Sectiunea 11 Masuri de tehnica a securitatii ‘muncii si stingerea incendiilor ‘Art.61. - Pe intreaga perioadé de executie a lucr8rlor piving imbrScSmintile rutiere din beton de ciment armat continuu se vor respecta prevederile din Normativul NE O14- 2002. 2 -RULETHL Teme uTIER ‘rut wet Paet CATALOG DE SoLUTII DE RANFORSARE {A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ST SEMIRIGIDE PENTRU SARCINA DE 115 KN PE OSIA SIMPLA AND 571-2002ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR DECIZIA, DIRECTORULUI GENERAL AL AND "Ne 494 din 10.12.2002, In confrmitate cu reguamentul de organizae al Administ 1 Dawu, stabi prin Hotties de Gover 1278/1990, si sompletats pin Hottie de Guvern ne 24 194, 276, 1994, 121998, in baa Ordinull Minish Luericbor Public, lor Louie 481 30.012002, ce Aurel Peeseu-Diecor al Administra Nationale Dramunr RA omit wows DECIZIE A. Se apvobi "Catalogu de solu de ranforsare a structrilor Fe supe semieigide pentru Sarena de I1SKN pe osia simp ind 2, Ada indie pn Ds eine Sei ec 5 unitlr de adminisrare a dramas DIRECTOR GENERAL maraeCATALOG DE SOLUTIT DE RANFORSARE ‘A STRUCTURILOR RUTIERE ‘SUPLE SI SEMIRIGIDE PENTRU SARCINA DE 115 KN PE (OSIA SIMPLA INDICATIV AND 571-2002 CUPRINS Cap. 1 PREVEDERI GENERALE, DOMENIUL DE APLICARE 57 Cap. I DETERMINAREA PARAMETRILOR DE STABILIRE A SOLUTIEI DE RANFORSARE. : 59 I.4. Parametri.. eres I.2. Clasa de trafic pentru dimensionare, 59 111.3, Grupul de structura rutiera.. oe ILA. Grosimea totala a straturllor bituminoase existente tiie te eet 62 63 cap. 1 ‘STRATURI BITUMINOASE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE SI STABILIREA SOLUTIEI DE RANFORSARE CU SEMIRIGIDE... 68 ‘Anexa I LISTA STANDARDELOR SI. PRESCRIPTIILOR TEHNICE IN VIGOARE.. oes SOR 7A PLANSE T-Von 7 wha CAPITOLULT PREVEDERI GENERALE 11. Prezentul catalog se refer’ la solutille tip de fanforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide cu straturi bituminoase, 1.2. Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a fost efectuatd in conformitate cu prevederile Normativului pentru. dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si ‘semirigide, indicativ AND 550. DOMENIUL DE APLICARE 1.3. Renforsirile cu straturi_bituminoase se includ in activitatea de reparatii curente a drumurilor ‘publice 5! se executd pentru sporirea capacit8til portante ‘adrumurilor. 1.4, Necesitatea ranforséii sistemului rutier este jeterminaté de starea tehnicS a acestula, conform revederilor instructiunilor indicativ CD 155 si este zultat3 in urma unei expertize tehnice. LS. Datele referitoare la starea tehnicé a jrumului vor fi extrase din Banca Central de Date hnice Rutiere si / sau prin masurar efectuate pe teren. 1.6. Solutile de ranforsare care fac oblectul stul ghid tehnic nu se aplic’ in cazul ranforsérilor ‘oat hw ane 9autostrizilor, drumurilor expres, al drumurilor nationale europene si al drumurilor caracterizate prin clasa de trafic Toy EXCEPTIONAL. 1.7. La aplicarea prezentului ghid tehnic se va tine seama de prevederile standardelor si prescriptillor tehnicein vigoare, mentionate in Anexal. 1.8. Metoda de stabilire a solutiel tip pentru ranforsarea cu straturi bituminoase a sistemelor rutiere suple si semirigide este prezentata in schema sinoptics urmatoare: SCHEMA SINOPTICA A METODEI DE STABILIRE A ‘SOLUTIEI DE RANFORSARE see ro CAPITOLUL 11 DETERMINAREA PARAMETRILOR DE STABILIRE ASOLUTIEI DE RANFORSARE 1.1. Solutia de ranforsare se stabileste ‘de urmatorii parametri: functie ~ clasa de trafic pentru dimensionare; ~ grupul de structur8 rutier8 = grosimea totala a straturilor bituminoase existente; = dlasa de deformabiltate a complexului