Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2004 - Membrii CC PDF
2004 - Membrii CC PDF
MEMBRII
C.C. AL P.C.R.
1945–1989
Dicþionar
Coodonator: Florica Dobre
Autori:
Liviu Marius Bejenaru Oana Ionel
Clara Cosmineanu-Mareº Nicoleta Ionescu-Gurã
Monica Grigore Elisabeta Neagoe-Pleºa
Alina Ilinca Liviu Pleºa
Editura Enciclopedicã
Bucureºti, 2004
ISBN 973–45–0486–X
STUDIU INTRODUCTIV
În mass-media din perioada regimului comunist Comitetul Central apãrea ca fiind organul
superior al partidului care lua hotãrâri importante în privinþa politicii partidului ºi a statului.
În realitate, ele nu se luau de cãtre C.C., care era un organ decorativ în partid, ci de cãtre
secretarul general al partidului împreunã cu câþiva apropiaþi ai sãi, însã erau prezentate
opiniei publice ca hotãrâri ale C.C. Astãzi putem constata, datoritã deschiderii arhivei C.C.
al P.C.R., cã exista o discrepanþã uriaºã între prevederile statutului ºi modul real de
funcþionare al partidului. De aceea, în paginile urmãtoare ne-am propus sã rãspundem la mai
multe întrebãri: Ce era Comitetul Central? Cum se alegea? Ce atribuþii avea? Cum funcþiona?
Considerãm cã rãspunsurile la aceste întrebãri ne vor permite sã descifrãm modul de funcþionare
al mecanismului de partid.
*
* *
Partidul Comunist Român1 a fost creat în 1921, ca urmare a scindãrii Partidului Socialist, produsã
la Congresul din 8-12 mai, pe tema afilierii sale la Internaþionala a III-a, Comunistã, înfiinþatã în
1 Adoptarea denumirii de Partid Comunist deriva din prevederile celei de-a 17-a condiþii de afiliere la Internaþionala
a III-a, Comunistã, în care se arãta cã: „Toate partidele care doresc sã intre în Internaþionala Comunistã trebuie sã-ºi
schimbe denumirea. Fiecare partid care doreºte sã intre în Internaþionala Comunistã trebuie sã poarte denumirea:
Partidul Comunist din þara cutare (secþie a Internaþionalei a III-a, Comuniste). Problema denumirii nu este numai o
problemã de formã, ci o problemã politicã de mare importanþã. Internaþionala Comunistã a declarat luptã hotãrâtã
împotriva întregii lumi burgheze ºi împotriva tuturor partidelor social-democrate galbene. Pentru fiecare muncitor de
rând, deosebirea dintre partidele comuniste ºi vechile partide social-democrate sau socialiste oficiale, care au trãdat
stindardul clasei muncitoare, trebuie sã fie cât se poate de limpede.“ (Ioan Scurtu, Partidul Socialist Român ºi
Internaþionala a III-a, Comunistã, în „Dosarele Istoriei“, nr. 10/1998, p. 18-21.) Astfel, din mai 1921 pânã în mai
1943 s-a numit Partidul Comunist din România (P.C.d.R.), 1943 – 1948: Partidul Comunist Român. Dupã unificarea
cu P.S.D. (de fapt, „înghiþirea“ acestuia de cãtre P.C.R.) din februarie 1948 ºi pânã în iulie 1965 a purtat numele de
Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.). La congresul din iulie 1965 (al IX-lea) a reluat titulatura de Partidul Comunist
Român, pe care o va purta pânã în decembrie 1989. Paul Niculescu-Mizil, care la congresul al IX-lea era ºeful Secþiei
de Agitaþie ºi Propagandã a C.C., afirmã în memoriile sale cã propunerea schimbãrii titulaturii Partidului Muncitoresc
Român în Partidul Comunist Român fãcutã de N. Ceauºescu la congres „a fost motivatã ca fiind cea mai corespunzãtoare
schimbãrilor ce au avut loc în stadiul actual de dezvoltare a partidului ºi scopului sãu final – construirea societãþii
STUDIU INTRODUCTIV 6
martie 1919 ºi conceputã ca un partid unic mondial, în care toate hotãrârile adoptate de ea deveneau
obligatorii pentru toate partidele afiliate. „Sciziunea miºcãrii muncitoreºti din România, apariþia
Partidului Comunist ºi afilierea sa la Internaþionala a III-a, se circumscriu unui fenomen politic
internaþional larg, dar se explicã ºi prin slãbiciunile proprii ale social-democraþiei române. Pretutindeni
în Europa, uzând de cele mai diverse ºi oculte mijloace, Moscova ºi Cominternul au subminat, ºi
în final au dezmembrat partide socialiste ºi partide social-democrate, unele puternice ºi de veche
tradiþie“2, cum au fost cazurile Partidului Socialist Francez, scindat dupã Congresul de la Tours (25-
31 decembrie 1920) ºi Partidului Socialist Italian, dupã Congresul de la Livorno din 1921.
În perioada 1921-1943, Partidul Comunist din România, aºa cum aratã ºi titulatura, a fost
o secþiune a Internaþionalei a III-a, urmând directivele stabilite de aceasta, care serveau, de fapt,
interesele Moscovei ºi nu ale muncitorilor români. Aceasta a fãcut ca la scurt timp de la
înfiinþare, datoritã adoptãrii unei poziþii antinaþionale3, sã fie scos în afara legii (1924), desfãºurându-
ºi activitatea în clandestinitate timp de 20 de ani. O încercare de reconstituire a organelor de
conducere ale partidului ºi a componenþei acestora în perioada ilegalitãþii, pe baza documentelor
de arhivã, o face Marin C. Stãnescu în lucrarea Moscova, Cominternul, Filiera Comunistã
Balcanicã ºi România (1919-1943), publicatã în 1994. De asemenea, Dan Cãtãnuº ºi Gheorghe
Neacºu, în revista „Arhivele Totalitarismului“, nr. 1-2/1999, prezintã un document din 1966,
intitulat Compoziþia organelor de conducere ale Partidului Comunist din România de la Congresul
I (1921) pânã în anul 1944, „bazat în general pe discuþiile care au fost purtate de oameni care
au fost implicaþi în activitatea partidului în perioada menþionatã“. Organele de conducere ale
partidului – Comitetul Central4, Secretariatul ºi Biroul Politic – erau alese formal de congresele
partidului (în perioada dintre congrese de cãtre plenarele C.C.). În practicã, desemnãrile de
persoane erau fãcute de Comintern. Conducerea partidului era numitã din rândurile minoritãþilor
naþionale „dispuse sã aplice mecanic toate indicaþiile antiromâneºti venite de la Moscova“5
comuniste (…). Deºi la congres, Ceauºescu a propus ca ºi foºtilor membri ai Partidului Social-Democrat sã li se
recunoascã activitatea de ilegaliºti, înlocuirea denumirii reprezintã parcã un gest de ºtergere a oricãrei amintiri a
procesului de unificare, de subliniere a prioritãþii partidului comunist. Atribui, de asemenea, aceste modificãri
tendinþelor subiectiviste ºi voluntariste ale lui Ceauºescu, dorinþei acestuia de a se evidenþia prin schimbarea situaþiilor
din timpul lui Dej“ (Paul Niculescu-Mizil, O istorie trãitã. Memorii., vol.I, ediþia a II-a revizuitã ºi completatã,
Bucureºti, Editura Enciclopedicã, 2002, p. 425-426).
2 Nicolae Jurcã, Istoria social-democraþiei din România, Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 1994, p. 129.
3 În rezoluþia adoptatã la Congresul al III-lea al P.C.d.R., care s-a þinut în 1924 la Viena, se preciza cã statul
român este un stat imperialist ºi cã graniþele lui nu corespund cerinþelor naþiunii române: „România trebuie sã fie
consideratã ca stat multinaþional, iar sarcina membrilor Partidului Comunist este aceea de a lupta ºi de a susþine cu
toatã tãria aspiraþiile naþiunilor asuprite în vederea rezolvãrii problemei naþionale ºi aceasta pânã la dezlipirea lor
completã de statul român“ (Adrian Dimitriu, Note de drum. Lupta pentru supravieþuire a social-democraþiei române
(1944-1980), ed. a II-a, Bucureºti, 2001, p. 28-29).
4 La ºedinþa lãrgitã a Biroului Politic din septembrie 1935, au fost cooptaþi în C.C. al P.C.d.R., Gheorghe
Gheorghiu-Dej ºi Ana Pauker (Marin C. Stãnescu, Moscova, Cominternul, Filiera Comunistã Balcanicã ºi România
(1919-1943), 1994, p. 122). P.C.d.R., între anii 1921-1940, a þinut 5 congrese: 8-12 mai 1921, Bucureºti; 3-4 octombrie
1922, Ploieºti; august 1924, Viena; 28 iunie-7 iulie 1928, Ciuguevo, lângã Harkov; 3-24 decembrie 1931, Gorcovo, lângã
Moscova. În perioada 1932-1944 nu a mai þinut congrese. Documentele congreselor erau elaborate în spiritul directivelor
Cominternului. A þinut ºi un numãr de plenare ºi conferinþe, cele mai multe desfãºurate în þarã (Ibidem, p. 99).
5 Ibidem, p. 110. „Cu excepþia primului conducãtor al P.C.R., Gheorghe Cristescu Plãpumarul – care a condus
secþiunea din România în perioada 1921-1924 ºi a fost de naþionalitate român – toþi ceilalþi agenþi ai Cominternului
numiþi secretari ai P.C.R., au fost de alte etnii, dupã cum urmeazã: maghiari – Elek Köblös (1924-1928), Bela Brainer
(1939-1940) ºi Istvan Foriº (1940-1944); ucraineni – Vitali Holostenko (1928-1931) ºi Aleksandr Danieluk (1931-
1935) ºi bulgarul Boris Stefanov (1935-1939)“. (Lavinia Betea, Psihologie politicã. Individ, lider, mulþime în regimul
comunist, Iaºi, Editura Polirom, 2001, p. 83.)
7 STUDIU INTRODUCTIV
Nici dupã ieºirea din ilegalitate, P.C.R. nu a promovat o politicã proprie, ci o „linie politicã“
trasatã de Moscova, care-i susþinea interesele. Dupã 1944, P.C.R. nu a fost decât un instrument
al Kremlinului în impunerea modelului sovietic de construire a socialismului în România.
În februarie 1948 a fost creat partidul unic al clasei muncitoare, intitulat Partidul Muncitoresc
Român, prin asimilarea P.S.D. de cãtre P.C.R.. Se cuvine precizat cã ideologia ca ºi formele
organizatorice ale P.M.R. erau cele ale PC(b) al U.R.S.S., Gheorghiu-Dej recunoscând cã
P.M.R.-ul era un partid marxist-leninist6 având drept model marele Partid bolºevic al U.R.S.S..
Liderii de la Bucureºti urmau modelul sovietic, atât în construcþia de stat cât ºi în cea de
partid. Dupã preluarea puterii politice, partidul se reorganizeazã dupã modelul PC(b) al
U.R.S.S., pentru a-ºi îndeplini rolul de conducãtor al statului ºi societãþii. Astfel, a fost creat
un aparat de partid, la nivel central ºi local, format din secþii pe ramuri de activitate, pentru
transmiterea ºi controlul aplicãrii hotãrârilor luate la vârful partidului ºi a fost instituit un
sistem de promovare a oamenilor în funcþii pe criterii politice ºi de clasã (nomenclatura)7. În
acest mod, partidul era prezent, prin membrii sãi, în toate domeniile de activitate, aceºtia
acþionând din interiorul instituþiilor, întreprinderilor ºi unitãþilor economice ale statului pentru
promovarea ºi punerea în aplicare a liniei sale politice.
În Republica Popularã Românã, asemenea þãrilor din Europa Centralã ºi de Sud-Est intrate
în sfera de influenþã sovieticã, au fost transpuse formele ºi metodele de conducere de la
Kremlin. Partidul s-a suprapus statului, acesta din urmã nefiind decât un instrument în realizarea
politicii sale. Monopolul conducerii politice de cãtre partid a fost consacrat prin Constituþie.
Dacã în Constituþia Republicii Populare Române din 1948, partidul era „forþa politicã conducãtoare
a clasei muncitoare“, în cea din 1952 devine „forþa politicã conducãtoare atât a organizaþiilor
celor ce muncesc, cât ºi a organelor ºi instituþiilor de stat“, pentru ca în Constituþia Republicii
Socialiste România din 1965 sã fie „forþa politicã conducãtoare a întregii societãþi“. Nicolae
Ceauºescu, în cuvântarea þinutã la ºedinþa plenarã a C.C. din 22 martie 1965, când a fost ales
prim-secretar al C.C. al P.M.R., afirma: „Sã ne strãduim sã ridicãm continuu rolul conducãtor
al partidului în toate domeniile de activitate. Nu trebuie sã fie domeniu de activitate în care
sã nu fie hotãrât la Comitetul Central ºi Biroul Politic, sã nu fie domeniu de activitate unde
organele de partid sã nu exercite control asupra felului cum se aplicã în viaþã hotãrârile adoptate“8.
6 În toate statutele din perioada 1945-1989 se arãta cã P.C.R. este un partid marxist-leninist al cãrui scop final
nomenclaturii C.C. în Republica Popularã Românã (1949-1954) în „Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în
România comunistã“, vol. I, CNSAS, 2001, p. 216-250.
8 Arhivele Naþionale Istorice Centrale (în continuare ANIC), fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 36/1965, f. 4.
9 Gheorghe Þuþui, Gheorghe Tudor, Plenarele Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1948-1977),
10 Nicolae Ceauºescu, în ºedinþa Biroului Politic din 21 mai 1965, prezenta astfel motivaþia schimbãrii denumirii
Comisiei Controlului de Partid în Colegiul Central de Partid: „Sã explicãm aici formularea cã, Comisia Controlului
de Partid nu corespunde realitãþii, ea ºi-a pãstrat denumirea de pe timpul când în P.C.U.S. se alegea de congres ºi
avea aceastã atribuþie de control. Actualmente ea este desemnatã de Comitetul Central, nu e compusã nici din membrii
C.C., ci e un organ de lucru al C.C. pentru rezolvarea problemelor mai mult disciplinare. Ea nu e o comisie a
Controlului de Partid ºi pentru aceasta am considerat cã e bine sã-i dãm denumirea de Colegiul de Partid, sã-i precizãm
mai clar atribuþiile, pentru cã controlul îl exercitã Comitetul Central, Biroul Politic, Secretariatul.“ (ANIC, fond C.C.
al P.C.R.-Cancelarie, dosar 70/1965, f. 26-27.)
11 Secretariatul era format din secretarul general al partidului ºi secretarii C.C., al cãrui numãr sporeºte de la 5
pentru problemele naþionalitãþilor conlocuitoare, însãrcinând un colectiv care funcþiona pe lângã Secretariat pentru
rezolvarea unor probleme ale minoritãþilor naþionale, de a cãrui activitate rãspundeau Nicolae Ceauºescu ºi Leonte
Rãutu. Tot acum s-a hotãrât cã aceastã problemã sã fie supusã spre aprobare Biroului Politic al C.C. al P.M.R.. (Ibidem,
dosar 23/1959, f. 1.)
14 În protocoalele ºedinþelor Secretariatului erau introduse ºi aºa-zisele „hotãrâri luate în cerc“, adicã cele pe care
critice metodele de conducere ale lui Gheorghiu-Dej, ºi anume luarea hotãrârilor fãrã a consulta
pe toþi membrii Biroului Politic (membrii Secretariatului se regãseau în componenþa Biroului
Politic): „Munca Biroului Politic în ultimii ani a ºchiopãtat (…) programul de activitate nu
s-a respectat (…) Pregãtirea ºedinþelor Biroului Politic este slabã, membrii Biroului Politic nu
sunt siguri pe ordinea de zi care li se prezintã. În timpul ºedinþei apar puncte surprizã“15. La
aceeaºi ºedinþã, Emil Bodnãraº, care împãrtãºea punctele de vedere ale lui Miron Constantinescu,
afirma cã în ultimii ani, în diferite discuþii, se auzea deseori „sã vedem ce spune tov Dej, sau
tov. Dej a spus, tov. Dej a dat indicaþia, tov. Dej ne-a recomandat, dar mai puþin se auzea
Biroul Politic a hotãrât sau C.C. a hotãrât, Biroul Politic a indicat, C.C. indicã“16.
Atribuþiile C.C. privind alegerea Biroului Politic ºi Secretariatului, organe cu caracter executiv
între plenarele C.C.17, erau formale. În realitate, C.C. nu alegea, ci doar aproba cu unanimitate
de voturi persoanele din organele superioare ale partidului care erau desemnate dinainte de
Secretariat. Chiar Comitetul Central care, potrivit statutului, trebuia sã fie ales de congres, era
de fapt emanaþia Secretariatului. În toate partidele comuniste din þãrile din Europa Centralã ºi
de Sud-Est intrate în sfera de influenþã sovieticã, Secretariatul C.C. era centrul decizional, în
interiorul partidelor nefuncþionând „democraþia internã de partid“, aºa cum se arãta în Statutul
partidului ºi în propaganda oficialã. În practicã, în partid nu funcþiona principiul conducerii
colective. Comitetul Central avea un rol decorativ, menit sã dea aparenþa funcþionãrii „democraþiei
interne de partid“. Atribuþiile lui erau formale ºi constau numai în aprobarea hotãrârilor care
se luau la vârful partidului.
Sorin Toma18, care a fost timp de 11 ani membru în C.C. (1949-1960), afirma în memoriile
sale cã, „calitatea de membru C.C. era mai mult onorificã, deoarece C.C. nu dispunea de o
putere ºi atribuþii reale. El nu era un organ de decizie, hotãrârile fiind luate în Biroul Politic
sau, mai precis în cercul îngust al câtorva apropiaþi ai Secretariatului General. Comitetul Central
nu era nici mãcar un organ consultativ de dezbatere a problemelor ºi a proiectelor de hotãrâri.
Deºi am participat, timp de mai bine de un deceniu la plenarele Comitetului Central, nu-mi
amintesc de nici o dezbatere demnã cu adevãrat de acest nume“19.
Puterea, judecând dupã funcþiile pe care le deþinea în partid ºi stat, se afla în mâinile
secretarului general al partidului. El deþinea ºefia partidului ºi în acelaºi timp era ºi ºeful
guvernului sau al statului. Gheorghiu-Dej „ales“ (prin voinþa lui Stalin) secretar general al
partidului la Conferinþa Naþionalã din octombrie 1945 (funcþie în care a fost reales succesiv
sã organizeze ºi sã controleze îndeplinirea hotãrârilor partidului ºi selecþionarea cadrelor. Potrivit statutului, aceste
organe superioare ale partidului trebuiau sã raporteze C.C. despre activitatea depusã, însã în practicã nu s-a întâmplat
aºa ceva.
18 Sorin Toma a fost redactor-ºef adjunct al „Scînteii“, oficiosul P.C.R., în perioada 1946-1947, apoi redactor-ºef
(1947-1960). În 1963, dupã mai bine de doi ani de verificãri de cãtre Comisia Controlului de Partid, a fost exclus
din partid „pentru dezertarea din munca de partid în anul 1940 ºi apoi din armata sovieticã în timpul rãzboiului fascist,
pentru comportarea sa laºã pe teritoriul sovietic cotropit vremelnic de fasciºti ºi pentru ascunderea în mod premeditat
a faptelor sale nedemne în faþa partidului“. (Ibidem, dosar 30/1963, f. 27.) În 1970 a fost reprimit în partid. La
propunerea Colegiului Central de Partid, Secretariatul C.C. al P.M.R. a aprobat ca cererea de reprimire în partid a lui
Sorin Toma sã fie discutatã în organizaþia de bazã. La 29 aprilie 1970, organizaþia de bazã, þinând seama de poziþia
lui autocriticã privind abaterile din trecut, a hotãrât sã fie reprimit în P.C.R.. În 1975 a fost pensionat pentru limitã
de vârstã de la Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã (Arhivele Militare Române – în continuare AMR, fond Microfilme,
rola 334, c. 835-837).
19„Arhivele Totalitarismului“ nr. 1-2/1994, p. 356.
STUDIU INTRODUCTIV 10
pânã la moartea sa în martie 1965), în perioada iunie 1952 – octombrie 1955 a deþinut ºi ºefia
guvernului, iar din 1961 pe cea de ºef al statului, fiind preºedintele Consiliului de Stat. Venirea
lui Hruºciov la putere în U.R.S.S. a însemnat ºi o delimitare a funcþiilor de partid de cele de
stat, care s-a produs în toate þãrile satelit. În R.P.R. aceasta a fost hotãrâtã în ºedinþa Biroului
Politic din 3 aprilie 1954 ºi aprobatã de plenara C.C. al P.M.R. din 19 aprilie 1954. Gheorghiu-
Dej considera cã „pentru a se îmbunãtãþi munca conducerii de partid ºi de stat, atât propria
experienþã, cât ºi experienþa altor partide frãþeºti, impune adoptarea urmãtoarelor mãsuri
organizatorice: renunþarea la funcþia de secretar general al C.C. al P.M.R. ºi înfiinþarea funcþiei
de prim-secretar al C.C.; reorganizarea Secretariatului C.C. al P.M.R. în aºa fel încât acesta
sã se compunã dintr-un prim-secretar ºi 3 secretari, care sã nu aibã funcþii în guvern; Secreta-
riatul sã fie subordonat Biroului Politic, organul superior de conducere al partidului între ple-
narele C.C.“. În alegerea Secretariatului, Gheorghiu-Dej indica cã primul secretar sã fie ales
dintre membrii Biroului Politic, doi dintre secretari sã fie aleºi dintre membrii C.C., iar al patrulea
secretar sã fie „unul din cei mai buni dintre actualii prim secretari ai comitetelor regionale de
partid, care sã fie cooptat în C.C. ºi apoi sã fie propus ºi ales secretar al C.C. al P.M.R.“20.
Plenara C.C. al P.M.R. din 19 aprilie 1954 a „ales“ în funcþia de prim-secretar al C.C. pe
Gheorghe Apostol, iar ca secretari pe Nicolae Ceauºescu, Mihai Dalea ºi Ianoº Fazekaº. Gheorghe
Apostol povesteºte acest eveniment din cariera sa politicã astfel: „Hruºciov a hotãrât sã nu
mai fie premier ºi l-a avansat pe Bulganin ca prim-ministru. S-a hotãrât cã ar fi bine sã facem
ºi noi acest lucru. Dej a avut o discuþie cu mine ºi mi-a explicat de ce trebuie sã facem ºi noi
la fel (…) M-a rugat sã accept sã fiu ales ca prim-secretar al C.C. la prima plenarã. Am lucrat
în acest post din aprilie 1954 pânã în octombrie 1955, când, din nou, s-a fãcut o schimbare
în U.R.S.S.. Am fost ales de cãtre o plenarã a C.C. ºi dupã aceea tot de cãtre o plenarã (cea
din 30 septembrie-1 octombrie 1955 – n.n.) am fost eliberat din aceastã funcþie, prim secretar
fiind ales Gheorghiu-Dej“21. Însã, Gheorghe Apostol a îndeplinit numai formal aceastã funcþie,
activitatea partidului fiind condusã tot de Gheorghiu-Dej. Teama de a nu fi înlocuit din fruntea
partidului de cãtre Hruºciov, cunoscând intenþia acestuia de a schimba pe toþi ºefii partidelor
comuniste din blocul sovietic, rãmaºi din timpul lui Stalin, l-a fãcut pe Gheorghiu-Dej sã
renunþe la funcþia de secretar general al partidului în favoarea celei de premier, însã nu pentru
multã vreme. Dupã circa un an ºi jumãtate revine în fruntea partidului, unde va rãmâne pânã
la decesul sãu survenit în martie 1965.
Dupã moartea lui Gheorghiu-Dej, Plenara C.C. al P.M.R. din 22 martie 1965 a aprobat, cu
unanimitate de voturi, propunerea Biroului Politic prezentatã de Ion Gheorghe Maurer, privind
alegerea lui Nicolae Ceauºescu ca prim-secretar al C.C. al P.M.R.22. În aceastã calitate, Nicolae
Ceauºescu a susþinut ca partidul sã funcþioneze potrivit prevederilor Statutului. Relevantã din
acest punct de vedere este ºedinþa Biroului Politic din 29 martie 1965, care se þinea doar la
câteva zile de la înmormântarea lui Gheorghiu-Dej, unde s-au analizat ºi criticat metodele lui
de conducere ºi s-a hotãrât „sã se îmbunãtãþeascã munca colectivã în cadrul Biroului Politic“,
în sensul ca toate problemele importante sã fie discutate în ºedinþele Biroului Politic. „Sunt
câteva probleme – afirma Nicolae Ceauºescu în cadrul ºedinþei – în legãturã cu munca Biroului
Politic ºi inclusiv a Comitetului Central. Noi am propus plenarei (din 22 martie 1965 – n.n.)
ºi plenara a fost de acord cã trebuie sã îmbunãtãþim stilul nostru de muncã. În primul rând,
sã facem ca plenara Comitetului Central sã fie mai activã, sã îndeplineascã rolul ce-i revine
statutar Comitetului Central, ca organ care conduce munca între congrese ºi Biroul Politic sã
îndeplineascã rolul executiv între plenare. Asta presupune ca sã punem în cadrul plenarelor
Comitetului Central nu numai probleme foarte generale ºi o datã pe an, ci, cele mai importante
probleme sã le discutãm în plenare ale Comitetului Central, nu numai sã informãm, dar problemele
mai importante ale politicii noastre interne ºi externe sã le hotãrascã plenara Comitetului
Central, inclusiv obligaþia Biroului Politic ca periodic sã raporteze de felul cum îºi desfãºoarã
activitatea“23. Însã, funcþionarea partidului potrivit Statutului a durat doar câteva luni (martie-
iulie 1965). Dupã Congresul al IX-lea al P.C.R. din iulie 1965, în structura organelor centrale
ale partidului a apãrut un nou organ, intitulat Prezidiul Permanent, care în perioada 1965-1974
a reprezentat centrul decizional al partidului (ºi implicit al statului), organele deliberative ºi
elective ale partidului (Congresul, Conferinþa Naþionalã, Plenara Comitetului Central) fiind
decorative.
Dupã alegerea la ºefia partidului, Nicolae Ceauºescu aduce modificãri structurii organelor
superioare executive ale partidului. Astfel, în ºedinþa Biroului Politic din 22 iulie 1965 s-a
hotãrât sã se supunã Congresului care se apropia, ca în locul Biroului Politic sã fie ales un
Comitet Executiv al C.C., alcãtuit din 15 membri ºi 10 membri supleanþi (însã atribuþiile,
potrivit Statutului, erau tot cele ale Biroului Politic, schimbarea fiind numai de titulaturã). De
asemenea, s-a hotãrât alegerea unui Prezidiu Permanent24 format din 7 persoane, dintre membrii
Comitetului Executiv, care sã asigure rezolvarea problemelor operative între ºedinþele Comitetului
Executiv25. Secretariatul a rãmas în continuare cu atribuþiile prevãzute în statutele anterioare.
În 1965, organele superioare executive ale Comitetului Central erau: Comitetul Executiv, Prezidiul
Permanent ºi Secretariatul (vezi tabelul). Rolul Prezidiului Permanent este cel al Secretariatului
din timpul lui Gheorghiu-Dej, protocoalele ºedinþelor ºi stenogramelor stau mãrturie în acest
sens26. Astfel, convocarea congreselor, conferinþelor naþionale ºi plenarelor C.C., a sesiunilor
Marii Adunãri Naþionale, formarea guvernului ºi a Consiliului de Stat, aprobarea iniþiativelor
legislative ale guvernului, deciziile privind politica partidului ºi statului, numirile (ºi eliberãrile)
în funcþiile importante din partid ºi stat (inclusiv avansarea în grad a ofiþerilor), componenþa
ºi poziþia delegaþiilor la reuniuni internaþionale, acordarea distincþiilor erau hotãrâte la nivelul
Prezidiului Permanent ºi apoi date spre informare ºi aprobare Comitetului Executiv al C.C. al
P.C.R., iar acesta la rândul sãu le supunea spre aprobare formalã congresului, conferinþelor
naþionale ºi plenarelor C.C., care erau, potrivit Statutului, organele deliberative ºi elective ale
partidului. Aºadar, centrul decizional în partid era unul dintre organele executive ale Comitetului
Central, adicã tocmai cel care trebuia sã punã în practicã hotãrârile luate de organele deliberative
ºi elective ale partidului.
* Asemenea Comitetului Central ºi organele executive ale C.C. reflectã creºterea numãrului membrilor de partid.
Astfel, pe mãsura creºterii efectivului partidului ºi organele executive ale C.C. îºi modificã componenþa numericã,
devenind mai cuprinzãtoare, considerându-se cã astfel pot îndeplini mai bine rolul de conducãtor al activitãþii partidului
între plenarele C.C.. Însã, în realitate, organele executive ale Comitetului Central nu au îndeplinit atribuþiile prevãzute
în statutul partidului. Centrul decizional în partid, în perioada Gheorghiu-Dej, a fost Secretariatul, respectiv Prezidiul
Permanent (1965-1974) ºi Biroul Permanent al C.P.Ex. (1974-1989) în perioada Nicolae Ceauºescu. Celelalte organe
executive au fost mai mult sau mai puþin decorative, atribuþiile lor fiind monopolizate de secretarul general al partidului
împreunã cu câþiva apropiaþi ai sãi (unii dintre membrii Secretariatului se regãseau în componenþa Biroului Politic ºi
Biroului Organizatoric, iar cei ai Prezidiului Permanent, în componenþa Comitetului Executiv ºi Secretariatului).
Secretarul general al partidului fãcea parte din toate organele executive ale C.C. ºi le prezida ºedinþele.
** „Devierea de dreapta“ a dat prilej conducerii partidului sã restrângã numãrul membrilor din organele executive
ale C.C. „pentru a asigura ºi secretul de partid ºi secretul de stat, aºa cum trebuie pãstrat“, dupã cum se exprima
Gheorghiu-Dej. Tot el dãdea indicaþia ca în compoziþia organelor de partid „sã nu intre nici un social-democrat, sã
fie alcãtuite numai din oameni de cea mai înaltã încredere“ (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 40/1952,
f. 4 ºi 107). Biroul Politic, în ºedinþa din 26 mai 1952, a aprobat hotãrârea Secretariatului pe care, apoi, a supus-o
confirmãrii ºi plenului C.C.. Astfel, Plenara C.C. al P.M.R. din 26-27 mai 1952 a „ales“ un Secretariat format din 5
persoane, în care nu se mai regãsea fostul social-democrat Lothar Rãdãceanu, un Birou Politic format din 11 persoane
(9 titulari ºi 2 supleanþi) ºi un Birou Organizatoric din 11 persoane. („Scânteia“, nr. 2 360 din 29 mai 1952.)
*** Rolul Prezidiului Permanent a fost luat în perioada 1974-1989 de Biroul Permanent al C.P.Ex., care era
format dintre membrii C.P.Ex. ºi condus de secretarul general al partidului. Potrivit Statutului partidului, el asigura
coordonarea operativã a activitãþii de partid ºi de stat, adopta hotãrâri în limita competenþelor stabilite de Comitetul
Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cãruia trebuia sã-i raporteze asupra activitãþii sale, însã, în practicã, acest lucru nu
s-a întâmplat. Documentele de arhivã, ºi anume stenogramele ºi procesele-verbale ale ºedinþelor Prezidiului Permanent
ºi Biroului Permanent al C.P.Ex., consultate la Arhiva Militarã Românã (AMR), dovedesc cã aceste organe executive
ale C.C. au fost centrele decizionale ale partidului ºi implicit ale statului în perioada regimului Ceauºescu. De
asemenea, cei care ºi-au desfãºurat activitatea în structurile de conducere superioare ale partidului ºi ºi-au scris
memoriile afirmã acelaºi lucru. Spre exemplu, Cornel Burticã, în convorbirile cu Rodica Chelaru, afirmã cã „Prezidiul
se întrunea, în mod obiºnuit, în fiecare luni dimineaþa, când erau discutate problemele importante ale þãrii. Când lipsea
Ceauºescu din þarã nu se mai întrunea prezidiul, nu se mai rezolva nimic. Situaþia se complica mai ales când Ceauºescu
lipsea din þarã ºi câte 2-3 sãptãmâni (vizite în Africa, Asia etc.)“. În acelaºi sens se pronunþã ºi Paul Niculescu-Mizil
în memoriile sale : „Prezidiul Permanent a fost un numãr mare de ani laboratorul în care se elaborau principalele
acþiuni ale conducerii, supuse apoi confirmãrii de cãtre C.P.Ex. (corect Comitetul Executiv-n.n.) sau plenarele C.C..
El conducea efectiv activitatea internaþionalã, de zi cu zi, a partidului ºi a statului“.
Pe plan local organele executive ale partidului erau biroul ºi secretariatul, „alese“ de cãtre adunarea generalã a
organizaþiei de bazã ºi de cãtre comitetele de partid (judeþene, municipale, orãºeneºti, comunale), având, potrivit
Statutului, aceleaºi atribuþii ca ºi cele de pe plan central, adicã biroul trebuia sã conducã activitatea între plenarele
comitetelor, iar secretariatul pentru rezolvarea problemelor curente, organizarea ºi controlul îndeplinirii hotãrârilor
comitetelor. În practicã, organele locale ale partidului erau conduse de prim-secretari învestiþi cu puteri majore de
cãtre conducerea partidului.
Care au fost mobilurile unei asemenea reorganizãri? Silviu Curticeanu, fost ºef al Cancelariei
C.C. ºi secretar al C.C., în memoriile sale, afirma cã: „Ceauºescu ºi-a concentrat atenþia spre
cristalizarea unei noi conduceri de partid ºi de stat, urmãrind pe de o parte, sã-ºi întãreascã
decisiv rolul personal, iar pe de altã parte, sã reducã atribuþiile ºi sã slãbeascã puterea celorlalte
organe de conducere ale partidului“27. Considerãm cã Nicolae Ceauºescu nu a fãcut decât sã
continue, însã mai accentuat, practicile de conducere ale lui Gheorghiu-Dej. El a creat un nou
organ la nivelul conducerii superioare a partidului (Prezidiul Permanent), format din oameni
apropiaþi lui, unde se discutau ºi se luau hotãrâri în privinþa partidului ºi statului, însã unele
nu ajungeau spre informare, consultare sau aprobare la membrii Comitetului Executiv al C.C.
27 Silviu Curticeanu, Mãrturia unei istorii trãite. Imagini suprapuse, Bucureºti, Editura Albatros, 2000, p. 277.
STUDIU INTRODUCTIV 14
al P.C.R. (de pildã, nu toate informãrile securitãþii). În procesele verbale ale ºedinþelor
Prezidiului Permanent, asemenea celor ale Secretariatului din perioada Dej, apar indicaþii ca
anumite probleme de pe ordinea de zi sã fie date spre informare ºi aprobare membrilor Comitetului
Executiv. Spre exemplu, în ºedinþa din 29 ianuarie 1968, Prezidiul Permanent a aprobat activitatea
desfãºuratã de delegaþia guvernamentalã a R.S.R. în Italia ºi propunerile privind îmbunãtãþirea
organizãrii conducerii securitãþii statului, cu indicaþia de a fi supuse aprobãrii ºi Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.28. Cornel Burticã, fost membru al C.C. ºi al C.P.Ex., în convorbirile
cu Rodica Chelaru, confirmã documentele de arhivã, afirmând cã Nicolae Ceauºescu „dovedind
o inteligenþã diabolicã, de politician versat, ºi-a organizat astfel structura de putere încât sã
poatã controla totul ºi sã nu fie luat prin surprindere. Ceilalþi membri ai Biroului Politic (credem
cã C.P.Ex.-n.n.) cunoºteau situaþia þãrii doar pe sectoare, fragmentat ºi nu dispuneau de un
aparat pe care sã se sprijine în teritoriu“. În ºedinþa Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.
din 3 mai 1972 s-a hotãrât ca în viitor sã se prezinte Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.
„spre dezbatere ºi soluþionare problemele majore ale vieþii politice, economice ºi sociale ale
þãrii“29. Însã, în practicã, lucrurile nu au stat aºa. În 1974 Comitetului Executiv i s-a schimbat
titulatura în Comitet Politic Executiv (C.P.Ex.), pe care o va purta pânã în decembrie 1989.
Dumitru Popescu, care a fãcut parte din acest organ de partid, în convorbirile cu ziaristul Ioan
Tecºa, îl prezintã astfel: „În ce priveºte C.P.Ex., în ultimii ani ai dictaturii ajunsese un fel de
reuniune periodicã a membrilor guvernului, primilor secretari de judeþe ºi ºefilor de centrale
industriale. Membrii C.P.Ex. alcãtuiau un grup restrâns în aceastã masã, practic nici nu mai
luau cuvântul pentru cã singurii avizaþi în problemele speciale ale ramurilor puse în discuþie
erau invitaþii. De altfel membrii C.P.Ex. primeau foarte adesea materialele în dimineaþa zilei
respective, ba câteodatã chiar la intrarea în salã. Un braþ de hârtii de câteva kilograme, care
ar fi necesitat cel puþin o sãptãmânã de studiu. Cel mult puteai sã te uiþi la titluri ca sã ai
habar cam despre ce se vorbeºte. Practica difuzãrii documentelor în ultima clipã nu avea un
caracter întâmplãtor, îþi interzicea sã intri în misterele programelor ºi hotãrârilor adoptate“30.
Din 1971, „în vederea ridicãrii eficienþei muncii de partid“, Secretariatul C.C. al P.C.R.
lucra direct cu comitetele judeþene de partid, renunþându-se la practica de a le îndruma ºi
controla prin intermediul instructorilor teritoriali. La C.C. s-a menþinut un corp de instructori
cu atribuþii de control pe anumite probleme31. Pentru „realizarea unui control sistematic asupra
activitãþii organelor ºi organizaþiilor de partid“, secretarii C.C. trebuiau sã aibã legãturã directã
ºi permanentã cu comitetele judeþene de partid. Secretarii C.C. rãspundeau pentru o perioadã
mai îndelungatã de câte un grup de judeþe32. Ei se deplasau lunar la comitetele judeþene de
partid de care rãspundeau pentru a urmãri modul cum se înfãptuiau hotãrârile conducerii
partidului. Ceauºescu a instituit acest procedeu având convingerea, probabil, cã politica lui era
bunã dar defectuos pusã în practicã.
sã se propunã Comitetului Executiv ºi Plenarei C.C., alegerea lui Manea Mãnescu ca membru al Prezidiului Permanent
ºi eliberarea lui Virgil Trofin din funcþia de secretar al C.C. ºi preºedinte al U.N.C.A.P. (Uniunea Naþionalã a Cooperativelor
Agricole de Producþie), fiind recomandat de Prezidiul Permanent sã fie ales în funcþia de preºedinte al C.C. al U.G.S.R.
(Uniunea Generalã a Sindicatelor din România).
32 De exemplu, în 1973, Gheorghe Panã rãspundea de judeþele: Braºov, Ialomiþa, Galaþi, Harghita, Hunedoara,
Olt, Sibiu, Suceava, Satu Mare ºi municipiul Bucureºti; ªtefan Andrei de judeþele: Ilfov, Vrancea ºi Mehedinþi; Cornel
Burticã: Dâmboviþa, Dolj, Cluj, Maramureº, Botoºani, Neamþ ºi Gorj etc. (Ibidem, rola 307, c. 311-312.)
15 STUDIU INTRODUCTIV
Din 1974 rolul Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. a fost luat de Biroul Permanent al
Comitetului Politic Executiv (C.P.Ex.) al C.C. al P.C.R.33. Acesta a fost constituit la 29
noiembrie 1974 în prima ºedinþã a C.P.Ex.34 de dupã congresul al XI-lea ºi avea în componenþã
înalþi demnitari ai statului. Potrivit Statutului, Biroul Permanent era un „organism care asigura
coordonarea operativã a activitãþii de partid ºi de stat“, constituit dintre membrii C.P.Ex. ºi
condus de Nicolae Ceauºescu, secretarul general al partidului. Primul Birou Permanent era
format din 5 membri: Nicolae Ceauºescu – secretarul general al partidului, Manea Mãnescu
– prim-ministru al guvernului, Gheorghe Oprea – viceprim-ministru al guvernului, Ioan Pãþan
– viceprim-ministru al guvernului ºi ministru al Comerþului Exterior ºi Cooperãrii Economice
Internaþionale, ªtefan Andrei – secretar al C.C. al P.C.R.. În 1979 avea sã fie lãrgitã
componenþa35 Biroului Permanent, ajungându-se la 15 membri, printre care ºi soþia
„conducãtorului“, Elena Ceauºescu, ceilalþi fiind: Nicolae Ceauºescu, Iosif Banc, Emil Bobu,
Cornel Burticã, Virgil Cazacu, Nicolae Constantin, Constantin Dãscãlescu, Paul Niculescu,
Gheorghe Oprea, Ioan Pãþan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rãdulescu, Ilie Verdeþ, ªtefan
Andrei. Nu ºtim, deocamdatã, din ce motive, în 1984, numãrul membrilor avea sã-i fie redus
aproape la jumãtate, rãmânând doar 8 membri: Nicolae Ceauºescu, Constantin Dãscãlescu,
Elena Ceauºescu, Manea Mãnescu, Gheorghe Rãdulescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea ºi Ilie
Verdeþ. Tot 8 membri avea ºi Biroul Permanent al C.P.Ex. format în 2 decembrie 1989, singura
modificare fiind înlocuirea lui Ilie Verdeþ cu Ion Dincã.
Dupã cum se poate observa, Nicolae Ceauºescu i-a scos, treptat36, din centrul decizional
pe cei care au fost în apropierea lui Dej, promovând „activiºti formaþi în ºcolile de partid,
selectaþi de el însuºi, în calitate de coordonator“37 al Secþiei Organizatorice a C.C. al P.M.R.,
ca Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Ion Coman etc., „în care Ceauºescu vedea o nouã
generaþie“38. Cunoscându-i bine pe unii dintre ei, Corneliu Mãnescu, fost membru al C.C. ºi
ministru al Afacerilor Externe al României între 1961-1972, avea sã afirme în convorbirile cu
Lavinia Betea, urmãtoarele: „Cum nici Ceauºescu nu prea avea – în comparaþie cu alþii – cu
ce sã se laude, a preferat sã se înconjoare de oameni cu ºi mai puþine merite decât el“. De
asemenea, Cornel Burticã afirma în convorbirile cu Rodica Chelaru cã Ceauºescu stabilise „o
adevãratã strategie de neutralizare ºi apoi înlãturare a «vechii gãrzi»“ ºi cã „multe dintre
dislocãri s-au petrecut în urma unor acuzaþii de imoralitate sau de ineficienþã în activitate (…)
Gheorghe Apostol a fost mazilit la Congresul al X-lea, pe motive de imoralitate, n-a mai fost
33 Nicolae Ceauºescu a creat Biroul Permanent al C.P.Ex., inspirat, probabil, de exemplul Partidului Comunist
Chinez, care în 1956 crease Comitetul Permanent al Biroului Politic, format din 7 membri, ce „trebuia sã se impunã
ca o instanþã colegialã supremã“. (Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în
zilele noastre, Iaºi, Editura Polirom, 1998, p. 67.)
