de protecţia mediului, derivate din acestea - s-a dezvoltat

89
 şi managementul activităţilor specifice. Acţiunile din domeniul Managementului resurselor
naturale şi al deşeurilor urmăresc să asigure nedepăşirea de către consum a capacităţii de
regenerare a resurselor oferite de mediu, precum şi decuplarea folosirii resurselor de
creştere economică prin mărirea eficienţei utilizării resurselor şi reducerea deşeurilor. În
ceea ce priveşte deşeurile, scopul specific este reducerea cantităţii acestora, astfel ca până
în 2010 deşeul final să ajungă la 20% din produsul iniţial.
Europa se bazează foarte mult pe resursele naturale pentru a stimula dezvoltarea sa
economică. Producţia trecută şi actuală şi structura consumului au sprijinit creşterea
substanţială a bogăţiei în întreaga Europă. Cu toate acestea, preocupările privind implicaţiile
legate de utilizarea durabilă a resurselor sunt în ascensiune. În timp ce extracţia resurselor a
fost stabilizată în ultimul deceniu, dependenţa de importuri este în creştere, iar utilizarea
resurselor şi generarea de deşeuri continuă să crească.
Efectele directe asupra mediului ale utilizării resurselor includ degradarea terenurilor
fertile, penuria de apă, producerea de deşeuri, poluarea toxică, precum şi pierderea
biodiversităţii în ecosistemele terestre şi de apă dulce. În plus, efectele indirecte asupra
mediului, de exemplu legate de modificări la acoperirea terenului, pot avea efecte
considerabile asupra categoriilor de ecosisteme şi asupra sănătăţii.
Reciclarea şi prevenirea generării deşeurilor este strâns legată de utilizarea
materialelor. În medie, 16 tone de materiale sunt utilizate anual per persoană în UE, o mare
parte din ele transformându-se, mai devreme sau mai târziu în deşeuri: din cele 6 tone de
deşeuri totale generate anual per persoană, în jur de 33% provin din activităţile de construcţii
şi demolare, aproximativ 25% din industria extractivă, 13% din producţie şi 8% din
gospodării. Cu toate acestea, legături directe între utilizarea resurselor şi generarea de
deşeuri sunt dificil de cuantificat cu indicatorii actuali, din cauza diferenţelor metodologice în
contabilitate a acestora şi a lipsei seriilor de date pe termen lung.
Abordarea productivităţii resurselor şi a eficienţei energetice, prin înlocuirea resurselor
neregenerabile cu resurse regenerabile, precum şi abordarea decalajelor eficientizării
resurselor între Statele Membre poate să ofere oportunităţi pentru creşterea competitivităţii
europene.
Creşterea utilizării resurselor şi generarea deşeurilor sunt strâns legate de creşterea
economică şi creşterea prosperităţii. Utilizarea crescută a resurselor pentru a alimenta
creşterea economică ridică probleme în asigurarea aprovizionării şi a randamentelor
sustenabile, şi gestionarea impactului asupra mediului în ceea ce priveşte capacităţile de
absorbţie a ecosistemelor.
Factorii care afectează eficienţa resurselor includ nivelul tehnologic de producţie şi de
consum, cota de servicii faţă de industria grea, sistemele de reglementare şi sistemele
fiscale, precum şi cota importurilor în utilizarea resurselor totale.

• GESTIONAREA DEŞEURILOR
Evoluţia economico-socială, creşterea nivelului de trai şi a posibilităţilor de consum ale
populaţiei, au drept consecinţă creşterea alarmantă a cantităţii deşeurilor municipale produse
şi depozitate. Diversificarea compoziţiei deşeurilor municipale şi acumulările cantitative
produc un impact negativ asupra factorilor de mediu, care are tendinţa depăşirii capacităţii de
autoreglare a ecosistemelor.
Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de
pericolul potenţial pentru sănătate si mediu, precum şi de faptul că acestea conţin o serie de
materiale reciclabile a căror valorificare are drept rezultat economisirea de resurse naturale şi
diminuarea consumurilor materiale şi energetice.
Cantităţile de deşeuri destinate eliminării prin depozitare sau incinerare reprezintă
pierderile de materie şi energie care contravin principiilor unei dezvoltări durabile.
Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de
salubritate în mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii / tehnologii de eliminare

90
neadecvată unei gestiuni ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ
asupra mediului şi să constituie un risc pentru sănătatea publică.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor
publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un
agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea,
valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
Cantitatea de deşeuri menajere solide este destul de mică în comparaţie cu cantitatea
de deşeuri municipale solide generate de gospodării şi generatori similari. Cu toate acestea,
se valorifică nu numai fracţiunile de deşeuri rezultate din procesele industriale, dar şi
rezultate din gospodării, etc. prin staţii de transfer, direct de la firmele mici şi mijlocii, REMAT-
uri şi alte companii care realizează colectarea deşeurilor.
Dintre acestea: deşeurile municipale solide sunt trimise la depozite pentru deşeuri, în
timp ce o parte din fracţiunile de deşeuri sunt reciclate. În multe situaţii, unii generatorii
industriali au instalaţie de balotare şi transportă direct sau contractează servicii de colectare
a deşeurilor reciclabile. În ceea ce priveşte firmele mici, ar fi o soluţie apelarea la operatori de
tip REMAT.
Există mulţi producători de mărime medie şi mică care generează deşeuri industriale.
Aceştia trebuie toţi să deţină facilităţi pentru tratarea deşeurilor la locul de generare. Având în
vedere numărul mare de categorii de deşeuri şi cantităţile generate anual este necesară o
varitate de facilităţi pentru stocarea temporară a acestora. Pentru aceşti generatori poate ar fi
mai bine să apeleze la serviciile unor operatori care realizează tratarea deşeurilor.

• IMPACT (CARACTERIZARE)
Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului, precum şi de cele de
depozitare din anii anteriori dar şi deşeurile depozitate necontrolat, constă în afectarea
calităţii factorilor de mediu, şi anume:
- afectarea solului şi subsolului prin infiltrarea levigatului,
- infiltraţiile din depozitele de deşeuri afectează apele subterane şi apele de
suprafaţă,
- poluarea atmosferei prin: antrenarea de zgură şi cenuşă rezultate de la
termocentrale, antrenarea de către curenţii de aer a deşeurilor uşoare şi a particulelor de praf
produse în cursul operaţiilor de descărcare, nivelare şi compactare a deşeurilor, etc,
- emisia în atmosferă a gazului de fermentare rezultat din procesul de descompunere
a deşeurilor, gazele de eşapament evacuate de vehiculele.
La nivelul Regiunii Oltenia existau în anul 2010 8 depozite municipale de deşeuri
neconforme dintre care 2 au fost închise conform normelor în vigoare la sfârşitul anului 2010,
iar 6 urmează să fie închise în 2015 - 2017 precum şi mai multe amplasamente de
depozitare a deşeurilor în mediu rural a căror activitate a fost sistată în iulie 2009 şi care au
impact negativ asupra calităţii factorilor de mediu.
În afară de cele 4 depozite conforme existente (Depozit de deseuri solide urbane si
industrial asimilabile, MOFLENI, judeţul Dolj, Depozitul Tg Jiu, Depozitul de la Drobeta Turnu
Severin, depozitul Feţeni- judeţul Vâlcea) care sunt dotate cu sisteme de colectare a
levigatului.
Celelalte depozite existente nu deţin instalaţii de colecatre levigat şi nici instalaţii de
colectare a gazului de depozit.
La nivelul Regiunii există 9 depozite de deşeuri zgură şi cenuşă aparţinând
Complexelor Energetice. O parte dintre ele şi-au îmbunătăţit tehnologia de depozitare şi
începând cu septembrie 2010 au trecut la depozitarea zgurii şi cenuşii în tehnologia
fluidului dens astfel reducându-se poluarea prin antrenarea zgurii şi cenuşii.
De asemenea, la nivelul Regiunii există Depozitul ecologic de şlamuri şi nămoluri
Işalniţa aparţinând SC FORD Romania SA, depozit care şi-a sistat activitatea depozitarea din

91
anul 2009, Depozitul de deşeuri industriale periculoase aparţinând SC OLTCHIM SA care şi-
a sistat activitatea de depozitare, Depozitul de deşeuri nepericuloase aparţinând SNP
PETROM - SUCURSALA Craiova care şi-a sistat activitatea în anul 2008. Toate sunt
monitorizate post - închidere.
Populaţia suportǎ impactul deşeurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind şi sursǎ
generatoare şi receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe în cazul depozitǎrii
deşeurilor menajere, datoritǎ conţinutului mare de microorganisme printre care şi agenţi
patogeni care prin intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.
Din aceste considerente, gestiunea deşeurilor necesitǎ adoptarea unor măsuri
specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Uleiurile uzate fac parte din categoria deşeurilor periculoase pentru mediu si pentru
sănatatea oamenilor, sunt puţin degradabile şi distrug flora şi fauna dacă sunt deversate fără
discernamănt. Ars în spaţiu deschis degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu
impact cancerigen asupra sănatăţii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos
pentru sănătatea oamenilor, după ploaie substanţele conţinute de ulei ajung în sol şi
contaminează pânza freatică.
În Regiune au fost identificate şi inventariate echipamente cu conţinut de PCB,
echipamente care pot contamina mediul pe câteva trasee. Contaminarea se datorează parţial
manipulării şi depozitării improprii a produselor cu conţinut de PCB – uri, utilizării în diverse
ramuri industriale drept fluide hidraulice sau de transfer termic, etc. În plus, PCB – urile
scurse din echipamentele electrice deteriorate ajung pe sol şi în cele din urmă în râuri şi
lacuri. Odată ajunse în mediu, PCB-urile persistă un timp îndelungat cu tendinţa de a se
acumula în organismele vii, concentraţia crescând către nivelurile superioare ale lanţurilor
trofice, unde se găseşte şi omul.
În ceea ce priveşte bateriile şi acumulatorii gestionaţi necorespunzător deoarece
conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, componentele principale ale
bateriilor fiind alcalinii de magneziu şi zinc-carbon.