rutier ‘existent, 11.2. CLASA DE TRAFIC PENTRU DIMENSIONARE (Ti) se stablleste in functie de intensitatea medie zilnic’ a traficului exprimati in num@r de osii standard cu sarcina de 115KN, la mijlocul perioadei de perspectivi, no,s,/zi, {in conformitate cu tabelul 1 Tabel 1 (CLASA DE TRAFIC PENTRU DIMENSIONARE 1, Intensitatea medie zilnicd a traficulul xprimatain asl standard de 115 KN (no s,/2) la mijlocu perioadei de perspectivl se stablieste pe daza Tezultatelorultimului recensmant general de circulatie, prin interpolare. Sugrn TeKc AUTEN 55 Shs 2Nota: 1, © In cazul drumuriorjudetene, comunele vicinele, in situatia in care pe tronsonul de drum supus ranforséil no funcionet nici un post de recenzare si nu exist nicl un post de recenzare, in vederea stabi taficulu de calcul este neceser sé se lefectueze un std de trai 2. In stabires troficulul de calcul se va lua in ‘onsierare ncadrul studilor detrafes posibitatea dea atrage, 2 lurmare aimbunatatn conditilr de crelafiea une’ pr din trafic {de pe drumurile existente in zona, precum si de pe alte cal de comunieate, 11.2.2. _Perioada de perspectiv vat in considerare este de 10 ani. 11.2.3, fn cazul drumurilor judetene, Comunale sau vicinale, pentru care perioada de perspectiva poate fi mai mica de 10 ani, clasa de trafic se stabileste prin incadrarea traficului de calcul Ne , in intervalele de variatie prevazute in tabelul 1. ‘raficul de calcul exprimat in milloane osii standard de 115 kNse stabileste cu relatia : Ne 165X 10* KC AXPpXNos. (zi (M.0.S.) (1) incare: Ne = traficul de calcul, in milicane osii standard LAS KN; 365 - numSrul de zile calendaristice intr-un an; Ge _- coeficientul de repartitie transversal pe benzi de circulatie, astfel: sentuc ures 00 SnLe Ge = 0,50 pentru drumuri cu dou’ i trei bbenzi de circulatie; cq = 0,45 pentru drumuri cu patru benzi de circul p> perioada de perspectivs, in ani; os /2i_ ~ intensitatea medie zilnic’ a traficulul, exprimat& in osii standard cu sarcina de 115 kN, la mijlocul perioadei de perspectiva, 11,3. GRUPUL DE STRUCTURA RUTIERA (Gj) se stabileste pe baza alcatuirii acestela, pe sectoare ‘omogene de drum, din punct de vedere al clasei de deformabilitate in conformitate cu tabelul 2. Tabel 2 ALCATUIREA SISTEMULUI RUTIER PENTRU GRUPURILE. DE STRUCTURA RUTIERA __aasm resuc aves 5,11.3.1. Pentru reteaua de drumuri nationale, ‘modul de alcatuire al sitemului rutier se extrage din Banca Centrala de Date Tehnice Rutiere, 11.3.2, Pentru celelalte retele de drumuri, aceste date se obtin din situatille existente la administratori acestora sau prin sondaje. Numgrul de sondaje trebuie 8 fie astfel stabilit, incat s& reflecte grupul de structur’ rutierS pentru fiecare sector omogen de drum, din unctul de vedere al deformabilitati, in conformitate cu prevederile punctulul 115. 11.4. GROSIMEA TOTALA A STRATURILOR BITUMINOASE EXISTENTE (e,) se stabileste pe fiecare sector omogen de drum, din punct de vedere al clasel de deformabilitate si se incadreazs in urmatodrele subclase, ‘In conformitate cu tabelul 3. Tabel 3 CLASIFICAREA GROSIMIT TOTALE A STRATURILOR ‘BITUMINOASE EXISTENTE 11.4.1, Pentru reteaua de drumuri_nationale yrosimea straturilor bituminoase existente se extrage lin Banca Centralé de Date Tehnice Rutiere. 11.4.2. in cazul in care datele disponibile pentru ‘acelasi sector omogen de drum, din punct de vedere al jeformabilitii, permit Incadrarea grosimil totale a raturilor bituminoase existente in dou’ subclase, se ia ‘considerare clasa inferioars. 