34 Biroul Permanent al C.P.Ex. era format în prima ºedinþã a C.P.Ex. de dupã congresul partidului. Astfel, datele
sale de constituire sunt: 29 noiembrie 1974; 27 noiembrie 1979; 8 decembrie 1984; 2 decembrie 1989.
35 Pentru componenþa Biroului Permanent al C.P.Ex. am consultat colecþia ziarului „Scânteia“.
36 „Încã din 22 martie 1965, când a fost «uns» prim-secretar al P.C.R., Ceauºescu i-a promovat secretari ai C.C.
pe Paul Niculescu-Mizil ºi Ilie Verdeþ. Dupã Congresul al IX-lea (19-24 iulie 1965), alãturi de «baronii» lui Dej –
Gheorghe Apostol, Emil Bodnãraº, Maurer, Al. Moghioroº – au fost promovaþi în organele de conducere ale partidului
oamenii lui Ceauºescu: Constantin Drãgan de la sindicat, Leontin Sãlãjan de la armatã, Virgil Trofin (fost prim-secretar
la C.C. al U.T.C.), Iosif Banc, Maxim Berghianu, Petre Blajovici, Vasile Patilineþ – toþi foºti prim-secretari de regiune
(…) Ceauºescu a promovat ºi unele cadre, care fie fuseserã þinute în loc de Dej (cazul lui Alexandru Bârlãdeanu),
fie fuseserã complet marginalizate– precum Dumitru Petrescu ori Gheorghe Rãdulescu“. (Rodica Chelaru, Culpe care
nu se uitã. Convorbiri cu Cornel Burticã, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001, p. 95.)
37 Lavinia Betea, Psihologie politicã. Individ, lider, mulþime în regimul comunist, Iaºi, Editura Polirom, 2001, p. 188.
38 Convorbiri neterminate. Corneliu Mãnescu în dialog cu Lavinia Betea, Iaºi, Editura Polirom, 2001, p. 148.
STUDIU INTRODUCTIV 16
ales în nici o funcþie de partid ºi de stat, apoi a fost trimis ambasador în Brazilia ºi Argentina.
De fapt, pentru fiecare exista un pretext de a fi înlãturat“.
Biroul Permanent al C.P.Ex. a fost centrul decizional al partidului ºi implicit al statului în
perioada 1974-1989. La nivelul acestui organ de partid se discutau ºi se luau hotãrâri în privinþa
politicii partidului ºi a statului, celelalte organe centrale ale partidului, ca ºi instituþiile reprezentative
ale statului, având atribuþii formale.
La Plenara C.C. al P.M.R. din 22 martie 1965, care a „ales“, în urma morþii lui Gheorghiu-
Dej, în funcþia de prim-secretar al C.C. al P.M.R. pe Nicolae Ceauºescu, s-a hotãrât ca funcþiile
de prim-secretar al C.C. al P.M.R. ºi preºedinte al Consiliului de Stat39 sã fie ocupate de
persoane diferite „în interesul asigurãrii rezolvãrii în bune condiþii a sarcinilor ce revin Comitetului
Central, Biroului Politic ºi Secretariatului“40. Ca urmare, Plenara C.C.41 a aprobat propunerea
Biroului Politic, ca funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat sã fie ocupatã de Chivu Stoica,
însã nu pentru multã vreme. În decembrie 1967 Nicolae Ceauºescu va prelua ºefia statului42.
Aceastã separare s-a produs ºi la nivelul funcþiilor deþinute de membrii de partid din organele
de conducere centrale ºi locale ale partidului. Dacã pânã atunci, membrii de partid deþineau
funcþii simultane în partid ºi stat, din iulie 1965, ca urmare a modificãrii unor prevederi ale
Statutului adoptate de congres, un membru de partid nu mai putea deþine decât o singurã
funcþie de conducere politicã, care cerea o activitate permanentã, fie în organele de partid, fie
în cele de stat, considerându-se cã astfel se evita situaþia când „prin cumul, se altereazã relaþia
dintre organul controlat ºi organul de partid care controleazã“43. Mai târziu „aceste idei au fost
abandonate, o datã cu setea de putere ºi de acaparare a tuturor pârghiilor de conducere de
cãtre Ceauºescu“. Din 1974, N. Ceauºescu va face uz de procedeul stalinist al “rotaþiei
cadrelor“44 în munci de partid ºi de stat, pentru „a se evita crearea de relaþii familiariste care
nu sunt în interesul muncii de partid“. Acest procedeu îi oferea posibilitatea lui N. Ceauºescu
de a menþine sub control aparatul de partid ºi de stat ºi de a promova noi cadre, docile,
executante fidele a hotãrârilor ºi indicaþiilor lui.
Treptat, Nicolae Ceauºescu va concentra în mâinile sale funcþiile importante din partid ºi
stat, ajungând la un regim de putere personalã. În martie 1965 este ales prim-secretar al C.C.
al P.C.R., în urma decesului lui Gheorghiu-Dej, iar în decembrie 1967 a devenit ºeful
Gheorghiu-Dej, membru al Biroului Politic pe Alexandru Bârlãdeanu (pânã atunci membru supleant) ºi 3 secretari ai
C.C. (Leonte Rãutu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeþ), considerându-se cã numãrul de pânã atunci al secretarilor era
prea mic pentru a îndeplini sarcinile.
42 Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R., în ºedinþa din 24 noiembrie 1967, a hotãrât eliberarea lui Chivu Stoica
din funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat, fiind propus a fi ales secretar al C.C. al P.C.R.. (AMR, fond Microfilme,
rola 907, c. 893.)
43 „Scânteia“, nr. 6 687 din 22 iulie 1965.
44 Dupã cum se afirma în statutele partidului din anii 1974, 1979, 1984, organele ºi organizaþiile de partid, în
repartizarea cadrelor, trebuiau sã aibã în vedere principiul rotaþiei cadrelor în munci de partid ºi de stat, pentru ca
„acestea sã dobândeascã o experienþã multilateralã, sã poatã înþelege ºi soluþiona tot mai eficient problemele complexe
ce le ridicã viaþa socialã, conducerea ºtiinþificã a societãþii“. Însã, aceleaºi statute prevedeau cã „în funcþie de nevoi,
cadrele pot îndeplini simultan funcþii de conducere, atât în cadrul partidului cât ºi al statului“. Dicþionarul Politic
realizat de Sergiu Tãmaº, publicat în 1996 de Casa de editurã ºi presã „ªansa“ S.R.L. (ediþia a II-a revãzutã ºi
adãugitã), explicã sistemul „rotaþiei cadrelor“ ca fiind un proces continuu de înlocuire a membrilor clasei conducãtoare
sau de transferare a acestora de la o responsabilitate la alta. Datoritã acestei metode, clasa conducãtoare nu s-a putut
consolida, iar starea de insecuritate a creat dependenþe faþã de conducãtorul statului ºi partidului.
17 STUDIU INTRODUCTIV
statului45. Aproximativ 7 ani mai târziu, în martie 1974, a fost învestit de cãtre Marea Adunare
Naþionalã în funcþia de preºedinte al Republicii Socialiste România, în care va fi reales succesiv
pânã în decembrie 1989. De asemenea, a fost comandantul suprem al forþelor armate ºi conducãtor
al unor organizaþii de masã ºi obºteºti. ªi membrii familiei sale deþineau funcþii importante în
partid ºi stat. „Suspiciunea faþã de toatã lumea, generatã de climatul carierist, a condus la
promovarea de cãtre conducãtorii supremi ai unor membri de familie în posturile ce vizau
vârfurile nomenclaturii. Tactica a fost iniþiatã în timpul conducerii P.C.U.S. de cãtre L. Brejnev
(1964-1982). Metoda va fi imitatã, de asemenea, în toate celelalte state comuniste, apogeul ei
situându-se în faza finalã a regimului Ceauºescu, când membrii familiei conducãtorului român
ºi a soþiei sale au monopolizat funcþiile decizionale în România“46. Astfel, Elena Ceauºescu
este „aleasã“, în iulie 1972, membrã a Comitetului Central al P.C.R., un an mai târziu în
Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. (19 iun.1973-28 nov.1974), apoi în Comitetul Politic
Executiv (C.P.Ex.) al C.C. al P.C.R. (21 nov.1974-22 dec.1989). Din 26 ianuarie 1977 devine
ºi membrã a Biroului Permanent al C.P.Ex., centrul decizional al partidului ºi statului. Funcþii
importante a deþinut ºi în stat: din martie 1980 pânã în decembrie 1989 a fost prim vice-prim-
ministru al guvernului47; de asemenea a fost ºi preºedinta unor organisme guvernamentale cum
ar fi Consiliul Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie (aprilie 1980 – decembrie 1989), Consiliul
Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (decembrie 1985 – decembrie 1989), dirijând, practic,
activitatea ºtiinþificã, educaþionalã ºi culturalã a þãrii; deputat în M.A.N. (1975-1989). „Dupã
promovarea Elenei Ceauºescu în conducerea superioarã a partidului – afirma Paul Niculescu-
Mizil în memoriile sale – întreaga coordonare a politicii de cadre s-a concentrat în mâinile ei.
Ea se ocupa de aºa-zisa nomenclaturã. Ei i se aduceau la cunoºtinþã, cu prioritate, materialele
provenite de la organizaþiile de partid, Ministerul de Interne ºi Securitate, cu privire la oamenii
cu munci de rãspundere“.
Funcþiile pe care le-a deþinut fiul cel mic al cuplului Ceauºescu, Nicu Ceauºescu, denotã
cã era pregãtit pentru a deveni succesorul politic al lui Nicolae Ceauºescu. La Conferinþa
Naþionalã din 16-18 decembrie 1982 este ales în Comitetul Central al P.C.R.; în decembrie
1983 este ales prim-secretar al C.C. al U.T.C. ºi implicit ministru pentru Problemele Tineretului,
funcþie prin care, potrivit Statutului partidului din 1984, devine automat ºi membru al C.P.Ex.48.
Din octombrie 1987 pânã în decembrie 1989 a fost prim-secretar al Comitetului judeþean de
partid Sibiu ºi preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeþului Sibiu. Din
1983 fraþii „conducãtorului“ sunt promovaþi în guvern: în aprilie Ilie Ceauºescu este numit
ministru adjunct al Apãrãrii ºi secretar în Consiliul Politic Superior al Armatei, iar în august,
Ion Ceauºescu este numit vicepreºedinte al Comitetului de Stat al Planificãrii ºi ministru
secretar de stat. La Congresul al XIII-lea (nov. 1984) Ilie Ceauºescu ºi Poliana Cristescu,
45 De reþinut cã omologii sãi din þãrile europene intrate în sfera de influenþã sovieticã, deþineau atât ºefia partidului
cât ºi a statului, de pildã: T. Jivkov era prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar ºi preºedintele Consiliului
de Stat; Erich Honecker – secretar general al C.C. al Partidul Socialist Unit din Germania (P.S.U.G.) ºi preºedintele
Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane.
46 Lavinia Betea, op. cit., p. 89.
47 „Din 1980 s-au fãcut eforturi evidente pentru a i se construi o reputaþie internaþionalã de om de ºtiinþã iubitor de
pace, având o importanþã politicã majorã“ (Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceauºescu, Iaºi, Editura Polirom, 2003, p. 87).
48 Potrivit prevederilor statutului partidului din 1984, primii secretari ai unor comitete judeþene de partid stabilite
de Comitetul Central, cât deþineau aceastã funcþie, deveneau automat membri sau membri supleanþi ai C.P.Ex., de
asemenea, preºedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, prim-secretarul Comitetului Central al
Uniunii Tineretului Comunist ºi preºedinta Consiliului Naþional al Femeilor. (Statutul Partidului Comunist Român,
Bucureºti, Editura Politicã, 1984, p. 57-58.)
STUDIU INTRODUCTIV 18
soþia lui Nicu Ceauºescu, care conducea Consiliul Naþional al Organizaþiei Pionierilor, sunt
aleºi în C.C. al P.C.R.. Vasile Bãrbulescu, cumnatul lui Ceauºescu (cãsãtorit cu una din surorile
lui Ceauºescu) este ales secretar al C.C. al P.C.R. de cãtre Plenara C.C. din octombrie 1986.
Nicolae Ceauºescu a dezvoltat un cult al personalitãþii neîntâlnit la nici unul din conducãtorii
celorlalte þãri europene intrate în sfera de influenþã sovieticã, care a dus în practicã la transformarea
partidului într-o formã fãrã fond. Cei care au fost în preajma lui Ceauºescu ºi au lãsat memorii,
plaseazã începutul acestui cult49 în 1968, dupã protestul public împotriva invadãrii Cehoslovaciei
de trupele Tratatului de la Varºovia, atingând apogeul la începutul anilor ’80. Ilie Verdeþ, un
membru al grupului decizional din regimul Ceauºescu, în dialogul cu Adrian Pãunescu din 25
iunie 1991, intitulat Alternativa de stânga într-o democraþie realã ºi publicat în volumul Ilie
Verdeþ. In memoriam, afirma cã „întãrirea regimului totalitar ºi a dictaturii nu a început în anul
1971, dupã întoarcerea din Coreea, ci în 1975, prin vestitele lozinci cu planul în patru ani ºi
jumãtate, cu o seamã de alte chestiuni care apãruserã la orizont ºi care au dat greº, fiind
accentuate de câteva lucruri foarte importante. Cele douã inundaþii din ’70 ºi ’75, care au adus
grave prejudicii, în perioada de vârf a recoltãrii ºi cereau o refacere pe termen mijlociu ºi pe
termen lung. Schimbarea procentului de acumulare din venitul naþional atribuit pentru
dezvoltare, pentru cã þara nu mai avea resursele ºi posibilitãþile necesare, iar dorinþa de a merge
mai departe, în ritmurile acelea de dezvoltare, era o ambiþie politicã, ce nu mai avea nici o
raþiune, o judecatã obiectivã (…) Ori el nu a renunþat, nici dupã 1975, în noul cincinal care
se întindea pânã în 1980, la ambiþiile lui de dezvoltare în ritm forþat, adicã de peste 10-11%
la venitul naþional, de 10% la produsul social (…) Aceasta a fost, dupã pãrerea mea, începutul
unei politici iraþionale, voluntariste, arbitrare, cu înlãturarea treptatã de la decizie a tuturor
oamenilor care aveau altã opinie, pentru cã el nu-i decima în puºcãrii, ci îi decima moral. ªi
au fost înlocuiþi, dupã cum se ºtie, mulþi oameni. Au fost înlãturaþi, în mod treptat, Apostol,
Bodnãraº, Fazekaº, Niculescu-Mizil, din organele de conducere directe de decizie (…) În
acelaºi timp îºi aduna cu mare grijã oameni de încredere în apropiere cum ar fi Bobu; au fost
promovaþi treptat spre vârf Dincã ºi Dãscãlescu (…) Aceastã perioadã, din 1974 pânã în 1979,
deci aproape 5 ani, se poate caracteriza printr-o concentrare absolutã a puterii în mâna lui
Ceauºescu, ºi în acelaºi timp, prin desfiinþarea practicã, aºa cum o vãd eu, a organului executiv
ce se numeºte guvern“.
Dupã ajungerea la ºefia partidului, una dintre primele mãsuri luate de N. Ceauºescu a fost
stabilirea vechimii în partid a celor care au activat în partid în perioada ilegalitãþii, din rândul
cãrora fãcea ºi el parte. Astfel, Plenara C.C. al P.M.R. din 31 mai-2 iunie 1965 a hotãrât cu
unanimitate sã supunã congresului propunerea lui N. Ceauºescu ca „tuturor luptãtorilor revoluþionari
care au desfãºurat activitate permanentã în anii ilegalitãþii ºi care au avut o comportare demnã
în faþa duºmanului de clasã ºi au devenit dupã 23 august 1944 membri ai partidului nostru sã
li se dea calitatea de membru de partid de când au intrat în miºcarea revoluþionarã din
ilegalitate“. De asemenea, în ºedinþa Biroului Politic din 21 mai s-a hotãrât ca membrilor
P.M.R., proveniþi din Partidul Socialist ºi Partidul Social Democrat sã li se recunoascã vechimea
în P.M.R. de la data înscrierii lor în aceste partide50. Congresul al IX-lea al P.C.R. din iulie
49 Din 1972 portretul lui Nicolae Ceauºescu se expune pe pereþii instituþiilor din R.S.R.. Prezidiul Permanent al
C.C. al P.C.R., în ºedinþa din 7 februarie1972, a hotãrât pavoazarea interioarã cu caracter permanent cu portretul lui
Nicolae Ceauºescu a sediilor de partid, ale organizaþiilor de masã ºi obºteºti, ale ºcolilor de toate gradele, instituþiilor
de stat, unitãþilor militare, caselor de culturã, cluburilor ºi cãminelor culturale (AMR, fond Microfilme, rola 928,
c. 314-316).
50 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 70/1965, f. 1-5.
19 STUDIU INTRODUCTIV
1965 a confirmat propunerile secretarului general al C.C., urmând ca pânã la sfârºitul anului
1965 sã fie rezolvatã situaþia stagiului de partid51. Potrivit Instrucþiunii C.C. al P.C.R. din 5
august 1965, se recunoºtea ca vechime în partid activitatea din anii ilegalitãþii partidului dusã
sub conducerea directã a P.C.R.52 ºi cea din organizaþiile legale ºi ilegale controlate de partid
înainte de 23 august 1944: Uniunea Tineretului Comunist; Ajutorul Muncitoresc Român;
Ajutorul Roºu (M.O.P.R.); Blocul Muncitoresc Þãrãnesc; Blocul Democratic; Comitetul
naþional antifascist; Comitetul pentru eliberarea deþinuþilor antifasciºti ºi Consiliile de patronaj;
Frontul studenþesc democratic; Liga Muncii; Sindicatele care ºi-au desfãºurat activitatea sub
îndrumarea P.C.R.; Organizaþia Revoluþionarã Dobrogeanã (D.R.O.); Organizaþia oamenilor
muncii maghiari din România (M.A.D.O.Sz.); Vâzvolenia53. Cei care au fost în preajma lui
Nicolae Ceauºescu ºi ºi-au scris memoriile afirmã cã „acþiunea lui Ceauºescu s-a dovedit a
avea în vedere, înainte de toate, întãrirea prestigiului sãu personal, sublinierea cã el a fost ilega-
list, câºtigarea adeziunii acestei categorii influente a membrilor partidului. Ulterior s-a înscãunat
practica unor adunãri speciale, la 8 mai de ziua partidului, cu ilegaliºtii, adunãri care purtau
pecetea proslãvirii deschise a persoanei lui Ceauºescu ºi a soþiei lui“54. Noul ºef al partidului
îi trata cu deosebitã atenþie pe ilegaliºti „îi ajuta cu salarii consistente, cu pensii de merit ori
câte o indemnizaþie, le-a creat condiþii de îngrijire a sãnãtãþii, îi invita la diverse aniversãri.
Pe scurt, îi fãcea sã se simtã bine“55. De asemenea, Nicolae Ceauºescu a readus în viaþa politicã
pe unii dintre activiºtii din ilegalitate ai partidului sancþionaþi de Gheorghiu-Dej (vezi cazurile
lui Dumitru Petrescu, Constantin Doncea, Miron Constantinescu etc). În ºedinþa Secretariatului
C.C. al P.C.R. din 31 decembrie 1976 s-a hotãrât sã se revadã toate cazurile membrilor de
partid cu stagiul din ilegalitate, sancþionaþi pe linie de partid, cãrora nu li se ridicase pânã
atunci sancþiunile, Colegiul Central de Partid fiind însãrcinat cu rezolvarea acestei probleme56.
Alegerea C.C.
Comitetul Central, organ colectiv permanent, era ales de congres, însã numai în mod formal.
În practicã el nu era emanaþia congresului partidului ci a Secretariatului C.C.
Iatã ce spune Iosif Chiºinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., despre alegerea Comitetului
Central la Congresul al II-lea al P.M.R. din decembrie 1955: „Congresul nu era pus în situaþia
de a se putea pronunþa în cunoºtinþã de cauzã asupra candidaþilor, întrucît nici unul din candidaþi
nu era prezentat delegaþilor Congresului pentru a-i cunoaºte. Mulþi delegaþi la Congres au fost
puºi în situaþia sã voteze pe candidaþii propuºi, fãrã a ºti cine sînt. În felul acesta votul exprimat
51 Ibidem, dosar 74/1965, f. 55. Propunerile privind acordarea vechimii în partid au fost aprobate de Prezidiul
Permanent al C.C. al P.C.R. în octombrie 1965. Astfel, lui N. Ceauºescu încadrat în partid în 1936 i s-a acordat
vechimea în partid din noiembrie 1933, de când s-a înscris în U.T.C.; lui Dumitriu Coliu încadrat în partid în 1931
i s-a acordat vechimea în partid din 1925, de când a început sã activeze în Organizaþia Revoluþionarã Dobrogeanã
(D.R.O.); Gaston Marin încadrat în partid în 1945 i s-a acordat vechimea în partid din 1942, deoarece în perioada
1942-1945 a activat în Partidul Comunist Francez etc.
52 ªi anume: au participat efectiv la conducerea grevelor; au pus casa la dispoziþie pentru ºedinþe ºi gãzduirea
ilegaliºtilor; au pãstrat sau au difuzat materiale ilegale; au colectat sau au contribuit cu regularitate, pentru partid, cu
sume de bani ºi alte ajutoare. (Ibidem, dosar 111/1965, f. 100.)
53 Ibidem, f. 101.
54 Paul Niculescu-Mizil, O istorie trãitã. Memorii, vol.I, ediþia a II-a revizuitã ºi completatã, Bucureºti, Editura
Dupã ieºirea din ilegalitate a partidului, primul Comitet Central al P.C.R. a fost „ales“ la
Conferinþa Naþionalã din octombrie 1945 ºi cuprindea 35 de membri (27 titulari ºi 8 supleanþi).
„Primul C.C. al partidului – dupã cum afirma Alexandru Bârlãdeanu în convorbirile cu Lavinia
Betea – a fost o improvizaþie. A fost acolo un grup de oameni ce s-au cunoscut între ei ºi
s-au introdus unii pe alþii în C.C., þinând cont de simpatiile ºi adversitãþile ce le aveau“.
din acestea membrii de partid care se pensionau ºi cei care îºi desfãºurau activitatea în strãinãtate.
21 STUDIU INTRODUCTIV
* Cifra de 1 057 428 membri este din mai 1948 dupã „unificarea“ cu P.S.D. ºi înaintea verificãrii membrilor
P.M.R.. Numãrul mai mic al membrilor de partid de la Congresul al II-lea, faþã de cel de la Congresul I, se explicã
prin epurarea partidului, care a avut loc în perioada noiembrie 1948-aprilie 1950, ºi prin faptul cã între 1948-1952
admiterile în partid au fost oprite.
** La Congresul din august 1965 a fost schimbatã denumirea partidului din P.M.R. în P.C.R., numerotarea
Congreselor a început din 1921, astfel Congresul IV al P.M.R. a devenit Congresul IX al P.C.R.. De asemenea, a fost
schimbatã ºi denumirea funcþiei de prim-secretar al C.C. în secretar general al C.C. al P.C.R.. Efectivul partidului de
60 De pildã, la Plenara C.C. al P.M.R. din 10-11 iunie 1948 a fost cooptat în C.C. – Pintilie Bodnarenco.
STUDIU INTRODUCTIV 22
la congresele II–IX cuprinde atât membrii cât ºi candidaþii de partid. În 1965, Nicolae Ceauºescu desfiinþeazã
candidatura de intrare în partid, considerând cã în România nu mai existã clase exploatatoare ºi implicit teama de
intrare a „duºmanilor de clasã“ în partid.
*** Pentru efectivul partidului de la congresele II-XIV am consultat ziarul „Scânteia“, oficiosul partidului, care
publica raportul comisiei de validare a delegaþilor la congres, în care se prezenta efectivul partidului, pe baza cãruia
a fost stabilit numãrul delegaþilor la congres. Spre exemplificare: „Scânteia“, în numãrul 14 700 din 22 noiembrie
1989, publicã raportul Comisiei de Validare a delegaþilor la Congresul al XIV-lea, prezentat de Constantin Radu, în
care se arãta efectivul partidului la data de 30 septembrie 1989, care era de 3 824 782 membri, pe baza cãruia au
fost stabiliþi cei 3 326 delegaþi la congres (un delegat la 1 150 membri de partid). Creºterea efectivului partidului în
perioada regimului Ceauºescu, la câteva milioane, nu a însemnat cã oamenii dãdeau nãvalã spre partid, ci, din
convorbirile cu un fost secretar cu propaganda la un comitet comunal de partid, a rezultat cã an de an, conducerea
partidului fixa un anumit procent de creºtere a numãrului membrilor, organele de partid locale trebuind sã-l punã în
aplicare, aceasta însemnând adeseori promisiuni ºi presiuni asupra oamenilor pentru a deveni membri de partid. În
acest mod P.C.R.-ul s-a transformat dintr-un partid de clasã într-un partid de mase.
Conferinþa Naþionalã Se convoca în perioada dintre congrese, atunci când se considera necesarã dezbaterea
unor probleme importante ale politicii partidului ºi statului.
Comitetul Central Conducea întreaga activitate a partidului în intervalul dintre congrese; asigura
înfãptuirea rolului conducãtor al partidului în toate domeniile de activitate;
organiza îndeplinirea programului partidului, a liniei sale politice generale, a
directivelor congresului privind dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii; conducea
activitatea în domeniul economic, social-ideologic ºi cultural, politica externã;
conducea ºi îndruma activitatea: organelor de stat, a organizaþiilor de masã ºi
obºteºti, în domeniul apãrãrii naþionale, al ordinii publice ºi securitãþii statului;
veghea la apãrarea unitãþii ºi puritãþii rândurilor partidului; conducea organele
centrale de presã ºi instituþiile centrale de partid; se ocupa de politica de cadre;
organiza dezvoltarea relaþiilor cu partidele comuniste ºi muncitoreºti, reprezenta
partidul în relaþiile cu alte partide, organizaþii, instituþii; administra fondurile bãneºti
ºi bunurile materiale ale partidului; alegea organele executive care asigurau conducerea
activitãþii partidului între plenare ºi organiza Comisia Controlului de Partid.
23 STUDIU INTRODUCTIV
Pe plan local
Adunarea generalã Organ superior al organizaþiei de bazã a partidului care trebuia sã se convoace cel
puþin o datã pe lunã ºi sã hotãrascã în problemele organizaþiei. Ea alegea biroul,
organ executiv care conducea activitatea curentã a organizaþiei.
Conferinþa de partid Organ superior al organizaþiei de partid regionale, raionale, orãºeneºti care trebuia
sã dezbatã ºi sã hotãrascã asupra activitãþii comitetelor regionale, raionale ºi
orãºeneºti (din 1968 comitete judeþene, municipale, orãºeneºti ºi comunale). Conferinþa
se convoca de cãtre comitetele regionale, raionale ºi orãºeneºti o datã la doi ani
ºi avea urmãtoarele atribuþii: asculta ºi aproba darea de seamã a comitetului
regional, raional ºi orãºenesc, a comisiei de revizie ºi a altor organe ºi instituþii
locale ale partidului; dezbãtea problemele muncii de partid, activitatea economicã,
social-culturalã, activitatea sfaturilor populare ºi a organizaþiilor de masã din
cuprinsul regiunii, raionului sau oraºului respectiv; alegea comitetul regional, raional
ºi orãºenesc ºi comisiile de revizie ale acestora. Conferinþa organizaþiei de partid
regionale (respectiv judeþene) alegea ºi delegaþii la congresul partidului, iar conferinþele
raionale ºi orãºeneºti alegeau delegaþii la conferinþa regionalã de partid.
* În practicã partidul nu a funcþionat potrivit Statutului. Între prevederile Statutului ºi modul real de funcþionare
al partidului a existat o mare discrepanþã. Organele colective deliberative ºi elective ale partidului nu aveau o importanþã
realã, ci numai un rol de faþadã. Ele nu alegeau, ci aprobau persoanele desemnate de la centru în organele superioare
ale partidului. De asemenea, hotãrârile nu se luau în cadrul lor, ci în cadrul unora dintre organele executive ale
Comitetului Central: Secretariatul în perioada Gheorghiu-Dej, respectiv Prezidiul Permanent (1965-1974), Biroul
Permanent al C.P.Ex. (1974-1989) în perioada Ceauºescu, fiind supuse numai aprobãrii formale a acestora, pentru a
da aparenþa funcþionãrii democraþiei în interiorul partidului ºi a respectãrii Statutului.
Congresul61, organul suprem al partidului, care trebuia sã stabileascã linia generalã a partidului
în politica internã ºi externã, a fost doar un organ decorativ. Deºi potrivit Statutului, el era
convocat62 de Comitetul Central, în realitate hotãrârea se lua la vârful partidului, fiind apoi
supusã spre aprobare plenului C.C.. De pildã, ºedinþa Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.
din 12 mai 1969 a hotãrât convocarea Congresului al X-lea în perioada 4-9 august 1969, a
stabilit ordinea de zi ºi norma de reprezentare la congres a delegaþilor ºi anume un delegat la
1 000 de membri de partid. În acest fel la congres participau 1 915 delegaþi (la 31 mai 1969
efectivul partidului era de 1 915 232 membri). Hotãrârile Prezidiului Permanent al C.C. al
P.C.R. din 12 mai 1969 au fost supuse spre aprobare Plenarei C.C. din 21-22 mai 196963. De
61 Congresul, potrivit statutului partidului, stabilea poziþia partidului faþã de problemele importante ale þãrii, adopta,
revizuia ºi modifica programul ºi statutul partidului, alegea Comitetul Central ºi Comisia Centralã de Revizie.
62 Potrivit statutului partidului adoptat de Congresul I al P.M.R. (februarie 1948), congresul era convocat „cel
puþin o datã la 3 ani“. În decembrie 1955, ca urmare a modificãrii statutului la Congresul al II-lea al P.M.R., termenul
la care se þinea congresul partidului a fost stabilit „la cel puþin o datã la 4 ani“. Din 1969, prin modificarea statutului
adoptatã la Congresul al X-lea, acesta se convoca o datã la 5 ani, „pentru a se corela þinerea congreselor cu etapele
de dezvoltare a economiei naþionale“. Tot de acum congresul alegea secretarul general al partidului, pânã atunci ales
de plenul Comitetului Central, aceasta deoarece, din 1968, Nicolae Ceauºescu, din secretar general al C.C. al P.C.R.
devine secretar general al P.C.R.. Paul Sfetcu, fostul director de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, afirma în memoriile
sale cã în 1968, în condiþiile evenimentelor din Cehoslovacia, Ceauºescu a fost promovat din funcþia de secretar
general al C.C. al P.C.R. în cea de secretar general al P.C.R., fiind opera lui Ion Gheorghe Maurer, pe care a justificat-
o „prin aceea cã trebuie eliminatã posibilitatea înlocuirii lui Ceauºescu de cãtre C.C., aºa cum se întâmplase cu Dubcek
în Cehoslovacia. Ca secretar general al P.C.R., Ceauºescu putea fi înlocuit numai de un congres, ceea ce în condiþiile
unei invazii ar fi fost, dupã Maurer, greu de convocat“. (Paul Sfetcu, 13 Ani în Anticamera lui Dej, Bucureºti, Editura
Fundaþiei Culturale Române, 2000, p. 180-181)
63 AMR, fond Microfilme, rola 916, c. 494.
STUDIU INTRODUCTIV 24
reþinut cã delegaþii la congres erau numai formal aleºi de conferinþele organizaþiilor regionale,
respectiv judeþene ale partidului, în realitate ei erau, asemenea membrilor C.C., emanaþia
Secretariatului. În perioada Gheorghiu-Dej, de pildã, Secþia Organelor Conducãtoare de Partid,
Sindicale ºi de U.T.M. a C.C. al P.M.R., denumitã ulterior Secþia Organizaþiilor de Partid, din
însãrcinarea conducerii partidului trimitea prin instructorii secþiei, prim-secretarilor comitetelor
regionale de partid, criterii orientative privind compoziþia socialã, naþionalã, de vârstã, în
privinþa delegaþilor care trebuiau aleºi pentru congres64. Pe baza acestor criterii, birourile
comitetelor regionale stabileau „tovii“ care urmau a fi propuºi conferinþelor regionale de partid,
pentru a fi aleºi ca delegaþi la congres. Aceºtia erau în prealabil verificaþi de Sectoarele de
Verificare a Cadrelor de la comitetele regionale ºi de la C.C. al P.M.R. ºi înaintaþi spre aprobare
Secretariatului. Delegaþi la congres ajungeau ºi tovarãºi de la centrul partidului, de pildã, la
Congresul al XIV-lea (noiembrie 1989), Elena Ceauºescu a luat cuvântul ca delegatã a organizaþiei
judeþene de partid Argeº. La congres erau reprezentate prin delegaþi, organizaþiile de partid din
toate domeniile de activitate. Din cei 3 326 delegaþi de la congresul al XIV-lea, 1 483
reprezentau organizaþiile de partid din industrie, construcþii ºi transporturi, 783 din agriculturã
ºi 1 060 din celelalte domenii de activitate. Iatã ºi compoziþia socialã, naþionalã, de vârstã a
delegaþilor la Congresul XIV: 1 291 muncitori, 497 þãrani, 166 ingineri ºi tehnicieni, 195 cadre
din cercetarea ºtiinþificã, proiectare ºi învãþãmânt, 619 activiºti de partid ºi ai organizaþiilor de
masã, 493 oameni de culturã, artã, ziariºti, medici, juriºti, studenþi, precum ºi lucrãtori din
aparatul central ºi local de stat ºi 65 de ofiþeri ai forþelor armate. Dupã vechimea în partid,
16 delegaþi aveau stagiul dinainte de 23 august 1944, 381 erau membri de partid din anii 1944-
1948, iar 2 929 aveau vechime în partid dupã 1952. Compoziþia naþionalã corespundea compoziþiei
naþionale a partidului: 92% români, 6,7% maghiari, 0,6% germani, 0,7% alte minoritãþi. Din
cei 3 326 de delegaþi, 1 420 erau absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt superior, iar 2 448
urmaserã diferite ºcoli de partid. Din numãrul total al delegaþilor, 1 316 (39,56%) erau femei65.
Termenele þinerii congreselor prevãzute în statut nu au fost respectate. De pildã, convocarea
Congresului al II-lea al P.M.R. a întârziat cu mai mult de 3 ani, iar cel de-al IV-lea (care va
deveni al IX-lea) a fost amânat cu un an, deoarece “planul (cincinal – n.n.) nu este gata, nu
are rost sã facem congres numai pentru cã aºa scrie în statut cã trebuie þinut la 4 ani“66. Astfel
explica Nicolae Ceauºescu, secretar al C.C., cauza amânãrii congresului (de fapt exprima
poziþia lui Gheorghiu-Dej), în ºedinþa cu prim-secretarii comitetelor regionale de partid,
secretarii cu probleme organizatorice, de propagandã ºi culturã, din 30 septembrie 1964.
Dupã Constantin Pârvulescu, vechi membru de partid, convocarea congresului era „o necesitate
ºi din punct de vedere al trecerii în revistã a activitãþii partidului ºi o necesitate democraticã
de a consulta membrii de partid asupra politicii partidului“67. În realitate, aceºtia nu erau
consultaþi. De regulã, ordinea de zi a unui congres era urmãtoarea: Raportul C.C. al P.C.R. cu
privire la activitatea partidului în perioada dintre congrese, prezentat de secretarul general al
partidului; raportul Comisiei Centrale de Revizie68; proiectul de directive privind planul
64 În Statutul partidului, adoptat de Congresul al XI-lea (noiembrie 1974), se prevedea cã delegaþii aleºi pentru
materiale ale partidului; modul în care erau examinate ºi rezolvate cererile, scrisorile ºi sesizãrile oamenilor de cãtre
organele centrale ale partidului. Membrii Comisiei Centrale de Revizie nu puteau fi în acelaºi timp membri ai
Comitetului Central al partidului, însã puteau sã asiste la Plenarele C.C.. Existau comisii de revizie ºi la nivelul
organelor locale de partid, care aveau aceleaºi atribuþii ca ºi comisia de revizie pe scarã centralã.
25 STUDIU INTRODUCTIV
cincinal; modificãrile unor prevederi ale Statutului69; alegerea Comitetului Central, a secretarului
general (din 1969) ºi a Comisiei Centrale de Revizie.
Înainte de a fi adoptate de congres, directivele planului cincinal erau „dezbãtute“ în presã,
în toate organele ºi organizaþiile de partid, precum ºi în întreprinderi, instituþii, unitãþi socialiste
din agriculturã, pentru a se da aparenþa cã ele reprezintã voinþa întregii naþiuni. Dezbaterea
însemna, de fapt, aprofundarea principalelor probleme cuprinse în ele ºi a sarcinilor ce reveneau
colectivelor respective. De reþinut, cã planurile cincinale adoptate la congrese nu erau realiste.
De pildã, la Congresul al III-lea al P.M.R. din iunie 1960, s-a prevãzut la agriculturã o creºtere
de 80 %, însã creºterea realã a fost de 15-20%.
Dezbaterile din congres erau, de fapt, adeziuni, cei înscriºi la cuvânt îºi exprimau acordul
unanim asupra rapoartelor prezentate. Lucrãrile congresului se încheiau cu „alegerea“ membrilor
C.C. ºi ai Comisiei Centrale de Revizie. În realitate, delegaþii la congres aprobau o listã
întocmitã de aparatul de partid, vãzutã ºi aprobatã mai întâi de conducerea partidului, care în
perioada Dej însemna Secretariatul C.C. al P.M.R., respectiv Prezidiul Permanent al C.C. al
P.C.R. (1965-1974), Biroul Permanent al C.P.Ex. (1974-1989) în regimul Ceauºescu. Un
congres al partidului nu dezbãtea ºi nu decidea nimic, el fiind numai o paradã politicã. La
Congresul al XII-lea al P.C.R. (19-23 noiembrie 1979) a avut loc un incident creat de
Constantin Pârvulescu, care s-a ridicat în plen împotriva cultului personalitãþii lui Nicolae
Ceauºescu, cerând congresului sã nu-l mai realeagã la conducerea partidului. Dupã cum îºi
aminteºte Cornel Burticã „l-au scos din salã ºi în aceeaºi zi l-au evacuat din casa pe care o
avea la dispoziþie de la partid, i-au tãiat pensia socialã, i-au fãcut tot rãul ce se putea“70. O
comisie de partid formatã din Emil Bobu, Petre Lupu ºi Constantin Dãscãlescu „a examinat
conþinutul, cauzele ºi scopul urmãrit de Constantin Pârvulescu prin atitudinea sa provocatoare,
antipartinicã ºi duºmãnoasã manifestatã la cel de-al XII-lea Congres al partidului“. Comisia a
avut în douã rânduri discuþii cu Constantin Pârvulescu ºi a ajuns la concluzia cã atitudinea sa
din timpul congresului a fost premeditatã ºi a propus excluderea lui din partid. În ºedinþa
C.P.Ex.-lui din 16 decembrie 1980, când au fost prezentate concluziile comisiei, Constantin
Dãscãlescu afirma cã: „Îndãrãtnicia cu care ºi-a susþinut în continuare pãrerile antipartinice,
provocatoare, exprimate în congres ºi dupã aceea scot în evidenþã cu pregnanþã cã Pârvulescu
nu regretã în nici un fel ceea ce a fãcut, cã de fapt el nu este de acord cu linia generalã politicã
a partidului ºi cu prevederile importante ale statutului – cã se situeazã în continuare în afara
partidului, cã este un element strãin partidului nostru“. Comisia a propus excluderea lui din
partid, urmând ca aceasta sã fie rezolvatã în conformitate cu Statutul partidului, adicã de cãtre
organizaþia de bazã din care fãcea parte, întrucât nu mai fãcea parte din nici un organ de
conducere al partidului (în 1960 a fost scos din Biroul Politic pentru „incapacitate ºi intrigã
cu caracter fracþionist“)71. Din 1960 ºi pânã în noiembrie 1979 a fost numai membru ºi
preºedinte al Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al P.C.R..
Deºi Statutul partidului din 1948 prevedea convocarea de cãtre C.C. a Conferinþei
Naþionale72 a partidului în perioada dintre congrese, pentru a dezbate probleme importante ale
69 Din 1969, ca urmare a modificãrilor adoptate de Congresul al X-lea, în Statut a fost înscrisã obligativitatea
organelor de partid de a supune în prealabil unei largi dezbateri, în organizaþiile de partid ºi cu „oamenii muncii“, a
principalelor mãsuri privind activitatea economicã, socialã, culturalã ce urmau a fi adoptate.
70 Rodica Chelaru, Culpe care nu se uitã. Convorbiri cu Cornel Burticã, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001, p. 130.
71 AMR, fond Microfilme, rola 617, c. 101-107.
72 La Congresul al II-lea al P.M.R. din decembrie 1955 se aduc modificãri Statutului partidului. Astfel, s-a renunþat
la prevederea privind Conferinþa Naþionalã, considerându-se cã problemele principale ale politicii partidului pot fi
discutate la congrese, iar în intervalul dintre congrese la plenarele Comitetului Central.
STUDIU INTRODUCTIV 26
politicii partidului ºi statului, în timpul lui Gheorghiu-Dej a avut loc o singurã Conferinþã
Naþionalã, cea din 16-21 octombrie 1945. Din 1945 pânã în 1967 nu s-au mai þinut Conferinþe
Naþionale. În regimul Ceauºescu au fost convocate 5 Conferinþe Naþionale la urmãtoarele date:
decembrie 1967, 19-21 iulie 1972, 7-9 decembrie 1977, 16-18 decembrie 1982, 14-16 decem-
brie 1987, ele având loc, de regulã, la jumãtatea perioadei dintre douã congrese.
În practicã, aceste Conferinþe Naþionale nu erau convocate de C.C., ci de cãtre conducerea
partidului. Ele nu dezbãteau „probleme importante ale politicii partidului ºi statului“, aºa cum
era înscris în Statut, ci doar aprobau anumite decizii ale secretarului general ºi a echipei sale
de conducere ºi analizau stadiul îndeplinirii sarcinilor cuprinse în planul cincinal ºi al programelor
speciale privind anumite domenii de activitate. Spre exemplificare, convocarea Conferinþei
Naþionale a P.C.R. din iulie 1972: Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R., în ºedinþa din 30 mai
1972, a hotãrât convocarea Conferinþei Naþionale în ziua de 19 iulie 1972, urmând ca lucrãrile
sã se desfãºoare în zilele de 19-21 iulie. În acest scop, guvernul ºi Consiliul Economic trebuiau
sã elaboreze ºi sã supunã spre aprobare Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. urmãtoarele
documente, care urmau sã fie „dezbãtute“ în Conferinþã: proiectul de lege privind planificarea
dezvoltãrii economico-sociale; proiectul legii finanþelor; proiectul privind remunerarea dupã
cantitatea ºi calitatea muncii în unitãþile socialiste de stat; proiectul Codului Muncii; programul
privind organizarea ºi dezvoltarea activitãþii de sistematizare a localitãþilor rurale. Aceste proiecte,
îmbunãtãþite în urma „dezbaterilor“ în Conferinþã ºi în Comisii, erau publicate în presã ºi apoi
supuse spre adoptare Marii Adunãri Naþionale73.