• PRESIUNI
Tot mai des, o parte dintre materiile prime, produse intermediare sau finale, deosebit
de complexe, se regăsesc în aer, apă şi sol. Ploile acide sunt relativ frecvente, ca urmare a
prezenţei bioxidului de sulf din aer, cauzată de dezvoltarea proceselor termice şi de utilizarea
unor combustibili inferiori. În atmosferă sunt evacuate importante cantităţi de oxizi de azot,
oxizi de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor antrenate de gazele de ardere, cu
efecte dăunătoare asupra vegetaţiei, în general şi direct sau indirect asupra omului.
Minele, instalaţiile de reciclat baterii şi cele în care se tratează pielea animalelor sunt,
de cele mai multe ori, zone cu o toxicitate extremă în ţările în curs de dezvoltare. Chimicalele
întâlnite aici provoacă retardarea la copii şi cancer.
La acest început de mileniu, lumea se află în efervescenţă. Schimbările care au avut
şi vor avea loc creează, într-o viziune optimistă, speranţe pentru remedierea, fie şi treptată, a
mediului.
Mediul natural, adică aerul, apa, solul şi subsolul, formele de viaţă pe care aceste
ecosisteme le creează şi le susţin reprezintă imaginea cea mai comună pe care omul
obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediu.
Însă, actualmente, mediul apare ca o realitate pluridimensională care include nu
numai mediul natural, ci şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie, şi
anume: de „component” al mediului şi de „consumator/beneficiar” al acestuia.
Conceptul actual de mediu înconjurător are un caracter dinamic, care caută să
cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor protejate în toată
complexitatea lor.
Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană:
• resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;

92
 • resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;
• resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
În întreaga activitate de protecţie a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai
folosirea raţională a acestor resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi
localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali; adoptarea de tehnologii de producţie
cât mai puţin poluante; echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport
generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra
mediului înconjurător; recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale
reutilizabile.
Creşterea economică se bazează în mare majoritate nu pe surse regenerabile de
energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni,
ţiţei, gaze naturale.
Problema reziduurilor activităţilor umane a luat proporţii îngrijorătoare, iar poluarea,
degradarea apei şi a aerului, ameninţarea păturii de ozon, deşertificarea, deşeurile toxice şi
cele radioactive – prin acumularea lor – provoacă alterarea calităţii factorilor de mediu.
Acestea reprezintă cauza unor dezechilibre în faună şi floră, în sănătatea şi bunul mers al
colectivităţii umane, în special din zonele supraaglomerate.

• TIPURI DE DEŞEURI

i. DEŞEURI MUNICIPALE
Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi
rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri
din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăsenesti.
Deşeurile municipale şi asimilabile conţin în cea mai mare parte categorii de deşeuri
care pot fi şi trebuie valorificate: hârtie, carton, plastic, metale, lemn, sticlă şi biodegradabile.
Pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de valorificare pe plan
naţional (de exemplu sticlă). În prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru
ambalajele PET şi hârtie/carton. Cantităţile reciclate provin, în principal, de la agenţii
economici şi într-o mai mică măsură de la populaţie. Alte circuite paralele de reciclare au la
bază colectarea pe străzi sau în zonele de depozitare. Ele reprezintă, de asemenea, o
pondere relativ importantă, dar greu de cuantificat.
Depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale, din totalul
deşeurilor municipale generate.
La nivelul Regiunii există 4 depozite de deşeuri municipale conforme în judeţele Dolj
(Depozit de deşeuri solide urbane şi industrial asimilabile, MOFLENI), Gorj (depozitul Tg Jiu),
Vâlcea (Feţeni) şi Mehedinţi (Drobeta Turnu Severin - Com. Izvorul Barzii, sat Halanga)
De asemenea, există depozite care au ca termen de închidere conform tabelului:

Tabelul 6.1.: Depozite de deşeuri neconforme, termene de sistare activitate, Regiunea Oltenia
Cantitati Cantitati
Judet Depozit An sistare depozitate in 2009 depozitate in 2010
(tone) (tone)
Dolj Calafat 2010 3650 3200
Dolj Segarcea 2015 2350 2070
Dolj Filiasi 2017 1000.350 1219.5
Olt Corabia 2017 16550 6938
Olt Bals 2017 6242 4390
Olt Caracal 2017 8287 5055
Mehedinti 16.07.2010
Strehaia 2010 21291.6 7415
sistat activitatea)
Valcea Horezu 2017 2367 3260
Total Regiune 61737.95 33547.5

93
 Fig. 6.1.: Cantitatea de deşeuri depozitată
cantitate a de de ş e uri de pozitată

33547.500

61737.950

cantitate (tone)

Cantitati depozitate in 2009 Cantitati depozitate in 2010

(tone) (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele neconforme a scăzut faţă de anul 2009

cu aproximativ 45,66%.
În mediul rural cele 949 spaţii de depozitare (Dolj – 309, Mehedinţi -143, Olt -459, Valcea -
35, Gorj-3) şi-au sistat activitatea, iar deşeurile generate de populaţie sunt colectate şi
transportate prin operatori economici autorizaţi, către spaţiile de depozitare controlate.
Conform PRGD pentru Regiunea 4, în structura deşeurilor municipale cea mai mare
pondere o au deşeurile menajere.
Compoziţia deşeurilor menajere colectate de la populaţie au următoarea structură:

Tabelul 6.2.: Compoziţia medie a deşeurilor menajere, Regiunea Oltenia

Material Ponderea (%)
Mediul urban Mediul Rural
Hârtie şi carton 12,49 7,91
Sticla 4,61 3,5
Plastic 7,83 8,46
Metale 5,51 2
Lemn 2,77 4
Biodegradabile 57,86 65,63
Alte tipuri de deşeuri 8,93 8,5

Aproape întreaga cantitate este eliminată prin depozitare.

Fig. 6.2.: Populaţia deservită

Populatia cone ctată la s e rvicii de s alubritate la

nive lul Re giunii Olte nia

7%

93%

Ur ban ( %) Rur al ( %)

Din totalul populaţiei conectată la servicii de salubritate numai 7% reprezintă

populaţia din mediul rural şi aproximativ 93% populaţia din mediul urban.
Acest calcul a fost făcut în baza numărului de contracte încheiate de generatori cu
operatorii autorizaţi. Numărul de contracte este fluctuant de la o lună la alta deoarece mulţi
generatori şi-au reziliat contractul.

94
 Realitatea este că aproape toate deşeurile generate se colectează şi se
depozitează de la toată populaţia din mediul urban.
În vederea dezvoltării unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor
precum, al reducerii impactului asupra mediului şi al reducerii cantităţii de deşeuri
biodegradabile depozitate, consiliile locale au obţinut finanţări prin programe europene în
vederea modernizării şi extinderii sistemului actual de colectare şi transport al deşeurilor.
Astfel, la nivelul Regiunii există 18 astfel de proiecte dar numai 12 sunt finalizate.
Proiectele au în vedere staţii de transfer, sisteme de colectare selectivă etc.
De asemenea, în cadrul proiectului ISPA “Managementul integrat al deşeurilor
municipale în Râmnicu Vâlcea” este cuprinsă şi instalaţia de compost, ce a fost dată în
funcţiune în anul 2010. Capacitatea noii staţii de compost este de circa 14.000 tone/an, iar
ciclul de compostare de 18 săptămâni. Compostarea se va face în mediu închis, într-o hală
de compostare cu un volum acumulat de 6500 m3 astfel încât să asigure existenţa a 6
grămezi de compostare. Amplasamentul este situat la o distanţă de 5 km faţă de centrul
oraşului Rm. Vâlcea, lângă Staţia de epurare a oraşului. n anul 2010 a fost prelucrată o
cantitate de 532,588 tone deşeuri biodegradabile, rezultând 55,87 tone compost utilizat de
Primăria Rm. Vâlcea pe spaţiile publice. Există potenţial de piaţă pentru compost şi în zona
de sud a judeţului Vâlcea, unde poate fi valorificat pe terenurile agricole (pentru grădini şi
sere).

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Deşeurile menajere periculoase sunt definite ca acele deşeuri care ar putea să
accentueze proprietăţile periculoase ale deşeurilor solide municipale, atunci când sunt
depozitate, incinerate sau convertite în compost.
Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a
lemnului, bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele utilizate pentru curăţat sunt
exemple de produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe
toxice chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare,
contaminează mediul.
La nivelul Regiunii nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte
colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, cu toate că, în
conformitate cu prevederile PRGD, administraţiile publice locale, prin firmele de salubritate,
sunt obligate să asigure colectarea separată şi tratarea corespunzătoare a acestui flux
special de deşeuri. Astfel, deşeurile periculoase din deşeurile municipale sunt colectate şi
depozitate împreună cu celelalte tipuri de deşeuri. Conform unui studiul al Institutului Naţional
de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, s-a ajuns la concluzia că 0,05%
din deşeurile municipale depozitate sunt periculoase.
Deşeurile periculoase din deşeurile municipale necesită o colectare specială în puncte
de colectare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale, în vederea
aplicării soluţiilor specifice de tratare pentru evitarea unor poluări accidentale.
Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în
întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele
naturale biologice care se produc în depozite, mai târziu contaminează solurile şi fac ca
tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de
suprafaţă.
Prin implementarea unui concept de colectare selectivă şi de depozitare a deşeurilor
periculoase pentru deşeurile menajere şi comerciale vor fi atinse următoarele obiective:
- reducerea gradului de toxicitate a deşeurilor depozitate în rampă,
- reducerea riscului legat de acest tip de deşeuri când acestea sunt depozitate în
rampă alături de deşeurile menajere.
În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectare. Acestea
sunt în mare parte uleiuri folosite la staţii service şi acumulatori uzaţi proveniţi de la magazine
şi din service-urile auto.

95
ii. DEŞEURI INDUSTRIALE
Situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi rămase în stoc la nivelul anului
2010, pentru regiunea Oltenia este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 6.3. Deşeuri colectate, valorificate şi rămase la nivelul anului 2010, Regiune
REGIUNEA IV S-V ARPM CRAIOVA
Cantitate / cantitate cantitate eliminată
tip deşeu Stoc/ tone
colectata (tone) valorificată (tone) (tone)
Sticlă 9719.507 11028.586 0.000 1404.487
PET 8942.322 9561.372 0.000 1615.470
PE 10083.102 9866.179 0.000 7327.643
Hârtie/carton 20879.791 18638.466 0.000 9700.838
Deş. lemnoase 83969.671 83694.165 0.000 4067.794
Rumeguş 21471.006 21653.389 0.000 1395.437

Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, reglementată prin HG

621/2005 cu completările şi modificările ulterioare, are ca scop prevenirea sau reducerea
impactului asupra mediului şi se aplică în condiţii de respectare a prevederilor specifice
privind siguranţa, protecţia sănătăţii şi igiena produselor ambalate.
În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la
procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, au fost
raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2010
Conform datelor raportate de agenţii economici, la nivelul Regiunii Oltenia, în anul
2010, prezentăm principalele rezultate obţinute şi interpretarea acestora:

Tabelul 6.4. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2010, Regiunea Oltenia
Cantitate de Cantitate Cantitate
Cantitate Cantitate
ambalaje introdusă Valorificată reciclată
valorificată reciclată
pe piaţă 2010 (%) (%)
67210,32 35458,14 31218,91 52,75 46,44

Cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă pe parcursul anului 2010 la nivelul