11.4.3. _ in cazul in care straturile bituminoase int caracterizate prin grosimi totale mai mari de 10 cm ‘gl printr-un parametru de degradare, conform Instructiunilor indicativ CD 155, peste 0,30 sau indice {global de degradare, conform normativului indicativ 540, ‘Sub 65, pentru clasele de trafic Tp si T; , se ia in Considerare o subclass inferioaré fat de cea stabilitd pe bbaza grosimil totalea straturilor bituminoase existente. TLS. —_CLASA_DE_DEFORMABILITATE A COMPLEXULUI RUTIER EXISTENT (C)) se stabileste pe baza deflexiunii caracteristice (4,), in conformitate cu tabelul 4. Tabel 4 (CLASA DE DEFORMABILITATE A COMPLEXULUI RUTIER 115.1. Pentru stabilirea clasei de jeformabilitate a complexului rutier pot fi utilizaterezultatele mésurarllor de deflectometrie sau deflectografie efectuate in scopul stabilini st&rii tehnice a drumului, cu conditia ca acestea s8 nu aib’ o vechime maimare de 2 ani. 15.2. In cazul in care nu exist rezultate ale Uunor mésur&ri de deformabilitate, aplicarea prevederilor rezentului ghid tehnic impune efectuarea unui studiu Pentru stabllirea clase de deformabilitate prin deflectometrie sau defiectografie, in conformitate cu Drevederileinstructiunilor tehnice indicativ CD 31 115.3. Masurdrile_cu deflectometrul_ cu arghie tip Benkelman sau Soiltest se efectueaz’ pe firele de m&surare situate la distanta de cca 1,00 m de ‘marginea parti carosabile, in punctele situate la distante egale de cel mult 50m. 115.4. MisurSrile cu deflectograful Lacroix Roman se efectueazi pe doug fire de masurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiel din spate), astfel Incét firele aterale de masurare sé fie situate la distanta de cca 1,00 m de marginea parti carosabile. Se recomanda efectuarea masursrilor pe banda de circulate in care profilul transversal este Fambleu cu inaitimea sub 1 m, la nivelul terenului sau in debleu, astfel incat s8 se surprindS capacitatea portant’ ‘mai redusa a pmantului de fundare. mL Masurérile de deformabilitate se efectueazé in perioadele in care complexul rutier lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice si anume: osu et = primévara, dup’ dezghet 51 cel mult 15 zile dup’ perioada plotlor de primavaré (aprilie-lunie); = toamna, dupé cel putin 15 zile de la inceputul perioade! plollor de toamné, inainte de inghet, in cazul unei alte perioade de masurare, rezultatelemasurarilor de deformabilitate vor fi corectate, in conformitate cuprevederile instructiunitor indicativ CD 31, astfel incat acestea sé reflecte capacitatea portant’ cea mal redus’ a complexului rutier. 11.5.7. Decizia sistabilirea perioadel de masurare se face pe baza unel analize tehnico-ingineresti, prin analizarea fectorilor care conduc la realizarea conditilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier. 11.5.8. Valorile deflexiunilor masurate se transforms in deflexiuni corespunzatoare tehnicil de misurare cu deflectograful Lacroix-Roman, sarcinil sie a 115 KN si temperaturil de referints de 20°C, in conformitate cu prevederile instructiunilor indieativ CD. 31 115.9. Prelucrarea statisticd a deflexiunilor se efectueaza pe sectoare omogene de drum, astfel incat coeficientul de variatie s& nu depaseasc’ 30%. In acest scop este necesaré analizarea variatjel in lungime a deflexiunilor $1 depistarea valorilor singulare maxime (varfurile) care indicd fie anomalit locale de drena), fie defecte localizate ale complexului rutier (in special grosimi reduse ale sistemului rutier). Aparitia unor Portiuni caracterizate prin valori maxime de deflexiuni impune studit suplimentare pentru stablirea cauzeloraparitiel acestora, care urmeazé si fie remediate, |. _ 15.10. Pentru impartirea tronsonului de drum in sectoare omogene din punct de vedere al deformabilitétii se utilizeaz8 programul de calcul SECTOM in conformitate cu. prevederile normativului Indicativ CD 550. 