Toate hotãrârile se luau de cãtre secretarul general al partidului împreunã cu câþiva apropiaþi
ai sãi fãrã consultarea Comitetului Central, însã opiniei publice îi erau prezentate ca hotãrâri
ale C.C.. În viaþa de partid, plenarele C.C. au avut doar un rol formal. În ºedinþele Comitetului
Central nu se hotãrau sau se discutau problemele politicii partidului, ci numai se aprobau cu
unanimitate de voturi materiale elaborate de cãtre secþiile pe ramuri de activitate ale C.C., care
erau discutate la nivelul conducerii partidului (Secretariatul C.C. în perioada lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej ºi Prezidiul Permanent al C.C. (1965-1974), Biroul Permanent al Comitetului
Politic Executiv (1974-1989) în timpul lui Nicolae Ceauºescu).
Plenarele C.C.74 se convocau de conducerea partidului, care îi stabilea ºi ordinea de zi. În
perioada regimului Dej nu au fost respectate termenele prevãzute în Statut pentru þinerea
plenarelor C.C. (de trei luni 1948-1955, respectiv patru luni 1955-1989) fiind ani când nu s-a
þinut nici o plenarã (anul 1951), ori s-au þinut una (1949 ºi 1951), maxim douã (1955). Deºi
în regimul Ceauºescu au fost respectate termenele plenarelor C.C., þinându-se chiar mai multe
ºedinþe decât prevedea Statutul, în practicã ele au rãmas tot golite de conþinut. Dumitru
Popescu, care a fost membru în Comitetul Central în perioada 1965-1989, afirma cã: „Plenarele
C.C. se reduceau la lectura unor scurte rapoarte ale primilor secretari ºi ale miniºtrilor, cu o
schemã prestabilitã: o treime elogiu al perechii prezidenþiale, o treime expunerea succeselor
obþinute în aplicarea indicaþiilor lui Nicolae Ceauºescu ºi o treime angajamente ce devansau
concluziile. În ultimii ani plenarele C.C. aduceau în diferite momente a mitinguri: se strigau
lozinci, se ovaþiona în picioare, se scanda“75.
„Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej: V-au fost puse la dispoziþie patru documente: Repartizarea
cadrelor de specialiºti în agriculturã, Îmbunãtãþirea învãþãmântului agricol, Organizarea
conducerii în agriculturã ºi Despre întãrirea continuã în rândurile partidului. Aveþi obiecþii,
observaþii sau propuneri de îmbunãtãþire a cuprinsului acestor documente?
Nu aveþi. Le consideraþi juste ºi consideraþi cã sunt bune de aprobat.
Din salã: DA.
Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej: Bun.
Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej: (…) Dacã, tovarãºi, sunteþi de acord cu cele 4 documente,
eu aº propune sã votãm. Le luãm pe rând sau… (Voci din salã: nu, nu), în bloc. Cine este
pentru? (Toþi tovarãºii sunt de acord)“78.
ªedinþele plenare ale Comitetului Central se încheiau cu o hotãrâre (Rezoluþie) care, însã,
nu era rodul muncii membrilor C.C., ci ºi aceasta le era supusã aprobãrii în plenarã, ea fiind
redactatã de o comisie ai cãrei membri erau desemnaþi de conducerea partidului înainte de
þinerea plenarei. Cel mult, membrii C.C. aduceau îmbunãtãþiri textului, însã de formã ºi nu de
fond. Chiar ºi Raportul Comitetului Central despre activitatea partidului în perioada dintre
congrese era elaborat79 ºi discutat la nivelul conducerii partidului ºi supus doar spre aprobare
plenului C.C.. Aºadar, plenarele C.C.80 nu erau un for de analizare, dezbatere ºi soluþionare
colectivã a celor mai importante probleme. Unii membri din conducerea partidului (Iosif
Chiºinevschi) recunoºteau cã ele erau „organizate de regulã în pripã ºi se desfãºurau pe fugã,
fãrã a da posibilitatea Comitetului Central al partidului sã dezbatã profund problemele care îi
erau supuse“81.
Plenara Comitetului Central, forma de activitate ºi de conducere colectivã în partid, avea
numai un rol formal. Conducerea partidului îi supunea spre aprobare, din când în când, anumite
documente numai pentru a da aparenþa funcþionãrii în partid a principiului conducerii colective
ºi a respectãrii Statutului.
Hotãrârile care se luau în numele C.C. erau elaborate de cãtre secþiile pe ramuri de
activitate, care formau aparatul C.C.82. De reþinut cã toate hotãrârile, instrucþiunile, directivele,
conducerii partidului în diferite probleme interne ºi internaþionale. Din acest punct de vedere este relevantã Plenara
C.C. al P.M.R. din 23-25 decembrie 1963, care a fost convocatã pentru a aproba proiectul planului de stat pe anul
1964, dar ºi pentru a informa pe membrii C.C. asupra principalelor evenimente ce au avut loc în perioada de la ultima
plenarã, în legãturã cu problemele ivite în colaborarea economicã dintre þãrile membre CAER. „Pentru cã dacã nu-i
informãm noi – afirma Gheorghiu-Dej – se informeazã prin posturile de radio strãine ºi nu este bine“. Astfel, acestora
li s-au pus la dispoziþie stenograma convorbirii lui Gheorghiu-Dej cu Hruºciov, materialele prezentate de delegaþia
românã în vizita de la Moscova. (Ibidem, dosar 58/1963, f.1.)
81 Ibidem, dosar 32/1956, f.37
82 În perioada regimului Dej, Secretariatul C.C. al P.M.R. lua hotãrâri în numele C.C. al P.M.R. ºi tot el era cel
care organiza activitatea C.C. ºi repartiza problemele de rezolvat de cãtre organele executive ale C.C. (Secretariat,
29 STUDIU INTRODUCTIV
hotãrârile comune ale C.C. ºi Consiliului de Miniºtri, care reprezentau „o inovaþie politico-
juridicã“, aveau aplicabilitate nu numai asupra membrilor de partid ci asupra tuturor membrilor
societãþii ºi aceasta deoarece în Constituþie era prevãzut cã partidul este „forþa conducãtoare
a statului ºi societãþii“. Iatã câteva exemple de materiale „elaborate“ de C.C.: Hotãrârea Plenarei
C.C. al P.M.R. din 23-25 aprilie 1962 cu privire la întãrirea continuã a rândurilor partidului;
Instrucþiune cu privire la modul în care se face primirea de membri ºi candidaþi de partid
(1962); Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la organizarea întrecerii socialiste; Hotãrârea C.C.
al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri al R.P.R. cu privire la ridicarea nivelului tehnic al
producþiei (1960); Hotãrârea C.C. al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri cu privire la îmbunãtãþirea
învãþãmântului seral ºi fãrã frecvenþã de culturã generalã ºi superior (1962). Prin astfel de
hotãrâri în comun cu guvernul se stabileau, pe baza liniei partidului, sarcini concrete în toate
domeniile de activitate.
În partid toate hotãrârile se luau cu unanimitate de voturi, deºi metoda unanimitãþii era,
dupã Emil Bodnãraº, antileninistã întrucât „principiul leninist de construire a partidului ºi de
organizare a vieþii sale este principiul majoritãþii“83.
Membrii C.C., dacã nu hotãrau politica partidului, în schimb erau informaþi asupra „problemelor
din viaþa economicã, politicã ºi ideologicã internã ºi internaþionalã“. Pânã în 1959, membrilor
C.C. li se trimiteau pentru informare Hotãrârile Biroului Politic ºi ale Secretariatului C.C. al
P.M.R., Buletinul Informativ întocmit de Direcþia Organizatoricã ºi Buletinul Informativ
întocmit de Secþia Relaþii Externe a C.C. al P.M.R.. În iunie 1959, Secretariatul C.C. al P.M.R.
a hotãrât ca „pentru îmbunãtãþirea activitãþii de informare a membrilor C.C. (ºi a prim-
secretarilor comitetelor regionale de partid) sã li se trimitã la locul de muncã, cu menþiunea
de a fi restituite dupã studiere ºi rapoarte, informãri sau referate mai importante ale direcþiilor
ºi secþiilor C.C., privind probleme ale activitãþii de partid, de stat ºi economice; rapoarte ale
unor delegaþii care s-au deplasat în strãinãtate; extrase din presa partidelor frãþeºti“ (întocmite
de Secþia Relaþii Externe). La sediul C.C. puteau consulta situaþii statistice trimestriale ºi anuale
cu privire la compoziþia efectivului partidului, planurile de relaþii cu „partidele frãþeºti“ ºi de
relaþii culturale cu strãinãtatea ale organizaþiilor de masã (dupã ce au fost aprobate de
Secretariat), stenograme ale discuþiilor unor delegaþii strãine care vizitau þara, cu membri din
conducerea partidului; note de convorbiri cu reprezentanþii unor oficii diplomatice; scrisori sau
informãri primite din partea „partidelor frãþeºti“84.
În 1963 Secretariatul C.C. al P.M.R. a hotãrât ca, pe lângã „informarea operativã“ a cadrelor
cu munci de rãspundere din aparatul de partid ºi de stat (notele de convorbiri cu reprezentanþii
misiunilor diplomatice, telegramele primite de Ministerul Afacerilor Externe, informãrile
Secþiei Relaþiilor Externe a C.C. al P.M.R., buletinele Agerpres, informãrile Direcþiei Centrale
de Statisticã etc.) sã se elaboreze periodic buletine informative cu caracter intern ºi anume:
Biroul Politic ºi Biroul Organizatoric). Din însãrcinarea Secretariatului, secþiile pe ramuri de activitate ale C.C. elaborau
proiecte de hotãrâri ale C.C., care erau apoi supuse aprobãrii acestuia (inspectorii secþiilor C.C., care studiau pe teren
activitatea de partid, de stat ºi economicã, pregãteau material pentru hotãrâri ale C.C.; sub conducerea inspectorilor
se formau comisii din activiºti ai diferitelor secþii ale C.C.). În 1963, Secretariatul C.C. al P.M.R., în ºedinþa din 20
iunie, a hotãrât editarea unui volum care sã cuprindã cele mai importante hotãrâri ºi instrucþiuni ale C.C. al P.M.R. ºi
hotãrâri comune ale C.C. al P.M.R. ºi Consiliului de Miniºtri. Acest volum trebuia sã fie editat în 50 000 exemplare ºi
difuzat secretarilor organizaþiilor de bazã ºi lucrãtorilor de partid cu muncã politicã. (Ibidem, dosar 31/1963, f. 6 ºi 230.)
83 Ibidem, dosar 32/1956, f. 36.
84 Ibidem, dosar 23/1959, f. 38-39.
STUDIU INTRODUCTIV 30
În perioada 1945-1989 s-au înregistrat ºi excluderi din Comitetul Central. Statutul partidului
prevedea cã hotãrârea de excludere din C.C. a unui membru era luatã de congres, iar în inter-
decembrie 1989. În ºedinþa Biroului Politic din 5 martie 1958 s-a hotãrât mutarea sediului C.C. al P.M.R. în clãdirea
în care se afla Ministerul Afacerilor Interne. Un colectiv format din Petre Borilã, Nicolae Ceauºescu ºi Al. Drãghici
au primit sarcina sã studieze ºi sã stabileascã în ce clãdire sã se mute MAI-ul. (Ibidem, dosar 6/1958, f. 2.) Tot în
1958, conducerea partidului a hotãrât construirea unei sãli (Sala Palatului) cu circa 3 000 de locuri, care sã aibã
funcþii polivalente (congrese, consfãtuiri, ansambluri artistice, cinematograf). Lucrãrile au început în cursul lunii
ianuarie 1959, iar sala cu o capacitate de 3 081 locuri – din care 2 849 fotolii ºi 232 strapontine – a fost terminatã
în luna martie 1960 (Ibidem, fond C.C. al P.C.R.-Secþia Gospodãriei de Partid, dosar 8/1960, f. 2-3).
88 Ibidem, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 30/1963, f. 314.
31 STUDIU INTRODUCTIV
valul dintre congrese de cãtre plenul C.C., cu cel puþin douã treimi din voturile membrilor sãi.
În practicã, hotãrârea se lua de cãtre conducerea partidului, fiind numai formal aprobatã de congres.
Excluderea89 era suprema sancþiune de partid ºi se aplica, potrivit Statutului, în cazurile în
care un membru de partid „sãvârºea încãlcãri grave ale programului partidului, ale liniei sale
politice generale, lovea în unitatea partidului, pactizeazã cu duºmanii construcþiei socialismului,
este nesincer ºi înºalã partidul, divulgã secretul de partid ºi de stat, în cazurile când comportarea
sa dovedeºte descompunere moralã“. Sancþiunea excluderii din partid se putea ridica dupã cel
puþin doi ani90, numai dacã în aceastã perioadã cel exclus „regreta sincer ºi condamna abaterile
sãvârºite“.
Pânã în 1950 au fost excluºi din C.C. trei membri: Miºa Levin, N. Radovanovici ºi Ilie
Popa. Miºa Levin, fost membru al P.S.D., a fost ales în C.C. al P.M.R. la congresul de
„unificare“ din 21-23 februarie 1948. Trimis ambasador la Roma, nu s-a mai întors de la post
în România, ci a plecat direct în Israel. Pentru aceasta Biroul Politic, în ºedinþa din 4 mai
1950, a hotãrât ca Miºa Levin sã fie exclus din rândurile P.M.R. „ca trãdãtor al intereselor
clasei muncitoare ºi a Republicii Populare Române“91.
În 19 aprilie 1954, Comitetul Central întrunit în ºedinþã a aprobat cu unanimitate de voturi
propunerea fãcutã de Constantin Pârvulescu, preºedintele Comisiei Controlului de Partid, de a
fi scoºi din C.C., Olimpia Þenescu „întrucât a avut legãturi cu elemente dubioase“ ºi Manea
Anton „fiind un element strãin de lupta ºi interesele clasei muncitoare“92. Cei doi erau membri
ai partidului din ilegalitate, iar acum erau socotiþi cã nu fac cinste sã facã parte din conducerea
partidului. Concret li se aduceau urmãtoarele învinuiri: Olimpia Þenescu – „din anul 1937 s-
a alãturat elementelor trãdãtoare, duºmãnoase ºi agenþi ai burgheziei, unii dintre ei care se
introduseserã ºi în miºcarea sindicalã, oameni ai administraþiei CFR, informatori ai serviciului
de informaþii de la CFR. Cu unul dintre aceºtia, anume Voiculescu Nicolae, s-a cãsãtorit. Ea
cunoºtea activitatea acestor elemente duºmãnoase dar n-a luat atitudine contra lor ºi n-a adus
la cunoºtinþa partidului activitatea lor, dovedind prin aceasta cã s-a solidarizat cu ei. Ceva mai
mult, dupã 23 august 1944, având munci de rãspundere, a intervenit pentru eliberarea unor
elemente duºmãnoase ºi informatori ai Siguranþei“; Manea Anton – „atât în închisoarea Jilava
în 1937, cât ºi în lagãrul de la Tg.-Jiu, a avut o atitudine duºmãnoasã faþã de colectivul
deþinuþilor politici ºi de lupta clasei muncitoare. Dupã unificarea tineretului comunist cu cel
social-democrat, fiind ales în C.C. al U.T.M., a continuat munca de dezbinare, pentru care fapt
a fost înlãturat din conducerea U.T.M.“93. Ca urmare, Plenara C.C. al P.M.R. din 19 aprilie
1954 i-a exclus din Comitetul Central, în locul lor fiind cooptaþi Mujic Mihai ºi Roºianu
Mihail, pânã atunci membri supleanþi ai C.C.. De asemenea, a fost cooptat în C.C., la pro-
punerea lui Iosif Chiºinevschi, Ianoº Fazekaº, membru al C.C. al U.T.M., iar Nicolae Ceauºescu
ºi Alexandru Drãghici au fost aleºi membri supleanþi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R.94.
89 Pentru fapte mai puþin grave se hotãrau „sancþiuni cu caracter educativ“, care dãdeau posibilitatea membrilor
de partid de a se îndrepta fãrã a-ºi pierde calitatea de membru. Sancþiunile în astfel de cazuri erau: mustrare, vot de
blam, vot de blam public, vot de blam cu avertisment ºi interzicerea pe timp limitat de a ocupa funcþii de rãspundere
în partid ºi stat.
90 Din 1974, ca urmare a modificãrii unor prevederi ale Statutului la Congresul al XI-lea, sancþiunea excluderii
Cele mai multe sancþiuni au fost date în numele fracþionismului95, definit în doctrina partidului
ca fiind „susþinerea pãrerilor personale în opoziþie cu linia partidului“96. În toate statutele
partidului din perioada 1945-1989, avându-se, probabil, în vedere ºi experienþa ilegalã a luptelor
fracþioniste, se afirma cã: „Partidul nu admite existenþa fracþiunilor în interiorul sãu. Activitatea
fracþionistã constituie o crimã împotriva partidului ºi este incompatibilã cu rãmânerea în
rândurile lui“. În ciuda prevederilor statutare, documente din arhiva C.C. al P.C.R. aduc dovezi
cã în cadrul partidului au existat membri, în special ilegaliºti, unii cu funcþii de rãspundere în
partid ºi stat, care au pus sub semnul întrebãrii construirea socialismului de tip stalinist în
România. Gheorghiu-Dej, apoi Nicolae Ceauºescu nu au tolerat în partid, cât ºi în afara lui,
discuþii asupra liniei politice ºi a metodelor de conducere, instaurând, practic, ºi în partid o
dictaturã. Dupã Gheorghiu-Dej, „numai un partid cu rândurile strâns unite, în frunte cu o
conducere unitã ºi fermã, un partid care nu admite în rândurile sale nici un fel de fracþiuni,
grupãri de opoziþie sau curente, numai un astfel de partid este capabil sã aducã la îndeplinire
sarcina istoricã de fãurire a orânduirii socialiste“97. Cei care au pus în discuþie linia politicã
a partidului ºi au avut neºansa de a fi aflaþi de conducerea partidului, au fost catalogaþi drept
„fracþioniºti“, „atentatori la unitatea partidului“, urmând, inevitabil, sancþionarea lor, care în
cele mai multe cazuri a însemnat îndepãrtarea din funcþii, excluderea din C.C. ºi chiar din
partid. Profitând de contextul politic din lagãrul sovietic ºi uzând de prevederile statutare,
Gheorghiu-Dej s-a debarasat de toþi potenþialii rivali. Cercetãri recente, unele bazate pe documente
din arhivele sovietice, ne înfãþiºeazã cã lupta pentru putere din interiorul partidului nu trebuie
privitã simplist, numai prin raportarea la rivalitatea cu Gheorghiu-Dej, ci cã ea trebuie corelatã
cu ideologia comunistã în diferite etape ºi cu curentele sociale ºi politice de la Moscova. Astfel,
Lucreþiu Pãtrãºcanu a fost „obolul comuniºtilor români în lupta declaratã de Moscova categoriei
«duºmanilor strecuraþi în conducerea partidului». Aceloraºi comandamente propagandistice le-
au cãzut victime, în respectiva perioadã, Traicio Kostov, fost secretar al comuniºtilor bulgari
în ilegalitate, Laszlo Rayk, fost ministru de Interne al Ungariei, Koci Xoxe, fost ministru de
Interne al Albaniei ºi Rudolf Slanski, conducãtor al comuniºtilor din Cehoslovacia. Anchetele
ºi procesele tuturor acestora, ca ºi în «cazul Pãtrãºcanu» au fost instrumentate de consilierii
sovietici ºi coordonate de Moscova“98. Iar „devierea de dreapta este fenomenul ideologic
produs de contextul campaniei antievreieºti promovate de Kremlin care – ca toate celelalte
decizii însemnate ale centrului moscovit – ºi-a propagat unda de ºoc în statele satelit“99. Astfel,
în 1952, Gheorghiu-Dej, în contextul antisemitismului lui Stalin, i-a scos din centrul decizional
al partidului pe Vasile Luca, Teohari Georgescu ºi Ana Pauker, foºti funcþionari ai Cominternului,
acuzaþi de activitate “antipartinicã“100. Istoricul Florin Constantiniu afirmã în studiul introductiv
95 „În 1921, Lenin a lansat lozinca interzicerii fracþiunilor în partid, acestea fiind definite drept grupuri cu o
platformã politicã diferitã de cea a partidului în ansamblul sãu“ (Lavinia Betea, op. cit., p. 85).
96 În Dicþionarul Politic realizat de Sergiu Tãmaº, fracþionismul este definit ca „atitudine militantã a unui grup,
care cautã sã creeze într-un partid, la început o tendinþã, iar ulterior o dizidenþã, ce va duce pânã la urmã la provocarea
unei sciziuni“.
97 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 62/1957, f. 47.
98 Lavinia Betea, Gheorghiu-Dej ºi ªtefan Foriº în lupta pentru putere în P.C.R.. Dificultãþi de stabilire a
trimis în faþa Comisiei Controlului de Partid, pentru cã „s-a ridicat împotriva liniei generale a partidului, a introdus
propria sa linie oportunistã de dreapta – de stimulare a elementelor capitaliste de la sate ºi oraºe, provocând mari
daune statului ºi creând dificultãþi în aprovizionarea oamenilor muncii“. Teohari Georgescu a fost scos din Secretariat,
33 STUDIU INTRODUCTIV
Biroul Politic, Biroul Organizatoric ºi trimis la munca de jos pentru cã „a manifestat o atitudine împãciuitoristã faþã
de devierea de dreapta a lui Vasile Luca, cãutând sã ascundã propriile greºeli de dreapta, lipsa sa de combativitate
împotriva duºmanului de clasã ºi pierderea vigilenþei revoluþionare“. (“Scânteia“, nr. 2 360 din 29 mai 1952.) Ana
Pauker rãmâne membrã în Biroul Organizatoric ºi în Comitetul Central. În 26 iunie 1952 este eliberatã din funcþia
de ministru de Externe, la 18 februarie 1953 este arestatã ºi anchetatã timp de o lunã de securitate. La 11 mai 1954
Biroul Politic a hotãrât excluderea ei din partid. În ºedinþa din 7 septembrie 1954 Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a
hotãrât repartizarea ei în muncã, la Editura Politicã, într-un post de redactor prim, cu salariul de 1 500 lei, având
sarcina „sã redacteze cãrþi economico-sociale, traduse din limbi strãine – franceza, germana (nu opere ale clasicilor
marxism-leninismului)“. Lucra acasã, legãtura cu editura realizându-se prin L. Tismãneanu, directorul adjunct al editurii
(ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 99/1954, f. 40). A murit în iunie 1960, în urma unui cancer. Vasile
Luca este arestat în 14 august 1952 ºi anchetat sub acuzaþia de subminare a economiei naþionale. În 1954 a fost
judecat ºi condamnat la moarte, însã, ulterior pedeapsa i-a fost comutatã în închisoare pe viaþã. A murit în 1963 în
penitenciarul Aiud.
101 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 76/1956, f. 175-176.
102 În perioada septembrie 1952-mai 1955 a deþinut funcþia de adjunct al ministrului Forþelor Armate.
103 Ibidem, dosar 39/1956, f. 11.
STUDIU INTRODUCTIV 34
Biroul Politic, în ºedinþa din 17 aprilie 1956, a analizat raportul comisiei ºi a stabilit cã
Dumitru Petrescu, Eremia Ion ºi Duºa Victor s-au ridicat împotriva politicii economice ºi de
cadre a partidului ºi cã prin acþiunile lor au ajuns la începutul formãrii unui grup cu tendinþã
fracþionistã, având o poziþie potrivnicã politicii partidului ºi guvernului în problemele de bazã
ale construirii socialismului. Ca urmare, sancþiunile au fost: Dumitru Petrescu – sancþionat cu
vot de blam cu avertisment ºi destituit din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri
ºi trimis la munca de jos; Duºa Victor104 – sancþionat cu vot de blam cu avertisment ºi destituit
din funcþia de prim-arbitru al R.P.R.; Eremia Ion – considerat iniþiatorul „acþiunii antipartinice
cu tendinþe fracþioniste“ a fost exclus din partid; Ion Gh. Maurer – a fost sancþionat cu vot
de blam, însã cu dreptul sã cearã ridicarea sancþiunii dupã doi ani de activitate „pentru cã a
cunoscut acþiunile antipartinice ale lui Duºa Victor, s-a antrenat la unele discuþii neprincipiale
ºi nu le-a adus la cunoºtinþa partidului“105. Agiu Constantin ºi Mihai Levente – au primit
sancþiunea de mustrare pentru cã au admis discuþiile în afara partidului fãrã a le aduce la
cunoºtinþa conducerii; Bucur ªchiopu – a fost chemat la Comisia Controlului de Partid spre a
fi criticat pentru „unele discuþii neprincipiale purtate“. Dupã cum se poate observa Eremia Ion,
Dumitru Petrescu ºi Duºa Victor au fost sancþionaþi cel mai aspru, deoarece comisia de partid
care a analizat cazul a ajuns la concluzia cã aceºtia au format nucleul „grupului fracþionist“,
încercând sã atragã ºi pe alþi membri de partid care ºtiau cã împãrtãºesc pãrerile lor ºi erau
la fel de nemulþumiþi. Plenara C.C. al P.M.R. din 16-17 iulie 1956 a aprobat hotãrârea con-
ducerii din aprilie 1956 ºi a stabilit sã fie adusã la cunoºtinþa tuturor organizaþiilor partidului.
În aprilie 1956, la puþin timp dupã întoarcerea de la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., unde
Hruºciov a denunþat cultul personalitãþii lui Stalin, Miron Constantinescu, membru al C.C. ºi
al Biroului Politic ºi Iosif Chiºinevschi, membru al C.C. ºi al Secretariatului, care au fãcut
parte din delegaþia P.M.R.-ului prezentã la congres, profitând de destalinizarea lansatã de
Hruºciov au adus în discuþia Biroului Politic nerespectarea principiului conducerii colective în
P.M.R.. De reþinut cã cei doi membri din organele superioare ale partidului nu criticau linia
politicã a partidului pe care o considerau „justã“, ci faptul cã nu se respectau normele leniniste
în viaþa de partid. Iosif Chiºinevschi se exprima în ºedinþa Biroului Politic din 6 aprilie 1956
astfel: „Consider cã linia partidului este justã ºi consider cã normele vieþii de partid au fost
nerespectate în general, cã în unele privinþe sunt necesare anumite mãsuri de îndreptare“. Însã
ceilalþi membri ai Biroului Politic au perceput luãrile de poziþie ale acestora ca un atac la
adresa lui Gheorghiu-Dej106 ºi implicit ca o luptã pentru putere în partid, ceea ce poate fi
adevãrat, deoarece considerãm cã Miron Constantinescu ºi Iosif Chiºinevschi puteau pune
problema nerespectãrii normelor leniniste în viaþa de partid mult mai devreme de anul 1956,
104 Dupã ce a fost sancþionat a lucrat ca instructor la Consiliul de Miniºtri. La prelucrarea documentelor Plenarei
C.C. al P.M.R. din iunie 1958, în cadrul ºedinþei activului Comitetului raional de partid 30 Decembrie – Bucureºti,
fiind pus în discuþie „n-a avut o atitudine corespunzãtoare, încercând sã diminueze ºi sã acopere abaterile de care se
fãcea vinovat, fapt pentru care a fost exclus din partid“. În 1964 a fost reprimit în partid, în urma mai multor memorii
adresate conducerii partidului în care a adoptat o „poziþie justã faþã de abaterile sãvârºite“. (Ibidem, dosar 29/1964,
f. 38-40.)
105 Ibidem, f. 2.
106 Paul Sfetcu afirma în memoriile sale cã în 1962 Gheorghiu-Dej i-a spus, fãrã sã-i arate de unde are informaþia
urmãtoarele: „Ioºca Chiºinevschi a acþionat în anul 1956 la indicaþia unor organe de stat sovietice, probabil KGB. El
a reuºit sã-l atragã în acþiune pe Miron Constantinescu profitând de trãsãturile de caracter ale acestuia, predispus
totdeauna spre tendinþa de a ocupa posturi cât mai înalte, fãrã ca Miron sã-ºi dea seama al cui joc îl face (…) Ioºca
a fost omul sovieticilor ºi l-a atras pe Miron de partea sa promiþându-i marea cu sarea. Important este cã acþiunea
n-a reuºit“.
35 STUDIU INTRODUCTIV
107 Istoricul Florin Constantiniu afirmã în postfaþa la volumul de documente întocmit de Alina Tudor ºi Dan
Cãtãnuº, intitulat O destalinizare ratatã. Culisele cazului Miron Constantinescu – Iosif Chiºinevschi (1956-1961), cã
elucidarea deplinã a cazului „nu va putea fi dobânditã decât atunci când arhivele sovietice vor arãta dacã ºi cum
acþiunea celor doi opozanþi ai lui Gheorghiu-Dej, a fost teleghidatã de Moscova sau coordonatã cu grupãrile din cadrul
conducerii sovietice, divizatã ea însãºi în problema destalinizãrii“.
108 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 32/1956, f. 57.
109 Ibidem, f. 161-163. De asemenea, Nicolae Ceauºescu, în ºedinþa Biroului Politic din 3 aprilie 1956, afirma:
„Devenise o regulã la noi în Secretariat ca în prealabil sã ne consultãm cu tov. Chiºinevschi ºi apoi sã mergem la
tov. Gheorghiu“. (Ibidem, f. 46.)
110 Ibidem, f. 78.
111 Ibidem, f. 115.
112 Ibidem, f. 23.
113 Ibidem, f. 52.
114 Ibidem, f. 107.
STUDIU INTRODUCTIV 36
lor din structurile de conducere ale partidului, pentru „grave ieºiri antipartinice îndreptate
împotriva unitãþii partidului ºi a conducerii sale“115: Iosif Chiºinevschi a fost îndepãrtat din
Biroul Politic ºi Secretariat, iar Miron Constantinescu numai din Biroul Politic, menþinându-li-se
calitatea de membri ai Comitetului Central116. Aproape în paralel (22-29 iunie 1957) a avut
loc excluderea din C.C. al P.C.U.S. a grupului antihruºciovist din cadrul conducerii sovietice,
Malenkov, Molotov ºi Kaganovici, acuzat de „activitate antipartinicã“. Din Darea de seamã a
Biroului Politic – prezentatã de Gheorghiu-Dej la plenarã – cu privire la activitatea Partidului
Muncitoresc Român în legãturã cu sarcinile trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. ºi
concluziile care se desprind din evenimentele internaþionale ºi din activitatea partidelor comuniste
ºi muncitoreºti în lumina învãþãmintelor celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S., aflãm de ce
au fost sancþionaþi dupã mai bine de un an de la „manifestãrile lor antipartinice“: „Biroul
Politic a socotit cã acest lucru nu este în interesul unitãþii partidului, într-un moment când
reacþiunea internaþionalã ºi cea internã cãutau pe toate cãile sã gãseascã ºi în partidul nostru
divergenþe, pentru a le putea exploata împotriva partidului ºi regimului democrat-popular. În
acelaºi timp Biroul Politic a considerat util sã dea celor doi tovarãºi timp sã judece la rece
greºelile comise de ei. Acum dupã trecerea unui an, în lumina atâtor evenimente care s-au
petrecut în viaþa miºcãrii comuniste internaþionale ºi a þãrilor socialiste, este clar oricui cã s-
a procedat cu prudenþã ºi simþ de rãspundere pentru a nu permite duºmanului sã provoace
frãmântãri în partidul nostru“117. Miron Constantinescu avea sã fie reabilitat de Nicolae Ceauºescu
în aprilie 1968, reocupând funcþii importante în partid ºi stat. În 1970, plenara C.C. din martie
îl alegea pe Miron Constantinescu membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.,
iar cea din noiembrie 1972, secretar al C.C. al P.C.R.. Pe linie de stat, pânã la moartea sa
prematurã din 18 iulie 1974 (la 57 de ani), a îndeplinit funcþiile de vicepreºedinte al Consiliului
de Miniºtri, ministrul Învãþãmântului ºi Culturii, vicepreºedinte al Consiliului de Stat, preºedinte
al Comitetului de Stat al Planificãrii, preºedinte al Consiliului Economic, preºedinte al
Academiei de ªtiinþe Sociale ºi Politice. Iosif Chiºinevschi a lucrat un timp ca director al unei
unitãþi economice dupã care s-a pensionat. Secretariatul C.C. al P.M.R., în ºedinþa din 7 septembrie
1962, a aprobat acordarea unei pensii lunare de 3 000 de lei cu începere de la 1 iunie 1962118.
A murit în a doua parte a anului 1962.
În 1958 a venit rândul altor ilegaliºti sã fie sancþionaþi. Încurajaþi, probabil, de Congresul
al XX-lea al P.C.U.S., unde au fost denunþate practicile staliniste, ºi de evenimentele din
Ungaria din toamna anului 1956, aceºtia au început sã discute despre o reformare a liniei
politice a partidului ºi o democratizare a vieþii de partid. Ancheta a început cu fraþii Genad
(Eugen ºi Henrich), care lucrau în aparatul C.C. al P.M.R., însã, pe mãsura extinderii
cercetãrilor, s-a ajuns la aproximativ 40 de oameni care au avut legãturi cu partidul din
ilegalitate, între care ºi câþiva membri ai Comitetului Central, nemulþumiþi ºi dornici sã
provoace discuþii în partid asupra unor principii ºi practici. Eugen Genad a trimis o scrisoare
lui Gheorghiu-Dej în care cerea o dezbatere în partid în privinþa liniei politice ºi a metodelor
prin care solicita sã i se acorde o pensie personalã pentru activitate în miºcarea muncitoreascã ilegalã, motivând cã
fiind suferind de mai mulþi ani, iar în ultimul timp starea sãnãtãþii sale agravându-se, nu mai este apt de muncã.
Secretariatul Comitetului Orãºenesc P.M.R. Bucureºti, în ºedinþa din 29 iunie 1962, a luat în discuþie cererea de
pensionare ºi a hotãrât sã o supunã spre aprobare Secretariatului C.C. al P.M.R.. (Ibidem, f. 158.)
37 STUDIU INTRODUCTIV
de conducere; citãm din dosarul de cercetare: „O parte însemnatã a comuniºtilor vechi trãiesc
viaþa maselor ºi ar putea informa C.C.-ul despre ceea ce sunt ºi gândesc masele mai temeinic
ºi mai sincer decât o fac rapoartele oficiale (...) Pentru a suplini aceastã mare lipsã, propun
convocarea unei consfãtuiri la care sã participe tov. Gheorghiu Dej sau alt conducãtor ºi
200-300 de comuniºti din ilegalitate din localitãþile cele mai importante ale þãrii. Comuniºtii
vechi membri sã fie oameni fãrã munci de rãspundere, care vãd cum merge munca în organele
de jos ºi cunosc toate neajunsurile ei. Convocarea ei sã se facã de cãtre un Comitet de iniþiativã
format din însãºi comuniºti din ilegalitate“119. Aceastã consfãtuire trebuia sã se þinã „în plinã
desfãºurare a evenimentelor din Ungaria, deoarece atunci era momentul sã pãtrundã prin
fortificaþiile de care este înconjuratã conducerea“. De menþionat cã acþiunea lor este cunoscutã
numai prin prisma acuzatorilor, în documentele de arhivã date în cercetare negãsindu-se materialele
elaborate de ei. Dumitru Coliu, vicepreºedintele Comisiei Controlului de Partid, în ºedinþa
Biroului Politic din 9 mai 1958 afirma cã: „Fraþii Genad au avut o platformã scrisã de peste
100 de pagini care are un conþinut net contrarevoluþionar. Problemele principale pe care le
ridicã în aceastã platformã sunt: problema canalului, problema nivelului de trai, cã nu este o
producþie liber consimþitã, cã þãranii sunt jecmãniþi, iar dupã aceea dezvoltã pe larg izolarea
partidului de mase, cã masele nu cunosc partidul, cã conducerea partidului nu cunoaºte
realitatea de pe teren“120. În aceeaºi ºedinþã, Gheorghe Stoica afirma: „Ei ridicã ºi probleme
ideologice, spun cã poporul nu este înarmat, neagã caracterul muncitoresc al statului nostru,
în platforma lor sunt ºi anumite elemente care miros a influenþã iugoslavã. Aceºtia s-au ridicat
împotriva uneia din cuceririle principale ale regimului democrat-popular, temelia economiei
socialiste – proprietatea socialistã de stat, reluând cunoscuta lozincã revizionistã iugoslavã cu
privire la înlocuirea ei cu aºa-zisã formã a proprietarilor asociaþi, preconizând renunþarea la
conducerea planificatã a economiei ºi predarea întreprinderilor pe mâna unor organe de felul
consiliilor muncitoreºti din Iugoslavia. În persoana acestor elemente avem de-a face cu duºmani
înrãiþi ai partidului. Dupã Constantin Pârvulescu, preºedintele Comisiei Controlului de Partid,
fraþii Genad au încercat sã strângã în jurul lor activiºti de partid ºi sã-i solidarizeze pe aceºtia
cu platforma lor. A doua grupã, în fruntea cãreia erau ªandru Ovidiu ºi Doncea, au grupat în
jurul lor un numãr de ceferiºti. Ambele aceste grupe s-au activizat în special în timpul
evenimentelor din Ungaria ºi Polonia. Mai ales Rãceanu a subliniat acest lucru, cã atunci s-au
gândit sã meargã la Gheorghiu-Dej. Aceste elemente au pus problema rãsturnãrii conducerii
partidului, mergând pânã la insurecþia armatã pentru aceasta. Ei au în fond o platformã
contrarevoluþionarã care prevede schimbarea liniei politice a partidului ºi a conducerii partidului“121.
Conducerea partidului în loc sã ia act de nemulþumirile ilegaliºtilor, i-a denunþat ca
fracþioniºti care au vrut sã reediteze ceea ce s-a petrecut în Ungaria, luând mãsuri aspre
împotriva lor. În iunie 1958, plenul C.C. a aprobat formal hotãrârile luate la vârful partidului,
fiind sancþionaþi pentru „discuþii antipartinice purtate în afara cadrului organizat al partidului,
pentru participarea la acþiuni de calomniere, subminarea partidului ºi a conducerii sale ºi pentru
calomnierea liniei politice a partidului“, însã, chiar dacã discuþiile se purtau în cadrul organizat
al partidului, adicã în Biroul Politic, C.C., congres, tratamentul era acelaºi. Sancþiunile au fost:
Doncea Constantin – exclus din rândul membrilor supleanþi ai C.C. al P.M.R. ºi din partid,
destituit din funcþia de preºedinte al Comisiei de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole
(C.S.V.P.A.) ºi trimis la munca de jos122; Coþoveanu Iacob – exclus din rândul membrilor
supleanþi ai C.C. al P.M.R., din partid, din Consiliul Central al Sindicatelor ºi din Comitetul
Central al Sindicatelor C.F.R. ºi propus sã fie plasat în producþie ca lãcãtuº la o întreprindere
mai micã din Ploieºti123; ªandru Ovidiu – exclus din partid ºi propus sã fie plasat în producþie
ca ajustor la „Timpuri Noi“; Rãceanu Grigore124– exclus din partid; Pavel ªtefan – exclus din
Comitetul regional P.M.R. Bucureºti ºi destituit din funcþia de preºedinte al Comitetului
executiv al Sfatului Popular al regiunii Bucureºti. A fost propus sã fie plasat în producþie la
fabrica „Semãnãtoarea“ din Bucureºti (în 1962 era inginer-ºef la centrul mecanic Dudeºti-
Cioplea)125; Rãceanu Ileana – exclusã din rândul membrilor supleanþi ai C.C. al P.M.R.,
deoarece „cunoscând manifestãrile ºi concepþiile antipartinice ºi duºmãnoase ale lui Rãceanu
Grigore (soþul sãu – n.n.), a avut o atitudine împãciuitoristã, n-a luat poziþie faþã de ele ºi nu
le-a adus la cunoºtinþa partidului“; Cristache Vasile – exclus din rândul membrilor supleanþi
ai C.C. al P.M.R. pentru „atitudinea sa împãciuitoristã ºi neluare de poziþie faþã de manifestãrile
antipartinice ale lui Pavel ªtefan, pentru cã n-a fost pe deplin sincer faþã de partid în ce priveºte
participarea sa la unele ºedinþe legionare“; Popa Emil, preºedinte al Comisiei Centrale de
Revizie – vot de blam pentru atitudine împãciuitoristã, oportunistã ºi lipsã de vigilenþã; Manole
Ofelia, membrã supleantã a C.C. – mustrare pentru atitudine împãciuitoristã ºi lipsã de vigilenþã
revoluþionarã; Voicu ªtefan, membru supleant al C.C. – mustrare126. „Ceea ce s-a intenþionat
a fost aplicarea unei lovituri decisive tuturor nemulþumiþilor din partid ºi avertizarea severã a
celorlalþi. Deºi s-a folosit titulatura de «grup», asocierea era forþatã, majoritatea celor inculpaþi
necunoscându-se între ei. Nemulþumiri exprimate pe parcursul mai multor ani, în scrisori (cãtre
C.C.!), în discuþii între prieteni (uneori la un pahar!), în intervenþii izolate în câte o ºedinþã
de sindicat, au fost etichetate ca «manifestãri antipartinice» care trebuiau reprimate cu atât mai
viguros cu cât invocau modele de socialism prea apropiate pentru a nu fi periculoase (Iugoslavia
lui Tito sau Uniunea Sovieticã a lui Hruºciov), fãrã ca aceasta din urmã sã fie menþionatã
deschis în plenarã“127.
Conducerea partidului a hotãrât ca în organizaþiile de partid ºi în adunãrile sindicale din
locurile unde aceºtia au fost plasaþi în producþie sã se aducã la cunoºtinþã faptele pentru care
122 În urma sancþiunilor primite, Constantin Doncea, participant la greva ceferiºtilor de la Griviþa din februarie
1933, a fost trimis în funcþia de director al Gospodãriei Agricole de Stat „Ograda“ din raionul Slobozia. În ºedinþa
din 25 decembrie 1963, biroul Comitetului regional de partid Bucureºti a analizat activitatea lui Constantin Doncea
ºi a hotãrât pensionarea lui cu suma de 2 200 lei cu începere de la 1 ianuarie 1964 (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-
Cancelarie, dosar 3/1964, vol II, f. 36-37). Dupã 1965, Nicolae Ceauºescu l-a numit consilier la Consiliul de Miniºtri,
„Doncea încasând ºi salariul de acolo ºi pensia ce o primise înainte, deoarece se pensionase dupã trimiterea în
agriculturã“. (Paul Sfetcu, op. cit..) Constantin Doncea fusese sancþionat ºi în 1948 cu „vot de blam cu avertisment“
ºi scos din funcþia de ajutor de primar general al Capitalei pentru cã „adoptase o linie personalã, antipartinicã, de a
face cheltuieli de construcþii de faþadã, neutile perioadei actuale ºi menite sã serveascã autopopularizãrii sale, pentru
cã s-a înconjurat de elemente burgheze, duºmãnoase atât din punct de vedere social, cât ºi politic clasei muncitoare
ºi R.P.R.“ (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 96/1948, f. 40).