Regiunii a fost de 67210,32 tone din care cea mai mare parte a fost valorificată prin
reciclare.
Fig. 6.3.: Ambalaje introduse pe piaţă

Cantităţi de ambalaje introduse pe piaţă/valorificate/reciclate

35458.139

4239.225

31218.914

67210.323

cantitatea pusă pe piată 2010 valorificată prin reciclare

valorificare prin alte metode total valorificat

96
 Tabelul 6.5. Structura ambalajelor introduse pe piaţă, Regiunea
Oltenia
Structura ambalajelor
Sticlă 13.47%
Plastic 14.06%
Hârtie si Carton 18.94%
Metal 2.67%
Lemn 50.85%
Altele 0.01%
TOTAL GENERAL 100%

Figura 6.4. Structura ambalajelor introduse pe piaţă pe tipuri de material

Compoziţia ambalajelor introduse pe piaţă

0.01 13.47

14.06

50.85

18.94
2.67

Sticlă Plastic Hârtie si Carton Metal Lemn A ltele

Tabelul 6.6. Cantitatea de deşeuri de ambalaje gestionată în anul 2010 de către Consiliile Locale,
Regiunea Oltenia
antitatea de deşeuri de cantitatea de deşeuri
cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată
ambalaje preluată de ambalaje eliminată
din care prin:
Material din care
Total toxice sau Total alte forme
valorificată depozitare
periculoase reciclată de incinerare
energetic controlată
valorificare
Sticlă 8852.8 0 35.03 35.03 0 0 0 8817.77
Plastic 88789.1 0 525.91 525.81 0 0.1 0 88263.19
Hârtie si
Carton 12789.64 0 1158.38 1158.14 0 0.24 0 11631.26
Metal -
Aluminiu 2112.67 0 0 0 0 0 0 2112.67
Metal -
Oţel 1567.74 0 6.34 6.19 0.15 0 0 1561.4
Metal -
Total 3680.41 0 6.34 6.19 0.15 0 0 3674.07
Lemn 5810.04 0 0 0 0 0 0 5810.04
Altele 1936.38 0 7 7 0 0 0 1929.38
TOTAL
GENERAL 121858.4 0 1732.66 1732.17 0.15 0.34 0 120125.7

La sfârsitul anului 2010 în Regiunea Oltenia îşi desfăşurau activitatea 63 de operatori

economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje dintre care 16 operatori
economici sunt autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje dintre care 9 autorizaţi să
recicleze PET, 15 autorizaţi să recicleze Plastic (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS) şi 2 autorizaţi
să recicleze hârtie şi carton.

97
 Tabelul 6.7. Operatori economici reciclatori deşeuri de ambalaje, Regiunea Oltenia
Categorii de deseuri de ambalaje
reciclate
Tehnologia de reciclare
APM Agent economic
utilizată Plastic (HDPE,
Hartie/
PET PVC, LDPE, PP,
Carton
PS)
maruntire, spalare, uscare,
Vâlcea SC CIMPRA SRL X
granulare
maruntire, spalare, uscare,
Vâlcea SC BIAPLAST SRL X X
granulare
maruntire, spalare, uscare,
Vâlcea SC VILPLAST SRL X
granulare
maruntire, spalare, uscare,
Vâlcea SC VFM SRL X X
granulare
maruntire, spalare, uscare,
SC PLAST CONSTRUCT
Gorj granulare, injectare şi obţinere X
SRL
produse de uz gospodăresc
Mehedinti SC ROBSYLV COM SRL macinare, transformare in fulgi X X
Mehedinti SC DAL SRL macinare, transformare in fulgi X X
Olt SC BABY MAGIC SRL maruntire, granulare, extrudare X
Olt SC POP PRODPLAST SRL maruntire, granulare, extrudare X
Olt SC ESOX PRODIMPEX macinare, transformare in fulgi X X
Olt SC ROBDIX COM SRL macinare, transformare in fulgi X X
SC PLASTIC SERVICE
Dolj mărunţire, granulare X X
IMPEX SRL
Dolj SC MOVIPLAST măcinare, spălare X
taiere mecanica si cu flacara de
Dolj SC METAL COLECT X
oxigaz
granulator cu degazare
SC IULMARPLAST SRL
Dolj HDPE/LDPE,aglmerator, moara X X X
CUI 24539267
pentru plastic dur, hărtie, carton
presa balotare, moara macinat
Dolj SC PETKING SRL X X
mase plastice, extruder

La nivelul Regiunii Oltenia sunt arondaţi la sistemul de colectare selectivă 320082

locuitori din 12 localităţi. Cantităţile colectate sunt valorificate prin operatori autorizaţi.
Deşeurile sunt colectate în containere speciale pe fiecare tip de deşeu.

Tabelul 6.8. Deşeuri de ambalaje colectate prin proiectele de colectare selectivă implementate la nivelul Regiunii
număr localităţi

cantitate Cantitate cantitate

Cantitate cantitate Cantitate cantitate Cantitatea
nr.de plastic hârtie / hârtie /
Judeţ

PET PET plastic plastic sticlă

locuitori valorificată carton carton
colectată reciclată colectată reciclată colectată
arondaţi energetic colectată reciclată
(kg) (kg) (kg) (kg) (kg)
(kg) (kg) (kg)

OLT 4 110005 66750 23723 100 0 0 246240 191100 200

DOLJ 1 54375 4903.3 4903.3 803 803 0 6280 6280 0
VÂLCEA 4 82280 266500 266500 36310 36310 0 703220 703220 35830
MEHEDINŢI 1 11290 15700 1360 3450 1400 0 19700 15540 0
GORJ 2 62132 27320 23260 0 590 590 12050 5950 0
REGIUNE 12 320082 381173.3 319746 40663 39103 590 987490 922090 36030

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje este şi obligativitatea instituţiilor publice

conform Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice.
Conform acesteia instituţiilor publice au obligaţia implementării colectării selective a
deşeurilor amplasând în spaţii special amenajate recipienţi pentru colectarea selectivă a
deşeurilor. Fiecare instituţie este obligată să implementeze un sistem de informare şi
instruire.

98
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Deşeurile din construcţii şi demolări continuă să fie un flux de deşeuri sensibil,
deoarece în prezent nu se realizează o evidenta exactă a cantitatilor generate şi nici o
gestionare corespunzătoare.
La nivelul Regiunii, nu există o evidenţă clară a acestor tipuri de deşeuri şi nu
există societăţi autorizate care să realizeze reciclarea acestor tipuri de deşeuri.
În prezent doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este
raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită Autorizaţii de construire pentru
renovări/demolări/construcţii noi. Cele mai mari cantităţi, constând de regulă în resturi de
betoane, cărămidă sau mixte (cărămidă sau mortar) provin însă din zona societăţilor de
construcţii, care însă de regulă nu le declară, întrucât fie le concasează şi le reutilizează la
amenajarea drumurilor de acces în şantier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile
comunale, fapt mai mult sau mai puţin legal, fie le depozitează de cele mai multe ori în locuri
nepermise.
La nivelul Regiunii Oltenia nu există depozite inerte autorizate care pot accepta şi
deşeuri din construcţii şi demolări.
Până în anul 2009 în judeţul Dolj a funcţionat un operator autorizat să recicleze aceste
tipuri de deşeuri.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei
activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza
cantitatea de deşeuri generată.
Acestea sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici, pe baza
chestionarelor de anchetă statistică. Datele sunt analizate şi prelucrate de către Institutul
Naţional de Statistică, împreună cu Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru
Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Pentru raportul
curent nu se deţin date din ancheta statistică deoarece aceasta urmează a fi definitivată în
viitor.
Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţia
generatorului de astfel de deşeuri.
Deşeurile industriale nepericuloase
Conform datelor raportate de agenţii economici, principalele grupe de deşeuri
industriale valorificate sunt:
- deşeuri feroase şi neferoase;
- deşeuri din materiale plastice;
- deseuri lemnoase;
- anvelope uzate;
- deseuri din hârtie, carton.

Tabelul 6.9. Situaţia colectării şi valorificării fluxurilor speciale de deşeuri, regiunea Oltenia
Cantitate / tone Stoc/ tone
Denumire material
TOTAL Oltenia

colectata valorificata eliminata

PE 10083.102 9866.179 0.000 7327.643
Hartie/carton 20879.791 18638.466 0.000 9700.838
anvelope uzate 5273.164 5209.910 6.160 864.334
des. lemnoase 83969.671 83694.165 0.000 4067.794
rumegus 21471.006 21653.389 0.000 1395.437

Anvelopele uzate pot fi reciclate prin reşapare şi utilizate ca anvelope noi sau pot fi
mărunţite pentru a fi utilizate, preferabil în producţia de covoare sau ca izolaţie pentru
gazonul artificial sau ca şi combustibil alternativ pentru fabricile de ciment. Anvelopele uzate
sunt interzise la depozitare. După cum s-a estimat, majoritatea anvelopelor provin de la
vehiculele de transport şi nu de la producători industriali.

99
 În tabelul de mai jos se regăsesc cantităţile de deşeuri nepericuloase depozitate în
anul 2010, la nivelul Regiunii Oltenia.
Tabelul 6.10. Depozite lichide, Regiunea Oltenia
Cantitati depozitate Cantitati depozitate
Denumire operator
Judet in 2009 in 2010
depozit/localizare
(tone) (tone)
COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA -
Dolj 574774.000 488108.000
SE Craiova, Valea Mânăstirii
COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA -
Dolj 0.000 0.000
SE Isalnita II
COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA -
Dolj 843758.000 851873.000
SE Isalnita I
RAAN Dr.Tr.Severin - Sucursala
Mehedinti 650000.000 657160.000
ROMAG - TERMO
SC COMPLEXUL ENERGETIC
Gorj 1324386.000 1137592.000
ROVINARI SA, Cicani - Beterega
SC COMPLEXUL ENERGETIC
Gorj 1759350.000 1719770.000
TURCENI, Valea Ceplea
SC COMPLEXUL ENERGETIC
Gorj 1583415.000 1547793.000
TURCENI
Valcea SC UZINELE SODICE Govora 500136.310 519428.923

Valcea SC CET Govora SA 563318.000 563325.000

Total Regiune 7799137.310 7485049.923

Fig. 6.6.: Cantitatea de deşeuri depozitată

Cantitate a de de ş e uri de pozitată pe de pozite le de de ş e uri

lichide

7485049.923

7799137.310

cantitate (tone )

Cantitati depozitate in 2009 Cantitati depozitate in 2010

(tone) (tone)