11.5.1. Pentru fiecare sector omogen de drum se ‘calculeaz’ urmstoriindicatori statistic! = deflexiunea medie, dca, in 0,01 mm; abaterea medie patraticd,s, in 0,01 mm; = defiexiunea caracteristicé, de, care se stabileste curelatia: de: Imes + ta, @) fn care ty este un coeficient corespunzitor Probabilitatii de 15% de aparitie a unor valori mai mari decat deflexiunea caracteristic’ si prezint’ urmatoarele valor, in functie de clasa de trafic $1 denumsrul de valori ale defiexiunii,n: pentru n < 30, ty pentru n > 30, ty 1.5.12. Deflexiunea caracteristicé a fiecirui sector omogen de drum se analizeaza impreun’ cu rezultatele examinarii vizuale a suprafetei stratulul de Tulare, fiind necesar s& existe 0 concordansS intre ‘aceasta si grupul de structurs rutier8, regimul hidrologic al complexului. rutier si starea ‘de degradare a imbracamintel bituminoase. 65 SUE EWaC AUTEN i ‘wiv, wet) 2012 in cazul in care nu exist aceastd ‘concordang este necesar si se efectueze stu suplimentare (sondaje privind alcétuirea structuri rutiere, calitatea paméntului de fundare prin analizegeotehnice etc.) pentru stabilirea modului in care deflexiunea caracteristic& reflect clasa de deformabilltate respectiv’, putandu-se adopta o clasé de deformabilitate superioara. 1.5.14, Deflexiunicaracteristice mai mari de 150 in 0,01 mm pot fl intalnite pe undele sectoare de drum, ‘aracterizate prin conditihidrologice defavorabile, determinate de o capacitate portantd redusé a p&méntului de fundare, Pe aceste sectoare este necesar 58 se efectueze un studiu geotehnic, pentru stabilirea cauzelor care au condus la aceasta deformabilitate a complexului rutier si a masurilor optime de drenare a apei din pamantul de fundare. serene nc roy ‘oa rt) 2e‘CAPITOLUL IIT STABILIREA SOLUTIET DE RANFORSARE CU STRATURI BITUMINOASE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE HII1. —_ Grosimile straturilor bituminoase de ranforsare sunt date pentru sistemele rutiere cuprinse in grupurile G1, G2.1, G2.2, G2.3 51G3, in plangele I, If, 11, 1, V, pentru clasele de trafic pentru dimensionare ToT. III.1.1, Datele de intrare in tabelele prezentate in aceste planse sunt constituite din urmatorii parametri: ~clasa de trafic pentru dimensionare, T), ~clasa de deformabilitate, Cj - subclasa grosimil totale a straturilor bituminoase, e,. TIL1.2. Pentru sistemele rutiere care fac parte din grupul de ‘structuri rutiere semirigide G3, a céror imbracdminte bituminoas’ prezinté defectiuni datorate procesulul de fisurare termicd, la stabilirea solutillor ‘optime de ranforsare nu a fost luat in considerare procesul de degradare reflectiva, in vederea incetiniri manifestarii acestui proces de degradare este necesar si se prevada si o solutie antifisurd, in conformitate cu brevederile tehnice existente in tara noastré. 11.1.3. Grosimile straturilor bituminoase sunt corespunzatoare alcdtuiri acestora din mixturi asfaltice care trebuie s& indeplineasc3 conditile de calitate prevazute in urmatoarele prescriptiitehnice: = STAS 174 1-97 pentru stratul de uzurd si stratul de legatur’ al imbricamintei bituminoase; = STAS 7970 76 pentru stratul de baz din mixturi asfatice cllindrate executate la cal 111.1.4. in planse sunt date situatile in care: + structura rutier’ existent&, are capacitatea de a prelua numSrul de solicitéri corespunzator traficului de calcul, caznotat cu CN); ‘= structura rutierd existent necesiti grosimi bituminoase de ranforsare mai mari de 18 cm. Se impune adoptarea unul alt tip de solutie de ranforsare (de exemplu, o imbricdminte din beton de