123 Ibidem, dosar 18/1958, f. 80.
124 Grigore Rãceanu afirmã într-un material publicat de „Magazin Istoric“, nr. 1/1994, sub numele O privire în
interiorul Partidului Comunist Român, cã ancheta sa a coincis ºi cu anchetarea unui grup de foºti ceferiºti. Dupã ce
s-a retras la Cojocna (jud. Cluj), comuna sa natalã, a fost arestat ºi deþinut timp de 6 luni în „celulele securitãþii, nu
departe de vechea cazarmã Malmezon“. Nu a fost judecat, eliberarea producându-se „pe neaºteptate ca ºi arestarea“.
125 ACNSAS, fond Documentar, dosar 19, vol. 23.
126 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 16/1958, vol. II, f. 198-200.
127 Alina Tudor, Dan Cãtãnuº, Amurgul ilegaliºtilor. Plenara P.M.R. din 9-13 iunie 1958, Bucureºti, Editura
Vremea, 2000, p. 9.
39 STUDIU INTRODUCTIV
au fost excluºi din partid „pentru a fi bine cunoscuþi de toþi salariaþii din aceste instituþii ºi
întreprinderi“. Unii dintre ei s-au grãbit sã-ºi facã autocritica, recunoscând activitatea lor
antipartinicã ºi fracþionistã ºi declarându-se de acord cu mãsurile statutare luate împotriva lor,
mizând, probabil, pe sancþiuni mai blânde sau pe ridicarea lor dupã trecerea celor doi ani de
la data sancþionãrii, prevãzuþi în statut128. În arhiva fostei securitãþi se gãsesc rapoarte despre
cei sancþionaþi pe linie de partid, dovadã cã erau atent supravegheaþi de organele de securitate
dupã ce au fost trimiºi la „munca de jos“. Spre exemplu, din Nota-Raport din 11 octombrie
1963, semnatã de cãpitanul de securitate P. Rãdulescu, aflãm despre Pavel ªtefan urmãtoarele:
„Din materialele pe care le deþinem, rezultã cã Pavel ªtefan, la locul de muncã (era inginer
ºef la Centrul Mecanic-Dudeºti Cioplea-n.n.), cautã sã-ºi ducã la îndeplinire sarcinile ce-i revin
pe linie profesionalã, fiind mulþumit cã poate sã munceascã ºi cã este apreciat ºi sprijinit în
rezolvarea problemelor de serviciu. Agentul „Magheru“ ne-a semnalat cã Pavel ªtefan este
frãmântat în legãturã cu situaþia lui de partid, care, cu toate demersurile fãcute, nu s-a rezolvat.
Cu toate acestea, spune el, este hotãrât sã aºtepte, deoarece are credinþã cã, pânã la urmã,
partidul va rezolva favorabil situaþia lui. A mai afirmat cã a rupt orice legãturã cu elementele
implicate în acþiunea contra partidului, evitând pe cât posibil, chiar contactul cu alte persoane“129.
ªi în rândul aspiranþilor trimiºi de partid pentru studii la Academia de ªtiinþe Sociale de
pe lângã C.C. al P.C.U.S., între anii 1954-1958, au avut loc discuþii catalogate de conducerea
partidului ca având „caracter antipartinic ºi revizionist“, adicã au calomniat linia politicã a
partidului în construcþia socialismului, în domeniul vieþii interne de partid, politica de cadre
ºi organele de conducere ale partidului. Astfel, Kotovschi Grigore, fost rector al Institutului
de ªtiinþe Sociale „A. A. Jdanov“; Belea Miron, fost adjunct al Secþiei de Propagandã ºi Agitaþie
a C.C. al P.M.R.; Anghel Schor, fost rector adjunct la ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan
Gheorghiu“; Simandan Ladislau, fost ºef adjunct al catedrei de istorie la Institutul de ªtiinþe
Sociale „A. A. Jdanov“; Nichita Vasile, fost ºef de sector în cadrul Secþiei de Propagandã ºi
Agitaþie a C.C. al P.M.R., apoi consilier pe lângã Iosif Chiºinevschi la Preºedinþia Consiliului
de Miniºtri – Biroul Culturii; Diaconu Gheorghe, aspirant; Mironescu Elena, aspirantã ºi alþii,
în discuþiile pe care le-au avut, au calomniat linia politicã a partidului în construcþia
socialismului.
În 1958 Comisia Controlului de Partid, însãrcinatã de Biroul Politic cu rezolvarea sesizãrii,
a stabilit cã „nu este vorba numai de manifestãrile antipartinice ale grupului de aspiranþi trimiºi
la studii la Moscova, ci ele au rãdãcini mult mai adânci ºi dateazã încã din perioada trimiterii
lor la aspiranturã“130. În þarã, din grupul celor care au dus asemenea discuþii au mai fãcut
parte: Tismãneanu Leonte, directorul adjunct al Editurii Politice; Frunzã Mihai, fost redactor-
ºef adjunct la „Lupta de clasã“; ªtirbu Solomon, ºeful catedrei de istorie de la Institutul „A.
A. Jdanov“; Boico Mihai, fost secretar al “Agenþiei Economice Române“ la Moscova; Tamara
Orban, director al ºcolii de partid de 1 an de pe lângã Comitetul orãºenesc P.M.R. Bucureºti;
Walter Roman, director al Editurii Politice, ºi alþii.
128 În Statutul partidului era înscris cã „Dacã în aceastã perioadã cel exclus a dovedit prin comportarea lui cã
regretã sincer ºi condamnã abaterile sãvârºite, cã a lichidat manifestãrile pentru care a fost exclus, cã munceºte cinstit
pentru înfãptuirea hotãrârilor partidului, organizaþia de bazã, în urma unei analize temeinice, poate hotãrî reprimirea
lui în rândurile membrilor de partid“. În 1965, prin modificarea Statutului la Congresul al IX-lea, durata de ridicare
a sancþiunii a fost redusã de la doi la un an. Astfel, dupã un an organele ºi organizaþiile de partid puteau din proprie
iniþiativã sau la cererea celui în cauzã sã examineze activitatea ºi sã hotãrascã ridicarea sancþiunii.
129 ACNSAS, fond Documentar, dosar 19, vol. 23, f. 29.
130 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 43/1959, f. 27.
STUDIU INTRODUCTIV 40
în partid în anii 1963-1964. Acestora li s-a stabilit vechimea în partid cu stagiul pe care l-au avut iniþial, însã în cãrþile
de evidenþã personalã s-a menþionat perioada cât au fost excluºi din partid (Ibidem, dosar 72/1965, f. 259).
134 Iatã poziþia lui Iosif Chiºinevschi, vãzut de unii membri din conducerea partidului ca cel mai apropiat
colaborator al lui Gheorghiu-Dej, exprimatã în ºedinþa cu activul C.C. al P.M.R. din 5 iunie 1952, care a avut pe
ordinea de zi modul cum decurge prelucrarea scrisorii închise a C.C.: „Un comunist cu devieri, cu împãciuitorism
faþã de devieri, un comunist care calcã disciplina faþã de partid, un comunist care e împotriva liniei partidului, membri
de partid care se adunã, care pun în discuþie hotãrâri, care cautã sã-ºi formeze pãreri comune împotriva liniei partidului,
înceteazã sã fie comuniºti. Partidul cere acelora care fãptuiesc greºeli sã combatã aceste greºeli, cauzele lor, sã le
recunoascã cu toatã sinceritatea ºi sã dovedeascã cã într-adevãr ºtiu sã învingã aceste greºeli luptând pentru apãrarea
liniei partidului (…) Sã facem ca fiecare membru de partid sã ºtie, cã acel care slãbeºte câtuºi de puþin unitatea
partidului, disciplina de fier a partidului, serveºte de fapt duºmanului de clasã, serveºte imperialismului, devine de
fapt un duºman al revoluþiei“ (Ibidem, dosar 180/1952, f. 23-24).
41 STUDIU INTRODUCTIV
lui Ceauºescu în privinþa sancþiunilor. În Plenara C.C. al P.M.R. din 31 mai-2 iunie 1965,
N. Ceauºescu afirma cã „Biroul Politic a considerat necesar sã ia mãsura de a revedea ºi a
revizui unele sancþiuni care s-au aplicat în decursul anilor la o serie de membri de partid,
inclusiv unele excluderi din partid, pentru cã aceasta corespunde liniei partidului nostru care
priveºte sancþiunile ca o mãsurã educativã ºi care nu trebuie sã greveze asupra membrilor de
partid care au fost sancþionaþi sau excluºi pe întreaga viaþã, în mãsura în care prin activitatea
ºi munca lor au dat dovadã cã s-au îndreptat ºi cã sunt hotãrâþi sã lupte pentru aplicarea în
viaþã a liniei partidului. Pentru cã unii dintre aceºtia, la timpul respectiv, au fost chiar excluºi
din C.C., noi informãm plenara ºi considerãm cã plenara este de acord cu mãsura ºi cu felul
în care a acþionat Biroul Politic“135.
Primele mãsuri au fost luate la o lunã de la moartea lui Gheorghiu-Dej, prin ridicarea unora
dintre sancþiuni aprobate de cãtre Plenara C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie 1958. În ºedinþa
Biroului Politic din 20 aprilie 1965, s-a hotãrât ridicarea urmãtoarelor sancþiuni136: cea de vot
de blam cu avertisment datã lui Vasile Bâgu, cea de mustrare datã Ofeliei Manole. În privinþa
lui ªandru Ovidiu ºi Drancã Ion s-a hotãrât chemarea lor la Comitetul orãºenesc de partid
Bucureºti „sã se stea de vorbã cu ei ºi dacã vor adopta o poziþie corespunzãtoare, sã facã
propuneri de primire a lor în partid“; Vasii Vasile sã fie luat în evidenþa A.F.D.A. (Asociaþia
Foºtilor Deþinuþi Antifasciºti), urmând ca situaþia lui în partid sã fie analizatã ulterior. Pentru
Marthe Ernest ºi Moflic Constantin, care au fost excluºi din partid, s-a stabilit cã situaþia lor
sã fie analizatã la o datã ulterioarã. De asemenea, cererea lui Dumitru Petrescu privind ridicarea
sancþiunii de vot de blam cu avertisment137 datã în iulie 1956, s-a hotãrât sã fie examinatã
ulterior. La Congresul al IX-lea Dumitru Petrescu a fost ales în Comitetul Central, iar în
octombrie 1965, ca urmare a hotãrârii Prezidiului Permanent a C.C. al P.C.R., a fost numit
preºedintele Comitetului de Stat pentru Protecþia Muncii în locul lui Isac Martin138. Cu câteva
luni înainte de moarte, la Congresul al X-lea, a fost ales membru în Comitetul Executiv ºi în
Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R..
Secretariatul în ºedinþa din 13 aprilie 1965 a hotãrât reîncadrarea în partid139 a lui Pavel
ªtefan, cu vechimea din anul 1938, în cartea sa de evidenþã trebuia sã se menþioneze cã în
perioada 1958-1965 a fost exclus din partid. În privinþa lui Constantin Doncea, Prezidiul
Permanent a hotãrât, în ºedinþa din 22 septembrie 1965, ca sã fie chemat de Nicolae Ceauºescu
ºi sã se discute cu el foarte serios asupra comportãrii sale, arãtându-i-se cã rezolvarea situaþiei
lui de partid depinde de poziþia pe care o va adopta faþã de greºelile comise140.
În noiembrie 1965 a fost formatã o comisie de partid141 care sã clarifice situaþia lui ªtefan
Foriº ºi Lucreþiu Pãtrãºcanu142. Astfel, în ºedinþa Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. din
reabilitat, însã au fost respinse. (Vezi la ANIC, dosar 84/1957 ºi dosar 26/959.)
138 AMR, fond Microfilme, rola 899, c. 150. Tot acum, Duºa Victor a fost numit membru în Comisia de Organizare
Nicolae Ceauºescu – am alcãtuit comisia aceasta din tovarãºi care au lucrat ºi cu Gheorghiu-Dej ºi cu Pãtrãºcanu,
tocmai pentru a fi obiectivi“. (Ibidem, rola 910, c. 328.)
142 Lucreþiu Pãtrãºcanu nu a mai fost reales în C.C. al P.M.R. la Congresul I din februarie 1948, la 24 februarie
1948 a fost destituit din funcþia de ministru al Justiþiei, arestat la 28 aprilie 1948, anchetat timp de 6 ani, judecat ºi
condamnat la moarte. A fost executat în noaptea de 16/17 aprilie 1954 la închisoarea Jilava.
STUDIU INTRODUCTIV 42
9 noiembrie 1965, s-a hotãrât sã se reexamineze dosarele de anchetã ale lui Lucreþiu Pãtrãºcanu
ºi ªtefan Foriº „pentru a se stabili dacã existã documente care sã ateste faptul cã aceºtia au
fost agenþi ºi sã fie informat Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R. despre rezultat, pentru a
se putea menþiona corect situaþia acestora în istoria partidului care este în curs de redactare“143.
Însã scopul nemãrturisit al lui Nicolae Ceauºescu era acela de a lovi în Gheorghiu-Dej ºi în
echipa acestuia pentru a o marginaliza de centrul puterii. Dupã doi ani ºi jumãtate comisia
ºi-a definitivat ancheta, scoþându-i principali vinovaþi de moartea lui Lucreþiu Pãtrãºcanu pe
Gheorghiu-Dej, I. Chiºinevschi, care s-a ocupat de pregãtirea ºi desfãºurarea procesului, ºi pe
Al. Drãghici, care a condus ancheta „determinând desfãºurarea ei abuzivã ºi ilegalã“. În privinþa
lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, comisia a ajuns la concluzia cã au fost fabricate probe care sã confirme
acuzaþia de agent al serviciului de spionaj anglo-american, iar procesul a fost o înscenare. De
asemenea, acuzaþia de agent al Siguranþei în privinþa lui ªtefan Foriº s-a dovedit a fi
neîntemeiatã. Cercetãrile au arãtat cã arestarea unor activiºti ai partidului, în anii celui de-al
rãzboi mondial „nu s-a datorat vreunui act de trãdare din partea lui ªtefan Foriº, ci acþiunii
unor elemente provocatoare strecurate în partid, precum ºi încãlcãrii regulilor de conspirativitate
de cãtre unele cadre de partid“144.
În ºedinþa Prezidiului Permanent din 17-18 aprilie 1968, a fost discutat raportul comisiei
de partid. Nicolae Ceauºescu s-a declarat de acord cu concluziile comisiei ºi a hotãrât ca
acestea, îmbunãtãþite pe baza propunerilor fãcute în ºedinþã, sã fie supuse dezbaterii Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R. ºi Plenarei Comitetului Central145. Din stenograma ºedinþei
Prezidiului Permanent aflãm cã Alexandru Drãghici a ripostat la acuzaþii, spunând: „Eu nu
sunt de acord sã se întunece sau sã se umbreascã atmosfera perioadei construirii socialismului
din timpul lui Gheorghiu-Dej. Eu ºtiu cã aþi fost instruiþi sã vorbiþi în felul acesta“. Însã tot
el va spune cã, „consilierii sovietici au avut un rol activ în procesul lui Pãtrãºcanu“ ºi cã
„Gheorghiu Dej se afla sub influenþa consilierilor sovietici“146. Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26
aprilie 1968 a aprobat hotãrârile care s-au luat la vârful partidului cu privire la reabilitarea
unor activiºti de partid. Astfel, Lucreþiu Pãtrãºcanu a fost reabilitat politic post-mortem,
recomandându-se organelor de justiþie revizuirea sentinþei de condamnare. De asemenea, a fost
reabilitat politic Stefan Foriº. Au fost anulate sancþiunile de partid date lui Miron Constantinescu,
Ion Craiu, Ioan Demeter, Constantin Doncea, Mihai Levente, Vasile Modoran, Dumitru
Petrescu, Aurel Vijoli. Alexandru Drãghici a fost scos din Prezidiul Permanent ºi din Comitetul
Executiv, exclus din Comitetul Central ºi revocat din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului
de Miniºtri.
În toamna anului 1968, din însãrcinarea conducerii partidului, au fost reexaminate ºi unele
procese. Cu ocazia rejudecãrii procesului lui Vasile Luca147, s-a stabilit cã vinovãþia a fost
doveditã pe baza recunoaºterilor smulse prin mijloace de constrângere fizicã ºi moralã, unele
din faptele recunoscute fiind infirmate chiar de actele originale aflate la dosar. Din probele
uneltire contra ordinii sociale. Rejudecându-se procesul, s-a stabilit cã martorii folosiþi în proces au fost recrutaþi din
rândul legionarilor arestaþi sau infractori de drept comun, cei din urmã relatând cã au fost constrânºi sã declare
împotriva lui Petre Pandrea. Plenul Tribunalului Suprem, prin decizia nr. 28 din 20 august 1968, constatând cã hotãrârea
de condamnare este nelegalã, l-a achitat. (Ibidem, rola 913, c. 136.)
43 STUDIU INTRODUCTIV
dosarului a rezultat cã Vasile Luca nu a fost agent plãtit al Siguranþei, iar cu privire la acuzaþia
de subminare a economiei naþionale nu s-au gãsit probe care sã ateste cã, în mod intenþionat,
s-au produs pagube economiei þãrii. Plenul Tribunalului Suprem, rejudecând procesul, prin
decizia nr. 29 din 29 august 1968 a dispus achitarea tuturor condamnaþilor148. Membrii de
partid care au participat la anchetarea ºi judecarea proceselor lui Lucreþiu Pãtrãºcanu ºi Vasile
Luca au fost traºi la rãspundere pe linie de partid prin punerea în discuþia organizaþiei de partid
din care fãceau parte ºi scoaterea din funcþiile pe care le aveau la acel moment. Pe linie
judiciarã nu mai puteau fi traºi la rãspundere întrucât faptele lor penale erau prescrise prin
depãºirea termenelor legale în care ar fi putut fi urmãriþi ºi judecaþi. ªi Gheorghe Pintilie,
învinuit cã a ucis în 1946 pe ªtefan Foriº, aplicându-i multiple lovituri cu ranga în cap, cã a
cunoscut ºi admis abuzuri ºi ilegalitãþi în anchetarea lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, cã a dat dispoziþii
organelor M.A.I. sã efectueze arestãri în masã, a fost pus doar în discuþia Comitetului de partid
al Consiliului Securitãþii Statului149.
În septembrie 1968 a fost reabilitatã politic ºi Ana Pauker. Din nota comisiei de partid care
s-a ocupat de reabilitarea politicã a Anei Pauker, aflãm cã deºi era membrã a Comitetului
Central ºi a Biroului Organizatoric, a fost urmãritã informativ de organele de securitate, iar la
18 februarie 1953 a fost arestatã ºi anchetatã timp de circa o lunã, fãrã sã existe o hotãrâre a
C.C.. La 11 mai 1954, Biroul Politic a hotãrât excluderea Anei Pauker din partid. Aceastã
hotãrâre nu a fost supusã spre aprobare Comitetului Central, a cãrui membrã era ºi, de
asemenea, nu i-a fost adusã la cunoºtinþã nici ei150. În ºedinþa Prezidiului Permanent al C.C.
al P.C.R. din 16 septembrie 1968 s-a decis anularea hotãrârii Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
din 11 mai 1954, cu privire la excluderea ei din partid, redându-i-se calitatea de membru cu
stagiul avut anterior. Au fost condamnate, ca fiind nepartinice, metodele folosite în cercetarea
pe linie de partid a Anei Pauker, cât ºi arestarea ei consideratã ca o mãsurã ilegalã. Biroului
Comitetului municipal Bucureºti i s-a recomandat sã anuleze hotãrârea de excludere din partid
ºi a fiului ei – Vlad Pauker – adoptatã de cãtre organizaþia de partid de la Institutul Politehnic
în 1958 ºi sã-l repunã în drepturile de membru de partid cu stagiu din 1946, deoarece motivele
excluderii au fost legate de învinuirile ce i s-au adus mamei sale151.
Regimul Ceauºescu, deºi a reabilitat pe cei sancþionaþi de Gheorghiu-Dej, a exclus membri
din C.C., unii care au fãcut parte ºi din centrul decizional al partidului, cum au fost cazurile
lui Virgil Trofin ºi Cornel Burticã152. ªi în regimul Ceauºescu vocile critice la adresa conducerii
ºi politicii partidului nu numai cã nu erau luate în consideraþie ci erau rapid marginalizate.
Spre exemplu, Ion Iliescu a fost scos treptat din structurile de conducere ale partidului. Deºi
pânã atunci avusese o linie ascendentã în promovare, în 1971, Ion Iliescu, secretar al C.C. ºi
membru supleant în Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a fost scos din Secretariatul C.C.
al P.C.R. sub acuzaþia de „intelectualism“. În expunerea lui Nicolae Ceauºescu þinutã la
consfãtuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei ºi al activitãþii politice ºi
cultural-educative, care a avut loc pe 9 iulie la sediul Comitetului Central, Ion Iliescu a fost
148Ibidem, c. 134.
149Ibidem, c. 138-142.
150 Ibidem, c. 137.
151 Ibidem, c. 97-99.
152 Paul Sfetcu, fostul director de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, afirma în memoriile sale, cã „Ceauºescu a utilizat
metoda lovirii indirecte a celor care nu i se supuneau în totalitate sau a potenþialilor rivali. Astfel a procedat cu
Gheorghe Apostol, acuzat de Constantin Dãscãlescu, Ilie Verdeþ ºi Dumitru Petrescu; a scãpat de Ion Iliescu ce i-a
avut ca principali acuzatori pe Dumitru Popescu ºi Virgil Trofin, a venit apoi rândul lui Trofin lovit de Iosif Banc ºi
Emil Bobu ºi în sfârºit rândul lui Verdeþ, când denigratorii au fost ºi mai numeroºi“.
STUDIU INTRODUCTIV 44
criticat despre neajunsurile activitãþii ideologice de la C.C.: „Tovarãºul Iliescu a lucrat câþiva
ani la tineret – pânã acum câteva luni. El a activat în trecut ºi la Secþia de propagandã, a fost
ºi ºeful secþiei. Numai de a vorbi la general cã trebuie sã educãm tineretul, nu se poate!
Tovarãºul Iliescu are ºi el o rãspundere pentru lipsurile care s-au manifestat în organizarea
activitãþii în rândul tineretului. În aceastã activitate s-a introdus un spirit «intelectualist»,
funcþionãresc, de neglijare a tineretului muncitoresc, de nesocotire a rolului sãu – ºi aceasta
în timpul când tovarãºul Iliescu a condus munca“153. În calitate de secretar al C.C., Ion Iliescu
rãspundea de Secþia Propagandã a C.C. al P.C.R., Comisia ideologicã a C.C. al P.C.R., Institutul
de studii istorice ºi social-politice de pe lângã C.C. al P.C.R., Academia de învãþãmânt social-
politic „ªtefan Gheorghiu“ ºi Uniunea Tineretului Comunist154.
Motivele marginalizãrii sale le aflãm din convorbirile pe care le-a avut cu Vladimir Tismãneanu,
recent publicate. Inclus de Ceauºescu în delegaþia de partid ºi guvernamentalã a R.S.R. care
a vizitat þãrile socialiste din Asia (China, Vietnam, Mongolia ºi Coreea de Nord) a avut discuþii
cu acesta pe tema sistemului nord-coreean „în care Ceauºescu vãzuse un posibil model pentru
consolidarea poziþiei sale în România“155. Dupã întoarcerea din Asia, în prima ºedinþã a
Comitetului Executiv, Ceauºescu a propus sã fie trimis sã lucreze la un organ judeþean de
partid „în vederea completãrii experienþei sale în muncã“156. Ca urmare a hotãrârii conducerii
partidului, în perioada 1971-1974 a lucrat în aparatul Comitetului judeþean de partid Timiº
fiind secretar cu propaganda, apoi prim-secretar al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte
al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeþului Iaºi (1974-1979). În 1979 nu a fost
reales în C.P.Ex., iar la Congresul al XIII-lea al P.C.R. din noiembrie 1984 nu a mai fost reales
nici în C.C. al partidului.
În 1972, Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R., în ºedinþa din 18 aprilie157, a hotãrât sã
propunã Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. excluderea lui Vasile Rus din rândul membrilor
supleanþi ai C.C. „pentru abaterile sãvârºite în activitatea sa la comitetul municipal Tg. Mureº
se aratã cã „Ion Iliescu a rugat Comitetul Executiv sã-l elibereze din funcþia de secretar al C.C. ºi sã-i creeze condiþii
pentru a lucra la un organ judeþean de partid, în vederea completãrii experienþei sale de muncã“. Comitetul Executiv
al C.C. al P.C.R. a satisfãcut aceastã cerere ºi a supus-o spre aprobare C.C., care a hotãrât eliberarea lui Ion Iliescu
din funcþia de secretar al C.C.. În expunerea de la consfãtuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei
ºi al activitãþii politice ºi cultural-educative, care a avut loc pe 9 iulie la sediul Comitetului Central, Nicolae Ceauºescu
vorbea ºi de o îmbunãtãþire a modului de promovare a activiºtilor de partid „în sensul ca nimeni sã nu mai poatã fi
promovat în munca de partid fãrã a fi lucrat nemijlocit în producþie, în specialitatea lui, ºi numai dupã un stagiu de
producþie, dupã ce cunoaºte viaþa, realitãþile sã poatã fi promovat în munca de activist de partid (…) Numai aºa vom
crea activiºti revoluþionari, comuniºti, legaþi prin toate firele de clasa muncitoare, de popor, luptãtori hotãrâþi pentru
cauza socialismului ºi comunismului“.
157 ªedinþa Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. din 18 aprilie 1972, care a avut pe ordinea de zi: „Unele
mãsuri organizatorice“, a mai hotãrât eliberarea lui Dumitru Popa din Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., „pentru
neajunsuri serioase în activitatea desfãºuratã mai ales la Consiliul popular al municipiului Bucureºti“, cu recomandarea
de a fi eliberat ºi din funcþia de prim-secretar al Comitetului municipal Bucureºti al P.C.R. ºi preºedinte al comitetului
executiv al Consiliului popular municipal. În locul lui s-a propus sã fie „ales“ Gh. Cioarã. Mihail Dalea a fost eliberat
din funcþia de preºedinte al Colegiului Central de Partid, în aceastã funcþie urmând sã fie numit Nicolae Guinã. S-a
propus ca Ion Pãþan ºi Cornel Burticã sã fie aleºi membri supleanþi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.; Paul
Niculescu-Mizil sã fie numit în funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi eliberat din funcþia de secretar
al C.C. al P.C.R., în locul lui propunându-se sã fie ales Iosif Banc. De asemenea, s-a mai propus: eliberarea lui Mihail
45 STUDIU INTRODUCTIV
Levente din funcþia de secretar al Consiliului Naþional al F.U.S. ºi alegerea lui Mihai Dalea ºi Mihai Gere ca secretari;
numirea lui Leonte Rãutu în funcþia de preºedinte al Consiliului de conducere ºi rector al Academiei „ªtefan
Gheorghiu“, eliberarea sa din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri; eliberarea lui Cornel Onescu din
funcþia de ministru al Afacerilor Interne ºi numirea sa în funcþia de adjunct al ºefului Secþiei Cadre a C.C. al P.C.R..
(AMR, fond Microfilme, rola 929, c. 208-209.)
158 Ibidem, rola 929, c. 208.
159 Ibidem, rola 615, c. 584, 614.
160 Rodica Chelaru, Culpe care nu se uitã. Convorbiri cu Cornel Burticã, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001,
p. 144.
STUDIU INTRODUCTIV 46
C.C. al P.C.R. ºi a Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Economice ºi Sociale din 25-26 noiembrie
1981 a hotãrât (de fapt a confirmat hotãrârile ce au fost luate la vârful partidului) ºi excluderea
din C.C. a lui Vasile Ogherlaci, destituirea din funcþia de director general al Combinatul minier
Oltenia ºi sancþionarea sa cu vot de blam cu avertisment. Constantin Criºan ºi Ion Teºu au
fost trecuþi din rândul membrilor supleanþi în rândul membrilor C.C.. Tot acum Leonte Rãutu
a fost exclus din C.P.Ex. ºi destituit din funcþia de rector al Academiei „ªtefan Gheorghiu“,
ca urmare a plecãrii din þarã a uneia din fiicele sale161. Se pare, însã, cã motivele reale ale
îndepãrtãrii lui Virgil Trofin au fost altele. Dupã cum îºi aminteºte Cornel Burticã, „Treptat
Ceauºescu a început sã-l suspecteze pe Trofin de veleitãþi de succesor. În plus, Trofin avea
personalitate ºi nu-i permitea Elenei Ceauºescu sã se amestece în sectoarele pe care le conducea
el. Fiind plimbat prin multe sectoare, Trofin – care era un tip inteligent – a sesizat repede
motivele. Sunt convins cã a comentat. Chiar ºi cu mine a purtat o discuþie foarte criticã – pe
când era prim-secretar la Braºov – în legãturã cu modul de conducere bicefal. Ne-am descãrcat
sufletul pe strãzile Braºovului“. ªi Ion Iliescu, în convorbirile cu Vladimir Tismãneanu, afirmã
despre Virgil Trofin cã „era un om cu multe calitãþi, cu oarecare deschidere faþã de nou ºi un
om destul de decent, îºi menþinuse o anumitã þinutã, o anumitã linie de conduitã (…) a încercat
câteva replici, mai ales la adresa Elenei Ceauºescu, care, la un moment dat, participa la
ºedinþele de Comitet Politic Executiv. Asta l-a costat, a devenit obiectul unor mãsuri de
marginalizare ºi de înlãturare de la partid, a fost numit, la început, ministrul Minelor, într-o
perioadã dificilã pentru industria minierã, apoi a fost înlãturat diciplinar ºi trimis la un IAS,
pe lângã Cãlãraºi. Acolo a ºi murit. Era un om de calitate ºi a fost o victimã a arbitrariului“162.
În 1982 a fost scos din activitatea politicã ºi Cornel Burticã, fost ministru al Comerþului
Exterior ºi Cooperãrii Economice Internaþionale, urmare a intrãrii în conflict cu familia
Ceauºescu163. Plenara C.C. al P.C.R. din 7-8 octombrie 1982 l-a exclus din C.C. ºi din C.P.Ex.
pentru „abateri grave care au avut loc în activitatea de comerþ exterior ºi care au adus
importante prejudicii economiei naþionale“164. Cornel Burticã, în convorbirile cu Rodica
Chelaru, spune cã acuzaþiile au fost fabricate de Securitate la ordinul Elenei Ceauºescu:
„Relaþiile mele cu Securitatea au fost întotdeauna proaste ºi au fãcut totul sã mã împroaºte cu
noroi (…) În fapt Securitatea vedea în mine o piedicã în calea unora dintre acþiunile sale.
Apogeul acestei dispute cred cã a fost atins pe vremea când eram ministru al Comerþului
Exterior în al doilea mandat. Atunci, bãtãlia se ducea «pe viaþã ºi pe moarte»; Securitatea –
pe care cuplul Ceauºescu o ridicase la rang de instituþie de bazã a statului – încerca «bãtãlia
finalã» pentru acapararea în proporþie de 100% a sistemului de comerþ exterior ºi mai ales a
ministerului. Deþinea poziþii cheie, dar nu cucerise totul“. Dupã excludere a fost trimis sã
lucreze la uzinele „1 Mai“ din Ploieºti, fiind directorul acestora pânã în martie 1990.
Plenara din octombrie 1982 a mai aprobat excluderea din rândul membrilor supleanþi ai
C.C. a lui Victor Zglobiu, pentru „sãvârºirea unor abuzuri ºi încãlcarea prevederilor legale, în
funcþia de director al IAS Mangalia“. De asemenea, Ovidiu Maitec a fost exclus din rândul
membrilor supleanþi, precum ºi din partid pentru „sãvârºirea unor fapte incompatibile cu
calitatea de membru de partid“. Au fost aduse ºi modificãri în componenþa C.P.Ex.-ului, a
Secretariatului ºi a Colegiului Central de Partid. Astfel, Virgil Cazacu, membru al C.P.Ex., a
fost eliberat din funcþia de secretar al C.C., în locul lui fiind „ales“ Miu Dobrescu, membru
supleant al C.P.Ex.. Marin Enache a fost „ales“ membru supleant al C.P.Ex., fiind eliberat din
funcþia de secretar la C.C., pe care o va ocupa Ilie Verdeþ. Petre Dãnicã ºi Gheorghe Dumitrache
au fost eliberaþi din rândul membrilor supleanþi ai C.P.Ex., iar Andrei Cervencovici, din funcþia
de membru al Colegiului Central de Partid, în locul lui fiind desemnat Ion Cârcei165.
Tot în 1982 (mai) a demisionat din funcþia de prim-ministru ºi Ilie Verdeþ pentru cã
pãrerile sale în privinþa dezvoltãrii economico-sociale nu mai coincideau cu ale lui Nicolae
Ceauºescu: „Eu am depus mandatul guvernului ºi al meu, echipa guvernamentalã a rãmas
toatã, a plecat doar preºedintele, iar activitatea a continuat cu un alt preºedinte (Constantin
Dãscãlescu – n.n.)“166. În memoriile sale, Silviu Curticeanu, fost ºef al Cancelariei C.C.,
secretar al C.C. ºi membru supleant al C.P.Ex., afirmã cã motivul schimbãrii, în 1982, a
lui Ilie Verdeþ cu Constantin Dãscãlescu l-a aflat din gura Elenei Ceauºescu: „Verdeþ a
devenit prea «sfãtos»; tovarãºu’ are nevoie de cineva care sã vorbeascã mai puþin ºi sã
execute ce i se spune; Dãscãlescu ºtie sã dea cu biciu ºi, când exagereazã, tovarãºu o sã-i
punã cãpãstru“167.
Dupã Dumitru Popescu, Nicolae Ceauºescu „avea douã modalitãþi de a-ºi recruta grupuri
de susþinãtori: prima, aceea de a catapulta spectaculos oameni direct de la bazã în fruntea
piramidei unde, nãuciþi, cãpiaþi, drogaþi de saltul astronomic, îl apãrau orbeºte chiar fãrã sã
le cearã, ºi a doua, de a-i pocni pe vechii activiºti cu funcþii de rãspundere nu pentru a-i
distruge, ci pentru a-i dociliza. Din te miri ce îi scotea din funcþie, îi þinea pe tuºã luni de
zile, obligându-i sã se cãciuleascã la gospodãria de partid pentru o stipendie care sã le
permitã sã-ºi ducã existenþa, ºi îi muta în posturi insignifiante în provincie. Dupã un an-doi,
îi reintegra în eºalonul trei, sã zicem, fãrã nici un comentariu cu privire la cauzele dizgraþiei
ºi apoi îi propulsa în posturile cele mai înalte. N-ar mai fi ieºit din cuvântul lui pentru nimic
în lume ºi în vecii vecilor“168. Teama de a nu-ºi pierde funcþiile ºi implicit mijloacele de
existenþã a fãcut ca, treptat, în conducerea partidului sã nu existe împotrivire faþã de mãsurile
pe care le lua cuplul Ceauºescu.
*
* *
În prezentarea membrilor C.C. al P.C.R. am stabilit o grilã care cuprinde: data naºterii ºi
a morþii, localitatea în care s-au nãscut, profesia de bazã, studiile efectuate, activitatea ºi
funcþiile, distincþiile primite. Astfel, grila ne permite sã vedem ce instrucþie aveau, când au
intrat în partid, când au fost promovaþi în structurile partidului ºi statului, practic cum au
evoluat aceºtia în viaþã.
Din studiul fiºelor membrilor C.C. se desprind câteva concluzii. Componenþa Comitetului
Central al Partidului Comunist Român reflectã creºterea numãrului membrilor de partid,
structura socialã ºi naþionalã a societãþii socialiste. De asemenea, Comitetul Central cuprindea
membri de partid care lucrau în toate domeniile de activitate.
165 Ibidem.
166 Ilie Verdeþ, In memoriam, p. 76.
167 Silviu Curticeanu, Ceauºescu: drumuri eºuate, în „Dosarele Istoriei“, nr. 5/2001, p. 53.
168 Dumitru Popescu, op. cit., p. 247.
STUDIU INTRODUCTIV 48
169 Prin cursuri de partid de trei ºi ºase luni se asigura ºcolarizarea secretarilor birourilor organizaþiilor de bazã
ºi ai comitetelor de partid. În 1963, într-un referat întocmit de Direcþia Propagandã ºi Culturã ºi Direcþia Organizatoricã
ale C.C. al P.M.R. se arãta cã „Menþinând cursurile de 3 ºi 6 luni, care au o capacitate de cuprindere anualã de 4.500
tovarãºi, în trei serii, ar fi necesarã o perioadã de 4-5 ani pentru ºcolarizarea celor 18.560 secretari de organizaþii de
bazã fãrã ºcoli de partid“ (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 31/1963, f. 47).
170 În anii regimului Ceauºescu avea sã i se modifice titulatura de câteva ori. În 1970 se numea Academia
de învãþãmânt social-politic „ªtefan Gheorghiu“, iar în 1973 o gãsim sub titulatura de Academia „ªtefan
Gheorghiu“ pentru pregãtirea cadrelor de conducere a activitãþii de partid, social-politice, economice ºi administraþiei
de stat.
49 STUDIU INTRODUCTIV
urmã ºi pentru care devin necesare cursuri scurte de perfecþionare a cunoºtinþelor, în mod
deosebit în ceea ce priveºte stilul ºi metodele muncii de partid, problemele activitãþii de
conducere“. Pe lângã Academie funcþiona ºi doctoratul pentru cadrele de partid cu scoatere de
la locul de muncã (durata studiilor trei ani) ºi fãrã scoatere de la locul de muncã (durata
studiilor patru ani)171.
În octombrie 1971 în cadrul Academiei „ªtefan Gheorghiu“ au fost înfiinþate douã institute:
a) Institutul central de pregãtire a cadrelor de conducere din economie ºi administraþia de
stat cu durata de doi ani. Ulterior durata cursurilor institutului a fost redusã la 16 luni, apoi
un an. Cursanþii erau selectaþi din rândul membrilor de partid absolvenþi ai învãþãmântului
superior, cu o vechime în muncã de cel puþin opt ani ºi cu vârsta pânã în 40 de ani. Absolvenþii
obþineau diplome în specialitatea „conducerea ºi organizarea producþiei ºi a muncii“. Pe baza
acestei diplome aveau dreptul sã susþinã direct lucrarea de doctorat, fiind scutiþi de examenele
prevãzute în legislaþia în vigoare. b) Institutul pentru pregãtirea cadrelor în problemele conducerii
social-politice cu durata studiilor de patru ani. În urma promovãrii examenului de stat,
absolvenþii institutului primeau diplome echivalente cu cele eliberate de instituþiile de
învãþãmânt superior de stat172. Institutul de ºtiinþe politice ºi de studiere a problemei naþionale
a fost integrat în Academia „ªtefan Gheorghiu“, având dreptul, pe baza HCM nr. 1573 din 9
decembrie 1971, sã organizeze doctoratul în sistemul instituþiilor de cercetare. În august 1972
Secretariatul C.C. al P.C.R. a hotãrât ca durata pregãtirii cadrelor la Facultatea de ziaristicã sã
rãmânã în continuare de trei ani, iar diplomele acordate absolvenþilor sã fie echivalate cu cele
la nivel universitar.
II. ªcoala Superioarã de ªtiinþe Sociale „A.A.Jdanov“, înfiinþatã în 1948 ca ªcoalã centralã
de lectori „cu scopul de a pregãti cadre necesare partidului pentru lupta pe frontul ideologic“ (durata
cursurilor de ºase luni), avea sã fie transformatã în 1949 în ªcoala Superioarã de ªtiinþe Sociale
„A.A.Jdanov“ (ºcoala avea douã secþii : propagandã ºi presã, durata cursurilor fiind de doi
ani). În 1954, ºcoala „A.A.Jdanov“ a fost transformatã în Institut de ºtiinþe sociale, iar patru
ani mai târziu, în 1958, s-a unit cu ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“, rezultând
o singurã instituþie de învãþãmânt superior de partid sub denumirea de ªcoala Superioarã de
Partid „ªtefan Gheorghiu“ de pe lângã C.C. al P.M.R.173. Mai exact ºcoala pregãtea cadre
pentru instituþiile centrale ale partidului, pentru conducerea învãþãmântului de partid la centru
ºi în regiuni, lectori ºi conferenþiari pentru catedrele de ºtiinþe sociale din învãþãmântul superior
de stat, redactori ai revistelor ideologice ºi conducãtori ai secþiilor de propagandã ale
publicaþiilor centrale.
ani) ; aspirantura de partid, cu frecvenþã (patru ani) ºi fãrã frecvenþã (cinci ani); cursul de ziaristicã (doi ani); cursul de
perfecþionare a cadrelor didactice de la catedrele de ºtiinþe sociale din învãþãmântul superior de stat cu durata de un an;
cursul de calificare a cadrelor propagandistice cu durata de un an; cursul de perfecþionare a cadrelor pentru U.T.M. ºi
cursul de perfecþionare a cadrelor pentru sindicate (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 26/1958, f. 8 ).
STUDIU INTRODUCTIV 50
XI), chimie (clasele VIII-XI), ºtiinþele naturale (clasele VIII-X). Absolvenþii ªcolii Superioare de Partid de pe lângã
C.C. al P.C.U.S., în afara examenelor de diferenþã enumerate mai sus, susþineau examene ºi la literatura românã,
Istoria României ºi Geografia R.P.R.. Examenele de diferenþã ºi examenul de maturitate trebuiau susþinute de toþi
candidaþii în sesiunile de examene obiºnuite la o ºcoalã medie de culturã generalã din Bucureºti, stabilitã de Ministerul
Învãþãmântului. Candidaþii puteau susþine, într-o singurã sesiune, examene de diferenþã pentru o singurã clasã;
examenele de diferenþã se dãdeau din materia prevãzutã în programele ºcolare de la învãþãmântul mediu seral (ANIC,
fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 1/1963, vol I, f. 60-61). În 1965 noua conducere a partidului a hotãrât ca
absolvenþii ºcolilor superioare de partid sã-ºi completeze ºcoala generalã de opt ani sau ºcoala medie de culturã
generalã, printr-un examen integral, considerându-se cã „majoritatea absolvenþilor ºcolilor superioare de partid sunt
oameni cu o îndelungatã experienþã în muncã pe linie de partid sau de stat, cã planurile ºi programele de învãþãmânt
ale ºcolilor superioare de partid cuprind o bunã parte din cunoºtinþele de culturã generalã necesare absolvenþilor de
ºcoalã medie“ (Ibidem, dosar 118/1965, f.133).
51 STUDIU INTRODUCTIV
obiecte: istoria P.C.U.S.; istoria R.P.R.; istoria universalã; economia politicã; materialismul dialectic ºi materialismul
istoric; politica externã a U.R.S.S., a R.P.R., a celorlalte þãri de democraþie popularã ºi relaþiile internaþionale contemporane;
geografia economicã ºi politicã; politica economicã a partidului ºi a statului democrat-popular; construcþia de partid;
dreptul ºi construcþia de stat a R.P.R., limba ºi literatura românã; limba rusã (vezi pe larg Hotãrârea C.C. al P.M.R.
din 8 septembrie 1953, cu privire la pregãtirea ºi perfecþionarea activiºtilor de partid ºi a activiºtilor de stat cu munci
de conducere, în Rezoluþii ºi Hotãrâri ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vol. II, 1951-1953,
Editura pentru Literaturã Politicã, 1954, p. 526-539).