Pana la finalizarea implementarii tehnologiei de evacuare in slam dens se va evacua

zgura si cenusa in varianta clasica de hidroamestec.
Cantitatea de deşeuri nepericuloase a scăzut faţă de anul precedent cu aproximativ
4%.
Tabelul 6.11. Depozite conforme de deşeuri nepericuloase industriale, Regiunea Oltenia
Depozit conforme în Cantitati depozitate 2009 Cantitati depozitate 2010
Judet
operare (tone) (tone)
Depozit de deşeuri
nepericuloase,
DOLJ 173.255 101.220
COMBINAT DOLJCHIM
- OMV PETROM SA

100
 TMK ARTROM,
OLT 3.910 3.060
conform-în operare
OLT ALPROM 58.000 71.000
Deşeurile periculoase reprezintă o problemǎ de importanţǎ deosebitǎ, atât prin
cantităţile de deşeuri generate, cât şi datoritǎ diversitǎţii compoziţiei. Cantitatea de deşeuri
industriale periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datoritǎ încetării activităţii unor unităţi
economice.
Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt: industria
chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii / acumulatori uzaţi),
activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii /acumulatori
uzaţi, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum şi acoperirile metalice - galvanizări
(emulsii uzate de la maşini unelte, nămoluri cu metale grele), activităţi miniere.
În Regiune singurul depozit de deşeuri periculoase aparţine operatorului ALRO
ALUMINIU PRIMAR, cantitatea de deşeuri periculoase depozitate în anul 2010 este de 721
tone.
Uleiurile uzate se supun H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
Producătorii şi importatorii de uleiuri, sunt obligaţi să asigure organizarea sistemului de
gestionare a uleiurilor uzate, corespunzator cantităţilor şi tipurilor de uleiuri introduse pe
piaţă.
La nivelul Regiunii Oltenia există 1 operatori autorizaţi să colecteze ulei uzat.
Cantitatea de ulei uzat colectată este valorificată prin regenerare, co – incinerare sau
eliminată prin incinerare de către operatori autorizaţi.

Tabelul 6.12. Operatorii economici autorizaţi pentru colectare ulei uzat, Regiunea Oltenia
Gestionarea uleiului uzat colectat Predarea s-a făcut în scopul:

Judeţ Colectori Stoc Cant Stoc Valorif Valorif prin Elim

Cant totală
01.01.2010 predată 31.12.2010 prin alt tip de inciner,
colec (t)
(t) (t) (t) regen (t). valorif (t). (t).
SC PREDCONSULT
Valcea SRL, Loc 11.740 119.243 107.630 23.353 100.680 6.950 0.000
PRUNDENI
SC DUMALI SRL.
Valcea 6.624 0.000 0.000 6.624 0.000 0.000 0.000
Loc Sutesti
Vâlcea 18.364 119.243 107.630 29.977 100.680 6.950 0.000
Gorj B.A.V. A Rovinari 65.078 0.000 0.000 65,078 0.000 0.000 0.000
Gorj 65.078 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
SC SERENA SRL
Mehedinti 0.000 1.490 1.000 0.490 0.000 0.000 1.000
Dr.Tr. Severin
0.000 1.490 1.000 0.490 0.000 0.000 1.000
SC ECO TOTAL
Dolj 6.851 256.186 256.336 6.701 0.000 256.336 0.000
Craiova
Dolj SC GUARDIAN SRL 6.15 7.106 0.038 13.218 0.000 0.000 0.038
SC GUARDIAN
Dolj 0.000 0.038 0.038 0.000 0.000 0.000 0.038
ECO BURN SRL
Dolj 13.001 263.330 256.412 19.919 0.000 256.336 0.076
Olt SC MAXIBREB SRL 1.875 68.125 70.000 0.000 0.000 70.000 0.000

SC ANTREPOZIT
Olt 0.000 73.100 17.400 55.700 0.000 17.400 0.000
ENERGETIC SRL
SC METAL
Olt 0.000 11.390 9.220 2.170 0.000 9.220 0.000
BIMETAL SRL, Bals
Olt 1.875 79.515 79.220 2.170 0.000 79.220 0.000
Regiune Oltenia 98.318 463.578 444.262 117,634 100.680 342.506 1.076

Din cantitatea de 463,578 tone ulei uzat colectat, 444,262 tone a predată în vederea
valorificării.

101
 Fig. 6.7.: Cantitatea de ulei uzat colectată/valorificată

Ulei uz at colectat - 2010

1.076

342.506

100.680

444.262

463.578

ca ntitate (tone )

Cantitatea totală colectată (t) Cantitatea predată (t)

Valorificării prin regenerare (t). Valorificării prin alt tip de valorificare (t).
Eliminării prin incinerare, cantitatea (t).

Tabelul 6.13. Generatori de uleiuri uzate exclusiv service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de
ulei, Regiunea Oltenia
judeţ/ număr Cantitatea Stoc Cantitatea Cantitatea stoc Predarea s-a făcut în scopul:
regiune generatori de ulei 01.01.2010 de ulei predată 31.12.2010 Valorificării Valorificării Valorificării Eliminării
proaspăt (tone) uzat (tone) (tone)
prin prin co- prin alt tip prin
consumată generată
regenerare incinerare de incinerare
totală (t)
(tone) (tone) valorificare (tone)
(tone)
(tone)

Vâlcea 17 382.192 64.599 192.089 220.398 36.289 158.230 0.000 52.785 9.340

Gorj 18 538.046 71.917 78.960 75.319 75.108 25.969 0.000 49.350 0.000
Mehedinti 43 132.596 47.404 81.479 78.092 49.397 1.896 0.000 76.353 0.000

Dolj 2023.195 195.122 176.987 226.988 145.475 53.313 0.000 111.030 62.615
36
Olt 18 873.408 68.739 1351.427 1376.370 45.294 74.670 1066.659 218.530 16.510

Oltenia 132 3949.437 447.780 1880.941 1977.167 351.563 314.078 1066.659 508.048 88.465

La nivelul Regiunii au fost identificaţi 132 generatori de uleiuri uzate, care în anul 2010
au generat 1880,941 tone ulei uzat. Aproximativ 85% din cantitatea generată a fost
valorificată, cea mai mare parte adică 53,94% valorificată prin co-incinerare.
Agenţii economici generatori de uleiuri uzate numai service-urile şi persoanele fizice
autorizate să facă schimbul de ulei în anul 2010.
Tabelul 6.14. Generatori de uleiuri uzate numai service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de ulei
judeţ/nr. Ulei Gestionarea cantităţii de ulei uzat: Predarea s-a făcut în scopul:
service - proaspăt Stoc la Cantitatea Cantitatea Stoc Valorificării Valorificări Valorificării Eliminării
uri consumat data de totală predată 31.12.20 prin i prin co- prin alt tip de prin
totală (t) 01.01.20 (tone) (tone) 10 (tone) regenerare incinerare valorificare incinerare(to
10 (tone) (tone). (tone). (tone). ne).

Mehedinti
22.805 5.832 16.371 15.728 4.322 9.710 0.000 0.000 6.018
27
Valcea 22 84.014 8.599 61.429 62.856 7.172 3.390 0.000 12.457 46.524
Gorj 23 11.769 24.211 13.729 12.779 16.971 2.330 0.000 12.609 0.000
Dolj 17 96.007 3.169 60.504 59.313 4.360 3.435 5.400 33.408 17.070
Olt 14 18.684 3.502 14.696 10.851 7.113 0.000 0.000 10.826 0.000
Regiune 83 233.279 45.313 166.729 161.527 39.938 18.865 5.400 69.300 69.612

102
 Tabelul 6.15. Generatori de filtre uzate
judeţ/nr. Gestionarea cantităţii de filtre de ulei uzate (tone) Predarea s-a făcut în scopul:
service - uri Stoc la data de Cantitatea Cantitatea Stoc la data de Valorificării Eliminării prin
01.01.2010 filtre de ulei predată 31.12.2010 prin co- incinerare(tone)
(tone) uzate (tone) (tone) (tone) incinerare(tone)

Mehedinti 27 2.966 1.652 0.758 3.658 0.000 0.758

Valcea 22 1.662 4.911 5.852 0.721 1.089 4.763
Gorj 23 2.078 5.097 1.503 4.717 0.000 1.423
Dolj 17 1.476 4.675 4.464 1.649 0.920 3.599
Olt 14 0.512 0.879 0.388 1.003 0.000 0.388
Regiune 83 8.694 17.213 12.965 11.748 2.009 10.931

De asemenea, în Regiune funcţionează SC GUARDIAN ECO BURN SRL, incinerator

de deşeuri periculoase. Pe parcursul anului 2010, el a incinerat 8,210 tone cantitate de ulei
uzat.
În ceea ce priveşte valorificarea uleiurilor uzate, legislaţia în vigoare prevede
următoarele:
• valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în
care uleiurile uzate se pretează acestei operaţii;
• în cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea,
valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare,
fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de
a prejudicia mediul.

iii. DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂŢI MEDICALE

În anul 2010, la nivelul regiunii s-au colectat 556,043 tone deşeuri medicale, ce au fost
neutralizare şi eliminate prin incinerare prin intermediul firmelor autorizate în acest scop din
regiune (în principal de către SC Guardian SRL Craiova).

Tabelul 6.16. Cantitatea de deşeuri generată de activităţile medicale

REGIUNEA IV S-V ARPM CRAIOVA TOTAL ANUL 2010
cant.colectată (t) cant. valorificată (t) cant. eliminată (t) stoc (t)
deşeuri spitaliceşti

Dolj 220.841 0 220.841 0

Gorj 66.8 0 66.8 0
Mehedinţi 56.487 0 56.487 0
Olt 95.997 0 95.997 0
Valcea 115.918 0 115.918 0
Regiune 556.043 0 556.043 0

Transportul deşeurilor medicale periculoase a fost efectuat de la spitale şi alte unităţi

medicale prin intermediul agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea şi transportul
acestor tipuri de deşeuri.
Tabelul 6.17. Firme transport deşeuri periculoase din Oltenia
Judeţ Operator economic
Dolj SC GUARDIAN ECO BURN SRL, Craiova
Dolj SC SIGMAFLEX SRL, Craiova
Dolj SC COGEN ENERGY MEDICAL COMPANY SRL, Craiova
Vâlcea SC DINCA NORICA SRL, Rm Valcea
Vâlcea SC ECOMEDICA SRL, Rm. Vâlcea
Gorj SC REXICONS SRL, Novaci
Gorj SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA, Târgu Jiu
Gorj SC ECO INIONA SRL, Târgu Jiu
Mehedinţi SC ALISA AND SRL, Drobeta Turnu Severin
Olt SPITALUL DE PNEMOFTIZIOLOGIE, Scorniceşti

103
 Olt SC EUROGRUP CONSTRUCT SRL, Slatina
Olt SC XTREME ECOGREEN, Slatina
Tabelul 6.18. Firme autorizate pentru eliminarea finală (incinerare) a deşeurilor
Judeţ Operator economic Tip incinerator
SC GUARDIAN ECO BURN SRL Instalaţie de incinerare deşeuri
Dolj
periculoase