ciment) sau refacerea sistemuluirutier; acest caz este notat cu CR); ‘+ complexul rutier nu poate fi caracterizat prin valori ale deflexiunii caracteristice corespunzatoare clasei de deformabilitate respective, caz notat cu un fond IIL.4.5. Aplicarea solutilor tip de ranforsare cu straturi bituminoase implicS repararea degradirilor existente in stratul de rulare, In conformitate cu prevederile _normativelor indicativ AND 540-98 si Indicativ AND 554-99, TII.1.6. in grosimile straturilor bituminoase de ranforsare nu este inclus’ grosimea stratulut bituminos Necesar reprofilarii suprafetei de rulare (pentru realizarea pantelorlongitudinalesi transversale in conformitate cu prevederile proiectulul) TIT.2. PENTRU DRUMURILE CU TRAFIC REOUS, CARACTERIZATE PRIN CLASA DE TRAFIC PENTRU oust 202 ©DIMENSIONARE T,, solutia de ranforsare constructiv de 8 cm straturi bituminoase nu reprezint& o solutie optim’, dat flind costul ridicat al acestei Iucrari de intretinere curenté, 11.2.1, Alcétuirea sistemului rutier pe drumurile cu trafic FOARTE USOR se incadreazS in general in grupul destructurirutiere G1. TIL2.2. _Se recomanda urmatoarele solutii de imbundtatire a caracteristicilor functjonale (planeitatea sirugozitatea suprafetei de rulare): a. pentru clasele de deformabilitate C1, C2, C3: + repararea degridarilor existente in stratul de rulare; + aplicarea unela din urmatoarele solutii: -tratamentbituminos; strat bituminos foarte subtire. b. pentru clasa de deformabilitate C4 5iC5: + repararea degradarilor existente in stratul de rulare i executia unui covor asfaltic in grosime de 4.cm, in conformitate cuSR 174 - 1 sau din mixtura asfalticd cu fibre de celulozd in grosimi de min. 2,5 ‘cm, in conformitate cu caletele de sarcini; + refacerea prin reciclare IN SITU |a cald sau la rece 2 stratului superior al imbrcamintel bituminoase, jn grosime de min. 4.0 cm si executia unui strat de Ordinul Ordinut SR 174 ‘STAS 7970 - 76 cp 31 tratament bituminos; «strat bituminos foarte subtire. ‘Anexa I LISTA STANDARDELOR SI PRESCRIPTIILOR TEHNICE IN VIGOARE MT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea tn ‘categorii a drumurilor nationale (enexa) MT nr. 45/1988 Norme tehnice prvind proiec- tarea, construirea $i modernizaree drumurilor Lucriri de drumurl._ IMBRA CAMINTT BITUMINOASE -CILIN- DRATE EXECUTATE LA CALD, Condiyitehnice de caikate Luci de drumuri, STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SITUMINOASE ‘CILINDRATE EXECUTATE LA CALD. Conditii tehnice generale de calitate 94 Instructiuni tehnice depar- tamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflec- tometrie 2 capacitatl portante a drumurilor cu. sisteme rutiere suplesi semirigide.co 155-86 Instructiuni_tehnice depar- tamentale privind determinarea stiri tehnice a drumurilor moderne AND 540-98 Normativ pentru evaluarea stiri de degradare a. imbracimintel pentru drumuri cu structurirutiere suple si semirigide, AND 550-98 Normativ pentru. dimensionarea straturilor bituminoase de ‘anforsare a sistemelor rutiere suple 1 semirigide (Metoda analitic) AO 515-99 Nama pind sino, SC eee el 5 ‘SOLUTII PENTRU RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE DIN ‘GRUPUL DE STRUCTURK RUTIERE teePLANSA 11 SOLUTIE PENTRU RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE DIN ‘GRUPUL DE STRUCTURI RUTIERE 2d PLANSA 111 ‘SOLUTII PENTRU RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE DIN ‘GRUPUL DE STRUCTURI RUTIERESOLUTII PENTRU RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE DIN ‘GR {UPUL DE STRUCTURI RUTIERE PLANSA V ‘SOLUTH PENTRU RANFORSAREA SISTEMELOR RUTIERE SEMIRIGIDE DIN ‘GRUPUL DE STRUCTURI RUTIERE 63