STUDIU INTRODUCTIV 52
deoarece aceºtia au îndeplinit în partid doar un rol formal. În 1971, în Expunerea la consfãtuirea
de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei ºi al activitãþii politice ºi cultural
educative þinutã la sediul C.C. în 9 iulie, Nicolae Ceauºescu afirma cã „În întreaga muncã de
partid ºi în toate domeniile de activitate, în centrul muncii de educaþie trebuie sã stea hotãrârile
congreselor partidului, ale Comitetului Central, documentele de partid ºi de stat. Acestea
reprezintã pentru România marxism-leninismul creator ºi trebuie sã constituie baza întregii
educaþii pe care o facem în toate domeniile de activitate“184. Aºadar, dupã N. Ceauºescu
aplicarea marxism-leninismului în România însemna, de fapt, aplicarea hotãrârilor ºi indicaþiilor
sale, deoarece în congrese, plenare ale Comitetului Central nu se luau hotãrâri privind politica
partidului, ci doar se confirmau hotãrârile care se luau la vârful partidului, adicã de cãtre
secretarul general al partidului ºi câþiva apropiaþi ai sãi.
Majoritatea membrilor C.C., asemenea multor cadre din aparatul de partid ºi de stat, aveau
„probleme de cadre“, dar acestea nu i-au împiedicat sã fie „aleºi“ ºi menþinuþi în Comitetul
Central al partidului. Probabil aceasta „þinea de un joc politic, de un ºantaj implicit prin care
îi putea controla mai strâns ºi putea preveni mai uºor orice încercare de împotrivire“185.
Gheorghiu-Dej îi vedea acþionând asupra rudelor care aveau alte orientãri politice sau atitudini
ostile faþã de regim: „La urma urmei de ce n-ar putea ca membru de partid fiind sã influenþeze
pe cei care noi avem îndoieli sau nu avem încredere în ei (…), sã acþioneze asupra acelor
membri din familia lui care au atitudini (…)“186.
Membrii C.C., asemenea multor cetãþeni ai României, au primit distincþii ale R.P.R./R.S.R..
Se cuvine precizat cã acordarea de distincþii187 a fost folositã de regimul comunist ca instrument
în stimularea moralã a oamenilor pentru realizarea sarcinilor puse de partid în vederea
construirii societãþii socialiste. Distincþiile (ordine, medalii, titluri de onoare) erau conferite de
Prezidiul M.A.N. al R.P.R. (1948-1961), Consiliul de Stat al R.P.R./R.S.R., iar din 1974, în
urma învestirii de cãtre M.A.N. în funcþia de preºedinte al R.S.R., prin decret prezidenþial
semnat de Nicolae Ceauºescu.
Sistemul de premiere era preluat din U.R.S.S., distincþiile fiind acordate, în marea lor
majoritate, cu prilejul unor aniversãri, comemorãri aprobate de conducerea partidului188. Mulþi
stat, organizaþiilor cooperatiste, organizaþiilor de masã, colectivelor de oameni ai muncii, unitãþilor militare.
188 În 1965 au fost stabilite criterii pentru decorare: astfel, muncitorii, inginerii ºi tehnicienii din industrie trebuiau
sã aibã un stagiu în producþie de cel puþin opt ani, iar în ultimii 3-4 ani sã fi obþinut rezultate deosebite în îndeplinirea
sarcinilor de producþie, sã fi realizat invenþii etc. oameni ai muncii din agriculturã (G.A.S., S.M.T., C.A.P.), care au
obþinut recolte sporite la hectar ºi rezultate deosebite în dezvoltarea ºeptelului ºi producþiei animaliere; oameni de
ºtiinþã, artã ºi culturã, care s-au remarcat prin realizarea unor lucrãri valoroase în domeniul ºtiinþei ºi tehnicii, literaturii,
teatrului, muzicii, cinematografiei, artelor plastice, arhitecturii ºi care prin activitatea desfãºuratã au contribuit la
creºterea prestigiului ºtiinþei ºi culturii româneºti; cadre din învãþãmântul superior cu un stagiu îndelungat în munca
didacticã ºi care au contribuit în mod deosebit la creºterea, formarea ºi educarea noii generaþii de specialiºti, la
promovarea în rândurile studenþilor a ataºamentului faþã de partid ºi guvern; profesori ºi învãþãtori cu o îndelungatã
activitate didacticã (cel puþin 8-10 ani), bine pregãtiþi profesional ºi care muncesc cu pasiune ºi devotament pentru
educarea ºi pregãtirea tineretului, participã la activitatea de rãspândire a culturii în mase, la viaþa obºteascã; lucrãtori
de partid ºi ai organizaþiilor obºteºti care au cel puþin cinci ani în munca de activist ºi un stagiu de cel puþin trei ani
în producþie; lucrãtori din aparatul de stat având cel puþin opt ani în producþie sau în aparatul de stat care au obþinut
rezultate excepþionale în muncã; generali, ofiþeri ºi subofiþeri care au obþinut rezultate deosebite în pregãtirea de luptã
ºi politicã a militarilor, în însuºirea ºi mânuirea tehnicii noi, au dovedit curaj ºi abnegaþie în apãrarea cuceririlor
53 STUDIU INTRODUCTIV
poporului muncitor (ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 72/1965, f. 155-156). Din 1973, ca urmare a hotãrârii
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., la elaborarea propunerilor de acordare de distincþii ale R.S.R. trebuia sã se
þinã seama de periodicitatea aniversãrilor, de prevederile planurilor anuale de aniversãri ºi comemorãri aprobate de
Secretariatul C.C. al P.C.R.. De asemenea, a fost instituit un sistem unitar în privinþa iniþierii ºi prezentãrii spre
aprobare conducerii partidului a propunerilor de decorãri (AMR, fond Microfilme, rola 313, c. 373-376).
189 La punctul doi al Hotãrârii C.C. al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri pentru reglementarea sãrbãtoririi
aniversãrilor ºi a comemorãrilor (nr. 977) publicatã în „Buletinul Oficial“, nr. 30 din 18 iunie 1952, se arãta cã:
„Sãrbãtorirea aniversãrii persoanelor cu merite deosebite faþã de stat ºi societate, precum ºi a savanþilor ºi altor persoane
cu merite deosebite în domeniul dezvoltãrii ºtiinþei ºi tehnicii, literaturii ºi artei, se va face numai la aniversarea a
50 de ani, 60 de ani, 70 de ani ºi 80 de ani de la ziua naºterii“.
190 AMR, fond Microfilme, rola 261, c. 314-318.
191 Ibidem, rola 287, c. 914.
192 Ibidem, rola 962, c. 440.
193 A. Carsian, Decoraþiile, titlurile de onoare ºi alte distincþii ale Republicii Socialiste România, Bucureºti,
unele medalii aveau mai multe clase, diferenþierea dintre clase era datã de natura metalului din care erau confecþionate.
STUDIU INTRODUCTIV 54
Socialiste din R.P.R.“ ; II. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“; III. Ordinul
„Apãrarea Patriei“; IV. Ordinul Muncii; V. Ordinul „Meritul Militar“; VI. Medalia „Eliberarea
de sub jugul fascist“; VII. Medalia „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiºtilor ºi
petroliºtilor“; VIII. Medalia „50 de ani de la rãscoala þãranilor din 1907“; IX. Medalia Muncii;
X. Medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apãrarea orânduirii de stat“; XI. Medalia
„Meritul Militar“; XII. Medalia „De Strajã Patriei“; XIII. Medalia „A cincea aniversare a
Republicii Populare Române“; XIV. Medalia „10 ani de la înfiinþarea primelor unitãþi ale
Armatei Populare Române“; XV. Medalia „Pentru paza contra incendiilor“196.
În Republica Socialistã România, potrivit decretului nr. 190 al Consiliului de Stat privind
distincþiile de stat în R.S.R. intrat în vigoare la 1 iulie 1977, distincþiile erau197:
a) titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România“ – cea mai înaltã
distincþie de stat în R.S.R., conferitã pentru „merite excepþionale în înfãptuirea politicii interne
ºi externe a P.C.R., în apãrarea patriei ºi cuceririlor revoluþionare ale poporului român, în opera
de construire a socialismului“;
b) decoraþii cu caracter general : A. Ordine – I. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste
România“ ºi Ordinul „Victoria Socialismului“ (cele mai înalte ordine ale R.S.R.); II. Ordinul
„23 August“; III. Ordinul „Tudor Vladimirescu“; B. Medalii – medalia „Tudor Vladimirescu“;
c) distincþii pentru rezultate deosebite obþinute în muncã în diferite sectoare ale activitãþii
economice, ºtiinþifice ºi social-culturale: A. Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“; B. Ordine –
„Ordinul Muncii“; ordinul „Meritul Agricol“; ordinul „Meritul ªtiinþific“; ordinul „Meritul
Cultural“; ordinul „Meritul Sanitar“; ordinul „Meritul Sportiv“; C. Medalii-„Medalia Muncii“;
medalia „Meritul Agricol“; medalia „Meritul ªtiinþific“; medalia „Meritul Cultural“; medalia
„Meritul Sanitar“; medalia „Meritul Sportiv“;
d) decoraþii militare : A. Ordine – I. ordinul „Apãrarea Patriei“; II. ordinul „Pentru servicii
deosebite aduse în apãrarea orânduirii sociale ºi de stat“; III. ordinul „Meritul Militar“; B.
Medalii – I. medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apãrarea orânduirii sociale ºi de stat“;
II. medalia „Virtutea Ostãºeascã“; III. medalia „De Strajã Patriei“; IV. medalia „Pentru paza
contra incendiilor“; V. medalia „Meritul Militar“;
e) diplome de onoare se confereau pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea
ºtiinþificã, didacticã, artisticã ºi sportivã: „Om de ªtiinþã Emerit“; „Profesor Universitar
Emerit“; „Medic Emerit“; „Artist al poporului“; „Maestru Emerit al Sportului“;
f) medalii comemorative.
Mamelor care au nãscut ºi crescut mai mulþi copiii li se confereau urmãtoarele decoraþii :
I. ordinul „Mamã Eroinã“; II. ordinul „Gloria Maternã“; III. „Medalia Maternitãþii“. Decoraþiile
R.S.R. cu caracter general, erau ierarhic superioare celorlalte decoraþii. Între distincþiile pentru
rezultate deosebite obþinute în muncã, decoraþiile militare ºi diplomele de onoare nu s-a stabilit
o ordine ierarhicã.
196 Idem, Titlurile de onoare ºi decoraþiile R.P.R., Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 1958, p. 8.
197 „Buletinul Oficial“, nr. 65 din 9 iulie 1977, p. 12-15.
55 STUDIU INTRODUCTIV
ce se acordã cetãþenilor români, care au realizat fie individual, fie în colectiv, lucrãri de mare
valoare ce reprezintã o contribuþie deosebitã la dezvoltarea, ºtiinþei, tehnicii, literaturii ºi artei,
la realizarea sarcinilor construcþiei socialiste“200. Premiul de Stat201 se acorda de Consiliul de
Miniºtri, din doi în doi ani, în ajunul zilei de 23 august, sãrbãtoarea naþionalã a poporului
român în anii regimului comunist. Cei distinºi cu acest titlu primeau un premiu, scutit de
impozit, în valoare de 20 000-50 000 lei ºi o insignã de aur202.
Dupã cum se poate aprecia din cele prezentate, în partid nu funcþiona principiul conducerii
colective, nu exista aºa-numita „democraþie internã de partid“, ci, asemenea sistemului etatic,
era dictaturã. Reprezentarea graficã a modului de funcþionare al mecanismului de partid (de
fapt a mecanismului puterii în comunism) este o piramidã la vârful cãreia se luau, de cãtre
secretarul general al partidului, toate hotãrârile care priveau atât partidul cât ºi statul. Pentru
o bunã transmitere ºi un control asupra aplicãrii hotãrârilor, a fost creat un aparat, atât la nivel
central cât ºi local, format din secþii pe ramuri de activitate ºi a fost instituit un sistem de
promovare în funcþii pe criterii politice ºi de clasã (nomenclatura), prin care partidul îºi realiza
în practicã rolul înscris în Constituþie, de conducãtor al statului ºi societãþii. La baza piramidei
se aflau „oamenii muncii de la oraºe ºi sate“, membri ºi nemembri de partid, care nu aveau
posibilitatea sã schimbe hotãrârile conducerii centrale, ci doar sã le îndeplineascã întocmai.
De altfel, în toate þãrile europene intrate în sfera de influenþã sovieticã „sub frumoasele decoruri
zugrãvite de propagandã în culorile democraþiei – atât pentru Stat cât ºi pentru Partid – se
ascunde, în cel mai bun caz, un banal sistem oligarhic ºi, cel mai adesea, o dictaturã personalã.
În fiecare stat, de fapt, secretarul general al partidului dominã cu autoritate toate organismele“203.
Din analiza documentelor de partid, a documentelor inedite de arhivã, a memoriilor foºtilor
activiºti ai partidului am ajuns la concluzia cã partidul nu a funcþionat potrivit statutului sãu,
atât în regimul Dej cât ºi în regimul Ceauºescu. Puterea era concentratã la vârful partidului,
în mâinile secretarului general al partidului.
În partid, Comitetul Central a îndeplinit doar un rol decorativ menit sã dea aparenþa funcþionãrii
principiului conducerii colective ºi a respectãrii Statutului. În practicã, el nu a fost un organ
de decizie privind politica partidului, aºa cum era prevãzut în Statut, ci doar un organ care
aproba, cu unanimitate de voturi, hotãrârile care se luau de secretarul general al partidului
împreunã cu apropiaþii sãi. În epocã, acest lucru era cunoscut de cei care activau în organele
centrale ale partidului, pentru simplii membri de partid, ca ºi pentru nemembrii de partid,
membrii C.C. reprezentau autoritatea partidului.
Prezenta lucrare se adreseazã atât cititorilor de rând, cât ºi celor interesaþi de studierea
regimului comunist din România. Din parcurgerea fiºelor membrilor C.C. se vede clar care
erau criteriile de accedere spre funcþii de rãspundere în partid ºi stat, determinante fiind originea
socialã, trecutul politic ºi ºcolile de partid absolvite.
Nicoleta Ionescu-Gurã
200 Ministerul Justiþiei, Colecþie de legi, decrete, hotãrâri ºi dispoziþii, 1961 (1 iulie-31 august), IV, Bucureºti,
1949. Potrivit dispoziþiilor decretului, premiul se acorda anual de cãtre Consiliul de Miniºtri ºi avea douã clase: clasa
I în valoare de 500.000 lei, deþinãtorii primeau o insignã de aur ºi dreptul sã poarte titlul de „Laureat al Premiului
de Stat al R.P.R.“; clasa a II-a în valoare de 200 000 lei ºi o insignã de argint.
202 Premiul se acorda o singurã datã unei persoane, iar valoarea premiului se aproba pentru fiecare caz în parte
Dicþionarul membrilor C.C. al P.C.R. s-a întocmit numai pe baza datelor culese din arhive
ºi biblioteci din Capitalã.
Activitatea de documentare s-a desfãºurat pe parcursul a trei ani la Arhivele Naþionale
Istorice Centrale, Arhivele Militare Române, Arhiva Camerei Deputaþilor, Biblioteca Academiei
Române, Biblioteca Centralã Universitarã ºi Biblioteca Camerei Deputaþilor.
Au fost studiate:
– la Arhivele Naþionale Istorice Centrale:
– Fond C.C. al P.C.R., Cancelarie (1945-1965);
– Fond C.C. al P.C.R., Secþia Economicã (1945-1965);
– Fond C.C. al P.C.R., Secþia Gospodãriei de Partid (1945-1965);
– la Arhivele Militare Române: Arhiva C.C. al P.C.R., pe microfilme (1945-1989);
– la Arhiva Camerei Deputaþilor: dosare cu fiºele deputaþilor în Adunarea Deputaþilor (1946-
1948) ºi în Marea Adunare Naþionalã (1948-1952, 1961-1989). Majoritatea fotografiilor provin
din aceste dosare;
– la biblioteci s-au consultat colecþiile ziarelor „Scânteia“ ºi „România liberã“, colecþia
„Monitorul Oficial“ (1945-1949), colecþia „Buletinul Oficial“ (1949-1989) ºi lucrãri referitoare
la congrese, conferinþe ºi plenare ale partidului.
Alcãtuirea acestui dicþionar a fost prevãzutã în planul de activitate al Serviciului Cercetare
din cadrul C.N.S.A.S.. Documentarea în arhive ºi biblioteci a fost efectuatã de colectivul
stabilit, pentru forma finalã fiºele fiind redactate astfel:
Liviu Marius Bejenaru literele N ºi P
Clara Cosmineanu-Mareº literele A ºi B
Monica Grigore literele E, G, H, L, O ºi Z
Alina Ilinca literele M, S ºi ª
Oana Ionel literele I, J, K, T, Þ ºi U
Nicoleta Ionescu-Gurã literele V ºi W
Elisabeta Neagoe-Pleºa literele D ºi R
Liviu Pleºa literele C ºi F
Pe parcursul documentãrii ºi redactãrii fiºelor, colectivul de cercetãtori a fost coordonat de
Florica Dobre, directorul Direcþiei Cercetare-Arhivã.
În redactarea fiºelor persoanelor cuprinse în aceastã lucrare am stabilit o structurã uniformã,
cu urmãtoarele rubrici: nume ºi prenume, data ºi locul naºterii/decesului, perioada în care a
NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI 58
jud.: judeþul
M.A.E.: Ministerul Afacerilor Externe
M.A.I.: Ministerul Afacerilor Interne
M.A.N.: Marea Adunare Naþionalã
M.F.A.: Ministerul Forþelor Armate
M.I.: Ministerul de Interne
n.: nãscut
nr.: numãrul
O.D.U.S.: Organizaþia Democraþiei ºi Unitãþii Socialiste
O.N.T.: Oficiul Naþional de Turism
O.N.U.: Organizaþia Naþiunilor Unite
P.C.R.: Partidul Comunist Român
P.C.dR.: Partidul Comunist din România
P.C.U.S.: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
P.M.R.: Partidul Muncitoresc Român
P.N.L.: Partidul Naþional Liberal
P.N.Þ.: Partidul Naþional Þãrãnesc
P.S.D.: Partidul Social-Democrat
reg.: regiunea
R.P.R.: Republica Popularã Românã
R.S.R.: Republica Socialistã România
S.M.A.: Staþiunea pentru Mecanizarea Agriculturii
S.M.T.: Staþiunea de Maºini ºi Tractoare
S.R.S.C.: Societatea pentru Rãspândirea ªtiinþei ºi Culturii
U.A.E.R.: Uniunea Asociaþiilor Elevilor din România
U.A.S.C.R.: Uniunea Asociaþiilor Studenþilor Comuniºti din România
U.A.S.R.: Uniunea Asociaþiilor Studenþilor din România
UCECOM: Uniunea Centralã a Cooperativelor Meºteºugãreºti
U.C.F.S.: Uniunea de Culturã Fizicã ºi Sport
U.F.A.R.: Uniunea Femeilor Antifasciste din România
U.F.D.R.: Uniunea Femeilor Democrate din România
U.G.S.R.: Uniunea Generalã a Sindicatelor din România
U.J.C.A.P.: Uniunea Judeþeanã a Cooperativelor Agricole de Producþie
UJCOOP: Uniunea Judeþeanã a Cooperativelor de Consum
U.N.C.A.P.: Uniunea Naþionalã a Cooperativelor Agricole de Producþie
U.N.E.S.C.O.: Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã
U.N.S.R.: Uniunea Naþionalã a Studenþilor din România
U.R.S.S.: Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
U.T.C.: Uniunea Tineretului Comunist
U.T.C.dR.: Uniunea Tineretului Comunist din România
U.T.M.: Uniunea Tineretului Muncitor
A
ACTARIAN VIRGIL (IONEL ministrului Aprovizionãrii Tehnico-Materiale
CORNELIU) ºi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe ºi
(n. 19 sept. 1921, Giurgiu; d. 1998, Bucureºti) ºef al Departamentului Aprovizionãrii Tehnico-
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Materiale (13 sept. 1971– mart. 1973); ministrul
1974–23 nov. 1979). Industriei Construcþiilor de Maºini-Unelte ºi
Electrotehnicii (10 mart. 1973–18 mart. 1975);
Studii: liceul la Bucureºti director al Întreprinderii „Semãnãtoarea“ din
(abs. 1939); Facultatea de Bucureºti (din 1975).
Mecanicã (1939–1944).
Profesia de bazã: inginer
mecanic. AGACHI NECULAI
Activitate ºi funcþii: (n. 23 febr. 1925, com. Poduri, jud. Bacãu; d.
membru al P.S.D. din 1945; 1997, Bucureºti)
membru de partid din oct. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
1945; inginer ºi ºef de secþie 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al
la Uzinele „Reºiþa“ P.C.R. (12 aug. 1969–24 nov. 1989).
(1944–1947); inginer (din
1947) ºi director (din ian. 1953) al Uzinelor Studii: Facultatea de Me-
„Vulcan“; director al Întreprinderii „Tractorul“ talurgie, Institutul Politehnic
din Braºov (1954); director general al Uzinelor Bucureºti; ªcoala Superioarã
de Tractoare „Ernst Thälman“ din Braºov (din de Partid „ªtefan Gheorghiu“
mai 1954, la 19 mart. 1958); membru al (1963–1966); doctorand (în
Comitetului regional de partid ºi membru 1985).
supleant al biroului Comitetului regional de Profesia de bazã: inginer
partid Braºov (din iun. 1955); adjunct al siderurgist.
ministrului Industriei Grele (la 29 nov. 1960); Activitate ºi funcþii: mem-
adjunct al ministrului Industriei Constructoare bru de partid din 1954;
de Maºini (pânã la 13 oct. 1969); ºef al activist de partid (în 1960);
Departamentului Aprovizionãrii Tehnico- director general al Combinatului Siderurgic
Materiale din Comitetul de Stat al Planificãrii Hunedoara (1964–1968); membru al biroului
(21 oct. 1969–13 sept. 1971); prim-adjunct al Comitetului regional de partid Hunedoara (din
AIRINEI 62
25 mai 1965); adjunct al ministrului Industriei (din oct. 1958) ºi director general (1964–1965)
Metalurgice (21 dec. 1968–13 mart. 1969); la Direcþia regionalã P.T.T.R. Bucureºti; director
vicepreºedinte al Consiliului Naþional al F.U.S. general al Direcþiei Generale Telefon, Telegraf
(1968–1974); ministrul Industriei Metalurgice din Ministerul Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor
(13 mart. 1969–17 dec. 1985); membru al (din 1965–în 17 ian. 1966); adjunct al
Consiliului Suprem de Dezvoltare Economicã ministrului Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor (din
ºi Socialã (în 1975); prim-vicepreºedinte al 21 ian. 1966); ºef al Departamentului Poºtelor
Consiliului Central de Control Muncitoresc al ºi Telecomunicaþiilor (din 3 apr. 1971); adjunct
Activitãþii Economice ºi Sociale (7 febr. al ministrului Transporturilor ºi Tele-
1986–12 oct. 1988). comunicaþiilor (25 aug. 1973–30 aug. 1982);
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. 10 ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al
Orãºtie, reg. Hunedoara (1965–1969), nr. 8 R.S.R. în Sudan (10 ian. 1983–14 mai 1988);
Cãlan, jud. Hunedoara (1969–1975), nr. 5 membru al Consiliului Naþional al Radio-
Dragalina, jud. Ialomiþa (1975–1980), nr. 4 televiziunii Române.
Galaþi-Sud, jud. Galaþi (1980-1985) ºi nr. 1 Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a;
Târgoviºte-Nord, jud. Dâmboviþa (1985–1989). Medalia „Muncii“; Insigna „Merit în poºtã ºi
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a telecomunicaþii“.
(1964, 1981); Ordinul „23 August“ clasa a II-a
(1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a
V-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii So- ALBOIU GHEORGHE
cialiste România“ clasa a III-a (1968); clasa (n. 27 sept. 1934, com. Slobozia, jud. Argeº;
a II-a (1975). d. 1993, Râmnicu Vâlcea)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1974–23 nov. 1979).
AIRINEI GHEORGHE
(n. 24 ian. 1928, Buhuºi, jud. Bacãu; d. 1994, Studii: ªcoala Medie Teh-
Bucureºti) nicã din Piteºti (1948–1952);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Facultatea de Industria Lem-
1974–23 nov. 1979). nului, Institutul Politehnic
Braºov, curs fãrã frecvenþã;
Studii: ªcoala normalã Universitatea Seralã de
„Gheorghe Asachi“ din Piatra Marxism-Leninism.
Neamþ (1939–1947); Facul- Profesia de bazã: inginer
tatea de Telecomunicaþii, industria lemnului.
Institutul de Transporturi Activitate ºi funcþii:
Bucureºti (1949–1953); Uni- tehnician (1952–1954) ºi ºef
versitatea Seralã de Marxism- al Serviciului pentru organizarea muncii
Leninism. (1954–1964) la Combinatul de Industrializarea
Profesia de bazã: inginer Lemnului din Râmnicu Vâlcea; membru de
telecomunicaþii. partid din 1956; secretar al Comitetului
Activitate ºi funcþii: orãºenesc de partid ºi membru supleant al
membru al U.T.M. (1948); membru de partid biroului Comitetului orãºenesc de partid
din iul. 1958; pedagog la Liceul Teoretic din Râmnicu Vâlcea (din 1964–1966); ºef al
Buhuºi (1947–sept. 1948); pedagog la ºcoala Sectorului de coordonare ºi asistenþã tehnicã
tehnicã de telecomunicaþii (din sept. 1948); din cadrul Comisiei economice la Comitetul
inginer principal (febr. 1954), ºef de serviciu judeþean de partid Vâlcea (din 1968); director
63 ALBU
ARSENE CONSTANTINA
(n. 1927, com. Negru Vodã, jud. Constanþa)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
1979-22 nov. 1984).
Artilerie Grea Craiova (1942); profesor la liceele Studii: ºcoalã medie; trei
„Mihai Viteazul“ (1943–1944) „Matei Basarab“, clase industriale; Universi-
„Mihai Eminescu“ ºi „Petru Rareº“ din tatea de Partid „ªtefan Gheor-
Bucureºti (1945–1947); lector la Academia ghiu“ (sept. 1951–iun. 1952).
Comercialã; redactor la „Scânteia“ (1946); Profesia de bazã: maistru
director adjunct al Direcþiei emisiunilor literare mecanic.
ºi educative a Comitetului de Radio (1947); Activitate ºi funcþii:
conferenþiar la Facultatea de Filologie, Catedra membru de partid din 1945;
de limba ºi literatura italianã (1948); membru prim-secretar al Comitetului
(1949) ºi vicepreºedinte (1981) al Uniunii regional de partid Ploieºti
Scriitorilor; redactor-ºef (1954) ºi redactor (1956–febr. 1968); prim-
principal (1957–1960) la Editura de Stat secretar al Comitetului judeþean de partid ºi
pentru Literaturã ºi Artã; decan al Facultãþii preºedinte al Consiliului popular al judeþului
de Filologie ºi profesor la Catedra de limba Prahova (din febr. 1968).
ºi literatura italianã la Universitatea din Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
Bucureºti (1960); prorector al Universitãþii Ploieºti-Sud, reg. Ploieºti (1952–1957); Vãleni,
din Bucureºti; redactor responsabil la reg. Ploieºti (1957–1965), nr. 29 Câmpina,
publicaþia „Studii de literaturã universitarã“ reg. Ploieºti (1965–1969) ºi Breaza, jud.
(1962); membru corespondent (3 febr. 1965) Prahova (1969–1975); preºedinte al Comisiei
ºi membru titular (3 nov. 1994) al Academiei pentru consiliile populare ºi administraþia de
Române; membru al Consiliului Naþional al stat a M.A.N. (din 13 mart. 1969).
Cercetãrii ªtiinþifice (în 30 dec. 1965); Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
vicepreºedinte al Comitetului de Culturã ºi (1954), clasa I (1961, 1962); Ordinul „Steaua
Artã din Bucureºti (1965–20 sept. 1969); Republicii Populare Române“ clasa a III-a
lector al Bibliotecii Române din Roma (din (1959), clasa a II-a (1964); Ordinul „23 August“
1969); membru al Comisiei Naþionale pentru clasa a III-a (1957), clasa a II-a (1971); Ordinul
U.N.E.S.C.O., secretar al Secþiei edituri; „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966);
membru al Comunitãþii Europene a secretarilor Medalia jubiliarã „În cinstea încheierii
ºi al P.E.N.-Club; membru al Comitetului de colectivizãrii agriculturii“.
partid al Centrului Universitar Bucu reºti;
membru corespondent al Academiei R.S.R.
A debutat cu volumul de poezie Dolores,
urmat de numeroase studii despre A. Manzoni, BALINT CONSTANÞA
L. Ariosto, T. Tasso, Dante. (n. 10 nov. 1933, com. Bãrcãneºti, jud. Ialomiþa)
Distincþii: „Meritul Revoluþiei Italiene“ Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
(1969, 1971); „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; 1979–22 dec. 1989).
Ordinul „23 August“ clasa a IV-a; „Meritul
Cultural“ clasa a II-a (1966); Ordinul „Steaua Studii: ªcoala Medie
Republicii Socialiste România“ clasa a II-a ºi Tehnologicã de Comerþ din
a III-a; Premiul „Etna Taormina“ (1977). Bucureºti, continuatã la Galaþi
(1952); Facultatea de
Tehnologia ºi Conservarea
BALALIA DUMITRU Produselor Alimentare; Facul-
(n. 25 nov. 1911, com. Pãcureþi, jud. Prahova; tatea de Inginerie Economicã,
d. 1993, Ploieºti) Institutul Politehnic Galaþi;
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec. Curs postuniversitar la
1955–21 iul. 1972). Institutul Central de Pregãtire
BALTAC 82
Peciul Nou, reg. Banat (1961–1965) ºi nr. 18 (pânã la 11 dec. 1972); ministrul Energiei
Gãtaia, reg. Banat (1965–1969). Electrice (18 dec. 1972–26 oct. 1974); secretar
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii pentru probleme economice al Comitetului
Populare Române“ clasa a IV-a (1948); Ordinul judeþean de partid Prahova (1974–1975);
„Apãrarea Patriei“ clasa a III-a (1949); Medalia adjunct de ºef de secþie la C.C. al P.C.R. (1975);
„A V-a aniversare a R.P.R.“ (1953); „Ordinul prim-secretar al Comitetului judeþean de partid
Muncii“ clasa a III-a (1953), clasa a II-a (1962), ºi preºedinte al Comitetului executiv al
clasa I (1964), Ordinul „23 August“ clasa a Consiliului popular al judeþului Gorj (nov.
IV-a (1959); Medalia „40 de ani de la înfiinþarea 1976–25 ian. 1977); ministrul Minelor,
P.C.R.“ (1961); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ Petrolului ºi Geologiei (27 ian.-15 dec. 1977);
clasa a II-a (1966); Medalia „Eliberarea de vicepreºedinte al Comitetului executiv al
sub jugul fascist“; Medalia „În cinstea încheierii Consiliului popular al judeþului Prahova (din
colectivizãrii agriculturii“ (1962); Medalia „A 28 mart. 1978); secretar pentru probleme eco-
XX-a aniversare a eliberãrii patriei“ (1964); nomice al Comitetului judeþean de partid
Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a Prahova (1979); ambasador extraordinar ºi
(1966). plenipotenþiar al R.S.R. în Mexic (6 iun.
1980–13 apr. 1988).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
BÃBÃLÃU CONSTANTIN 9 Corod, jud. Galaþi (1975–1980); secretar al
(n. 7 mart. 1926, sat Capu Dealului, com. M.A.N. (22 mart. 1975–9 iul. 1977).
Brãneºti, jud. Gorj) Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. (1957), clasa a II-a (1968); Ordinul „Steaua
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al P.C.R. Republicii Populare Române“ clasa a IV-a
(12 aug. 1969–23 nov. 1979); membru (1962); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a
supleant al Comitetului Executiv al C.C. al (1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a
P.C.R. (11 febr. 1971–28 nov. 1974). V-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii
Socialiste România“ clasa a II-a (1971).
Studii: Institutul de
Mine Petroºani; Academia de
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan BÃCIUCU LAZÃR
Gheorghiu“. (n. 24 febr. 1931, sat Homorâciu, com.
Profesia de bazã: inginer Izvoarele, jud. Prahova)
miner. Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.-22 dec.
Activitate ºi funcþii: 1989).
membru de partid din 1946;
instructor al Direcþiei Eco- Studii: ªcoala medie teh-
nomice a C.C. al P.M.R. nicã de comerþ (1947–1951);
(1954–23 nov. 1959); secretar Academia de ªtiinþe Social-
al Comitetului regional de partid Craiova (din Politice „ªtefan Gheorghiu“
23 nov. 1959); membru al biroului Comitetului (1962–1965); Facultatea de
regional de partid Oltenia (din 25 mai 1965); Economie Generalã (1969).
membru al Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Activitate ºi funcþii:
Economice ºi Sociale; vicepreºedinte al membru de partid din mart.
Comitetului de Stat al Planificãrii (8 oct. 1957; contabil pe ºantiere din
1965–în 1968); prim-secretar al Comitetului Ploieºti (la Sfatul popular
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului raional Teleajen) ºi Hunedoara
executiv al Consiliului popular al judeþului Dolj (1951–1955); redactor ºi secretar de redacþie
87 BÃLAN
a muncii ºi problemelor sociale Galaþi; prim- Educaþiei Socialiste (1969–8 febr. 1977);
vicepreºedinte al Comitetului executiv al membru titular al Asociaþiei Scriitorilor din
Consiliului popular al judeþului Brãila (pânã Bucureºti, Secþia de criticã ºi istorie literarã
la 11 dec. 1972); prim-secretar al Comitetului (în mart. 1988); membru al Uniunii Scriitorilor
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului ºi al Comisiei juridice a Uniunii Scriitorilor
executiv al Consiliului popular al judeþului (în mart. 1988).
Brãila (11 dec. 1972–23 mart. 1978); prim- Volume: Delimitãri critice (1964); Octavian
secretar al Comitetului municipal de partid, Goga, monografie (1971); Artã ºi ideal (1975);
preºedinte al Consiliului popular al municipiului Constelaþii diurne (1979).
Baia Mare ºi membru al biroului Comitetului
judeþean de partid Maramureº (23 mart. 1978–8
mart. 1982). BÃLAN RADU
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. (n. 24 mai 1936, com. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;
6 Fãurei, jud. Brãila (1975–1980). d. 1995, Timiºoara)
Membru al C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982–22
dec. 1989); membru al Secretariatului C.C.
BÃLAN IOAN DODU al P.C.R. (5 oct. 1987–28 iun. 1988); membru
(n. 5 oct. 1929, sat Vaidei, com. Romos, jud. supleant al Comitetului Politic Executiv al
Hunedoara) C.C. al P.C.R. (28 iun. 1988–22 dec. 1989).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
1969–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. Studii: ªcoala medie
(22 nov. 1984–22 dec. 1989); membru al tehnicã de cãrbune; Academia
Comisiei Centrale de Revizie (23 nov. de Studii Economice; ªcoala
1979–22 nov. 1984). Superioarã de Partid „ªtefan
Gheorghiu“; doctorand (în
Studii: Facultatea de Filo- 1989).
logie (1949–1953); doctorat; Profesia de bazã: tehni-
Universitatea Politicã ºi de cian miner.
Conducere. Activitate ºi funcþii: vago-
Profesia de bazã: profesor. netar, ajutor de miner, miner,
Activitate ºi funcþii: redac- artificier ºi maistru miner la
tor la revista „Viaþa Româ- Întreprinderea Carboniferã „1 Mai“ Caransebeº
neascã“ (1953–1958); asistent (1954); secretar al organizaþiei U.T.M. ºi
la Institutul Pedagogic din membru al Comitetului raional U.T.M.
Bucureºti (1958–1961); Caransebeº; membru de partid din 1956;
membru de partid din 1961; membru al Comitetului U.T.M. la Întreprinderea
ºef de secþie ºi redactor-ºef adjunct la revista Carboniferã „1 Mai“ Caransebeº, membru al
„Luceafãrul“ (1961–1967); asistent ºi lector la biroului Comitetului orãºenesc U.T.M.
Catedra de literaturã universalã a Universitãþii Caransebeº ºi membru al Comisiei de revizie
din Bucureºti (1961–1967); lector de limba a Comitetului regional U.T.M. Timiºoara
românã în Franþa (1967–1969); ºef al Catedrei (1957); tehnician la Exploatarea Minierã
de literaturã la Universitatea din Bucureºti; Filipeºtii de Pãdure (câteva luni); maistru la
membru al Comisiei Naþionale de Demografie; Întreprinderea Carboniferã „1 Mai“ Caransebeº
vicepreºedinte al Comitetului de Stat pentru (1957); lector la Cabinetul raional de partid
Culturã ºi Artã (din 13 sept. 1969–în 27 sept. Caransebeº; prim-secretar al Comitetului raional
1975); vicepreºedinte al Consiliului Culturii ºi U.T.M. Caransebeº (1961); secretar pentru
89 BÃLÃIÞÃ
partid din mai 1958; prim-secretar al Hunedoara (din mart. 1972); membru al biroului
Comitetului orãºenesc U.T.M. Sibiu (sept. Comitetului judeþean de partid Hunedoara (din
1959–febr. 1962); secretar cu probleme 23 mai 1972); director al Direcþiei judeþene
organizatorice la Comitetul regional U.T.M. pentru muncã ºi ocrotiri sociale Hunedoara.
Braºov (febr. 1962–febr. 1963); instructor
teritorial al U.T.M. (febr.-dec. 1968); ºef al
Secþiei organizatorice (dec. 1968–28 apr. 1970) BÃTRÂNA IOAN (ION)
ºi secretar (28 apr. 1970–21 febr. 1978) al GHEORGHE
Comitetului judeþean de partid Sibiu; instructor Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul.
al C.C. al P.C.R. (din 21 febr. 1978); prim- 1972–28 nov. 1974).
secretar al Comitetului judeþean de partid ºi
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului Activitate ºi funcþii:
popular al judeþului Sibiu (7 mart. 1978–24 director al Institutului de
sept. 1984) ºi Maramureº (29 sept. 1984–1989). Cercetãri ºi Componente
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Electronice Profesionale
4 Miercurea Sibiului, jud. Sibiu (1980–1985) I.P.R.S. Bãneasa (1972).
ºi nr. 3 Ulmeni, jud. Maramureº (1985–1989);
membru în Comisia pentru probleme de apãrare
a M.A.N. (29 mart. 1985).
BÃRÞAN ILEANA
(n. BÃLÃNOIU) BÂRLÃDEANU ALEXANDRU
(n. 2 ian. 1941, com. Poiana Sibiului, jud. (n. 25 ian. 1911, Comrat, Republica Moldova;
Sibiu) d. 13 nov. 1997, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec.
1979–22 nov. 1984). 1955–12 aug. 1969); membru supleant al
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (23 nov.
Studii: Facultatea de 1962–22 mart. 1965); membru al Biroul
Drept; Curs postuniversitar Politic al C.C. al P.M.R. (22 mart.-23 iul.
la Institutul „B“, Academia de 1965); membru al Prezidiului Permanent al
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–12 aug. 1969);
Gheorghiu“; Universitatea membru al Comitetului Executiv al C.C. al
Politicã ºi de Conducere. P.C.R. (23 iul. 1965–12 aug. 1969).
Profesia de bazã: jurist.
Activitate ºi funcþii: Studii: Facultatea de
membru de partid din 1959; Drept, Universitatea din Iaºi
învãþãtoare la Liceul (1937); doctorat în economie
„Decebal“ din Deva (din (1940).
1959); secretar cu problemele de ºcoli ºi pionieri Profesia de bazã: profesor.
la Comitetul regional U.T.M. Hunedoara (din Activitate ºi funcþii: asis-
1961); instructor de pionieri la ªcoala generalã tent la Catedra de economie
„Petru Groza“ (1963–1965); inspector cu politicã ºi finanþe a Univer-
problemele de autoritate tutelarã la Consiliul sitãþii din Iaºi (1937–1940);
popular al judeþului Hunedoara (din 1970); cercetãtor al Institutului de
preºedinte al Comitetului judeþean al femeilor Cercetãri ªtiinþifice din
93 BÂRLEA
(31 mart. 1962–2 nov. 1965); adjunct al ºefului (1977), inginer tehnolog ºi ºef de atelier
Secþiei ªtiinþã a C.C. al P.C.R. (2 nov. 1965– (1982–mart. 1985) la Întreprinderea de Tricotaje
1967); preºedinte al Consiliului U.A.S.R.; prim- „Zimbrul“ din Suceava; membru de partid
vicepreºedinte al Consiliului Naþional pentru din 1969; membru (1972) ºi secretar (1979)
ªtiinþã ºi Tehnologie (1967–7 mai 1972); prim- al Comitetului de partid al Întreprinderii de
vicepreºedinte al Consiliului Naþional al Cerce- Tricotaje „Zimbrul“ din Suceava.
tãrii ªtiinþifice (din 21 oct. 1969); adjunct al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
ºefului (1972–1979) ºi ºef (1981–1 nov. 1982) 1 Suceava-Nord, jud. Suceava (1985–1989).
al Secþiei Cancelarie a C.C. al P.C.R.; ºef al
Protocolului de Stat (7 mai 1972–1973); ºef de
cabinet la Preºedinþia R.S.R. (din 1974); preºe- BEJAN DUMITRU
dinte al Comitetului de Stat al Planificãrii (3 nov. (n. 15 sept. 1928, com. Bogdãniþa, jud. Vaslui)
1982–18 iun. 1988); profesor universitar la Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
Institutul Politehnic Bucureºti (aug. 1988–1989). 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al P.C.R.
Lucrãri: Contribuþii la studiul capacitãþilor (12 aug. 1969–24 nov. 1989).
de producþie în industria constructoare de
maºini, lucrare distinsã cu premiul II pe þarã; Studii: cinci clase primare
Iniþiere în cibernetica sistemelor industriale (1935–1940); ªcoala de un an
(colaborator), Editura Tehnicã, Bucureºti, 1975; a Comsomolului de la Mos-
Capacitatea de producþie în construcþia de cova (1949); Facultatea de
maºini, metode de calcul (prefaþã), Editura Filozofie, ªcoala Superioarã
Tehnicã, Bucureºti, 1972. de Partid „ªtefan Gheorghiu“
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. (din 1958); Institutul pentru
2 Timiºoara-Sud-Est, reg. Banat (1965–1969), Pregãtirea Cadrelor în Pro-
nr. 5 Holboca, jud. Iaºi (1969–1975) ºi jud. blemele Conducerii Social-
Harghita (1985–1989); vicepreºedinte al Politice, specialitatea ºtiinþe-
Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã politice, Academia de ªtiinþe
a M.A.N. (13 mart. 1969). Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“ (1974).