Tabelul 6.19. Firme autorizate pentru eliminarea preliminară (sterilizarea) a deşeurilor medicale
Judeţ Operator economic
Dolj SC SIGMAFLEX SRL Craiova
Vâlcea Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea
Vâlcea Spitalul de Pneumoftiziologie "Constantin Anastasatu" Mihaeşti

iv. FLUXURI SPECIALE DEŞEURI

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului,
bifenilii policloruraţi şi compuşii similari sunt supuşi unui regim specific de gestiune şi control,
stabilit prin legislaţia în vigoare.
Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz la
operatorii economici se actualizează periodic, pe măsura eliminării unor echipamente scoase
din funcţiune şi a identificării de noi echipamente.
Agenţii economici care deţin echipamente cu conţinut de PCB în cantităţi mai mari de
50 ppm, şi-au întocmit planuri de eliminare a acestora.
Situaţia la nivelul anului 2010 este următoarea:

Tabelul 6.20. Inventarul şi programul eliminării echipamentelor cu PCB, regiunea Oltenia

Fara PCB- Planificat
Stoc Nou Planificat
semestrul II Nr. total Stoc pentru
sf. inventariate- Cantitate pentru Eliminat-
2010 buc.- sf. eliminare sf.
APM/ARPM sem. semestrul II ulei eliminare- Semestrul
(Nr. buc/ Nr. semestrul 2010 existentei
I 2010 (litri) 2010 II 2010
buletin II 2010 (buc) utile
2010 (buc.) (buc)
analiza) (buc)
SITUAŢIA CONDENSATORILOR SCOŞI DIN UZ (care nu mai pot fi folosiţi)
Dolj 4449 837 0 5286 67815 2747 137 5149
Olt 116 0 0 110 660 110 110 0
Mehedinţi 300 0 0 300 900 300 300 0
Total Gorj 92 0 0 92 1650 92 92 0
Vâlcea 132 0 0 132 1960 132 132 0
Total
5089 837 0 5920 72985 3381 771 5149
Regiune
SITUAŢIA CONDENSATORILOR IN FUNCŢIUNE
Dolj 1438 30 0 1468 22139 902 882 586 566
Olt 8087 0 0 8087 44861 550 550 7537 7537
Mehedinţi 124 0 0 9 27 9 0 9 0
Gorj 237 0 0 237 2540 75 75 162 162
Vâlcea 5 0 0 5 20 5 5 0 0
Total
9891 30 0 9806 69587 1541 1512 8294 8265
Regiune
SITUAŢIA TRANSFORMATORILOR ÎN FUNCŢIUNE care contin PCB SI POT FI TRANSPORTATI
Dolj 14 0 0 14 10282 7 7 7 7
Vâlcea 5 0 0 5 7431 5 5 0 0
Gorj 94 0 0 94 39162 14 7 86 84
Olt 37 0 0 37 33188 0 0 37 37
Total
150 0 0 150 90063 26 19 130 128
Regiune
SITUAŢIA TRANSFORMATORILOR SCOŞI DIN UZ (care nu mai pot fi folosiţi), care conţin PCB SI POT FI TRANSPORTAŢI
Dolj 3 0 0 3 4358 3 3 0
Gorj 1 0 0 1 160 1 1 0
Total
4 0 0 4 4518 4 4 0
Regiune

104
 Echipamentele au fost eliminate prin agenţi economici specializaţi: SC SETCAR
Brăila, SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC GUARDIAN SRL Craiova.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi
acumulatori stabileşte reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea
deşeurilor de baterii şi acumulatori şi să promoveze un nivel înalt de colectare şi reciclare a
deşeurilor de baterii şi acumulatori, precum şi reglementarea interzicerii introducerii pe piaţă
a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
În această acţiune sunt angajaţi producătorii, distribuitorii, utilizatorii şi operatorii direct
implicaţi în operaţiuni de tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.
Este necesară organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul
comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către întreprinderile sau
firmele specializate de reciclare.
Producătorii (importator, distribuitor, comerciant) de baterii şi acumulatori sau
organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească
sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori care să
permită utilizatorilor finali să se debaraseze de aceste deşeuri la un punct de colectare
accesibil, care să nu implice costuri pentru utilizatorii finali.
Distribuitorii sunt obligaţi să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii si
acumulatori atunci cand acestia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi.
Majoritatea bateriilor portabile vândute anual ajung la depozitele de deşeuri. Aici,
metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) se scurg în sol îi ajung în pânza freatică.
Ele distrug vegetaţia din zonă şi atacă sănătatea oamenilor. Aceste metale pot provoca
alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul conţinut într-o baterie
de ceas poate polua 500 de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de 50 de
ani. Bateriile ieftine, cumpărate de la tarabe, au o viaţă mai scurtă decât cele comercializate
în magazine, compoziţia lor nu este cunoscută cu exactitate, iar acest lucru îngreunează
reciclarea.
La nivelul Regiunii nu există operatori autorizaţi să colecteze bateriile şi acumulatorii
portabili. Aceste tipuri de deşeuri sunt colectate de către unele supermarket-uri prin punerea
la dispoziţia populaţiei a unor containere mici pentru aceste baterii şi acumulatori portabili.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

La nivelul regiunii Oltenia s-au autorizat pentru colectare 87 de operatori pentru
colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori. În cursul anului 2010 s-au colectat 6276.805
tone deşeuri de baterii şi acumulatori, din care 5978,917 tone au fost predate în vederea
tratării operatorilor specializaţi: SC ROMBAT SA Bistrita, SC NEFERAL SA Bucureşti,
MONBAT RECYCLING SRL.

Tabelul 6.21 Situaţia colectării / tratării deşeurilor de baterii şi acumulatori la nivelul anului 2010, Regiunea Oltenia
Judetul Denumirea Stoc la inceput Cantitate Cantitate trimisă Stoc la
operatorului de an colectată către tratare sfarsit de an
economic (Tone) (Tone) (Tone) (Tone)

SC ROMPRIOXIM
Valcea 3.870 521.340 521.340 3.870
IMPEX SRL

Valcea SC REMAT SA 6.052 188.597 170.816 1.283

Total Vâlcea 9.922 709.937 692.156 5.153

Dolj SC RECAV IMPEX SRL 9.344 196.394 0.000 1.068

Dolj SC SUPER SIM SRL 0.000 3.500 0.000 3.500

SC REMAT SCHOLZ
Dolj 0.069 10.989 0.000 0.069
FILIALA OLTENIA SRL

105
 SC REMAT BRASOV
Dolj SA ( fostul SC 3R SA 6.320 79.084 58.081 10.868
CRAIOVA)
Dolj SC DUNCOMET SRL 0.373 65.192 35.000 11.183

SC OLTMETAL
Dolj 0.694 0.360 0.000 0.694
CRAIOVA
SC ADIDRAD COM
Dolj 48.810 3,820.500 3,844.500 4.810
SRL
SC GUARDIAN SRL
Dolj Craiova 0.000 0.340 0.000 0.000

Dolj SC REMAT SA Craiova 0.000 0.340 0.000 0.340

SC COLLION IMPORT
Dolj 0.000 1.917 0.000 0.000
EXPORT SRL
Dolj 65.610 4178.616 3937.581 32.532
Gorj SC REMAT SA Craiova 0.336 0.000 0.000 0.056

Gorj SC ADISTIL COM SRL 0.380 0.000 0.000 0.380

SNLO Tg. Jiu ,UVA
Gorj ROVINARI BAVA 1.040 1.572 0.000 0.892
Rovinari
Gorj SC REMAT GORJ SA 36.440 248.300 282.820 1.920

SC VIOPALL TURISM
Gorj 0.000 1,72 0.000 1,72
SRL

Gorj SC OLGAMI PROD SRL 0.000 9.137 9.137 0.000

Gorj 38.196 249.872 282.820 3.248

Olt SC REMAT OLT SA 3.000 216.000 208.000 11.000

Olt SC OLTMETAL SA 0.000 6.000 0.000 1.000

SC REMAT SCHOLZ;
Olt 0.000 12.230 0.000 0.000
filiala Oltenia
Olt 3.000 234.230 208.000 12.000
S.C.REMAT SCHOLZ
Mehedinţi FILIALA OLTENIA 6.456 281.260 278.200 9.516
S.R.L.
S.C.REMAT SCHOLZ
Mehedinţi FILIALA OLTENIA 1.767 23.940 0.000 0.000
S.R.L.
S.C. NEW COMPANY
Mehedinţi 12.040 598.950 560.160 8.950
RECYCLING S.R.L.
Mehedinţi 20.263 904.150 858.360 18.466
Regiune 136.991 6276.805 5978.917 71.399

Astfel, din cantitatea colectată în anul 2010, 95,25% a fost tratată.

Nămoluri
Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri
biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel, nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor
de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri periculoase. Aceste nămoluri rezultate de
la epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură (având în vedere compoziţia sa
preponderent organică), dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole
rezultate. Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de
epurare sunt reprezentate de valorificarea în agricultură şi valorificarea energetică. Pentru a
se putea utiliza drept fertilizant în agricultură, nămolul generat din treapta biologică a staţiilor
de epurare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul comun al MMGA şi al
MAPDR nr. 344/708/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură.