Distincþii: Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa Profesia de bazã: lãcãtuº mecanic.
a II-a (1984). Activitate ºi funcþii: ucenic la un atelier din
com. Bogdãniþa (1941–1945); sculer pe un
ºantier din Galaþi (mai-aug. 1945 ºi 1946);
BEJAN MARIANA ADRIANA instructor ºi responsabil organizatoric al
(n. 18 nov. 1944, com. Lovrin, jud. Timiº) Comitetului judeþean Covurlui al Tineretului
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. Progresist (aug. 1945–1946); membru de
1984–24 nov. 1989). partid din oct. 1946; responsabil al Secþiei
educaþie ºi culturã a Comitetului judeþean U.T.C.
Studii: Facultatea de Chi- Hunedoara (mart. 1947); adjunct al ºefului ºi
mie Industrialã (1962–1968); ºef al Secþiei Pionieri a C.C. al U.T.M.
Universitatea Politicã ºi de (1950–1956); membru al biroului C.C. al
Conducere. U.T.M.; prim-secretar al Comitetului orãºenesc
Profesia de bazã: inginer U.T.M. Bucureºti (în sept. 1956); instructor al
chimist. Secþiei Organizaþii de Masã a C.C. al P.M.R.
Activitate ºi funcþii: mem- (sept. 1961–1 nov. 1963); secretar al Consiliului
bru al U.T.M. (1958); inginer Central al Sindicatelor (1 nov. 1963–27 dec.
(1968), inginer principal 1965); prim-adjunct al ministrului Comerþului
95 BENESCU
Exterior (12 ian. 1966–18 nov. 1969); prim- membru al Consiliului de Stat al R.S.R. (din
secretar al Comitetului judeþean de partid ºi 13 dec. 1986).
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
popular al judeþului Galaþi (mart. 1975–25 ian. 2 Tãtãraºi, jud. Iaºi (1980–1985) ºi nr. 2 Iaºi-
1977); ministru secretar de stat la Ministerul Nord-Est, jud. Iaºi (1985–1989); membru (29
Comerþului Exterior ºi Cooperãrii Economice mart. 1980) ºi secretar (29 mart. 1985) al
Internaþionale (27 ian. 1977–3 aug. 1982); prim- Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã
secretar al Comitetului judeþean de partid ºi a M.A.N.
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului
popular al judeþului Cãlãraºi (6 oct. 1982–18
dec. 1984); ministru secretar de stat la Ministerul BELIGAN RADU
Aprovizionãrii Tehnico-Materiale ºi Controlului (n. 14 dec. 1918, sat Galbeni, com. Filipeºti,
Gospodãririi Fondurilor Fixe (21 dec. 1984–13 jud. Bacãu)
dec. 1988). Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–24
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. nov. 1989).
15 Comãneºti, reg. Bacãu (1965–1969), nr. 6
Independenþa, jud. Galaþi (1975–1980) ºi nr. Studii: Institutul de Artã
13 Leu, jud. Dolj (1985–1989); membru al Dramaticã.
Comisiei constituþionale ºi juridice a M.A.N. Profesia de bazã: actor.
(18 mart. 1975–9 iul. 1977). Activitate ºi funcþii: mem-
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a bru al Comitetului Naþional
(1954); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a Jubiliar „I.L. Caragiale“ (din
(1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a 15 dec. 1951); membru de
IV-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii partid din 1959; actor la
Socialiste România“ clasa a IV-a (1969), clasa Teatrul de Comedie din
a III-a (1971). Bucureºti (1965); director al
Teatrului Naþional din
Bucureºti (1967–în 1974).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
BELDIE CAMELUÞA 14 Vaslui, reg. Iaºi (1961–1969) ºi nr. 1 Vaslui,
(n. BÃNICÃ)
jud. Vaslui (1969–1975); vicepreºedinte al
(n. 15 sept. 1930, com. Urecheºti, jud. Vrancea)
Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
a M.A.N. (13 mart. 1969).
1984–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R.
Distincþii: Medalia „Muncii“ (1949); Medalia
(16 dec. 1987–22 dec. 1989).
„A V-a aniversare a R.P.R.“ (1952); Titlul de
„Artist Emerit al R.P.R.“ (1952); Titlul de „Artist
Studii: Facultatea de Chimie, Universitatea
al Poporului“ (1962); Ordinul „23 August“
„Al.I. Cuza“ Iaºi; doctorat;
clasa a III-a, (1964), clasa I (1978); Ordinul
Universitatea Politicã ºi de
„Meritul Cultural“ clasa I (1967); Ordinul
Conducere.
„Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a
Profesia de bazã: profesor
II-a (1971); „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1985).
de chimie.
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1966; BENESCU PARASCHIV
rector al Institutului Politehnic (n. 27 oct. 1925, com. Vlãdeni, jud. Ialomiþa)
Iaºi (1984, mart. 1985); Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1974–23 nov. 1979), membru al C.C. al P.C.R.
BENÞE 96
(23 nov. 1979–22 nov. 1984); membru al judeþean de partid Maramureº; secretar pentru
Comisiei Centrale de Revizie (12 aug. problemele muncii de partid în agriculturã
1969–28 nov. 1974). (1980–16 mai 1983) ºi secretar pentru probleme
organizatorice (16 mai 1983–iul. 1984) al
Studii: Facultatea de Eco- Comitetului judeþean de partid Satu Mare;
nomie, Academia de Studii secretar pentru probleme sociale al Comitetului
Economice (fãrã examen de judeþean de partid ºi vicepreºedinte al
stat); ªcoala Superioarã de Comitetului executiv al Consiliului popular al
Partid „ªtefan Gheorghiu“. judeþului Maramureº (din 6 nov. 1984).
Profesia de bazã: lãcãtuº
mecanic.
Activitate ºi funcþii: BEREZIÞCHI DUMITRU
membru de partid din 1947; (n. 4 oct. 1920, Storojineþ, Ucraina)
membru al biroului Comi- Membru al C.C. al P.M.R. (28 dec. 1955–25
tetului regional de partid iun. 1960).
Galaþi (din 25 mai 1965); secretar al
Comitetului judeþean de partid Brãila (1969–21 Studii: ºapte clase pri-
iul. 1976); adjunct al ºefului Secþiei mare; ºcoalã antifascistã de
Organizatorice a C.C. al P.C.R. (din 21 iul. trei luni de la Moscova
1976); prim-secretar al Comitetului judeþean (1943); curs de partid de trei
de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv luni (iun. 1948); ªcoala
al Consiliului popular al judeþului Galaþi (16 Superioarã de Partid „ªtefan
oct. 1978–24 sept. 1985); preºedinte al Gheorghiu“ (1951).
Consiliului judeþean al sindicatelor Galaþi; Profesia de bazã: zidar.
ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al Activitate ºi funcþii: ucenic
R.S.R. în Republica Arabã Sirianã (23 mart. ºi zidar la antreprize de
1985–1 febr. 1985). construcþii ºi meseriaºi din
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Bacãu (1936–1942); încorporat la Regimentul 27
12 Corod, jud. Galaþi (1969–1975) ºi nr. 7 Pechea, Infanterie Bacãu (febr. 1942); a luptat la Cotul
jud. Galaþi (1980–1985); membru al Comisiei Donului (sept. 1942); prizonier în lagãrul de la
pentru probleme de apãrare a M.A.N. (1980). Tamalov, fiind folosit ca translator (din sept. 1942);
agitator într-un lagãr de prizonieri români (din
1943); s-a înscris în Divizia „Tudor Vladimirescu“
BENÞE ECATERINA (TEREZIA) (1943); comandant secund, responsabil cu educaþia,
(n. 24 nov. 1939, Satu Mare) cultura ºi propaganda, cu grad de sergent major
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. la Regimentul 27 Infanterie (din mart. 1945); zidar
1979–22 nov. 1984). la Bacãu (aug. 1946–iun. 1947); responsabil cu
agitaþia ºi propaganda ºi secretar al Comitetului
Naþionalitate: maghiarã. de partid la Fabrica de cherestea a domeniilor
Studii: Facultatea de Bucovinei (iun. 1947); secretar al Comitetului de
ªtiinþe Politico-Economice, partid al plãºii Bacãu (sept. 1948); secretar al
Academia de ªtiinþe Social- Comitetului de partid al plãºii Târgu Ocna (iun.
Politice „ªtefan Gheorghiu“. 1949); ºef al Secþiei agrare (1950–1953) ºi prim
Profesia de bazã: þesãtoare. secretar (din aug. 1953) al Comitetului regional
Activitate ºi funcþii: mem- de partid Bacãu.
bru de partid din 1959; mem- Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Tg.
bru al biroului Comitetului Ocna, reg. Bacãu (1957–1961).
97 BICHI
lãcãtuº la Uzinele Reºiþa (1942) ºi la Fabrica (23 iul. 1965–23 nov. 1979); membru supleant
de zahãr din Timiºoara (mart. 1943–1949); al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.
membru de partid din mart. 1945; membru (12 aug. 1969–28 nov. 1974); membru al
al Comitetului sindical pe fabricã ºi secretar al Comisiei Centrale de Revizie (23 nov.
celulei de partid (dupã 23 aug. 1944–1948); 1979–22 nov. 1984).
instructor al Comitetului judeþean de partid Timiº
(1949–sept. 1950); ºef al Sectorului pentru Studii: ªcoala medie de
pregãtirea ºi perfecþionarea cadrelor conducãtoare partid din Cluj (mart. 1950);
de partid, sindicale ºi de U.T.M. al Comitetului Facultatea de Economie Ge-
regional de partid Arad (din sept. 1950); adjunct neralã, Academia de Studii
al ºefului Secþiei organelor conducãtoare de Economice; Academia de
partid, sindicale ºi de U.T.M. a Comitetului ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
regional de partid Arad (pânã în 1954); prim- Gheorghiu“; doctor în ºtiinþe
secretar al Comitetului orãºenesc de partid Arad economice.
(apr. 1954–1957); secretar al Comitetului regional Profesia de bazã: lãcãtuº
de partid Baia Mare (25 oct.-dec. 1960); secretar mecanic.
al Comitetului regional de partid Maramureº Activitate ºi funcþii: ucenic
(din dec. 1960); membru al biroului Comitetului lãcãtuº la Fabrica „Fulgerul“ din Oradea
regional de partid Maramureº (din 25 mai 1965); (1937–1940); lãcãtuº la un atelier de fierãrie
prim-secretar al Comitetului judeþean de partid din Inand (1940–1943) ºi la Fabrica „Mustad
ºi preºedintele Comitetului executiv al Consiliului ºi fiii“ din Timiºoara (sept. 1943–mai 1944);
popular al judeþului Maramureº (febr. 1968–25 stagiul militar (mai 1944–oct. 1946); secretar
ian. 1977) ºi Bihor (25 ian. 1977–22 ian. 1982); al Comitetului comunal Inand al Frontului
preºedinte al UCECOM (22 ian.–5 oct. 1982); Plugarilor (din oct. 1946); lãcãtuº (iun.
preºedinte al Consiliului judeþean al sindicatelor 1947–oct. 1948) ºi secretar al Comitetului de
Arad (1983). partid (febr.-oct. 1948) la Întreprinderile
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. Comunale Oradea; membru de partid din dec.
18 Borºa, reg. Maramureº (1965–1969), nr. 7 1947; responsabil al Comisiei de presã a Secþiei
Borºa, jud. Maramureº (1969–1980) ºi nr. 8 de propagandã ºi agitaþie a Comitetului judeþean
Dr. Petru Groza, jud. Bihor (1980–1985); de partid Bihor; secretar al Comitetului de
membru al Comisiei pentru industrie ºi activitate partid din plasa Vaºcãu (oct. 1948–sept. 1949);
economico-financiarã a M.A.N. (18 mart. secretar al Comitetului de partid din plasa Beiuº
1975–11 nov. 1978); membru al Comisiei pentru (sept. 1949–mart. 1950); prim-secretar al
învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N.; membru Comitetului raional de partid Câmpeni (1950);
al Comisiei pentru probleme de apãrare a membru al Comitetului regional de partid Cluj
M.A.N. (29 mart. 1980). (din 1951); secretar cu probleme economice
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii ºi secretar cu probleme agrare al Comitetului
Populare Române“ clasa a IV-a (1961); „Ordinul regional de partid Cluj (iun. 1952–oct. 1954);
Muncii“ clasa a II-a (1962); Ordinul „23 August“ ºef al Sectorului sfaturi populare din Secþia
clasa a IV-a (1964), clasa a II-a (1971); Ordinul
Organe Conducãtoare de Partid, Sindicale ºi
„Tudor Vladimirescu“ clasa a III-a (1969).
de U.T.M. a C.C. al P.M.R. (oct. 1954–16
febr. 1957); prim-secretar al Comitetului
regional de partid Timiºoara (17 iun.-dec. 1960);
BLAJOVICI PETRE (PETRU)
(n. 26 aug. 1922, sat Inand, com. Cefa, jud. Bihor) prim-secretar al Comitetului regional de partid
Membru supleant al C.C. al P.M.R. (25 iun. Banat (dec. 1960–1965); vicepreºedinte al
1960–23 iul. 1965); membru al C.C. al P.C.R. Consiliului de Miniºtri (18 mart. 1965–9 dec.
BLEAHU 100
Activitate ºi funcþii: membru de partid partid Bacãu (din 25 mai 1965); prim-secretar
din 1970; secretar pentru probleme de al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte
propagandã al Comitetului judeþean de partid al Comitetului executiv al Consiliului popular
ºi vicepreºedinte al Comitetului executiv al al judeþului Neamþ (1969–7 mart. 1978);
Consiliului popular al judeþului Argeº (4 nov.- ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al
22 dec. 1989). R.S.R. în R.P. Bulgaria (7 iun. 1978–13 ian.
1979); director adjunct al Combinatului de
Industrializarea Lemnului Bacãu (din 1979).
BOBOª ªTEFAN Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
(n. 20 iul. 1923, Oneºti, jud. Bacãu) Sagna, reg. Bacãu (1957–1961–1969), nr. 9
Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–1 Poiana Teiului, jud. Neamþ (1969–1975) ºi nr.
nov. 1978). 8 Târgu Neamþ, jud. Neamþ (1975–1980);
membru al Comisiei constituþionale ºi juridice
Studii: Facultatea de a M.A.N. (1975–13 iul. 1978).
ªtiinþe Economice, Institutul Distincþii: Medalia „A 5 a aniversare a
de Studii Economice; Aca- R.P.R.“ (1953); „Ordinul Muncii“ clasa a III-
demia de ªtiinþe Social- a (1957), clasa I (1962); Medalia „A 10 a
Politice „ªtefan Gheorghiu“, aniversare a înfiinþãrii R.P.R.“ (1957); Ordinul
curs fãrã frecvenþã (sept. „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a
1948–aug. 1949). IV-a (1959); Ordinul „23 August“ clasa a IV-
Profesia de bazã: mun- a (1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa
citor forestier. a III-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii
Activitate ºi funcþii: Socialiste România“ clasa a II-a (1971); Medalia
muncitor necalificat la Fabrica „Eliberarea de sub jugul fascist“.
de Cherestea Union, jud. Bacãu (1937–1940);
vânzãtor la un depozit de cherestea din Oneºti
(din 1940); voluntar la Regimentul 2 Vânãtori BOBU EMIL
Bucureºti, a luptat pe frontul antisovietic, apoi (n. 22 febr. 1927, com. Vârfu Câmpului, jud.
a participat la campania din vest, pânã în Botoºani)
Cehoslovacia (febr. 1941–1945); membru de Membru supleant al C.C. al P.M.R. (25 iun.
partid din oct. 1945; secretar de celulã, activist 1960-23 iul. 1965); membru al C.C. al P.C.R.
(1945–1946) ºi responsabil (ian. 1946–febr. (23 iul. 1965-22 dec. 1989); membru supleant
1947) al Secþiei organizatorice a Comitetului
al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.
de partid al plãºii Târgu Ocna; responsabil al
(25 iul.-28 nov. 1974); membru al Comitetului
Secþiei organizatorice a Comitetului judeþean
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov.
de partid Neamþ (febr. 1947–iul. 1948); delegat
1974-22 dec. 1989); membru al Secreta-
la Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R.
riatului C.C. al P.C.R. (18 dec. 1982-22 dec.
(din iul. 1948); secretar al Comitetului judeþean
1989).
de partid Neamþ (aug. 1949–sept. 1950); prim-
secretar al Comitetului regional de partid
Studii: ºapte clase primare (1934–1941);
Suceava (21 febr. 1952–10 mai 1954); instructor
al C.C. al P.C.R. (din 10 mai 1954); director ºcoalã de trei luni pentru pregãtirea de pedagogi
comercial al Combinatului Lemnului Bacãu; C.F.R. de la Bucureºti (iul.-sept. 1948); ªcoala
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului juridicã de un an din Iaºi (din aug. 1949);
popular regional Bacãu (1962–în nov. 1966); Facultatea de ªtiinþe Juridice, curs fãrã frecvenþã
membru al biroului Comitetului regional de (1954–1957); ªcoala Superioarã de Partid
„ªtefan Gheorghiu”.
103 BOBU
locþiitor politic al acestei unitãþi; ministru adjunct proiectare (1967) la P.T.T.R. Târgu Mureº;
al ministrului Forþelor Armate (7 febr. 1949–20 membru de partid din 1961; membru supleant
mart. 1950); ministrul Construcþiilor (20 mart. al biroului Comitetului regional de partid Mureº
1950–2 mart. 1951); preºedinte al Comisiei (din 25 mai 1965); membru al Comitetului
Controlului de Stat (2 mart. 1951–17 oct. 1953); executiv al Consiliului popular al judeþului
ministrul Industriei Alimentare (17 oct. 1953–3 Mureº (1969–1975); membru în Biroul executiv
oct. 1955); general-locotenent (în rezervã la 17 al Consiliului judeþean al sindicatelor Mureº
aug. 1954); vicepreºedinte al Consiliului de (1974); preºedinte al Comisiei pentru probleme
Miniºtri (20 aug. 1954–3 oct. 1955 ºi 19 mart. economice ºi profesionale; preºedinte al
1957–18 mart. 1965); prim-vicepreºedinte al Comitetului judeþean al femeilor Mureº (febr.
Consiliului de Miniºtri (3 oct. 1955–19 mart. 1969–1984).
1957); membru al Consiliului de Stat al R.S.R. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 12,
(din 19 mart. 1965, reales la 9 dec. 1967); secretar reg. Mureº-Autonomã Maghiarã (1965–1969).
al Comitetului judeþean de partid Constanþa
(1973).
Deputat în M.A.N., ales în circ.elect.: Bucureºti
(1948), Stalin-Vest, reg. Stalin (1952–1957),
BOTEZATU PETREA
(n. 8 iul. 1927, com. Schela, jud. Galaþi)
Steagul Roºu, reg. Stalin (1957–1961), Steagul
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-
Roºu, reg. Braºov (1961–1965) ºi nr. 1 Steagul
22 dec. 1989).
Roºu, jud. Braºov (1965–1969).
Distincþii: Titlul de „Erou al Muncii
Studii: ºcoala generalã.
Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
Profesia de bazã: þãran
Ciocanul“ (1956); Ordinul „Steaua Republicii
cooperator.
Populare Române“ clasa I; Ordinul „Apãrarea
Activitate ºi funcþii:
Patriei“ clasa I; „Ordinul Muncii“ clasa a II-a;
membru de partid din 1961;
Ordinul „23 August“ clasa I (1959); Medalia
preºedinte al C.A.P. Schela
„40 de ani de la înfiinþarea P.C.R.“ (1961);
(1962–1989).
Medalia „A 20-a aniversare a eliberãrii patriei“
Deputat în M.A.N., ales
(1964); Medalia „A 20–a aniversare a Zilei
în circ. elect. nr. 7 Pechea,
Forþelor Armate ale R.P.R.“ (1964); Ordinul
jud. Galaþi (1985–1989);
„Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966).
membru al Comisiei pentru
agriculturã, silviculturã ºi
BORª ROZALIA (n. MOGOª) gospodãrirea apelor a M.A.N. (din 29 mart.
(n. 24 ian. 1933, Târgu Mureº) 1985).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–24 nov. 1989).
BOÞIOC ANGELA (EUGENIA)
Naþionalitatea: maghiarã. (n. 15 oct. 1931, sat Unimãt, com. Acâº, jud.
Studii: Facultatea de Satu Mare)
Electrotehnicã. Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
Profesia de bazã: inginer nov. 1984); membru al Colegiului Central
electrotehnic. de Partid (23 nov. 1979–22 nov. 1984).
Activitate ºi funcþii:
inginer proiectant (iun. 1957), Studii: Institutul Pedagogic (trei ani);
ºef al Centrului tehnic (1961) Academia de ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
ºi ºef al Serviciului tehnic Gheorghiu“.
BOZDOG 110
al P.M.R./P.C.R. (24 ian. 1950–28 nov. 1974); (1961–1965); ºef al Secþiei Bunuri de Consum
vicepreºedinte al Colegiului Central de Partid a C.C. al P.M.R. (pânã la 8 iun. 1965); preºedinte
(12 aug. 1969–28 nov. 1974); membru al al CENTROCOOP (1968); ministrul Industriei
Comisiei Centrale de Revizie (28 nov. Alimentare (13 mart.-26 iun. 1969).
1974–23 nov. 1979). Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Neamþ
(1948–1952), Oradea-Sud, reg. Oradea (1952–
Naþionalitate: evreiascã. 1957), Constanþa-Nord, reg. Constanþa (1957–
Studii: trei clase de liceu. 1961), Hârºova, reg. Dobrogea (1961–1965),
Profesia de bazã: textilist. nr. 8 Hârºova, reg. Dobrogea (1965–1969) ºi
Activitate ºi funcþii: a nr. 6 Truºeºti, jud. Botoºani (1969–1975).
activat în Tineretul Socialist, Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
apoi în U.T.C.dR. (1929); a Populare Române“ clasa a II-a (1948); „Ordinul
lucrat pentru „Ajutorul Roºu“ Muncii“ clasa a II-a (1948), clasa I (1954,
(1931); membru al Comi- 1955); Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a
tetului local al „Ajutorului (1948); Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1959),
Roºu“ Iaºi (1932); membru clasa I (1964); Medalia „40 de ani de la
de partid din 1933; în înfiinþarea P.C.R.“ (1961); Medalia „A 5-a
perioada ilegalitãþii partidului a purtat numele aniversare a R.P.R.“; Medalia „A 10-a aniversare
conspirativ „Emil Becºa“; judecat de Consiliul a forþelor armate“; Ordinul „Tudor Vladi-
de Rãzboi al Corpului II Armatã, nu a fost mirescu“ clasa a II-a (1966); Medalia „A 20-a
condamnat pânã în mart. 1934; arestat la 9 aniversare a Forþelor Armate ale R.S.R.“;
mart. 1934 la Iaºi; þesãtor la fabrica „Adriana“ Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist“;
Iaºi (în 1934); membru al Comitetului regional Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“
Iaºi al P.C.dR. ºi activist la diferite organizaþii clasa I (1971).
de partid de pe Valea Bistriþei ºi Valea Trotuºului
(1935); membru al Comitetului regional
Prahova al P.C.dR. (1936); arestat ºi condamnat BULIGA CONSTANTIN RAUL
de Tribunalul Braºov la 5 ani detenþie, executaþi Membru supleant al CC al PCR (24 nov.-
la Doftana (din 1936); eliberat în 1940, dar la 22 dec. 1989).
scurt timp a fost arestat din nou, internat în
lagãrele din Caracal, Târgu Jiu, Vapniarka ºi
Grosulovo; a fãcut parte din conducerea P.C.dR.
din închisori ºi din lagãre; în mart. 1944 a
evadat în timpul transferãrii de la Grosulovo
la Târgu Jiu; secretar al Comitetului regional
de partid Moldova (1945); secretar al
Comitetului regional de partid Braºov (1946);
instructor al C.C. al P.C.R. (1947); director al
Direcþiei Cadre a C.C. al P.M.R. (1948);
ambasador ºi trimis plenipotenþiar în U.R.S.S.,
R.P. Mongolã ºi Finlanda (1949–11 iul. 1952); BULUCEA VASILE
ministrul Afacerilor Externe (11 iul. 1952–3 (n. 11 febr. 1931, sat Ghelmegioaia, com.
oct. 1955); vicepreºedinte al Consiliului de Pruniºor, jud. Mehedinþi)
Miniºtri (3 oct. 1955–19 mart. 1957); adjunct Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
al ºefului Direcþiei Economice a C.C. al P.M.R. dec. 1989); membru al Comisiei Centrale de
(27 mai 1957); activist al C.C. al P.M.R. Revizie (28 nov. 1974–23 nov. 1979).
BUNACIU 118
BUNEA PETRU
(n. 5 nov. 1930, com. ªona, jud. Alba; d. 1991,
Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
1969–28 nov. 1974).
BURCÃ MIHAI
Distincþii: „Ordinul (n. 25 apr. 1914, Paºcani, jud. Iaºi; d. 1994,
Muncii“ clasa a III-a (1964); Bucureºti)
Ordinul „Steaua Republicii Membru supleant al C.C. al P.M.R. (1958–25
Socialiste România“ clasa a iun. 1960); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R.
V-a (1967); Ordinul „23 (25 iun. 1960–23 nov. 1979); membru al
August“ clasa a IV-a (1971). Comisiei Centrale de Revizie (23 nov.
1979–22 dec. 1989).
Activitate ºi funcþii: membru de partid „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a (1949); „Ordinul
din 1932; tâmplar la Atelierele C.F.R. Paºcani Muncii“ clasa a II-a (1954); Ordinul „Meritul
(1932–oct. 1935); voluntar în Spania: cãpitan, Militar“ clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I (1958);
comandant de pluton, comandant de companie Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1959); Ordinul
ºi comandant de batalion la Batalionul Balcanic „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966),
al Brigãzii 14 Infanterie (nov. 1936–febr. 1939); clasa I (1984); Ordinul „Steaua Roºie“ a
membru al Partidului Comunist Spaniol Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.;
(1936–1939); emigrant politic în U.R.S.S. (din Medalia „Rãzboiul pentru apãrarea patriei“
1938); judecat ºi condamnat în contumacie de clasa I; Medalia „Eliberarea de sub jugul
Tribunalul Militar Iaºi la 7 ani închisoare ºi 5 fascist“; Medalia „40 de ani de la înfiinþarea
ani pierderea drepturilor civile pentru activitate P.C.R.“ (1961); Ordinul „Scânteia“ clasa I
comunistã (din 1938); ºef al Secþiei vagoane (1964); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“
la o fabricã din Voroºilovgrad, U.R.S.S. ºi Medalia de Aur „Secera ºi Ciocanul“ (1971).
(1938–1941); locþiitor pentru educaþie ºi culturã
la Regimentul 1 Infanterie din Divizia „Tudor
Vladimirescu“ (1943–1945); locþiitor politic BURGHELE THEODOR
al comandantului Diviziei „Tudor (n. 12 febr. 1905, Iaºi; d. 3 iun. 1977, Bucureºti)
Vladimirescu“ (iul. 1945–iun. 1947); comandant Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul.
secund al Corpului de Grãniceri (iun.-sept. 1972–iun. 1977).
1947); ºef al Direcþiei Generale Politice din
Ministerul Afacerilor Interne (sept. 1947–dec. Studii: Facultatea de
1949); ministru adjunct ºi prim-locþiitor al Medicinã; doctorat la Iaºi
ministrului Afacerilor Interne (din 11 ian. 1951; (1929); cursuri de specializare
20 sept. 1952–sept. 1953); locþiitor al coman- la Viena (1930–1931).
dantului Regiunii a 2-a Militare (sept.-dec. Profesia de bazã: medic.
1953); comandant al Forþelor Aeriene Militare Activitate ºi funcþii: pre-
(din dec. 1953); general-colonel (1964); adjunct parator, anestezist, ºef de
al ministrului Forþelor Armate (apr. 1964–25 lucrãri, conferenþiar ºi pro-
febr. 1972); preºedinte al Consiliului Central fesor la Clinica de urologie a
al Crucii Roºii (16 febr. 1972–în oct. 1975); Facultãþii de Medicinã din
vicepreºedinte al Comitetului Luptãtorilor Bucureºti (1931–1956); mobi-
Antifasciºti; membru al Consiliului Sanitar lizat la Spitalul Colþea (din 1941); medic la
Superior (din 24 oct. 1975); pensionat (1 sept. Tiraspol (din 1942); autor al unor monografii
1977). ºi lucrãri cu inovaþii în urologie, chirurgia
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Baia, cardiovascularã ºi în alte domenii; în chirurgie
jud. Baia (1948–1952), Dolhasca, reg. Suceava a elaborat procedee personale originale;
(1952–1957), Suceava, reg. Suceava (1957– membru de partid din 1948; ºef de catedrã
1961), nr. 9 Fãlticeni, reg. Suceava (1961– la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureºti
1969), nr. 2, jud. Suceava (1969–1975) ºi nr. (în 1962); membru corespondent (2 iul. 1955)
2 Galaþi-Vest, jud. Galaþi (1975–1980); membru ºi membru titular (21 mart. 1963) al Academiei
al Comisiei pentru sãnãtate, muncã, asigurãri R.P.R.; preºedinte al Academiei R.S.R. (23
sociale ºi protecþia mediului a M.A.N. (18 mart. mart. 1976–3 iun. 1977); membru titular al
Academiei de Studii Medicale (1969); membru
1975).
corespondent al Academiei Franceze de
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
Chirurgie; membru al Academiei Naþionale de
Populare Române“ clasa a IV-a, clasa a III-a
Medicinã din Franþa ºi al altor numeroase
(1948), clasa a II-a, clasa I (1964); Ordinul
121 BURTICÃ
societãþi ºtiinþifice din strãinãtate; director al iun.-22 dec. 1989); membru al Comisiei
Spitalului Clinic Panduri; rector al Institutului Naþionale de Demografie.
de Medicinã ºi Farmacie din Bucureºti (din Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
20 oct. 1955); membru al Consiliului Sanitar 16 Armata Poporului, Bucureºti (1980–1985);
Superior (11 oct. 1960–în oct. 1975); ministrul membru al Comisiei constituþionale ºi juridice
Sãnãtãþii (24 apr. 1972–18 mart. 1975); a M.A.N. (29 mart. 1980).
preºedinte al Comisiei Naþionale de Demografie
(din 21 sept. 1972–în 1975).
Distincþii: „Crucea Regina Maria“ (1942); BURTICÃ CORNEL
„Ordinul Sanitar“ (1942); „Ordinul Muncii“ (n. 3 sept. 1931, sat Zegujani, com. Floreºti,
clasa a II-a (1955). jud. Mehedinþi)
Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–8
oct. 1982); membru supleant al Comitetului
BURTEA ELENA VERONA
Executiv al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972– 28
(n. 30 oct. 1939, com. ªelaru, jud. Dâmboviþa)
nov. 1974); membru al Comitetului Politic
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–8
1979–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
oct. 1982); membru al Secretariatului C.C.
(24 nov.-22 dec. 1989).
al P.C.R. (28 nov. 1974–23 nov. 1979).
Studii: Facultatea de
Studii: Institutul de Geo-
Chimie Industrialã; curs post-
logie ºi Mine din Bucureºti
universitar statisticã-mate-
(1951–1955).
maticã; doctorand la Acade-
Profesia de bazã: inginer
mia de ªtiinþe Social-Politice
„ªtefan Gheorghiu“. electromecanic.
Profesia de bazã: inginer Activitate ºi funcþii:
chimist. organizator al Comitetului
orãºenesc U.T.M. Bucureºti
Activitate ºi funcþii:
(din nov.1955); membru de
membru de partid din 1959;
partid din mart. 1956; ºef
secretar al Comitetului de
de laborator ºi asistent
partid al Întreprinderii de Confecþii ºi Tricotaje
universitar la Institutul de Mine, apoi la
Bucureºti (în mart. 1980); director general al Institutul de Petrol, Gaze ºi Geologie (din 1956);
Centralei Industriale de Confecþii ºi Tricotaje secretar al Comitetului asociaþiilor studenþeºti
Bucureºti (în iul. 1984); vicepreºedinte al din Bucureºti, membru supleant al Comitetului
Comitetului executiv al Consiliului popular al de partid din Centrul universitar Bucureºti
municipiului Bucureºti (1 nov. 1984); secretar (din sept. 1957); secretar al C.C. al U.T.M. ºi
pentru probleme sociale al Comitetului preºedinte al Consiliului U.A.S.R. (pânã la 31
municipal de partid ºi vicepreºedinte al mart. 1962); consilier la Ambasada R.S.R. din
Comitetului executiv al Consiliului popular al Franþa (pânã la 7 mart. 1966); ambasador
municipiului Bucureºti (din 6 nov. 1984); extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în Italia
preºedinte al Comitetului Uniunii sindicatelor (10 febr. 1966–29 apr. 1969), Maroc (28 sept.
din unitãþile de industrie uºoarã (pânã la 2 iun. 1966–29 apr. 1969) ºi Malta (22 nov. 1968–29
1989); prim-secretar al Comitetului judeþean apr. 1969); ministrul Comerþului Exterior (29
de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv apr. 1969–23 febr. 1972); preºedinte al
al Consiliului popular al judeþului Vâlcea (17 Consiliului Naþional al Radiodifuziunii Române
BUSUIOC 122
(30 dec. 1973–2 nov. 1976); viceprim-ministru (23 nov. 1979–22 dec. 1989); membru al
al Guvernului (27 ian. 1977–21 mai 1982); ºef Comisiei Centrale de Revizie (12 aug.
al Secþiei Propagandã a C.C. al P.C.R., coordona 1969–28 nov. 1974).
Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste,
Academia de ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Studii: Facultatea de
Gheorghiu“, Institutul de studii istorice ºi social- Electrotehnicã, Institutul Poli-
politice, Editura Politicã ºi Uniunea Arhitecþilor tehnic Timiºoara (1949–
(în 9 mart. 1977); ministrul Comerþului Exterior 1954); doctorat la Academia
ºi Cooperãrii Economice Internaþionale (7 mart. de ªtiinþe Social-Politice
1978–21 mai 1982); prim-secretar al „ªtefan Gheorghiu“; Univer-
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al sitatea Politicã ºi de
Comitetului executiv al Consiliului popular al Conducere.
judeþului Prahova (din 24 mai 1982); director Profesia de bazã: inginer
al Uzinelor „1 Mai“ din Ploieºti (oct. 1982–mart. electronist.
1990). Activitate ºi funcþii:
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Ilie electrician bobinator la Uzina Reºiþa (dupã
Pintilie, reg. Bucureºti (1961–1965), nr. 1 1943); membru al U.T.C. din 1949; secretar
Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinþi al organizaþiei U.T.M. ºi preºedinte al
(1975–1980) ºi nr. 1 Ploieºti-Sud, jud. Prahova Comitetului sindical pe facultate; electrician
(1980–1985). bobinator (1954) ºi inginer-ºef (1955) la
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a Întreprinderea de Industrie Localã ºi
(1962); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Gospodãrie Orãºeneascã Reºiþa; membru de
România“ clasa a III-a (1969), clasa a II-a partid din 1956; ºef al Secþiunii gospodãrie
(1971); Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1974), comunalã a Sfatului popular regional Banat
clasa I (1981). (1960); preºedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular orãºenesc ºi membru al
biroului Comitetului orãºenesc de partid Reºiþa
BUSUIOC CARMEN
(mart. 1961); director al Direcþiei comunale
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24
nov.–22 dec. 1989). ºi locative a Comitetului pentru probleme
administrative locale Bucureºti (1967); prim-
vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular al judeþului Caraº-Severin
(1968); prim-secretar al Comitetului judeþean
de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv
al Consiliului popular al judeþului Caraº-
Severin (din 25 ian. 1977–în 1982);
vicepreºedinte al Consiliului Central de Control
Muncitoresc al Activitãþii Economice ºi Sociale
(16 mai 1983–29 mart. 1984); ministrul
Energiei Electrice (29 mart. 1984–28 mart.
1985); prim-secretar al Comitetului judeþean
BUªUI NICOLAE de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv
(n. 19 dec. 1927, Cãlimãneºti, jud. Vâlcea) al Consiliului popular al judeþului Bistriþa-
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Nãsãud (20 nov. 1985–4 nov. 1989) ºi
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. Mehedinþi (4 nov.-22 dec. 1989).
123 BUZDUGAN
CATANÃ GHEORGHE
(n. 15 nov. 1938, com. Drãganu, jud. Argeº)
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22 CATANÃ NICOLAE
dec. 1989). (n. 15 oct. 1911, Slãnic, jud. Prahova; d. 1971,
Bucureºti)
Studii: ªcoala Profesionalã de pe lângã Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec.
Întreprinderea de Autoturisme Piteºti (1953– 1955–25 iun. 1960).
1956); ªcoala de partid de un an, secþia tineret
(1961–1962); Facultatea de Organizarea ºi Studii: ªcoala de ucenici (douã clase);
Conducerea Economiei, Academia de ªtiinþe ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“
Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã (1951).
frecvenþã (1972). Profesia de bazã: strungar.
CATARGIU 128
CÂRÞÂNÃ CONSTANTIN
CÂRPANU FLORENTIN-DORU (n. 22 aug. 1929, com. Jupâneºti, jud. Gorj)
(n. 29 ian. 1934, Caransebeº, jud. Caraº Severin) Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. nov. 1974).
1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
(24 nov.-22 dec. 1989). Studii: ªcoala elementarã
(1936–1943); ªcoala profe-
sionalã din Fãgãraº (1943–
Studii: ªcoala Medie
1947); Cursul de partid de trei
Tehnicã Silvicã din Timiºoara
luni de pe lângã Comitetul
(1952); Facultatea de Zoo-
judeþean de partid Braºov
tehnie din Arad, continuatã
(apr-iun. 1948); liceul; ªcoala
la Institutul Agronomic
Centralã a Comsomolului din
Timiºoara (1953–1958); doc-
Moscova (oct. 1956–iun.
torat la Institutul Agronomic
1957); ªcoala Superioarã de
Timiºoara; Universitatea Se-
Partid de pe lângã C.C. al
ralã de Marxism-Leninism;
P.C.U.S. (sept. 1963–1966); Institutul de Studii
Universitatea Politicã ºi de
Economice din Bucureºti, prin examene de
Conducere.
diferenþã.
Profesia de bazã: inginer zootehnist.
Profesia de bazã: electrician.
Activitate ºi funcþii: tehnician la Între-
Activitate ºi funcþii: membru de sindicat
prinderea Forestierã Caransebeº (1952–1953); (1945); membru al Comitetului judeþean Fãgãraº
maistru, ºef de secþie ºi inginer-ºef la I.A.S. al Tineretului Progresist (din 1946); membru
Peciu Nou, jud. Timiº (1958–1964); membru de partid din febr. 1947; ucenic (1943–1947),
de partid din 1962; director al I.A.S. Pãdureni, electrician-instalator (1947–apr. 1948) ºi
jud. Timiº (1964–1967), al Întreprinderii de secretar al Comitetului U.T.M. (1947–apr. 1948)
stat pentru creºterea ºi îngrãºarea porcilor la Fabrica „Nitramonia“ Fãgãraº; responsabil
Beregsãu, jud. Timiº (1967–ian. 1979) ºi al cu reconstrucþia (din iun. 1948), responsabil
Combinatului pentru producerea ºi indus- cu munca organizatoricã (pânã în nov. 1949)
trializarea cãrnii de porc Timiº (ian. ºi secretar (nov. 1949–sept. 1950) al Comitetului
1979–1989); membru al Comitetului judeþean judeþean U.T.M. Fãgãraº; secretar (din sept.
de partid Timiº (1972–în 1979); membru al 1950) ºi prim-secretar (1950–sept. 1952) al
Consiliului Central al Uniunii Generale a Comitetului regional U.T.M. Ialomiþa; prim-
Sindicatelor din România (din 1972); membru secretar al Comitetului regional U.T.M. Bârlad
al Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Economice (sept. 1952–aug. 1954); ºef al Secþiei Tineret
ºi Sociale (1972–22 dec. 1989); deputat în Sãtesc a C.C. al U.T.M. (aug. 1954–sept. 1956);
Consiliul popular al judeþului Timiº (în 1988); membru al Biroului C.C. al U.T.M. (din iul.
membru al biroului Consiliului Naþional al 1954, reales în 1956); adjunct al ºefului
Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii Comisiei Tineretului Muncitoresc ºi Sãtesc a
ºi Gospodãririi Apelor (în 1988). C.C. al U.T.M. (aug.-dec. 1957); prim-secretar
137 CªU
supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. închisoare de cãtre Tribunalul Militar Bucureºti
(19 apr. 1954–28 dec. 1955); membru al (22 aug. 1939); arestat ºi închis în penitenciarele
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (28 dec. Jilava, Caransebeº (3 aug. 1940–3 aug. 1943)
1955–23 iul. 1965); membru al Biroului ºi Târgu Jiu (4 aug. 1943–23 aug. 1944); secretar
Organizatoric al C.C. al P.M.R. (24 ian. al Comitetului de partid al Sectorului III Galben
1950–19 apr. 1954); membru al Bucureºti (pânã în oct. 1945) ºi al Comitetului
Secretariatului C.C. al P.M.R./P.C.R. (19 apr. regional de partid Constanþa (oct. 1945–13
1954–22 dec. 1989); prim-secretar al C.C. mai 1948); secretar general la Ministerul
al P.M.R. (22 mart.-23 iul. 1965); secretar Agriculturii (13 mai 1948–2 mart. 1949);
general al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–12 adjunct al ministrului Agriculturii (2 mart.
aug. 1969); secretar general al P.C.R. (12 1949–20 mart. 1950); chemat în cadrele active
aug. 1969–22 dec. 1989); membru al ale armatei cu gradul de general-maior (20
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (23 mart. 1950); ºef al Direcþiei Superioare Politice
iul. 1965–28 nov. 1974); membru al a Armatei ºi adjunct al ministrului Forþelor
Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. (23 Armate (20 mart. 1950–19 apr. 1954); general-
iul. 1965–28 nov. 1974); membru al locotenent (6 oct. 1952); membru al Prezidiului
Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. M.A.N. (2 iun.-4 oct. 1955); responsabil în
(28 nov. 1974–22 dec. 1989); membru al cadrul Biroului Politic C.C. al P.M.R. de Secþiile
Biroului Permanent al Comitetului Politic Organelor Conducãtoare de Partid, Admi-
Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–22 nistrativã ºi Transport-Telecomunicaþii ale C.C.
dec. 1989). al P.M.R., Direcþia Superioarã Politicã a
Armatei, Direcþia Politicã a M.A.I., Direcþia
Studii: ªcoala primarã din Politicã a C.F.R., Crucea Roºie ºi A.V.S.A.P.
Scorniceºti (patru clase).
(7 oct. 1955–16 ian. 1956); responsabil în cadrul
Profesia de bazã: pantofar.
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. de Secþiile
Activitate ºi funcþii: ucenic
Organelor de Partid, Agrarã ºi Administrativã
la diferite ateliere de
ale C.C. al P.M.R., de C.C. al U.T.M. ºi de
încãlþãminte din Bucureºti
Direcþia Superioarã Politicã a Armatei (din 16
(din 1929); arestat pentru
ian. 1956).