106
 În aplicarea Directivei 86/278/EC, privind protecţia mediului şi în particular, a solului,
atunci când nămolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agricultură, anual se
realizează baza de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare orăşenesti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din
industrie.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Conform datelor existente, la nivelul regiunii există mai multe staţii de epurare uzate
orăşeneşti şi industriale.
Nămolul rezultat in urma epurării apelor uzate este stocat iar după deshidratare este
transportat, în cele mai multe cazuri, la depozitele de deşeuri municipale existente.
În prezent se caută soluţii de tratare care includ co-incinerarea în instalaţiile de
obţinere a cimentului, sau posibil în instalaţii mari de ardere. În prezent, la nivelul Regiunii nu
există instalaţii de tratare/valorificare (compostare, fermentare anaerobă, co-incinerare) a
nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea fiind eliminate prin
depozitare.
În judeţul Dolj există o staţie de epurare a apelor uzate la Calafat, instalaţie ce
produce aproximativ 15.000 t/an de nămol, care este stocată temporar.
Pentru Municipiul Craiova, Compania de Apă Oltenia SA, a pus în funcţiune, la 1 iulie
2011, o Staţie de epurare cu treaptă terţiară, finanţată prin fonduri ISPA. Instalaţia este
amplasată în localitatea Făcăi, care are ca scop epurarea apelor pluviale şi a apei uzate
provenite de la consumatorii casnici şi industriali.
Staţia de epurare are capacitatea proiectată de preluare a apelor uzate de 10m3/s.
La nivelul judeţului Vâlcea există un număr de 10 de staţii de epurare a apelor uzate
orăşeneşti şi 6 staţii de epurare a apelor uzate industriale, din a căror activitate rezultă
nămoluri.
Judeţul Vâlcea deţine un număr de 10 staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti, după cum
urmează: Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni, Bălceşti, Băile Govora, Băile Olăneşti,
Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu. Cantitatea de nămoluri uscate rezultată în anul 2009
în staţiile de epurare orăşeneşti de pe teritoriul judeţului Vâlcea este de 2165,68 t, o parte
fiind stocată pe paturile de uscare din staţiile de epurare, iar o alta în depozite de deşeuri,
după caz. Problema cu care ne confruntăm, ca şi in anii precedenti, rămâne lipsa analizelor
pentru nămolurile rezultate în staţiile de epurare. Doar SC ACVARIM SA deţine analize
pentru nămolul rezultat, restul operatorilor staţiilor de epurare s-au confruntat cu probleme
financiare, neputând efectua aceste analize.
În judeţul Olt cantitatea de nămol generată de staţiile de epurare orăşeneşti este de 1069
tone.
În Judeţul Mehedinţi există :
- trei staţii de epurare a apelor uzate menajere : în Municipiul Orşova cu operator S.C.
FLORICOLA S.A., în oraşul Baia de Aramă cu operator Primăria Baia de Aramă, în oraşul
Vînju Mare cu operator Primăria Vînju Mare.
- Staţie de preepurare a apelor uzate menajere – în oraşul Strehaia cu operator S. C. FLAPS
S.A.
Cantitatea de nămol rezultată este de 16 tone.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de
canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile
necesare pentru utilizare în agricultură, de aceea trebuie avut în vedere asigurarea
funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de
deversarea acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti.
Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală având
capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de
epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi deversând în cursurile de apă

107
receptoare debite de apă insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările
directe de ape neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. Cauzele funcţionării
necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura
fizică a instalaţiilor şi a neglijenţei în exploatare.
Din datele deţinute de APM Dolj, cantitatea de nămol rezultat în urma epurării apelor
uzate industriale este de aproximativ 435,32 tone.
Din păcate, aproape întreaga cantitate este depozitată.
Judeţul Vâlcea deţine un număr de 6 staţii de epurare a apelor uzate industriale, şi
anume: SC AVICARVIL SRL Frânceşti, SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA, SC
CONSERVIL SA, SC MAGNETTO-WHEELS SA Drăgăşani, SC Uzina Mecanică BĂBENI
SA, SC OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Principalele obiective al H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice

şi electronice (DEEE) sunt:
• prevenirea producerii deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, denumite în
continuare DEEE, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora,
astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate;
• îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului şi sănătatea populaţiei ale
tuturor celor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice, ca de
exemplu: producători, importatori, distribuitori, consumatori şi, în mod deosebit, ale acelor
operatori economici care sunt direct implicaţi în colectarea, tratarea, reciclarea, valorificarea
şi eliminarea nepoluantă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
În ceea ce priveşte colectarea selectivă unităţile administrativ-teritoriale au
următoarele obligaţii:
a) să organizeze, să gestioneze şi să coordoezea colectarea separată a deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice de la gospodăriile particulare, inclusiv a celor care nu
conţin componentele esenţiale sau a celor care conţin alte deşeuri decât DEEE, şi transportul
acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare;
b) să predea DEEE colectate către producătorii sau organizaţiile colective ale acestora
în vederea realizării tratării/reciclării DEEE colectate;
c) să asigure existenţa şi funcţionarea cel puţin a unui punct de colectare selectivă a
DEEE provenite de la gospodăriile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un
punct de colectare în fiecare localitate;
Operatorii economici care tratează, reciclează sau valorifică DEEE, raportează la
A.P.M., anual, până la data de 30 aprilie, informaţii privind cantităţile de DEEE preluate, din
care:
• cantitatea de deseuri valorificabile rezultate din procesare (pe categorii de materiale
şi substanţe);
• cantitatea de deşeuri nevalorificabile destinate eliminării;
• cantitatea de deşeuri tratate în ţară;
• cantitatea de deşeuri exportate pentru a fi tratate în alte state.
În vederea atingerii ţintei naţionale de colectare a DEEE de 4 kg/locuitor în toate
judeţele din regiune au fost organizate campanii de colectare a acestor tipuri de deşeuri.
Astfel, în cadrul campaniilor naţionale de colectare a deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice organizate în cursul anului 2010 a fost colectată o cantitate de
aproximativ 91,21 de tone prin campania naţională Marea Debarasare şi 1791,664 tone
colectate de operatorii autorizaţi SC REMAT, SC ADIDRAD, SC OLTMETAL, SC REAL SA
Craiova, SC BAUMAX SA Craiova, SC METRO SA Craiova, SC DEDEMAN SA Craiova
dintre care 79,990 tone au fost valorificate.

108
 Tabelul 6.22. Cantităţi de DEEE colectate prin operatori autorizaţi, Regiunea Oltenia
stoc la Greutate trimisa la
Stoc la inceputul anului Greutate
sfarsitul anului tratare in Romania
2010 (tone) colectata (tone)
(tone) (tone)
84.042 1791.664 52.125 1781.662
Sursa: Baza de date DEEE

La nivelul Regiunii există 32 de operatori economici autorizaţi să colecteze DEEE,

dintre care 6 sunt autorizaţi să trateze DEEE iar 3 să valorifice.
Asociaţiile Recolamp şi Ecotic au produs Colţ Verde de Acasă, un prieten care te
ajută să gestionezi corect aceste deşeuri. Odată umplut, deşeurile se pot depozita
în Colţurile Verzi aflate în incinta marilor retaileri, în unităţile UniCredit Ţiriac Bank sau în
compania ta.
La nivelul regiunii, în marile companii şi în undele instituţii publice există astfel de
locaţii unde populaţia are acces pentru a depune aceste tipuri de deşeuri: aparate electrice şi
electronice, becuri şi tuburi fluorescente, baterii.

Vehicule scoase din uz

Obiectivul principal al legislaţiei privind vehiculele scoase din uz este de a stabili
dispoziţii care urmăresc în primul rând prevenirea formării de deşeuri de la vehiculele scoase
din uz şi, în plus, refolosirea, reciclarea şi alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din
uz şi a componentelor acestora pentru a reduce eliminarea de deşeuri, precum şi
îmbunătăţirea din punct de vedere ecologic a activităţii tuturor operatorilor economici implicaţi
în ciclul de viaţă al vehiculelor, în special a operatorilor direct implicaţi în tratarea vehiculelor
scoase din uz.
Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte
evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu
unităţile de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a vehiculelor, în scopul evitării
prejudiciilor produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii
de colectare.
La sfârşitul anului 2010 în Regiune, îsi desfăşurau activitatea un număr de 28
operatori economici autorizaţi pentru activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din
uz.
Conform Bazei de date VSU, în anul 2009 la nivelul judeţului Dolj au fost colectate
2538 vehicule scoase din uz, cu o masă la recepţie de 1555,330 tone. Cea mai mare parte
din această cantitate a fost recuperată şi valorificată prin diferite modalităţi.

Tabel 6. 23. Deşeuri rezultate din dezmembrări, judeţul Dolj

materiale recuperate/ cantitate cantitate
cantitate cantitate
modalităţi de valorificată eliminată stoc (t)
reutilizată (t) reciclată (t)
valorificare energetică (t) eliminare (t)
baterii 0 2.63 0 0 2.44
uleiuri 0 0.546 0.872 0.102 8.907
componente metalice 0 1345.483 0 0 5.04
componente de plastic 2.654 27.24 0 0 9.439
anvelope 0 0.937 1.782 0 25.941
sticla 0 1.092 0 0 15.637
alte materiale (scaune,
0 12.43 0 16.008 46.758
cauciuc, plastic, lemn)
TOTAL 2.654 1390.358 2.654 16.11 114.162

109
 Figura 6.8. Deşeuri valorificate/eliminate/stocate, judeţul Dolj

1390.358

114.162
2.654 2.654 16.11

reutilizat reciclat valorificată eliminat stoc

Energetică

Din cantitatea dezmembrată 92% a fost valorificată prin reciclare iar 7% se află în
stoc. Cea mai mică cantitate şi anume 0,17% a fost valorificată energetic.
VSU-urile reprezintă doar vehicule dezmembrate care au fost golite de orice lichide şi
alte componente periculoase. Numărul pare a fi subestimat, probabil pentru că multe
vehicule sunt raportate ca fier vechi sau metale mărunţite.
Fier vechi, plastic şi sticlă - aceste materiale sunt colectate şi trimise spre valorificare
la fabrici din industria siderurgică sau fabrici de materiale plastice.
În anul 2010 la nivelul judeţului Dolj au fost colectate 7282 vehicule scoase din uz care
au fost tratate/dezmembrate, iar la nivelul judeţului Olt 3914 VSU.
Datele privind cantităţile rezultate în urma tratării/dezmembrării, pentru anul 2010, vor
fi evidenţiate în starea mediului pe 2011.
Se impune dezvoltarea de sisteme de reciclare/valorificare a deşeurilor provenite de la
vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care acestea sunt
tehnic fezabile precum şi integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin
din deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule şi alte produse, pentru dezvoltarea
pieţelor de materiale provenite din deşeuri.

v. COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

La nivelul Regiunii Oltenia sunt arondaţi la sistemul de colectare selectivă 320082
locuitori din 12 localităţi. Cantităţile colectate sunt valorificate prin operatori autorizaţi.
Deşeurile sunt colectate în containere speciale pe fiecare tip de deşeu.
Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje este şi obligativitatea instituţiilor publice
conform Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice.
Conform acesteia instituţiilor publice au obligaţia implementării colectării selective a
deşeurilor amplasând în spaţii special amenajate recipienţi pentru colectarea selectivă a
deşeurilor. Fiecare instituţie este obligată să implementeze un sistem de informare şi
instruire.

• PLANIFICARE (RĂSPUNS)
i. DIRECTIVA CADRU PRIVIND DEŞEURILE

Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile – ţinte şi obiective

Directiva Cadru privind deşeurile (75/442/CEE) a fost iniţial adoptată în 1975 pentru a
furniza cadrul pentru o gestionare eficientă a deşeurilor în UE.

110
 În 1991, luând în considerare experienţa Statelor Membre în implementarea directivei
pâna la acea dată, Directiva Cadru privind deşeurile a fost amendată prin Directiva
91/156/CEE. Una din principalele modificări aduse a fost extinderea obiectivelor şi
controalelor pentru valorificarea deşeurilor, incluzând reciclarea, reutilizarea/refolosirea şi
utilizarea deşeurilor ca sursă de energie prin recuperarea acesteia. De asemenea, a fost
introdusă o definiţie a deşeurilor unică la nivel european. Listele operaţiunilor de valorificare
şi eliminare au fost revizuite prin Decizia 96/350/CE.
Directiva conţinea prevederi cu scopul de a direcţiona politica de gestionare a
deşeurilor, care include măsuri referitoare la prevenirea/reducerea deşeurilor şi ierarhia
deşeurilor, principiile auto-suficienţei şi al proximităţii, planificarea gestionării deşeurilor,
autorizarea şi înregistrarea agenţilor economici care efectuează operaţii de eliminare şi
valorificare a deşeurilor, a colectorilor şi transportatorilor de deşeuri, a comercianţilor şi
intermediarilor, inspecţiile periodice ale acestora, principiul “poluatorul plăteşte”. Statele
Membre erau obligate să transpună şi să implementeze Directiva până în 1993.
Datorită complexităţii la care se ajunsese în ultimii ani, Comisia Europeană a luat
hotărârea de a „codifica” Directiva Cadru privind deşeurile. Codificarea este procesul prin
care texte legale revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate
versiunile precedente. Astfel, a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile.
În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul
European Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive
(Directiva 2006/12/CE împreună cu Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea
uleiurilor uzate şi 91/689/EEC referitoare la deşeuri periculoase). Directiva 2008/98/CE a
intrat în vigoare la 12.12.2010.

Priorităţile Directivei 2008/98/CE

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile este reducerea la
minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii
populaţiei şi a mediului.
Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi
să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor.
Dintre modificările importante aduse de această Directivă menţionăm:
- adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea cazurilor în care rezultatele
secundare ale unui proces de producţie sunt subproduse (nu deşeuri) precum şi a
momentului în care un deşeu încetează să mai fie deşeu (“end of waste”);
- clarificarea definiţiilor anumitor operaţiuni de gestionare a deşeurilor;
- introducerea responsabilităţii extinse a producătorului ca mijloc de sprijinire a
proiectării şi producerii de bunuri care facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe
toată durata de viaţă a produsului, inclusiv propria reparare, reutilizare,
dezasamblare şi reciclare;
- includerea prevederilor referitoare la deşeurile periculoase;
- clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de Gestionare a Deşeurilor şi
specificarea necesităţii luării în considerare a întregului ciclu de viaţă al deşeurilor în
momentul elaborării lor;
- solicitarea ca Statele Membre să elaboreze Programe de Prevenire a generării
deşeurilor până la 12 decembrie 2013.
Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile conţine, printre altele, prevederi în
domeniul prevenirii (adoptarea de indicatori pentru monitorizarea prevenirii, adoptarea unei
politici de ecodesign, stabilirea de obiective de prevenire prin aplicarea celor mai bune
practici, etc.) şi în domeniul reciclării. Statele Membre vor organiza sisteme de colectare
separată cel putin pentru hârtie, metal, plastic, sticlă până în 2015. Se impun ţinte de
pregatire pentru reutilizare si reciclare a deşeurilor de minimum 50% din masa totala pentru
deşeurile menajere şi asimilabile până în 2020, şi pregătirea pentru reutilizare, reciclare si
alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatii de umplere care utilizează deşeuri
pentru min 70% din masa deşeurilor provenite din activităţile de construire şi desfiinţare.

111
 Această orientare a UE demonstrează hotărârea în favorizarea opţiunilor aflate pe
treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor şi, în cazul României, impune adoptarea de
măsuri energice în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara
noastră este depozitarea deşeurilor.
Mai mult decât atât, această Directivă promovează:
- utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi aplicarea practică a ierarhiei deţeurilor
- minimizarea impactului negativ asupra sănătăţii populaţiei si mediului datorat
generării deşeurilor;
- considerarea întregului ciclu de viaţă al produselor;
- măsuri care să urmărească decuplarea (ruperea) legăturii dintre creşterea
economică
şi generarea deşeurilor;
- introducerea de măsuri pentru a eficientiza sistemul de sancţiuni, proporţionale şi cu
efect de descurajare a acelora care încalcă dispoziţiile directivei;
- indroducerea de măsuri care să asigure sortarea la sursă, colectare şi reciclarea
fluxurilor de deşeuri prioritare.

• PERSPECTIVE
Tendinţe privind generarea deşeurilor
Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă
de o deosebită actualitate datorată, atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora
(care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul
înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale
refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor
segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii
social-economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii
dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de
consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor)
creşte odată cu creşterea nivelului de trai. Cresterea producţiei economice, dar şi
gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deseuri.

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;
evoluţia economiei; racordarea la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza
activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privind
mediul înconjurător, nivelul de trai.
Cu toate că, pe termen scurt şi mediu, principala opţiune de gestionare a deşeurilor va
fi în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi
de a asigura alinierea la practicile europene, de evitare, pe cât posibil, a soluţiilor de
eliminare finală (depozitare, incinerare).
Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce
societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea
acestora, iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să
poată fi reutilizate sau reciclate.
Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăsenesti, s-a luat în
considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, şi s-a
prognozat o crestere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând
proporţional şi cantitatea de nămol generată.
Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o
creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveste generarea.

112
 Populaţia regiunii este in uşor declin şi se va urbaniza mai mult. Acest curent urmeză
să se continue pe durata perioadei planificate. Totuşi, schimbarea este neînsemnată în
raport cu impactul net aşteptat pentru generarea deşeurilor.
Tabel 6.24. Previziune asupra populaţiei din Regiunea 4 - Institutul Naţional Român de Statistică
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Pop mii 2248 2234 2220 2207 2193 2318
% Urbană 47.57 47.63 47.70 47.77 47.83 47.24
% Rurală 52.43 52.37 52.30 52.23 52.17 52.76
Pop Urbană mii 1069 1064 1059 1054 1049 1095
Pop Rurală mii 1179 1170 1161 1153 1144 1223
Din alte tendinţe, se poate aştepta că generarea de deşeuri menajere conduce la
creşterea generării de deşeuri pe locuitor. Mai departe, impacturile noilor reglementări pentru
ambalaje (cum ar fi un sistem de depozitare pentru sticle, recipiente) şi introducerea
colectării separate poate scădea generarea de Deşeuri Solide Municipale amestecate, astfel
încât cantitatăţile de materiale de ambalaj colectate separat să crească.
Cantitatea de deşeuri municipale generate va creste din cauza creşterii consumului de
bunuri la populaţie, aceasta fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor.
Tabel 6.25: Prognoza privind generarea Deşeurile Solide Municipale
Indice de
Indice 2008 2009 2010 2011 2012 2013
creştere anual
0.80% indice Urban 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97
0.80% indice Rural 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Tabel 6.26: Estimarea generării de Deşeuri Solide Municipale (mii tone/ an)
Indice de
Nr crt Flux deşeuri creştere 2008 2010 2011 2013
anual
Deşeuri urban 0.80% 367 370 371 373
1
menajere mixte rural 0.80% 180 181 181 181
Deşeuri similare din comerş,
2 0.80% 232 236 238 241
industrie şi instituţii*
4 Deşeuri verzi din parcuri şi grădini 0.80% 18 18 18 18
5 Deşeuri din pieţe 0.80% 17 17 17 17
6 Deşeuri din străzi 0.80% 35 36 36 37
TOTAL 0.45% 850 857 861 868
Estimarea generării deşeurilor provenite din ambalaje

Cantităţile de deşeuri provenite din materiale de ambalaje din Deşeurile Solide

Municipale sunt calculate urmărind Directive 94/62/EC, Planul de Implementare a Deşeurilor
din Ambalaje şi a Ambalajelor, conform procedurii 2004/12/EC. În conformitate cu această
procedură, calculele generării de deşeuri provenite din ambalaje sunt bazate pe
supravegherea producerii în consumul menajer de material din ambalaj în 2002. În urma
monitorizării, s-a concluzionat că 1150 mii de tone de deşeuri de ambalje au fost generate în
2002. Repartizarea consumului de materiale din ambalaje pentru fiecare regiune a fost mai
târziu determinat ca o rată a regiunii în raport cu consumul naţional de alimente şi băuturi, nu
alimente şi servicii.
Tabele relevante utilizate în repartizarea deşeurilor de ambalaje şi estimarea creşterii
sunt prezentate mai jos.
Tabel 6.27: Indexul per Regiune al Repartizării Deşeurilor din Ambalaje
Cheltuielile Cheltuielile de consum pe Indexul 2002
Locuitori Indexul de
de consum alimente, cheltuielile pe bunuri repartizat Deseuri din
(2004) ambalaje
Lei/an.*loc nealimentare şi servicii Regiunii ambalaje
Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Lei/an t/an kg/an*loc.
2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46
21.667.882 3,48E+13 1,0000 1.149.679 54,31
1.150 tone Generarea de deşeuri din ambalaje în Rmânia, în 2002

113
 Referitor la ratele de creştere a deşeurilor din ambalaje estimate, liniile directoare ale ANPM
sunt:
- 10%/an între 2003 şi 2006,
- 7%/an între 2007 şi 2009, şi
- 5%/an între 2010 şi 2013.
Rezultatele estimate ale generării de deşeuri materiele din ambalaje pe regiune sunt date
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 6.28: Estimarea creşterii generării de deşeuri provenite din ambalaje, tone/regiune
10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an
Regiunea 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
4 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 204438
Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Pe baza tabelului de mai sus, deşeurile de ambalaje se aşteaptă practic să se dubleze

pe perioada planificată. Din liniile directoare ale ANPM, generarea de deşeuri din ambalaje
după sursele de producere este următoarea:
- 30% industrie, şi
- 70% casnic, comerţ şi instituţii.
Referitor la detalierea categoriilor de deşeuri din ambalaje, ANPM a stabilit în prezent
rate egale de creştere pentru hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi ambalaj de lemn.
Compoziţia lor este presupusă pentru 2006 după cum urmează:
26,5% pentru hârtie şi carton,
- 30% pentru plastic,
- 20% pentru sticlă,
- 11,75% pentru metal şi
- 11,75% pentru lemn.
Tabel 6.29: Estimarea generării de Deşeuri provenite din Ambalaje, Regiunea 4 (mii de tone pe an, kt/a)
Regiunea4 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Regiune 158 169 178 187 196 206
Hârtie şi carton 42 45 47 49 52 55
Plastic 47 51 53 56 59 62
Sticlă 32 34 36 37 39 41
Metal 19 20 21 22 23 24
Lemn 19 20 21 22 23 24

Estimarea generării deşeurilor municipale biodegradabile

Deşeurile Biodegradabile Municipale din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe
surse. Aceste sunt:
- deşeuri biodegradabile menajere şi deşeuri similare,
- fracţiunile colectate separat de hârtie şi carton, lemn, textile, şi
- din alte surse de deşeuri: pieţe municipale, curăţenia străzilor şi altele generate
din parcuri publice şi grădini.
Tabel 6.30: Conţinutul de deşeuri biodegradabile în fluxurile diferitelor deşeuri municipale
Nr.
Tipul de deşeu 2008 2010 2011 2013
crt
1.1 Deşeuri menajere
Urban 72 72 72 72
Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58
Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14
Rural 78 78 78 78
Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66
Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12
1.2 Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă)
45 45 45 45
1.3
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95
1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90
1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20

114
 Tabel 6.31: Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (kt/a)

Crt. Conţinut de deşeuri

Flux de deşeuri 2003 2006 2010 2013
No. biodegradabile
urban 58% 195 212 214 216
urban
14% 47 51 52 52
Deşeu
menajer rural 66% 126 119 119 119
rural
1 mixt 12% 23 22 22 22
Deşeu similar provenit din
2 industrie, comerţ, instituţii 45% 100 103 106 109
4 Deşeuri din grădini şi parcuri 95% 16 17 17 17
5 Deşeuri din pieţe 90% 14 15 15 16
6 Deşeuri stardale 20% 7 7 7 7
TOTAL 528 544 553 559

Alte procente de deşeuri biodegradabile sunt:

- 95% pentru deşeuri din parcuri şi grădini;
- 90% pentru deşeuri din pieţe, şi
- 20% pentru deşeuri stradale.