„incitare la grevã ºi rãspândire
Preºedinte al R.S.R. (29 mart. 1974–22 dec.
de afiºe împotriva ordinii de
stat“ (1933); membru al 1989), al Consiliului de Stat (9 dec. 1967–22
U.T.C.dR. din 1933; activist dec. 1989), al Consiliului Naþional al Frontului
al U.T.C.dR. (din 1934); arestat ca „agitator Unitãþii Socialiste (19 nov. 1968–1974), al
comunist periculos“ (1934); membru de partid Consiliului Apãrãrii R.S.R. (28 mart. 1978–22
din 1936; secretar al Comitetului regional dec. 1989), al Biroului permanent al Consiliului
Prahova al U.T.C.dR. (din 1936); arestat (31 Suprem al Dezvoltãrii Economice ºi Sociale
ian. 1936) ºi condamnat de Tribunalul Militar (mai 1973–22 dec. 1989), al Consiliului
Braºov la 2 ani închisoare, amendã ºi 1 an Naþional al Oamenilor Muncii (oct. 1977–22
interdicþie de a pãrãsi comuna Scorniceºti pentru dec. 1989), al Consiliului Naþional al F.U.S.
infracþiuni contra liniºtii publice, pedeapsã pe (24 mai 1974–1980) ºi al Consiliului Naþional
care a executat-o în penitenciarele Braºov ºi al F.D.U.S. (1980–22 dec. 1989); comandant
Doftana (5 iun. 1936–1938); activist al (1967–28 mart. 1974) ºi comandant suprem
organizaþiei Bucureºti a P.C.dR. (din 1938); (28 mart. 1974–22 dec. 1989) al Forþelor Armate
membru (din 1938) ºi secretar al C.C. al ale R.S.R.
U.T.C.dR.; condamnat în contumacie la 3 ani Preºedinte de onoare al Academiei de ªtiinþe
Sociale ºi Politice (20 febr. 1970–22 dec. 1989).
CEAUªESCU 142
partid Braºov (apr. 1977–24 sept. 1979); P.C.R. (12 aug. 1969–22 nov. 1984); membru
secretar pentru probleme sociale al Comitetului (23 iul. 1965–28 nov. 1974 ºi 23 nov. 1979–8
judeþean de partid ºi prim-vicepreºedinte al oct. 1982) ºi vicepreºedinte (23 nov. 1979–8
Comitetului executiv al Consiliului popular al oct. 1982) al Colegiului Central de Partid.
judeþului Braºov (24 sept. 1979–nov. 1983);
secretar pentru probleme de propagandã al Studii: ºapte clase pri-
Comitetului judeþean de partid ºi vicepreºedinte mare; curs de partid de trei
al Comitetului executiv al Consiliului popular luni (1949); ªcoala Superioarã
al judeþului Braºov (nov. 1983–1989); de Partid „ªtefan Gheorghiu“,
preºedinte al Consiliului judeþean Braºov (în curs fãrã frecvenþã; liceul, curs
1985–1989) ºi membru al Consiliului Naþional fãrã frecvenþã; Facultatea de
(din 1985) ale F.D.U.S.; membru al Consiliului Economie Generalã, Aca-
Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 31 demia de Studii Economice.
dec. 1985). Profesia de bazã: zidar.
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. Activitate ºi funcþii:
membru de partid din iul.
1945; zidar pe diferite ºantiere din Bucureºti
CEGUª DORINA (n. STROESCU) (1935–1942), la Atelierele C.F.R. „Griviþa
(n. 4 dec. 1939, Bucureºti) Roºie“ Bucureºti (1945–1948) ºi particular (în
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24 1947); zidar (1948–1949) ºi dispecer (1949–iul.
nov. 1989). 1950) la Combinatul Siderurgic Hunedoara; ºef
al Secþiei economice a Comitetului raional de
Studii: Facultatea de In- partid Hunedoara (iul. 1950–1953); secretar al
dustrie Uºoarã; Universitatea Comitetului de partid al Combinatului
Politicã ºi de Conducere. Siderurgic Hunedoara (1953–1954); secretar
Profesia de bazã: inginer pentru probleme economice al Comitetului
filator. raional de partid Hunedoara (1954–1955); ºef
Activitate ºi funcþii: al Secþiei bunuri de larg consum (1955–1956),
membru de partid din 1959; ºef al Secþiei organizatorice (1956–8 ian. 1959)
inginer la Uzinele Textile ºi secretar pentru probleme organizatorice (8
„Moldova“ Botoºani ºi la ian. 1959–13 apr. 1965) la Comitetul regional
Fabrica de Confecþii Bu- de partid Hunedoara; ºef al Sectorului carnete
cureºti; director al Între- de partid ºi evidenþã statisticã ºi adjunct al
prinderii „Tricotajul Roºu“ Bucureºti (nov. ºefului Secþiei Organizaþii de Partid a C.C. al
1978–1989). P.C.R. (13 apr. 1965–6 febr. 1968); adjunct al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: ºefului Secþiei Organizatorice a C.C. al P.C.R.
Botoºani (1969–1975) ºi nr. 15 Cotroceni, (6 febr. 1968–1970); ºef al Secþiei Cadre a
Bucureºti (1985–1989); membru al Comisiei C.C. al P.C.R. (1970–1971); prim-secretar al
pentru industrie ºi activitatea economico- Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
financiarã a M.A.N. (13 dec. 1986–22 dec. 1989). Comitetului executiv al Consiliului popular al
judeþului Arad (1971–6 iun. 1979); membru al
Comisiei pentru probleme de cadre de partid
CERVENCOVICI ANDREI ºi de stat a C.C. al P.C.R. (în nov. 1976, reales
(n. 7 aug. 1921, Nãdlac, jud. Arad) la 27 mart. 1980); activist al C.C. al P.C.R. (6
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. iun.-27 nov. 1979); ºef al Secþiei Scrisori ºi
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al Audienþe a C.C. al P.C.R. (27 nov. 1979–13
145 CETERCHI
catedrã (1967–în 1984) la Facultatea de Drept reºti, Editura Academiei R.S.R., 1977; Sistemul
a Universitãþii din Bucureºti; ºef al Secþiei politic al R.S.R.: studii (coordonator), Bucureºti,
ºtiinþã ºi culturã a Comitetului regional de partid Editura Politicã, 1979; Drepturile omului în
Cluj (1955–1957); preºedinte al Consiliului lumea contemporanã ºi cooperarea inter-
Legislativ (31 dec. 1971–3 apr. 1980); membru naþionalã (colaborator), Bucureºti, Editura
al Comitetului executiv al Asociaþiei pentru Politicã, 1980; Funcþiile statului socialist
Naþiunile Unite din România (în 1973); român: dinamicã ºi perspective (colaborator),
preºedinte al Comisiei Electorale Centrale (din Bucureºti, Editura Academiei R.S.R., 1980;
9 ian. 1975); membru al Consiliului de Stat Istoria dreptului românesc (coordonator),
(22 mart. 1975–28 mart. 1980); membru al Bucureºti, Editura Academiei R.S.R., 1980;
Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Economice Probleme fundamentale ale statului ºi dreptului
ºi Sociale (în 1975); membru al Comisiei socialist român (colaborator), Bucureºti, Editura
Centrale pentru Denumiri (din 25 febr. 1978); Didacticã ºi Pedagogicã, 1982; Teoria generalã
preºedinte al Comisiei pentru analiza activitãþii a statului (colaborator), Bucureºti, Editura
de soluþionare a propunerilor, sesizãrilor, Universitãþii din Bucureºti, Facultatea de Drept,
reclamaþiilor ºi cererilor oamenilor muncii 1983; Introducere în teoria generalã a dreptului
adresate Consiliului de Stat (din 17 iul. 1978); (colaborator), Bucureºti, Editura All, 1993.
ministrul Justiþiei (1 apr. 1980–26 ian. 1982); Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
membru al Consiliului Central al Asociaþiei Bucureºti (4 febr. 1973–mart. 1975), Dorohoi,
Juriºtilor (în 1982); membru al Comisiei jud. Botoºani (1975–1980) ºi Sãbãoani, jud.
Naþionale de Demografie (în 1983); ambasador Neamþ (1980–1985); membru al Comisiei
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în Suedia constituþionale a M.A.N. (din 21 aug. 1965).
(12 iul. 1984–30 ian. 1990) ºi Norvegia (26 Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
oct. 1984–1990); preºedinte al Asociaþiei de Socialiste România“ clasa a III-a (1971);
prietenie româno-indianã (din 1987). Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa a II-a (1981);
Membru corespondent al Academiei R.S.R. Premiul „Simion Bãrnuþiu“ al Academiei R.S.R.
(1 mart. 1974); vicepreºedinte al Academiei
de ªtiinþe Sociale ºi Politice (1974–22 dec.
1989); membru al Comitetului executiv al CHELARU CRISTEA
Asociaþiei Internaþionale de ªtiinþe Politice; (n. 6 apr. 1933, Mãrãºeºti, jud. Vrancea; d.
membru al Societãþii de Legislaþie Comparatã. 2002, Iaºi)
Lucrãri: Introducere în studiul dreptului Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
(colaborator), Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 1979–22 nov. 1984).
1962; Republica Socialistã Românã: stat
socialist, Bucureºti, Editura Politicã, 1962; Studii: Liceul Teoretic din Botoºani
Statul ºi dreptul: douã decenii de dezvoltare, (1944–1948); Curs de trei luni
Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 1967; Naþiunea de instructor de aeromodele
ºi contemporaneitatea (colaborator), Bucureºti, (1951); ªcoala de partid de
Editura ªtiinþificã, 1971; 30 decembrie 1947: un an (1960–1961); ªcoala
premise ºi semnificaþii (colaborator), Bucureºti, Superioarã de Partid „ªtefan
„Casa Scânteii“, 1972; Rolul ºi funcþiile Gheorghiu“ (1964– 1967);
dreptului în fãurirea societãþii socialiste Facultatea de Istorie.
multilateral dezvoltate (coordonator), Bucureºti, Profesia de bazã: ziarist.
Editura Academiei R.S.R., 1974; Legislaþia ºi Activitate ºi funcþii: mun-
perfecþionarea relaþiilor sociale (colaborator), citor necalificat la Întreprin-
Bucureºti, Editura Academiei R.S.R., 1976; derea Metalurgicã Câmpulung
Independenþa României (colaborator), Bucu- Muscel ºi la Fabrica de Produse Chimice
147 CHIOVEANU
CHIRICÃ ELVIRA
(n. 4 oct. 1933, Botoºani)
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
CHIRU GICA (n. MIHAI)
nov. 1984). (n. 18 sept. 1949, com. Vãcãreºti, jud. Dâmboviþa)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec.
Studii: ªcoala tehnicã de maiºtri; Cursul 1982–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R.
de partid de trei luni. (22 nov. 1984–22 dec. 1989).
149 CHIªINEVSCHI
Centrale (30 ian. 1985–22 dec. 1989); judecãtor judeþean de partid Prahova (febr. 1968–iul.
la Tribunalul Suprem al R.S.R. (19 oct. 1969); deputat în Consiliul popular al judeþului
1987–1989). Prahova (în 1969); preºedinte al Comisiei pentru
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. problemele industriei locale ºi ale cooperaþiei
6 Livada, jud. Satu Mare (1985–1989). meºteºugãreºti a Consiliului popular al judeþului
Prahova (în 1969); prim-vicepreºedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al
judeþului Prahova (iul. 1969–15 oct. 1979);
CHIVULESCU VASILE membru al biroului Comitetului judeþean de
(n. 20 febr. 1929, com. Brãneºti, jud. Dâm- partid Prahova (din iul. 1969); membru al
boviþa; d. 1998, Bucureºti) Comisiei Centrale de Partid ºi de Stat pentru
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Sistematizarea Teritoriului ºi Localitãþilor
1974–22 nov. 1984). Urbane ºi Rurale (din 3 mart. 1978); adjunct
al ministrului Economiei Forestiere ºi
Studii: ªcoala primarã Materialelor de Construcþii (15 oct. 1979–1
(1941); Liceul „Enãchiþã sept. 1981); ambasador extraordinar ºi
Vãcãrescu“ din Târgoviºte plenipotenþiar al R.S.R. în Nigeria (16 mart.
(1941–1949); Facultatea de 1982–în 1984), Togo (din 17 iun. 1982), Benin
Silviculturã, Institutul Poli- (din 17 iun. 1982) ºi Ghana (din 29 iul. 1987).
tehnic Braºov (1949–1954); Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
ªcoala Superioarã de Partid
„ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã
frecvenþã (1960–1963); Facul-
tatea de ªtiinþe Politice, CIBU CONSTANTIN (SEVER)
Academia de ªtiinþe Social- (n. 21 mai 1943, Alba Iulia)
Politice „ªtefan Gheorghiu“; Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-
doctorat la Academia de ªtiinþe Social-Politice 22 dec. 1989).
„ªtefan Gheorghiu“.
Profesia de bazã: inginer silvic. Studii: Facultatea de Elec-
Activitate ºi funcþii: membru al U.T.M.; tromecanicã; Universitatea
membru al organizaþiei U.T.M. pe an de studiu Politicã ºi de Conducere.
ºi al Comitetului U.T.M. pe facultate; instructor Profesia de bazã: inginer
nesalariat al Comitetului orãºenesc U.T.M. electromecanic.
Braºov; inginer de exploatare (1954–oct. 1956) Activitate ºi funcþii:
ºi secretar al organizaþiei U.T.M. (1955–oct. membru de partid din 1969;
1956) la Ocolul Silvic Câmpina; membru al director al Întreprinderii
Comitetului raional U.T.M. Câmpina (1955–oct. „Progresul“ Brãila (sept.
1956); inginer principal la Serviciul protecþia 1988–1989).
ºi paza pãdurilor din Direcþia Silvicã Ploieºti
(oct. 1956–1958); membru de partid din
nov. 1957; instructor al Secþiei agrare a
Comitetului regional de partid Ploieºti CILIBIU GHEORGHE
(1958–ian. 1960); instructor (ian. 1960–sept. (n. 29 mart. 1929, com. Truºeºti, jud. Botoºani)
1965), adjunct al ºefului (sept. 1965–1966) ºi Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
ºef (1966–febr. 1968) al Secþiei economice a nov. 1984).
Comitetului regional de partid Ploieºti; membru
al Comitetului regional de partid Ploieºti Studii: Facultatea de Istorie; ªcoala
(1964–febr. 1968); ºef al Sectorului coordonare Superioarã de ªtiinþe Sociale „A.A. Jdanov“.
ºi sintezã al Comisiei economice a Comitetului Profesia de bazã: lãcãtuº ajustor.
153 CIOARÃ
al Consiliului popular al judeþului Bihor Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
(1976–10 oct. 1979); membru al Comitetului 5 Chiºineu-Criº, jud. Arad (26 sept. 1982–1985).
pentru Problemele Consiliilor Populare (din Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
24 sept. 1985).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Dr.
Petru Groza, reg. Criºana (1961–1965). CIUCU GEORGE
Distincþii: „Medalia Muncii“. (n. 12 iun. 1927, com. Cristian, jud. Braºov;
d. 15 febr. 1990, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
CIORUGÃ AUREL 1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R.
(n. 4 sept. 1932, com. Voiteg, jud. Timiº; d. 1987, (23 nov. 1979–22 nov. 1984); membru al
Arad) Comisiei Centrale de Revizie (22 nov.
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24 nov. 1989).
1984–1987).
Studii: Facultatea de Mate-
Studii: ªcoala Generalã maticã; doctorat în ºtiinþe mate-
din com. Voiteg (1939–1946); matice (1957); Universitatea
ªcoala Profesionalã Meta- Politicã ºi de Conducere.
lurgicã din Reºiþa (1946– Profesia de bazã: profesor.
1949, întreruptã); ªcoala Activitate ºi funcþii:
Medie Tehnicã de Statisticã membru al Partidului Social
din Timiºoara (sept. 1949– Democrat; membru de
1953); Facultatea de Meca- partid din 1947; asistent (din
nicã, Institutul Politehnic Iaºi 1950), lector, conferenþiar ºi
(1956–iul. 1960). profesor universitar (din 1966)
Profesia de bazã: inginer la Facultatea de Matematicã a Universitãþii
mecanic. din Bucureºti; prorector ºi rector (din 1970,
Activitate profesionalã: membru al U.T.M. reales în 1981) al Universitãþii din Bucureºti;
din 1952; membru de partid din 1962; inginer director general al Direcþiei Generale a
stagiar, inginer mecanic, adjunct al ºefului Învãþãmântului Universitar; consilier al
Secþiei finisaj (1960–iul. 1964), ºef al Secþiei ministrului Educaþiei ºi Învãþãmântului, cu rang
montaj-sudurã (iul. 1964–mai 1968), inginer- de secretar general (din 1970); membru al
ºef cu producþia (mai 1968–nov 1972), director Consiliului Naþional pentru Protecþia Mediului
cu producþia (nov 1972–apr. 1973), director- Înconjurãtor (din 9 mart. 1974); membru al
adjunct tehnic ºi de fabricaþie (apr. 1973–1978), Comisiei pentru problemele ideologice, ale
director tehnic (1978–1981), director activitãþii politico-culturale ºi de educaþie
(1981–1982), director general (1982–în 1985) socialistã a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980);
ºi membru al Comitetului de partid (din 1968) membru al Consiliului Naþional pentru ªtiinþã
la Întreprinderea de Vagoane Arad; membru al ºi Tehnologie (din 2 apr. 1980); membru al
Biroului executiv al Consiliului Naþional al Consiliului de conducere al Consiliului Superior
Oamenilor Muncii din industrie, construcþii, al Educaþiei ºi Învãþãmântului (din 9 mai 1980);
transporturi, circulaþia mãrfurilor ºi finanþe (în preºedinte al biroului Comisiei Naþionale a
1982–1984); deputat în Consiliul popular al R.S.R. pentru U.N.E.S.C.O. (8 sept. 1981–în
judeþului Arad (în 1984); membru al biroului 1987); secretar al Comitetului Naþional
Comitetului municipal de partid Arad (în 1984); „Oamenii de ºtiinþã ºi pacea“ (în 1982); membru
membru al Consiliului Naþional al Oamenilor supleant al biroului Comitetului municipal de
Muncii (în aug. 1987). partid Bucureºti (în 1982); membru al
161 CIUREA
popular al judeþului Tulcea (mart. 1982–oct. 1952–23 iul. 1965); membru supleant al
1984); secretar pentru probleme de propagandã Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (23
al Comitetului judeþean de partid ºi iul. 1965–12 aug. 1969); preºedinte al
vicepreºedinte al Comitetului executiv al Comisiei Controlului de Partid (25 iun.
Consiliului popular al judeþului Tulcea (oct. 1960–23 iul. 1965); preºedinte al Colegiului
1984–1989); preºedinte al Consiliului judeþean Central de Partid (23 iul. 1965–12 aug. 1969).
Tulcea ºi membru al Consiliului Naþional al
F.D.U.S. (din 1985); membru al Consiliului Naþionalitatea: bulgarã.
Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 31 Profesia de bazã: ofiþer.
dec. 1985). Activitate ºi funcþii:
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. membru de partid din 1925;
4 Mãcin, jud. Tulcea (1985–1989); membru al membru în sindicatul piela-
Comisiei de validare a M.A.N. (din 1 apr. rilor (din 1923); membru (din
1985). 1925), secretar al Comitetului
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii raional (din 1930) ºi membru
Socialiste România“. al Comitetului judeþean (din
1931) al Organizaþiei Revo-
luþionare a Dobrogei
COLEªAN LIVIU (GHEORGHE) (D.R.O.); membru al Comitetului regional
(n. 12 dec. 1937, Sibiu) Dobrogea al P.C.dR. (din 1935); scos din
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.- producþie (1936); secretar al Comitetului
22 dec. 1989). regional Dobrogea al P.C.dR. (1937–1940);
membru al C.C. al P.C.dR. (din 1938); plecat
Studii: Facultatea de în U.R.S.S. (din 1940); cãpitan (1943), ofiþer
Tehnica Construcþiilor de politic (1943–aug. 1944) ºi locþiitor politic (aug.
Maºini; Institutul central 1944–15 aug. 1945) în Regimentului 2
pentru pregãtirea cadrelor de Infanterie din Divizia „Tudor Vladimirescu“;
conducere din economie ºi locþiitor politic al Diviziei „Tudor
administraþia de stat, Vladimirescu“; colonel în rezervã (15 aug.
Academia de ªtiinþe Social- 1945); ºef al Secþiei pentru Probleme Militare
Politice „ªtefan Gheorghiu“. a C.C. al P.C.R. (1946–29 dec. 1947); secretar
Profesia de bazã: inginer general administrativ al Ministerului Apãrãrii
T.C.M. Naþionale (29 dec. 1947–1949); colonel activ
Activitate ºi funcþii: (29 dec. 1947); general-maior (1 mai 1948);
membru de partid din 1958; director al ataºat militar al R.P.R. în U.R.S.S. (1949–1951);
Întreprinderii de Rulmenþi Alexandria (apr. prim-secretar al Comitetului regional de partid
1988–1989). Prahova (1951–6 mart. 1952); director general
al Direcþiei Speciale pentru Probleme Militare
din cadrul Consiliului de Miniºtri (6 mart.
COLIU DUMITRU 1952–1954); membru al Comisiei Electorale
(KOLEV DIMITÃR) Centrale (din 6 oct. 1952); membru al
(n. 7 nov. 1907, com. Vasilieva, fostul judeþ Prezidiului M.A.N. (29 ian. 1953–2 iun. 1955);
Caliacra, Bulgaria; d. 1985, Bucureºti) prim-secretar al Comitetului regional de partid
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (21 oct. Bucureºti (1954–2 iun. 1955); membru al
1945–23 nov. 1979); membru supleant al Consiliului Militar al Regiunii a 2-a Militare
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (27 mai (pânã la 4 apr. 1956); preºedinte al Comisiei
COMAN 168
Controlului de Stat (2 iun. 1955–15 apr. 1961); Arme ºi Spate, Secþia Arme
membru al Consiliului Naþional pentru Protecþia Întrunite, Academia Militarã
Mediului Înconjurãtor (din 9 mart. 1974); Generalã (oct. 1959–1962).
membru al Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Profesia de bazã: strungar.
Economice ºi Sociale (din 1975). Activitate ºi funcþii:
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Putna, membru al U.T.C. din 1945;
reg. Suceava (1948–1952), Ploieºti Nord, reg. membru de partid din oct.
Ploieºti (1952–1961), nr. 1 Baia Mare, reg. 1945; ucenic la Atelierul de
Maramureº (1961–1975) ºi nr. 7 Bãlþãteºti, cizmãrie „Petricã Rãdulescu“
jud. Neamþ (1975–1980); preºedinte al Comisiei din Bucureºti (oct. 1936–oct.
de afaceri externe a M.A.N. (24 ian. 1953–2 1937); bãiat de prãvãlie ºi
iun. 1955); membru al Comisiei M.A.N. pentru vânzãtor la mai multe magazine din Bucureºti
elaborarea noii Constituþii (25 mart. 1961–21 (oct. 1937–oct. 1941); ucenic (oct. 1941–oct.
aug. 1965); preºedinte al Comisiei pentru agri- 1945), strungar (oct. 1945–iul. 1947), secretar
culturã ºi silviculturã (1969–1975); preºedinte al celulei de partid (1945–1947) ºi preºedinte
al Comisiei pentru consiliile populare ºi admi- al Comitetului sindical (1945–iul. 1947) la
nistraþia de stat a M.A.N. (din 22 mart. 1975). Fabrica „Alexandru Henegaru“ din Bucureºti;
Distincþii: Ordinul „Mihai Viteazul“ clasa instructor al Sindicatului metalo-chimic ºi
a III-a (1947); Ordinul „Steaua Roºie“ (1946); secretar pentru probleme organizatorice al
Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ Comitetului U.T.M. al Sectorului III Albastru
clasa a II-a (1948), clasa I (1957); „Ordinul Bucureºti (iul. 1947–oct. 1948); stagiul militar
Muncii“ clasa a III-a (1949); Ordinul „Apãrarea la Regimentul 1 Cavalerie Arad (oct. 1948–iul.
Patriei“ clasa a III-a (1945), clasa a II-a (1949), 1949); sergent-major (iul. 1949); instructor (iul.
clasa I (1971); Ordinul „23 August“ clasa I 1949–14 sept. 1951) ºi ºef (14 sept. 1951–iul.
(1959); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ 1954) al Secþiei U.T.M. a Direcþiei Superioare
ºi Medalia de Aur „Secera ºi Ciocanul“ (1964); Politice a Armatei; locotenent (8 iul. 1950);
Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966); locotenent-major (20 aug. 1951); cãpitan (13
Ordinul „Victoria Socialismului“ (1974). mart. 1952); maior (30 sept. 1952); locþiitor
al ºefului Direcþiei Politice (iul.-aug. 1954) ºi
al ºefului Direcþiei pentru Probleme
COMAN ION Organizatorice (aug. 1954–30 iul. 1955) din
(n. 25 mart. 1926, sat Prunaru, com. Bujoreni, Comandamentul Apãrãrii Antiaeriene a Teri-
jud. Teleorman) toriului; locotenent-colonel (23 aug. 1954);
Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–22 ºef al Direcþiei Politice (30 iul. 1955–febr.
dec. 1989); membru al Comitetului Politic 1958) ºi membru al Consiliului Militar (febr.
Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 1958–oct. 1959) la Regiunea a 3-a Militarã;
dec. 1989); membru al Secretariatului C.C. colonel (13 apr. 1957); ºef al Direcþiei
al P.C.R. (27 mart. 1980–22 dec. 1989). Organizatorice ºi locþiitor al ºefului Direcþiei
Superioare Politice a Armatei (12 oct. 1962–17
Studii: ªcoala primarã din com. Bãduleºti, iun. 1963); general-maior (27 dec. 1962); prim-
jud. Dâmboviþa (1932–1936); ªcoala de ucenici locþiitor al ºefului Marelui Stat Major (17 iun.
din Bucureºti (1942–1946); Cursuri serale de 1963–26 nov. 1964); membru al Consiliului
marxism de trei luni (1946, 1947 ºi 1948); Politic Superior al Forþelor Armate (iun.
Cursul politic de la Regimentul 1 Cavalerie 1964–14 iun. 1965); comandant al Armatei a
(iun.-iul. 1949); liceul teoretic, prin examene 3-a (26 nov. 1964–14 iun. 1965); secretar al
de diferenþã (1954); Universitatea Seralã de Consiliului Politic Superior al Armatei ºi adjunct
Marxism-Leninism (1956–1957); Facultatea de al ministrului Forþelor Armate (14 iun. 1965–19
169 COMAN
Consiliului Apãrãrii al R.S.R. (11 nov. 1975–2 muncii adresate Consiliului de Stat (din 4 iul.
mart. 1979); prim-secretar al Comitetului 1985); membru al Comitetului pentru
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului Problemele Consiliilor Populare (din 24 sept.
executiv al Consiliului popular al judeþului 1985); secretar pentru probleme organizatorice
Vâlcea (din 26 sept. 1978); membru al Comisiei al Comitetului judeþean de partid Olt (15 apr.
pentru problemele organizatorice de partid, de 1987–1989).
stat, ale organizaþiilor de masã ºi obºteºti a
C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); preºedinte
al Comitetului pentru Problemele Consiliilor CONDRACHE DUMITRU
Populare (11 apr. 1984–26 aug. 1986); secretar (n. 1 sept. 1929, com. Buciumeni, jud. Galaþi)
al Comisiei Electorale Centrale (din 30 ian. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
1985); ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar 1979–22 nov. 1984).
al R.S.R. în Regatul Haºemit al Iordaniei (30
oct. 1986–3 mai 1989). Studii: Institutul de Mine;
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Universitatea Politicã ºi de
Frecãþei, jud. Tulcea (1969–1975), Orþiºoara, Conducere.
jud. Timiº (1975–1980), Zãtreni, jud. Vâlcea Profesia de bazã: inginer
(1980–1985) ºi nr. 10 Sovata, jud. Mureº miner.
(1985–1989); membru al Comisiei pentru Activitate ºi funcþii:
consiliile populare ºi administraþia de stat a membru de partid din 1956;
M.A.N. (din 29 mart. 1980). director general al Centralei
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii Cãrbunelui Ploieºti (oct.
Populare Române“ clasa a V-a (1961), clasa 1969–apr. 1973); director al
a III-a (1974); „Ordinul Muncii“ clasa a II-a Combinatului Cãrbunelui
(1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a Ploieºti (apr. 1973–21 oct. 1977); adjunct al
IV-a (1967); Ordinul „23 August“ clasa a III- ministrului Minelor, Petrolului ºi Geologiei (21
a (1971); „Meritul Agricol“ clasa I (1974). oct. 1977–20 mai 1981); director al Exploatãrii
Miniere Filipeºtii de Pãdure (20 mai-8 dec.
1981); director general al Combinatului Minier
COMÃNESCU ION Ploieºti (8 dec. 1981–1989).
(n. 9 mai 1941, com. ªerbãneºti, jud. Olt)
Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.-22 dec.
1989). CONSTANTIN ANICA
(n. 11 iul. 1937, com. Balta Doamnei, jud. Prahova)
Studii: ªcoala Superioarã Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
de Partid „ªtefan Gheorghiu“; 1979–22 nov. 1984 ºi 24 nov.-22 dec. 1989).
Facultatea de Economie In-
dustrialã, Construcþii ºi Trans- Studii: ªcoala generalã;
porturi; doctorat. ªcoala profesionalã textilã;
Activitate ºi funcþii: Cursul de partid de trei luni.
membru de partid din 1960; Profesia de bazã: þãran
ministru secretar de stat la cooperator.
Ministerul Comerþului Interior Activitate ºi funcþii:
(18 apr. 1985–15 apr. 1987); membru de partid din 1963;
membru al Comisiei pentru preºedinte al C.A.P. Trestieni,
analiza activitãþii de soluþionare a propunerilor, com. Ulmi, jud. Giurgiu
sesizãrilor, reclamaþiilor ºi cererilor oamenilor (1973–1989).
171 CONSTANTIN
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. al Comisiei pentru probleme de apãrare a
7 Ghimpaþi, jud. Giurgiu (1980–1985); membru M.A.N. (din 1 apr. 1985).
al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
gospodãrirea apelor a M.A.N. (din 1 apr. 1980).
CONSTANTIN ION
CONSTANTIN DUMITRU (n. 5 oct. 1923, Râmnicu Sãrat, jud. Buzãu;
(n. 9 mai 1942, com. Rãteºti, jud. Argeº) d. 1990, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. Membru supleant al C.C. al P.M.R. (25 iun.
1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R. 1960–23 iul. 1965).
(24 nov.-22 dec. 1989).
Studii: Gimnaziul Indus-
Studii: ªcoala Profe-
trial Râmnicu Sãrat (1937–
sionalã de Electrotehnicã nr.
1941); Facultatea muncito-
4 Bucureºti (1959); liceul,
reascã (nov. 1949–1951);
curs seral; Facultatea de
ªcoala Superioarã de Partid
Mecanicã, Institutul Poli-
„ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã
tehnic Bucureºti (1963–1968);
frecvenþã; Facultatea de Me-
Institutul central pentru pre-
canicã, Institutul Politehnic
gãtirea cadrelor de conducere
Bucureºti, curs fãrã frecvenþã,
din economie ºi administraþia
anii III ºi IV (1952–1954);
de stat, Academia de ªtiinþe
Universitatea Seralã de
Social-Politice „ªtefan
Marxism-Leninism de pe lângã Comitetul
Gheorghiu“.
orãºenesc de partid Bucureºti (1954–1957).
Profesia de bazã: inginer mecanic.
Profesia de bazã: inginer mecanic.
Activitate ºi funcþii: membru de partid
Activitate ºi funcþii: membru de sindicat
din 1962; lãcãtuº mecanic la Combinatul
(1944); membru al U.T.C. (ian. 1945); membru
Chimic Borzeºti (1959–1963); inginer tehnolog
(1968–1976), ºef al Atelierului proiectare de partid din aug. 1947; lãcãtuº-ajustor ºi
(1976–1979), secretar al biroului organizaþiei calculator (sept. 1941–aug. 1945), normator
de bazã (1976–1979), ºef de schimb (1979–aug. (aug. 1945–nov. 1949), inginer (1951),
1980), director adjunct tehnic ºi de producþie responsabil de grupã ºi responsabil cu tineretul
(aug. 1980–febr. 1982) ºi membru al biroului în biroul organizaþiei de bazã la Uzina „Malaxa“
Comitetului de partid (din 1980) la (devenitã „23 August“) Bucureºti; inginer
Întreprinderea de Maºini Grele Bucureºti; mecanic la Uzina „Steagul Roºu“ Braºov
director al Întreprinderii de Maºini Grele (1951–1952); referent tehnic de specialitate la
Bucureºti ºi director general adjunct al Centralei Direcþia Specialã a Consiliului de Miniºtri
Industriale de Utilaj Energetic Bucureºti (febr. (1952–ian. 1956); ºef al Secþiei mecanicã
1982–iun. 1989); membru al Comitetului de prelucrãtoare la Uzina de Maºini Agricole
partid al Sectorului 4 Bucureºti (din 1984); „Semãnãtoarea“ Bucureºti (ian.-aug. 1956);
membru al biroului Comitetului municipal de director al Uzinei de Mecanicã Finã Bucureºti
partid Bucureºti (din 1984); membru al (aug. 1956–1959); membru al Comitetului
Consiliului Naþional al Oamenilor Muncii (din orãºenesc de partid Bucureºti (dec. 1956–20
1984); director general al Centralei Industriale iun. 1963); director al uzinelor „Autobuzul“
de Utilaj Energetic Bucureºti (din iun. 1989). ºi „Vulcan“ Bucureºti (1959–29 iun. 1961);
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. secretar pentru probleme economice al
7 Olteniþei, Bucureºti (1985–1989); membru Comitetului municipal de partid Bucureºti (29
CONSTANTIN 172
iun. 1961–20 iun. 1963); deputat în Sfatul (febr.-dec. 1961); liceul, curs seral; Facultatea
popular municipal Bucureºti; director-adjunct de Economie, Academia de ªtiinþe Social-
în Ministerul Afacerilor Externe (20 iun. Politice „ªtefan Gheorghiu“ (1966–1970);
1963–1964); director al Uzinei „Autobuzul“ doctorat la Academia de ªtiinþe Social-Politice
Bucureºti (1964–1965); director-adjunct ºi „ªtefan Gheorghiu“ (1983).
director tehnic în Ministerul Industriei Chimice Profesia de bazã: lãcãtuº mecanic.
(1965–1969); inginer consilier la Centrala Activitate ºi funcþii: membru de partid
Industrialã de Mecanicã Finã ºi Aeronauticã, din 1955; secretar al organizaþiei U.T.M. din
inspector general al Direcþiei de Control (din ºcoala profesionalã (1948–1951); lãcãtuº la
1969) ºi director tehnic cu producþia al Centralei Întreprinderea de Industrializare a Sârmei Brãila
Industriale de Mecanicã Finã ºi Scule (în (1951–febr. 1953 ºi 1956–1957); activist al
1972) din Ministerul Industriei Construcþiilor Comitetului orãºenesc U.T.M. Galaþi (mai
de Maºini; deputat în Consiliul popular al 1953–nov. 1954); secretar al organizaþiei U.T.M.
municipiului Bucureºti (în 1972); director al în timpul stagiului militar (nov. 1954–1956);
Întreprinderii „Vulcan“ Bucureºti (în 1974); consultant la Cabinetul orãºenesc de partid
secretar al Comitetului judeþean de partid Ilfov Galaþi (1957–1958); asistent la Catedra de
(din 1977); preºedinte al UJCOOP Galaþi (în economie politicã a ªcolii de partid de un an
1982); vicepreºedinte al CENTROCOOP (din din Galaþi (1959–febr. 1961); consultant la
23 febr. 1982); secretar pentru probleme Cabinetul orãºenesc de partid Galaþi, secretar
organizatorice (pânã la 28 febr. 1988) ºi secretar pentru probleme de propagandã al Comitetului
pentru probleme de agriculturã (28 febr. regional U.T.M. Galaþi ºi asistent la ªcoala de
1988–22 dec. 1989) al Comitetului judeþean partid de un an de la Galaþi (dec. 1961–1965);
de partid Sibiu. consultant la Cabinetul regional de partid Galaþi
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. (1965–1966); consultant la Cabinetul judeþean
Cãrãmidari, reg. Bucureºti (1952–1957) ºi „13 de partid Vrancea (iul.-19 nov. 1970); secretar
Septembrie“, reg. Bucureºti (1961–1965). pentru probleme organizatorice al Comitetului
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, municipal de partid Focºani (19 nov. 1970–sept.
clasa a II-a (1974); „Medalia Muncii“. 1971); inspector al Corpului de control al
preºedintelui Comitetului executiv al Consiliului
popular al judeþului Galaþi (sept. 1971–febr.
CONSTANTIN LEONARD 1972); director-adjunct al ªcolii interjudeþene
(n. 14 sept. 1934, Turnu Severin) de partid Galaþi (febr. 1972–mai 1974); ºef al
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24 Secþiei organizatorice a Comitetului judeþean
nov. 1989); membru supleant al Comitetului de partid Galaþi (mai-nov. 1974); secretar pentru
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (25 mart. probleme organizatorice al Comitetului judeþean
1981–11 iul. 1986). de partid Braºov (nov. 1974–26 mart. 1981);
membru al Comisiei pentru problemele
Studii: ªcoala Profe- organizatorice de partid, de stat, ale
sionalã de Metalurgie din organizaþiilor de masã ºi obºteºti a C.C. al
Brãila (1948–1951); Cursul P.C.R. (din 27 mart. 1980); prim-secretar al
de partid de trei luni (febr.- Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
mai 1953); ªcoala de partid Comitetului executiv al Consiliului popular al
de un an din Galaþi judeþului Iaºi (26 mart. 1981–11 iul. 1986);
(1958–1959); Curs de perfec- membru al Consiliului de Stat (1 apr. 1985–13
þionare la ªcoala Superioarã dec. 1986); vicepreºedinte al Comitetului
de Partid „ªtefan Gheorghiu“ executiv al Consiliului popular al judeþului
173 CONSTANTIN
Teleorman (22 nov. 1986–4 nov. 1989); prim- nr. 2 Victoria (mart. 1958–nov. 1959); director
secretar al Comitetului judeþean de partid ºi al Întreprinderii de ªantiere Construcþii ºi
prim-vicepreºedinte al Comitetului executiv al Montaje Brazi (nov. 1959–11 oct. 1961);
Consiliului popular al judeþului Arad (4 nov.- membru al biroului Comitetului raional de
22 dec. 1989). partid Ploieºti (în 1960); secretar pentru
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. probleme economice al Comitetului regional
11 Rãducãneni, jud. Iaºi (1985–1989). de partid Ploieºti (11 oct. 1961–13 apr. 1962);
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a adjunct al ºefului Direcþiei Economice a C.C.
(1974), clasa a II-a (1984); Ordinul „Steaua al P.M.R. (13 apr. 1962–16 febr. 1964); secretar
Republicii Socialiste România“ clasa a IV-a pentru probleme economice al Comitetului
(1981). regional de partid Hunedoara (16 febr. 1964–11
nov. 1965); adjunct al ministrului Industriei
Construcþiilor de Maºini (11 nov. 1965–13
CONSTANTIN NICOLAE oct. 1969); secretar pentru probleme economice
(n. 28 mai 1925, Ploieºti) al Comitetului judeþean de partid Arad (oct.
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 1969–1972); director general al Centralei
dec. 1989); membru al Comitetului Politic Industriale de Maºini Unelte (1972–1973);
Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 secretar pentru probleme economice al
dec. 1989); preºedinte al Colegiului Central Comitetului municipal de partid Bucureºti (din
de Partid (25 mart. 1987–22 dec. 1989). 1973); preºedinte al Consiliului municipal de
control muncitoresc al activitãþii economice ºi
Studii: ªcoala elementarã sociale Bucureºti (în 1974); membru al
(1932–1939); ªcoala profe- Consiliului Central de Control Muncitoresc al
sionalã din Ploieºti (1939– Activitãþii Economice ºi Sociale (din 3 iun.
1942); Curs de normatori 1974, renumit la 27 febr. 1978); prim-secretar
(1950); Facultatea de Me- al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte
canicã, Institutul Politehnic al Comitetului executiv al Consiliului popular
Bucureºti (sept. 1950–1955); al judeþului Galaþi (27 ian. 1977–30 dec. 1978);
Universitatea Seralã de ºef al Grupului de Consilieri al Preºedintelui
Marxism-Leninism din Plo- R.S.R., cu grad de ministru secretar de stat
ieºti (1961); ªcoala Supe- (30 dec. 1978–26 mart. 1979); vicepreºedinte
rioarã de Partid „ªtefan al Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Economice
Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã (1965–1968). ºi Sociale (din 20 mart. 1979); viceprim-
Profesia de bazã: inginer mecanic. ministru al Guvernului (26 mart. 1979–22 mai
Activitate ºi funcþii: membru de partid 1982); preºedinte al Comitetului de Stat al
din aug. 1945; ucenic (1939–1942), strungar
Planificãrii (30 mart. 1979–26 mart. 1981);
(1942–febr. 1943, oct. 1944–apr. 1948 ºi oct.
vicepreºedinte al Comisiei de partid ºi de stat
1949–1950) ºi normator (pânã în sept. 1950)
pentru tipizare ºi standardizare în economie
la Rafinãria Româno-Americanã Ploieºti;
(din 1 sept. 1979); membru al biroului Comisiei
strungar la Uzinele metalurgice „Mãrgineanca“
pentru problemele cooperãrii economice ºi
ºi la ateliere particulare din Ploieºti (febr.
relaþiilor internaþionale ale partidului ºi statului
1943–oct. 1944); inginer stagiar la Uzina „1
a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980);
Mai“ Ploieºti (1955–1956); inginer principal
la Întreprinderea de Prefabricate Metalice reprezentant permanent al R.S.R. la C.A.E.R.
Ploieºti (1956–mart. 1958); director al (din 24 mart. 1981); ministrul Comerþului
Întreprinderii de Montaje Chimice ºi Rafinãrii Exterior ºi Cooperãrii Economice Internaþionale
(22 mai-22 nov. 1982); preºedinte al Consiliului
CONSTANTINESCU 174
Central al U.G.S.R. (22 nov. 1982–29 sept. (1959–1960); ºef al Serviciului C.T.C. din
1984); vicepreºedinte al Consiliului Naþional Direcþia Regionalã de Economie Forestierã
al Oamenilor Muncii (din 8 dec. 1982); Argeº (1960–1962); director al Întreprinderii
viceprim-ministru al Guvernului (29 sept. Forestiere Jiblea, jud. Vâlcea (1962–1965);
1984–15 apr. 1987); preºedinte al Consiliului secretar al Comitetului raional de partid
de coordonare a profilãrii, specializãrii ºi Râmnicu Vâlcea (1965–1966); director al
cooperãrii în industria construcþiilor de maºini Direcþiei Regionale de Economie Forestierã
ºi industria metalurgicã (din 22 oct. 1984); Argeº (1966–febr. 1968); director general al
vicepreºedinte al Consiliului central pentru Trustului Interjudeþean de Exploatarea,
tipizare, standardizare, normare ºi calitate (din Transportul ºi Industrializarea Lemnului Piteºti
31 dec. 1984); membru al Biroului executiv (febr. 1968–1969); director general al
al Consiliului de Miniºtri (în 1986). Combinatului de Exploatarea ºi Industrializarea
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. Lemnului Piteºti (1969–1973); director al
17 Giuleºti, Bucureºti (1975–1980), nr. 3 Arad- Întreprinderii Forestiere de Exploatare ºi
Sud, jud. Arad (1980–1985) ºi nr. 1 Galaþi- Transport Piteºti (1973–1974); director general
Est, jud. Galaþi (1985–1989); membru al al Centralei de Exploatare a Lemnului Bucureºti
Comisiei pentru industrie ºi activitatea (1974–29 ian. 1982); adjunct al ministrului
economico-financiarã a M.A.N. (1975–9 iul. Industrializãrii Lemnului ºi Materialelor de
1977); secretar al M.A.N. (9 iul. 1977–2 apr. Construcþii (29 ian. 1982–26 nov. 1984 ºi 18
1979). apr. 1985–1 sept. 1987); ministrul Indus-
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; trializãrii Lemnului ºi Materialelor de
Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1981, 1984), Construcþii (26 nov. 1984–28 mart. 1985 ºi 1
clasa I (1986). sept. 1987–22 dec. 1989); membru al
Comitetului de Conducere al Consiliului
Silviculturii (din 2 mart. 1983); membru al
CONSTANTINESCU Consiliului central pentru tipizare, standardizare,
GHEORGHE normare ºi calitate (din 31 dec. 1984); membru
(n. 14 iun. 1932, com. Valea Danului, jud. Argeº) al Comitetului pentru Problemele Consiliilor
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Populare (din 24 sept. 1985); membru al
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. Comisiei pentru problema cooperãrii economice
(22 nov. 1984–22 dec. 1989). ºi relaþiilor internaþionale ale partidului ºi
statului a C.C. al P.C.R. (în 1988).