Prognoza generării deşeurilor de producţie

Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece

aceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca
indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate
tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al
poluării.
Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase,
astfel:
• schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi
modificarea tehnologiei - aplicare BAT;
• renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile;
• găsirea unor modalităţi de valorificare, şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea
temporară în vederea valorificării;
• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică, şi
acolo unde deşeul devine nepericulos, depozitare pe depozite pentru deşeuri
nepericuloase;
• depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza
în depozite conforme cu cerinţele UE;
Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor fi realizate
de către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori
economici specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost.

Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a

administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Managementul deşeurilor se referă la toate activităţile care au ca scop minimizarea
impactului deşeurilor asupra sănătăţii publice şi mediului, definirea circuitului deşeurilor şi
asigurarea financiară a acestuia.
Principalele acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii deşeurilor sunt:
- îmbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea
deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri;

115
 - modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să
includă planurile de gestionare a deşeurilor;
- verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare a
deşeurilor municipale şi industriale;
- retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul
întreprinderilor cât şi aplicarea de tehnologii moderne de neutralizare a deşeurilor;
- promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment;
-realizarea depozitelor ecologice pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi
depozitate atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase);
- organizarea şi sustinerea de programe de educare şi conştientizare a populatiei.
Noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare
pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a
deşeurilor în fiecare gospodărie în parte. Implicarea populaţiei şi implicarea activa a
prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin
creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau
taxele percepute. Pentru aceasta cetăţenii vor fi informaţi periodic asupra practicilor legate de
colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor.
Cetaţenii vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a
deşeurilor, fiind de aşteptat ca în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În
perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce
priveşte sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.

Resursele materiale şi deşeurile

i. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND DEŞEURILE

Abordarea Uniunii Europene se bazează pe trei principii:

1. Prevenirea producerii deşeurilor Acesta este un factor cheie în orice strategie de

gestionare a deşeurilor. Dacă putem reduce cantitatea de deşeuri generate şi
periculozitatea lor, atunci eliminarea deşeurilor va fi mai uşoară. Prevenirea este
strâns legată de îmbunătăţirea metodelor de fabricaţie şi de influenţarea
consumatorilor să achiziţioneze produse ecologice şi care folosesc cantităţi mai mici
de ambalaje.
2. Reciclare şi refolosire: dacă prevenirea nu este posibilă, vor fi valorificate cantităţi cât
mai mari de deşeuri, de preferat prin reciclare. Comisia Europeană a definit câteva
fluxuri specifice cărora li se acordă o atenţie prioritară: ambalaje, VSU, baterii, DEEE.
Directivele europene corespunzătoare au fost transpuse în legislaţiile naţionale, o
parte din Statele Membre înregistrând succese în implementarea lor (de exemplu
peste 50% reciclare deşeuri ambalaje).
3. Îmbunătăţirea eliminarii finale şi a monitorizării: Dacă deşeurile nu pot fi reciclate sau
refolosite, ele vor fi incinerate corespunzător, depozitarea lor rămânând ca ultimă
opţiune. Ambele metode pot afecta serios mediul înconjurător dacă nu sunt
monitorizate şi controlate. Directiva privind depozitarea deşeurilor interzice anumite
tipuri de deşeuri (anvelope uzate) şi stabileşte ţinte pentru reducerea cantităţilor de
deşeuri biodegradabile. Directiva privind incinerarea Deşeurilor impune limite la
emisiile din incineratoare (dioxine, NOx, SO2, HCl). Ca urmare a aplicării acestor
politici, la nivel european, se remarcă o tendinţă de scădere a cantităţii de deşeuri
depozitate şi o îmbunătăţire a calităţii aerului.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea

cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu

116
trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). A fost concepută pe
baza Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, începute încă din 2001, dar şi în
conformitate cu obiectivele politicii naţionale de protecţie a mediului şi de dezvoltare
durabilă (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – 1999 şi Strategia Naţională de
Protecţie a Mediului –2002). În acea perioadă s-a pus accentul pe adoptarea cadrului
legislativ necesar aderării la UE şi pe transpunerea în legislaţia românească a directivelor
cheie privind gestionarea deşeurilor, precum şi a altor directive din domeniul protecţiei
mediului. Importanţa aspectelor legislative se reflectă în SNGD precum şi în Planul Naţional
şi Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor.
Totuşi, crearea cadrului legislativ a reprezentat numai o parte din soluţia problemelor
cu care s-a confruntat România în domeniul gestionării deşeurilor. Alte aspecte cheie care
trebuie avute în vedere includ:

• Conştientizarea şi înţelegerea de către toţi factorii interesaţi (de exemplu autorităţi cu

responsabilităţi privind protecţia mediului, autorităţi publice centrale şi locale, companii
cu responsabilităţi în managementul deşeurilor, comunităţi locale, ONG-uri, asociaţii
profesionale, patronale, sindicate, societatea civilă etc.) a pericolului, pentru sănătatea
oamenilor şi pentru mediu, a perpetuării practicilor nocive actuale;
• Dezvoltarea de sisteme informatice de gestiune a datelor privind deşeurile colectate si
stocate, pe baza cărora să poată fi luate decizii optime;
• Încurajarea investiţiilor sectorului privat în infrastructura de gestionare a deşeurilor;
• Întărirea capacităţii autorităţilor de a asigura respectarea legislaţiei;
• Dezvoltarea de sisteme de taxare a depozitării deşeurilor, conform cu principiul
„poluatorul plăteşte”.
Progresul în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor depinde în mod inevitabil de
continuarea drumului către o economie de piaţă în care stimulentele financiare pentru
reducerea cantităţii de deşeuri vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat, în care
subvenţiile sunt eliminate şi în care consumatorii plătesc preţul real pentru energie, apă şi
materii prime.
Dezvoltarea de standarde şi reglementări de mediu, precum şi întărirea sistemului de
aplicare şi control, vor fi necesare pentru a preveni eliminarea ilegală a deşeurilor (de
exemplu amenzi suficient de mari pentru a descuraja în mod eficient potenţiala
infracţionalitate de mediu).

Principii strategice şi opţiuni de gestionare a deşeurilor

Principiile strategice îşi au originea atât în experienţa cotidiană, câ şi în conceptul de
excluziune socială. Excluziunea este rezultatul combinaţiei între efectele negative ale
politicilor şi măsurilor distribuite pe sectoare. Procesul de excluziune tinde să se desfăşoare
într-un anumit spaţiu. De aici rezultă necesitatea acţiunii integrate, a stabilirii de
parteneriate, a participării persoanelor interesate şi a întregii populaţii, materializate sub
forma unei abordări teritoriale.
Experienţa şi reflecţiile ulterioare conduc, fără îndoială, la apariţia altor principii
strategice, care pot fi mai prolifice, însă pentru moment acestea s-au dovedit a fi utile,
eficiente şi de calitate. Este evident că aplicarea acestora trebuie adaptată contextului şi
condiţiilor concrete legate de timp şi spaţiu în cadrul cărora se implementează proiectul
local şi trebuie revizuite în contextul aplicării lor practice.

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt următoarele:

• Principiul protecţiei resurselo primare -este formulat în contextul mai larg al
conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi
eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând
accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
• Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai

117
 bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru
orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de
următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele
pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de
vedere economic.
• Principiul prevenirii – acest principiu introduce o abordare care ia în considerare
întregul ciclu de viaţă al produselor şi al materialelor şi nu doar stadiul de deşeu.
• Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi
cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru
legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea
deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.
• Principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase
cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
• Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile
trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus,
exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de
tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru
comerţul internaţional cu deşeuri.
• Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul
autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul
gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa
de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
• Principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte
integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Obiectivele majore urmărite în gestionarea deşeurilor sunt:

- Minimizarea efectelor negative ale producerii şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii
populatiei şi asupra mediului.
- Reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii lor.
- Favorizarea punerii în practică a ierarhiei deşeurilor aşa cum este prezentata în cadrul
Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile şi aplicată în calitate de ordine a
priorităţilor, în cadrul legislaţiei şi a politicilor in materie de prevenire a gestionării
deşeurilor.
- Prevenirea apariţiei deşeurilor, cuprinde măsuri luate înainte ca o substanţă, material sau
produs să devină deşeu, prin care se reduc:

cantităţile de deşeuri; inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei
de viata a cestora;

impactul negativ al deşeurilor generate asupra sănătăţii populatiei şi asupra
mediului;

conţinutul de substanţe periculoase în materiale şi produse.
- Pregătirea pentru reutilizare, cuprinde operatiunile de verificare, curăţare, sau valorificare
prin care produselor sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt
pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operaţiuni de pre–tratare;
- Reciclarea deşeurilor, cuprinde operaţii de valorificare prin care materialele sunt
transformate în produse, materii prime sau substanţe, fiind folosite în acelaşi scop
pentru care au fost concepute sau în alt scop. Aceasta include reprocesare
materialelor organice dar nu include valorificarea energetica şi conversia în vederea
folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere .
- Alte operaţiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie
din incinerarea deşeurilor), cuprinde operaţii prin care deşeurile sunt folosite pentru a
înlocui un alt material ce ar fi fost folosit pentru a îndeplini o anumită funcţie sau prin
care deşeurile sunt pregătite să îndeplinească această funcţie.
- Eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare).

118