Studii: Facultatea de Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Silviculturã, Institutul Poli- 4 Siret, jud. Suceava (1985–1989).
tehnic Braºov (1956); Curs Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a,
postuniversitar. clasa a II-a, clasa I; Ordinul „23 August“ clasa
Profesia de bazã: inginer a IV-a.
silvic.
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1957;
inginer silvic la Întreprinderea
CONSTANTINESCU ION
(n. 14 apr. 1930, Bucureºti)
Forestierã de Exploatare ºi
Transport Petroºani (1956– Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1957); ºef al Ocolului Silvic Petroºani 1974–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R.
(1957–1959); ºef al Serviciului producþie la (16 dec. 1987–24 nov. 1989); membru al
Întreprinderea Forestierã Petroºani Comisiei Centrale de Revizie (24 nov.-22 dec.
1989).
175 CONSTANTINESCU
Cluj (1957–1961) ºi (1970–18 iul. 1974); Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
preºedinte al Comisiei pentru afacerile externe 6 Roºiori de Vede, jud. Teleorman (1980–1989);
a Adunãrii Deputaþilor (1946–1948); preºedinte membru al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã
al M.A.N. (30 mart.-18 iul. 1974). ºi culturã a M.A.N. (din 1 apr. 1980); membru
Distincþii: Ordinul „Coroana României“ în al Comisiei pentru consiliile populare ºi
grad de Mare Ofiþer (1947); Ordinul „Steaua administraþia de stat a M.A.N. (din 1 apr. 1985).
Republicii Populare Române“ clasa I (1948);
Ordinul „Meritul Cultural“ clasa I (1949);
„Ordinul Muncii“ clasa I (1949); Ordinul CORDUNEANU CONSTANTIN
„Apãrarea Patriei“ clasa I (1949); Titlul de (n. 26 iul. 1928, Iaºi)
„Erou al Muncii Socialiste“ ºi Medalia de Aur Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
„Secera ºi Ciocanul“ (1971). 1969–28 nov. 1974).
judeþului Maramureº (6 nov. 1984–8 mart. 1986) raional de partid Orãºtie (1964–dec. 1965);
ºi Harghita (8 mart. 1986–13 ian. 1987); instructor de specialitate al Comisiei economice
membru al biroului Comitetului judeþean de a Comitetului regional de partid Hunedoara
partid Maramureº (nov. 1984–7 mart. 1986); (dec. 1965–febr. 1968); instructor de specialitate
membru al Comitetului pentru Problemele al Comisiei economice a Comitetului judeþean
Consiliilor Populare (din 24 sept. 1985); prim- de partid Alba (febr. 1968–14 iul. 1970); secretar
secretar al Comitetului judeþean de partid ºi pentru probleme economice al Comitetului
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului judeþean de partid (14 iul. 1970–27 ian. 1977)
popular al judeþului Harghita (13 ian. 1987–22 ºi vicepreºedinte al Comitetului executiv al
dec. 1989). Consiliului popular al judeþului Alba (1973–27
Distincþii: Ordinul „Tudor Vladimirescu“ ian. 1977); inspector general de stat (27 ian.
clasa a V-a; Ordinul „23 August“ clasa a IV- 1977–15 nov. 1985) ºi preºedinte al Biroului
a (1984). executiv (3 nov. 1983–15 nov. 1985) al
Inspectoratului General de Stat pentru Controlul
Calitãþii Produselor; membru al Consiliului
COSTEA GHEORGHE (VASILE) Central de Control Muncitoresc al Activitãþii
(n. 30 ian. 1933, Eforie, jud. Constanþa) Economice ºi Sociale (din 27 febr. 1978, reales
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. la 22 dec. 1983); membru al Comisiei de
1974–24 nov. 1989). partid ºi de stat pentru tipizare ºi standardizare
în economie (din 1 sept. 1979); membru al
Studii: cinci clase de liceu Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie
(1945–oct. 1950); curs de (din 2 apr. 1980); membru al Consiliului central
planificare (1951); Facultatea pentru tipizare, standardizare, normare ºi calitate
Muncitoreascã din Cluj (sept. (din 31 dec. 1984); prim-vicepreºedinte al
1953–1955); Facultatea de Comitetului executiv al Consiliului popular al
Mecanicã, Institutul Poli- judeþului Vrancea (31 dec. 1985–22 dec. 1989).
tehnic Cluj (1955–1960); Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
Cursul de perfecþionare pentru
pregãtirea politicã ºi pro-
fesionalã a cadrelor, Academia COSTESCU IULIAN
de ªtiinþe Social-Politice (n. 12 iul. 1936, sat Groºerea, com. Aninoasa,
„ªtefan Gheorghiu“. jud. Gorj)
Profesia de bazã: inginer mecanic. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
Activitate ºi funcþii: pontator la 1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R.
Întreprinderea de Construcþii nr. 12 din Petroºani (22 nov. 1984–24 nov. 1989).
(oct. 1950–nov. 1951); zilier la I.A.S. Eforie
(nov. 1951–mai 1952); statistician ºi secretar Studii: liceul teoretic
al organizaþiei U.T.C. la Comitetul de Stat (1954); Institutul de Mine
pentru Colectarea Produselor Agricole Huedin Petroºani (1954–1959);
(mai 1952–sept. 1953); secretar al organizaþiei Cursul de perfecþionare a
U.T.M. pe an ºi membru al Comitetului U.T.M. cadrelor de conducere din
pe facultate la Institutul Politehnic Cluj; economia ºi administraþia de
membru de partid din 1954; inginer tehnolog stat, Academia de ªtiinþe
(1960–1964), ºef al Serviciului producþie Social-Politice „ªtefan
(1964–dec. 1965) ºi membru al Comitetului Gheorghiu“ (1972).
de partid (1964–dec. 1965) la Uzina Mecanicã Profesia de bazã: inginer
„30 Decembrie“ Cugir; membru al Comitetului miner.
COªERU 180
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Vidra, 1954; secretar al Comitetului comunal de partid
reg. Bucureºti (1957–1961); secretar al Comisiei Satulung, jud. Maramureº.
pentru agriculturã ºi silviculturã a M.A.N. (din Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
19 mart. 1957). ªomcuta Mare, reg. Baia Mare (1952–1957).
Distincþii: „Medalia Muncii“ (1953).
CRISTEA ION
(n. 17 ian. 1920, Olteniþa, jud. Cãlãraºi; d. 1996, CRISTESCU POLIANA
Olteniþa) (DANIELA LUMINIÞA)
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. (n. 26 oct. 1954, Târgoviºte)
1974–22 nov. 1984). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec.
1982–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R.
Studii: Facultatea de (22 nov. 1984–22 dec. 1989).
Tehnologia Construcþiilor de
Maºini, Institutul Politehnic Studii: Facultatea de
Bucureºti; Curs de partid de Filozofie, Universitatea din
cinci luni; Universitatea Bucureºti (1973–1977);
Seralã de Marxism-Leninism. ªcoala Centralã a U.T.C.-ului
Profesia de bazã: inginer de trei luni, Academia de
T.C.M. ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Activitate ºi funcþii: Gheorghiu“ (1979); doctorat
membru de partid din 1947; la Academia de ªtiinþe Social-
director al ªantierului Naval Politice „ªtefan Gheorghiu“.
Olteniþa (din 1974) ºi al Întreprinderii de Profesia de bazã: profesor.
Construcþii Navale ºi Piese Turnate Olteniþa Activitate ºi funcþii:
(în 1984). membru de partid din 1974; îndrumãtor al
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a organizaþiei U.T.C. în timpul liceului; profesor
(1970). de ºtiinþe sociale la Liceul Industrial nr. 4
Târgoviºte (1977–1979); preºedinte al
Consiliului municipal al elevilor Târgoviºte
CRISTEA LUCREÞIA (din 1979); preºedinte al Consiliului judeþean
(n. 28 mai 1928, com. Sãlsig, jud. Maramureº) al elevilor Dâmboviþa (pânã la 23 febr. 1982);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. membru supleant al C.C. al U.T.C. (1980–1981);
1974–22 nov. 1984); membru al Comisiei Cen- membru (1981–1989) ºi secretar (23 febr.
trale de Revizie (22 nov. 1984–24 nov. 1989). 1982–1989) al C.C. al U.T.C.; preºedinte al
Consiliului Elevilor (23 febr.-14 mai 1982);
vicepreºedinte (14 mai 1982–16 mai 1983) ºi
Studii: ºcoala generalã; preºedinte (16 mai 1983–1989) al Consiliului
Cursul de partid de un an Naþional al Organizaþiei Pionierilor; membru
(1957); liceul. al Consiliului Sanitar Superior (din 13 aug.
Profesia de bazã: mun- 1983); membru al Comitetului de Conducere
citor agricol. al Consiliului Naþional al ªtiinþei ºi
Activitate ºi funcþii: acti- Învãþãmântului (din 31 dec. 1985);
vist al Comitetului U.F.D.R. vicepreºedinte al Consiliului Naþional al
Cehu Silvaniei (1950–1953); Femeilor (în oct. 1987); membru al Biroului
membru de partid din nov. executiv al Ministerului Educaþiei ºi
187 CRIªAN
Învãþãmântului (în 1987); membru al Consiliului Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 9
Naþional al F.D.U.S. (în dec. 1988). Bicaz, jud. Neamþ (1980–1985); membru al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Grupului Român din Uniunea Interparlamentarã
1 Iaºi-Nord-Vest, jud. Iaºi (1985–1989); secretar ºi al Comisiei pentru industrie ºi activitatea
al M.A.N. (din 1 apr. 1985). economico-financiarã a M.A.N. (din 1 apr. 1980).
CROITORU ªTEFAN
(n. 9 nov. 1923, com. Daia, jud. Giurgiu)
CROITORU NICOLAE Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
(n. 17 febr. 1946, Scorniceºti, jud. Olt) 1974–23 nov. 1979).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R. Studii: Facultatea de Me-
(16 dec. 1987–22 dec. 1989). canicã, Institutul Politehnic
Bucureºti; ªcoala Superioarã
Studii: ªcoala profesionalã de Partid „ªtefan Gheorghiu“.
din Moreni (1961–1964); Profesia de bazã: inginer
Facultatea de Filozofie, curs mecanic.
fãrã frecvenþã (1975); In- Activitate ºi funcþii:
stitutul central pentru pre- membru de partid din 1948;
gãtirea cadrelor de conducere vicepreºedinte al Consiliului
din economie ºi administraþia Central de Control Munci-
de stat, Academia de ªtiinþe toresc al Activitãþii Eco-
Social-Politice „ªtefan Gheor- nomice ºi Sociale (27 oct. 1979–31 mart. 1988).
ghiu“; doctorat în filozofie la
Academia de ªtiinþe Social-
Politice „ªtefan Gheorghiu“ (1983). CSILLAG ANDREI
Profesia de bazã: lãcãtuº. (n. 13 apr. 1935, Dej, jud. Cluj)
Activitate ºi funcþii: membru de partid Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
din 1967; lãcãtuº mecanic la Uzina de Aluminiu 1979–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
din Slatina (1964–1966 ºi 1968–1969); secretar (24 nov.-22 dec. 1989).
pentru probleme de propagandã ºi culturã
(1969–1971) ºi prim-secretar (1971–1972) al Naþionalitatea: maghiarã.
Comitetului orãºenesc U.T.C. Slatina; adjunct Studii: ªcoala Medie Tehnicã Metalurgicã
de ºef de secþie (1972–1973) ºi secretar (1973–în din Cluj (1948–1952); Facultatea de Mecanicã,
1976) al C.C. al U.T.C.; membru al Comisiei Institutul Politehnic din Cluj (1958–1963);
Naþionale de Demografie (din 27 febr. 1974); Cursul de cinci luni pentru perfecþionarea
membru al Comisiei Electorale Centrale (din cadrelor cu studii superioare, Academia de
9 ian. 1975); vicepreºedinte al Biroului executiv ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“;
CSUCSUJ 190
1969) la ziarul „Scânteia“; adjunct al ºefului Popular Raional Cluj (1957–1965); ºef al
Secþiei Presã a C.C. al P.C.R. (20 mart. 1969–24 Direcþiei Judiciare pentru Cauze Civile a
febr. 1970); consilier al C.C. al P.C.R. (24 Procuraturii Generale (1965–14 febr. 1972);
febr. 1970–9 febr. 1971); prim-adjunct al ºefului membru al Comitetului executiv al Consiliului
Secþiei Presã a C.C. al P.C.R. (9 febr. 1971–2 Central al Asociaþiei Juriºtilor (din 1966); ºef
febr. 1973); director general al Direcþiei de sector la Secþia pentru Probleme Militare
Generale a Presei ºi Tipãriturilor (2 febr. ºi de Justiþie a C.C. al P.C.R. (14 febr. 1972–23
1973–1975); membru al biroului Consiliului iul. 1975); secretar al preºedintelui R.S.R. (iul.
General al A.R.L.U.S. (din 1974); preºedinte 1975–3 nov. 1982); membru (23 iul. 1975–22
al Comitetului pentru Presã ºi Tipãrituri (1975–8 dec. 1989) ºi secretar (23 iul. 1975–3 nov.
febr. 1977); director general al AGERPRES (8 1982) al Consiliului de Stat; secretar al Biroului
febr. 1977–12 sept. 1983); preºedinte al Uniunii executiv al Consiliului Naþional al Oamenilor
Ziariºtilor (în 1981–în 1985); membru al Muncii din industrie, construcþii, transporturi,
Consiliului Naþional al F.D.U.S. (din 24 nov. circulaþia mãrfurilor ºi finanþe (în 1982); ºef
1981); redactor-ºef al ziarului „Scânteia“ (12 al Secþiei Cancelarie a C.C. al P.C.R. (3 nov.
sept. 1983–22 mai 1984); preºedinte al 1982–22 dec. 1989); secretar al Comisiei
Departamentului Cultelor (30 mai 1984–22 dec. centrale pentru organizarea proceselor de
1989). producþie ºi valorificarea superioarã a materiilor
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. prime ºi materialelor (în 1988).
5 Târnãveni, jud. Mureº (1975–1980); secretar Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 5
al Comisiei constituþionale ºi juridice a M.A.N. Pogoanele, jud. Buzãu (1980–1985) ºi nr. 4
(din 22 mart. 1975). Dragalina, jud. Cãlãraºi (1985–1989).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
(1956); Ordinul „Steaua Republicii Populare (1967), clasa I (1984); Ordinul „Tudor
Române“ clasa a IV-a (1962). Vladimirescu“ clasa a V-a (1972), clasa a II-
a (1981, 1984).
CURTICEANU SILVIU
(n. 15 oct. 1933, Timiºoara) CUªNIR IOAN
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. (n. 1942, com. Moldoviþa, jud. Suceava)
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-
(23 nov. 1979–22 dec. 1989); membru 22 dec. 1989).
supleant al Comitetului Politic Executiv al
C.C. al P.C.R. (24 nov.-22 dec. 1989); Studii: Facultatea de
membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. Chimie Industrialã; Institutul
(22 mart. 1984–22 dec. 1989). central pentru pregãtirea ca-
drelor de conducere din
Studii: Facultatea de economie ºi administraþia de
Drept, Universitatea din Cluj stat, Academia de ªtiinþe Social-
(1953–1957); doctorat în Politice „ªtefan Gheorghiu“.
ºtiinþe juridice la Universitatea Profesia de bazã: inginer
din Cluj (1967). chimist.
Profesia de bazã: jurist. Activitate ºi funcþii:
Activitate ºi funcþii: membru de partid din 1968;
membru de partid din 1959; director tehnic al Combinatului de Fibre,
judecãtor la Tribunalul Celulozã ºi Hârtie Suceava (1985–1989).
193 CZÉGÉ
armatei Republicii Populare Române“ (1958); clasa a III-a (1964); Medalia „A V-a aniversare
Medalia „40 de ani de la înfiinþarea P.C.R.“ a R.P.R.“ (1952); „Ordinul Muncii“ clasa a
(1961); Medalia „În cinstea încheierii III-a (1953), clasa I (1962); Medalia „10 ani
colectivizãrii agriculturii“ (1962); „Ordinul de la înfiinþarea primelor unitãþi ale Armatei
Muncii“ clasa a III-a; Ordinul „23 August“ Populare Române“ (1958); Ordinul „23 August“
clasa a IV-a; Ordinul „Steaua Republicii clasa a V-a, clasa a IV-a (1959), clasa a II-a
Populare Române“ clasa a II-a (1964). (1965).
Comitetului judeþean de partid Vrancea; director (din 15 ian. 1958); ministrul Cãilor Ferate (3
general al Direcþiei generale judeþene pentru iun. 1966–19 aug. 1969); preºedinte al
agriculturã Vrancea (ian. 1986–febr. 1988); Consiliului Central al U.G.S.R. (14 aug.
preºedinte al C.A.P. Tâmboeºti (febr. 1969–11 febr. 1971); ministrul Transporturilor
1988–1989). (11 febr.-1 apr. 1971); ministrul Transporturilor
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. ºi Telecomunicaþiilor (1 apr. 1971–13 oct. 1972);
6 Gugeºti, jud. Vrancea (1980–1985); membru preºedinte al UCECOM (13 oct. 1972–4 febr.
al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi 1977).
gospodãrirea apelor a M.A.N. (din 1 apr. 1980). Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a. Teleajen, reg. Ploieºti (1952–1957), Rahova,
Bucureºti (1957–1961), „Vasile Roaitã“, reg.
Bucureºti (1961–1965), nr. 14 Gara de Est,
DÃNÃLACHE FLORIAN Bucureºti (1965–1969), nr. 2 Buzãu Nord-Est,
(n. 9 iul. 1915, Bucureºti; d. 1984, Bucureºti) jud. Buzãu (1969–1975) ºi nr. 4 Huºi, jud.
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec. Vaslui (1975–1980); preºedinte al Comisiei
1955–23 nov. 1979); membru supleant al pentru agriculturã ºi silviculturã a M.A.N. (din
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (23 19 mart. 1957); preºedinte al Comisiei pentru
iul. 1965–1 dec. 1967); membru al probleme de apãrare a M.A.N. (din 19 mart.
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1 1965).
dec. 1967–28 nov. 1974). Distincþii: Medalia „Eliberarea de sub jugul
fascist“; Medalia „A V-a aniversare a R.P.R.“
Studii: ªcoala profesionalã (1952); Ordinul „Steaua Republicii Populare
C.F.R. (1929–1933); ªcoala Române“ clasa a III-a (1954); „Ordinul Muncii“
Superioarã de ªtiinþe Sociale clasa a II-a (1957), clasa I (1964); Ordinul „23
„A.A. Jdanov“ (doi ani); August“ clasa a III-a (1959), clasa a II-a (1974);
ªcoala Superioarã de Partid Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a
„ªtefan Gheorghiu“; Facul- (1966); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“
tatea de Economie Generalã, ºi Medalia de Aur „Secera ºi Ciocanul“ (1971).
Academia de Studii
Economice Bucureºti.
Profesia de bazã: strungar. DÃNICÃ PETRE
Activitate ºi funcþii: ucenic (n. 28 iun. 1927, Giurgiu; d. 2001, Bucureºti)
(1929–1933) ºi strungar (din 1933) la Atelierele Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–24
C.F.R. Bucureºti-Nord; membru de partid din nov. 1989); membru supleant al Comitetului
nov. 1944; activist al Comitetului orãºenesc Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov.
de partid Bucureºti (din 1945); secretar pentru 1979–8 oct. 1982).
probleme de propagandã la Comitetul regional
de partid Prahova (în febr. 1952); comandant Studii: ªcoala profesionalã
al Direcþiei Trupelor de Grãniceri (pânã la 23 de ucenici din Giurgiu
sept. 1954); prim-secretar al Comitetului (1942–1946); Curs de partid
orãºenesc de partid Bucureºti (23 sept. 1954–4 de o lunã (febr.-mart. 1947);
apr. 1956); membru al Consiliului Militar al Curs de partid de trei luni (iul.
Comandamentului Apãrãrii Antiaeriene a 1949); liceul; ªcoala
Teritoriului (pânã la 4 apr. 1956); membru al Superioarã de Partid „ªtefan
Consiliului Militar al Regiunii a 2-a Militare Gheorghiu“ (1953–1956);
(din 4 apr. 1956); membru al Prezidiului M.A.N. Facultatea de Economie
201 DÃNILÃ
maistru chimist ºi secretar al Comitetului de iul. 1970); ºef al Secþiei organizatorice (17
partid la Combinatul de Îngrãºãminte Chimice iul.-15 dec. 1970) ºi secretar pentru probleme
Slobozia (oct. 1979–22 dec. 1989); membru organizatorice (1971–3 febr. 1977) la Comitetul
al Biroului executiv al Consiliului naþional al judeþean de partid Arad; adjunct al ºefului
oamenilor muncii din industrie, construcþii, Secþiei Propagandã a C.C. al P.C.R. (3 febr.-
transporturi, circulaþia mãrfurilor ºi finanþe (în 8 iul. 1977); membru al biroului Comitetului
nov. 1982). judeþean de partid ºi prim-vicepreºedinte al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Comitetului executiv al Consiliului popular al
1 Slobozia, jud. Ialomiþa (1980–1985); membru judeþului Arad (8 iul. 1977–1979).
al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
gospodãrirea apelor a M.A.N. (din 1 apr. 1980).
partid Timiº (nov. 1984–1989); membru al Cãrbunelui din Ploieºti (1976–1977); instructor
Comitetului de Conducere al Consiliului de specialitate al Consiliului judeþean de control
Naþional pentru ªtiinþã ºi Învãþãmânt (din 31 muncitoresc al activitãþii economice ºi sociale
dec. 1985); profesor la Institutul Politehnic Prahova (1977–nov. 1985); preºedinte al
Timiºoara (din sept. 1989). Comitetului judeþean al femeilor ºi membru al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. biroului Comitetului judeþean de partid Prahova
4 Timiºoara Sud-Vest, jud. Timiº (1985–1989); (mart. 1978–27 sept. 1989); membru al
vicepreºedinte al Grupului parlamentarilor Consiliului Naþional al Femeilor (apr. 1978–22
români pentru securitate ºi cooperare în Europa dec. 1989); secretar pentru probleme sociale
(din 1 apr. 1985). al Comitetului judeþean de partid Prahova
Distincþii: Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa (nov. 1985–27 sept. 1989); membru al Comisiei
a III-a. Naþionale de Demografie (în 1986); prim-
vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular al judeþului Suceava (27
DIACONESCU ALEXANDRINA sept.-22 dec. 1989).
(n. RÂMBU)
(n. 18 iul. 1936, com. Brãneºti, jud. Dâmboviþa;
d. 1997, Bucureºti) DIACONESCU (DEACONESCU)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. ATANASE
1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R. (n. 23 dec. 1918, sat Izvoru de Jos, com.
(24 nov.-22 dec. 1989). Vedea, jud. Argeº; d. 1974, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
Studii: ªcoala generalã 1965–12 aug. 1969).
(1950); Liceul teoretic din
Târgoviºte (1950–1954); Fa- Studii: ªcoala de Arte ºi
cultatea de Economie Gene- Meserii din Piteºti (1931–
ralã, Academia de Studii 1936); Liceul industrial
Economice Bucureºti (1960– (1936–1940); Facultatea de
1965); Curs postuniversitar de Chimie Industrialã, Institutul
filozofie-sociologie, Acade- Politehnic Bucureºti (dec.
mia de ªtiinþe Social-Politice 1949–1953).
„ªtefan Gheorghiu“; Univer- Profesia de bazã: inginer
sitatea Politicã ºi de Conducere. chimist.
Profesia de bazã: economist. Activitate ºi funcþii: ºef
Activitate ºi funcþii: contabil la Între- de echipã (nov. 1942–1943),
prinderea Bucegi din Pucioasa (1954–1957) ºi ºef al Biroului tehnic (1943–1948) ºi ºef al
la Termocentrala Doiceºti (1957–1960); Secþiei de investiþii (1948–dec. 1949) la Fabrica
economist (1965–1971) ºi membru al biroului „Nitramonia“ Fãgãraº; secretar al sindicatului
organizaþiei de bazã (1970–1971) la funcþionarilor publici din Fãgãraº (1943–dec.
Întreprinderea de Reparat Utilaj Petrolier din 1949); membru de partid din nov. 1945;
Teleajen; membru de partid din 1970; secretar al celulei de partid (nov. 1945–dec.
economist principal, membru al grupei sindicale 1949) ºi membru al Comitetului de partid la
ºi al Comisiei de femei la Combinatul Fabrica „Nitramonia“ Fãgãraº (1946–dec.
Cãrbunelui din Ploieºti (1971–1977); secretar 1949); ºef de secþie cu probleme speciale ºi
adjunct pentru probleme de propagandã al dispecer-ºef la Ministerul Metalurgiei ºi
biroului organizaþiei de bazã de la Combinatul Industriei Chimice (1951–1956); director
DIACONESCU 208
(în mart. 1969–în aug. 1971); membru al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
Consiliului Economic (22 mart. 1969–în oct. 5 Târgu Frumos, jud. Iaºi (1975–1980), nr. 7
1973); preºedinte al Consiliului ªtiinþific Aleºd, jud. Bihor (1980–1985) ºi nr. 6 Anina,
Metodologic al Direcþiei Centrale de Statisticã jud. Caraº-Severin (1985–1989); preºedinte al
ºi membru al Prezidiului Academiei de ªtiinþe Comisiei pentru industrie ºi activitatea
Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“ (în oct. economico-financiarã a M.A.N. (1 apr. 1980–30
1973); secretar general al Consiliului Suprem dec. 1981).
al Dezvoltãrii Economice ºi Sociale (în oct. Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
1973–1989); ministru secretar de stat ºi prim- (1965); Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa a
vicepreºedinte al Comitetului de Stat al III-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii
Planificãrii (15 mai 1972–8 ian. 1979); membru Socialiste România“ clasa a III-a (1971);
corespondent al Academiei R.S.R. (din 1 mart. Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1981
1974); consilier al preºedintelui R.S.R. (8 ian. ºi 1984).
1979–26 mart. 1981); membru al Comisiei
pentru problemele cooperãrii economice ºi
relaþiilor internaþionale ale partidului ºi statului DOBRESCU MIU
a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); preºedinte (n. 30 ian. 1927, Bucureºti; d. 1994, Bucureºti)
al Comitetului de Stat al Planificãrii (26 mart. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
1981–3 nov. 1982); viceprim-ministru al 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al
Guvernului (30 mart. 1981–21 mai 1982); P.C.R. (12 aug. 1969–22 dec. 1989); membru
preºedinte al Comisiei guvernamentale pentru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al
raþionalizarea sistemului de evidenþã în unitãþile P.C.R. (12 aug. 1969–28 nov. 1974); membru
socialiste (30 aug. 1982–19 mai 1983); prim- supleant al Comitetului Politic Executiv al
vicepreºedinte, cu grad de ministru secretar de C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–22 nov. 1984);
stat, al Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi membru al Comitetului Politic Executiv al
Tehnologie (19 mai 1983–13 dec. 1988); C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22 dec. 1989);
membru al Consiliului Central de Control membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (8
Muncitoresc al Activitãþii Economice ºi Sociale oct. 1982–22 nov. 1984); secretar al Colegiului
(22 dec. 1983–în mart. 1985); membru al Central de Partid (pânã la 22 mart. 1984);
Consiliului central pentru tipizare, standardizare, preºedinte al Colegiului Central de Partid
normare ºi calitate (din 31 dec. 1984); (22 mart. 1984–25 mart. 1987).
vicepreºedinte al Comitetului de Conducere al
Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Învãþãmânt Studii: ªcoala de elevi
(din 31 dec. 1985); ministru secretar de stat meseriaºi C.F.R. (1940–
la Preºedinþia R.S.R. ºi consilier al secretarului- 1944); Curs pentru educatori
general al P.C.R. (13 dec. 1988–22 dec. 1989); de douã luni (1947); ªcoala
membru al Asociaþiei Internaþionale de de un an „Filimon Sârbu“ a
Contabilitate Naþionalã de la Paris. C.C. al U.T.M. (1951–1952);
Lucrãri: Ritmul creºterii economice (1968); ªcoala Centralã a Comso-
Structura economiei româneºti (1969); Balanþa molului de la Moscova (oct.
legãturilor dintre ramuri - instrument de analizã 1953–sept. 1954); Facultatea
structuralã a economiei (1970); Corelaþia dintre de Filologie.
acumulare ºi consum (1971); Cu privire la Profesia de bazã: strungar.
modelarea corelaþiei fundamentale a utilizãrii Activitate ºi funcþii: ucenic (1940–1944),
venitului naþional (1972); Macrociclul economic strungar (1944–febr. 1948) ºi responsabil cu
optimal (1983); Mãsurarea economicã (1989). munca de tineret în biroul celulei de partid pe
DOBRIN 220
secþie (1947–febr. 1948) la Atelierele C.F.R. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); ºef al Secþiei
Griviþa; membru de sindicat (1944); membru Relaþii Externe ºi Cooperare Economicã
al U.T.C. (1944); membru de partid din aug. Internaþionalã a C.C. al P.C.R. (9 aug. 1982–22
1945; educator ºi secretar al Comitetului U.T.M. mart. 1984); preºedinte al Consiliului Central
la Centrul ºcolar C.F.R. Pãltiniº, jud. Sibiu al U.G.S.R. (3 febr. 1987–22 dec. 1989).
(febr. 1948–sept. 1949); instructor ºi ºef al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
Sectorului propagandã la Comitetul judeþean 14 Podu Iloaiei, jud. Iaºi (1969–1975), nr. 7
U.T.M. Ciuc (sept. 1949–1950); secretar al Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
Comitetului regional U.T.M. ºi deputat în Sfatul (1975–1980), nr. 10 Segarcea, jud. Dolj
popular al Regiunii Autonome Maghiare (1980–1985) ºi nr. 4 Bãbeni, jud. Vâlcea
(1950–1951); instructor al Secþiei Propagandã (1985–1989); vicepreºedinte (22 mart. 1975–1
ºi Agitaþie a C.C. al U.T.M. (iun.-dec. 1952); apr. 1980) ºi membru (20 dec. 1983–1 apr.
ºef al Secþiei propagandã ºi agitaþie (dec. 1985) al Comisiei pentru politica externã ºi
1952–iun. 1953) ºi secretar (iun.-oct. 1953) al cooperarea economicã internaþionalã a M.A.N.;
Comitetului orãºenesc U.T.M. Bucureºti; preºedinte al Comisiei pentru consiliile populare
membru al C.C. al U.T.M, al Comitetului ºi administraþia de stat a M.A.N. (1 apr. 1980–1
regional U.T.M. Bucureºti ºi al Comitetului apr. 1985).
orãºenesc U.T.M. Bucureºti (din aug. 1954); Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
instructor pentru probleme de tineret al Secþiei Populare Române“ clasa a IV-a (1962); Ordinul
Organizatorice a C.C. al P.M.R. (sept. „23 August“ clasa a V-a (1964), clasa a II-a
1954–1958); instructor al Secþiei Organizaþii (1974), clasa I (1987); Ordinul „Tudor
de Masã a C.C. al P.M.R. (1958–31 mart. 1962); Vladimirescu“ clasa a III-a (1966); Ordinul
ºef de sector la Secþia Organizaþii de Partid a „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa
C.C. al P.M.R. (31 mart. 1962–13 apr. 1965); a II-a (1971); Ordinul „Muncii“ clasa a III-a,
ºef al Sectorului probleme statutare ºi adjunct a II-a (1981); Titlul de „Erou al Muncii
al ºefului Secþiei Organizaþii de Partid a C.C. Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
al P.M.R./P.C.R. (13 apr. 1965–1966); membru Ciocanul“ (1974).
al biroului Consiliului ªtiinþific al Institutului
de Istorie a P.C.R. (18 oct. 1965–1966); prim-
secretar al Comitetului regional de partid Iaºi DOBRIN TAMARA (MARIA)
(1966–febr. 1968); prim-secretar al Comitetului (n. 18 iun. 1925, com. Ghimeº-Fãget, jud.
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului Bacãu; d. 5 mart. 2002, Bucureºti)
executiv al Consiliului popular al judeþului Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
Iaºi (febr. 1968–15 iul. 1971); ºef al Secþiei 1974–3 nov. 1976); membru al C.C. al P.C.R.
Propagandã a C.C. al P.C.R. (15 iul. (3 nov. 1976–22 dec. 1989).
1971–1972); prim-secretar al Comitetului
judeþean de partid Suceava (1972–8 nov. 1976); Studii: Facultatea de Me-
membru al Consiliului de Stat (29 iul. 1975–8 dicinã, Institutul de Medicinã
nov. 1976); preºedinte al Biroului executiv al ºi Farmacie Bucureºti
Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste (2 (1944–1946); Facultatea de
nov. 1976–1 sept. 1979); prim-secretar al Filozofie, Universitatea din
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al Bucureºti (1944–1949); Fa-
Comitetului executiv al Consiliului popular al cultatea de Filologie; Univer-
judeþului Dolj (16 oct. 1979–9 aug. 1982); sitatea Seralã de Marxism-
membru al Consiliului Naþional al F.D.U.S. Leninism; Universitatea
(din 18 ian. 1980); membru al Comisiei pentru Politicã ºi de Conducere.
problemele de cadre de partid ºi de stat a C.C.
221 DOBROVICI
Republicii Populare Române“ clasa a V-a Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
(1957), clasa a IV-a (1965); Ordinul „23 August“ 11 Vinga, reg. Banat (1965–1969), nr. 6
clasa a V-a (1959), clasa a III-a (1974); Ordinul Orþiºoara, jud. Timiº (1969–1975) ºi nr. 9
„Tudor Vladimirescu“ clasa a III-a (1971); Sânnicolau Mare, jud. Timiº (1980–1985);
Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ ºi Medalia membru al Comisiei pentru agriculturã,
de Aur „Secera ºi Ciocanul“ (1974). silviculturã ºi gospodãrirea apelor a M.A.N.
(din 1 apr. 1980).
Distincþii: „Medalia Muncii“; „Ordinul
DOGGENDORF NICOLAE Muncii“ clasa a II-a, clasa I; Medalia „În cinstea
(n. 4 ian. 1930, com. Cãrpiniº, jud. Timiº) încheierii colectivizãrii agriculturii“ (1962);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. Medalia „A XX-a aniversare a eliberãrii patriei“
1965–12 aug. 1969 ºi 28 nov. 1974–23 nov. (1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a
1979); membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. V-a (1966), clasa a IV-a; Titlul de „Erou al
1979–22 nov. 1984). Muncii Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera
ºi Ciocanul“ (1972).
Naþionalitatea: germanã.
Studii: ªcoala profesionalã
din com. Cãrpiniº (1945– DOICARU NICOLAE
1948); ªcoala medie tehnicã (n. 21 apr. 1922, sat Dolhãuþi, com. Cârligele,
de maiºtri agricoli din Oradea, jud. Vrancea; d. 1990, Adjud, jud. Vrancea)
curs fãrã frecvenþã (1955– Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1958); ªcoala de maiºtri 1974–23 nov. 1979).
agricoli din Lugoj (1959–
1962); Facultatea de Agro- Studii: ªcoala primarã din
nomie; Universitatea Seralã com. Cârligele (1930–1937);
de Marxism-Leninism; Uni- Gimnaziul industrial din
versitatea Politicã ºi de Conducere. Focºani (1937–1941); Cursul
Profesia de bazã: lãcãtuº mecanic. de ºase luni pentru radio-
Activitate ºi funcþii: membru al U.T.C. telegrafiºti la P.T.T.R. Bucu-
(1947); membru al Comitetului U.T.C. din reºti (1941); ªcoalã de
ºcoala profesionalã (1947–1948); revizor tehnic subofiþeri transmisiuni (1942–
la Centrul Mecanic Timiºoara (1948–1951); mart. 1944); liceul (1960);
mecanic-ºef (1951–1953) ºi director ªcoala Superioarã de Partid
(1953–1978) al S.M.A. Orþiºoara, jud. Timiº; „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã
membru de partid din 1953; membru al frecvenþã (1960–1963); Facultatea de Economie
biroului Comitetului comunal de partid Generalã, Academia de Studii Economice
Orþiºoara (din 1959); membru al biroului Bucureºti, prin examene de diferenþã (1967).
Comitetului raional de partid Arad (1963–mart. Profesia de bazã: radiotelegrafist.
1968); membru al Comitetului executiv al Activitate ºi funcþii: suboficiant la P.T.T.R.
Consiliului popular raional Arad; membru al Bucureºti (nov. 1941–1942); sergent major
Comitetului regional de partid Banat (1963–febr. (mart. 1944); comandant de pluton la Compania
1968); membru al Consiliului Superior al nr. 132 de Transmisiuni Constanþa ºi la Plutonul
Agriculturii (din 10 febr. 1966); membru al radio Basarabi, jud. Constanþa (mart.-25 aug.
Comitetului judeþean de partid Timiº (febr. 1944); comandant de pluton pe frontul de vest
1968–22 dec. 1989); director al Trustului (25 aug. 1944–1945); membru de partid din
S.M.A. Timiº (1978–1989). ian. 1945; comisar pe linie de poliþie ºi siguranþã
223 DOMOKOª
Republicii Populare Române“ clasa a V-a (30 ian. 1985–22 dec. 1989); vicepreºedinte
(1957), clasa a IV-a, clasa a II-a (1964); Ordinul al Consiliului Naþional pentru Educaþie Fizicã
„23 August“ clasa a V-a (1959), clasa I (1971); ºi Sport (1985–1989).
Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966); Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Ordinul „Meritul Agricol“ clasa a II-a (1974); 7 Blaj, jud. Alba (1985–1989); secretar al
Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a (1974). Comisiei pentru sãnãtate, muncã, asigurãri
sociale ºi protecþia mediului a M.A.N. (din 1
apr. 1985).
DRÃGAN DINU
(n. 22 febr. 1953, Bucureºti; d. 1999, Bucureºti)
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24 DRÃGAN IANCU
nov. 1989); membru al Colegiului Central (n. 24 apr. 1927, sat Plugova, com. Mehadia,
de Partid (pânã la 22 nov. 1984). jud. Caraº-Severin; d. mai 1988, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
Studii: liceul; Curs U.T.C. 1974–22 nov. 1984); membru al Comisiei
de douã luni; Facultatea de Centrale de Revizie (22 nov. 1984–mai 1988).
ªtiinþe Politice ºi Economice,
Academia de ªtiinþe Social- Studii: ªcoala Generalã
Politice „ªtefan Gheorghiu“, din Mehadia (1934–1940);
curs fãrã frecvenþã (1979– ªcoala medie tehnicã din
1984); doctorand la Academia Reºiþa, curs seral (1945–
de ªtiinþe Social-Politice 1949); Institutul Siderurgic
„ªtefan Gheorghiu“ (în 1989). Timiºoara (1949–1951), trans-
Profesia de bazã: turnãtor. ferat la Facultatea de Meta-
Activitate ºi funcþii: lurgie, Institutul Politehnic
turnãtor (1970–1980) ºi secretar al Comitetului Bucureºti (1951–1954); doc-
U.T.C. (1975–1980) la Întreprinderea de Utilaj torat în deformãri plastice ºi
Chimic „Griviþa Roºie“; membru de partid tratamente termice la Institutul
din 1972; preºedinte al Consiliului tineretului de Oþeluri ºi Aliaje Neferoase din Moscova
muncitoresc al Comitetului municipal U.T.C. (1960–1963); Cursul CEPECA, Academia de
Bucureºti (1975–1980); secretar pentru ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“.
probleme de pregãtire a tineretului pentru Profesia de bazã: inginer metalurgist.
apãrarea patriei ºi sportului (1980–1981) ºi Activitate ºi funcþii: ucenic (1941–1945) ºi
prim-secretar (1981–20 ian. 1983) al lãcãtuº (1945–1949) la Uzinele Metalurgice
Comitetului municipal U.T.C. Bucureºti; Reºiþa; membru al Comitetului U.T.C. din ºcoala
membru al Biroului C.C. al U.T.C. (din 1980); medie tehnicã (1946); membru al Comitetului
membru al Consiliului Naþional al F.D.U.S. U.T.C. din facultate; membru de partid din
(din 24 nov. 1981); secretar pentru probleme 1955; cercetãtor ºi cercetãtor principal la Centrul
organizatorice (20 ian. 1983–1985) ºi secretar de Cercetãri Metalurgice Bucureºti
pentru probleme organizatorice ºi de cadre (1954–1960); asistent (din 1954) ºi ºef de lucrãri
(1985–22 dec. 1989) al C.C. al U.T.C.; (pânã în 1960) la Facultatea de Metalurgie a
preºedinte al Consiliului Tineretului Institutului Politehnic Bucureºti; ºef al Secþiei
Muncitoresc (din 20 ian. 1983); membru al deformãri plastice (din 1963), director adjunct
Consiliului Central de Control Muncitoresc al (pânã în 1968), director (1968–1974), director
Activitãþii Economice ºi Sociale (din 22 dec. general (1974–febr. 1986) ºi inginer proiectant
1983); membru al Comisiei Electorale Centrale principal gradul I (febr. 1986–mai 1988) la
DRÃGAN 228
Industrial nr. 1 din Reºiþa (sept. 1968–1989); al Biroului executiv al Consiliului Naþional al
membru al Comitetului judeþean de partid Cercetãrii ªtiinþifice (30 dec. 1965–9 febr.
Caraº-Severin (în 1971); membru supleant al 1968); ºef al Inspecþiei de stat pentru protecþia
biroului Comitetului judeþean de partid Caraº- muncii din cadrul Ministerului Muncii, cu
Severin (mart. 1971–în iul. 1972); membru al grad de adjunct de ministru (9 febr. 1968–20
Consiliului Naþional al F.U.S. (în iul. 1972); mart. 1969); prim-secretar al Comitetului
membru al Consiliului oamenilor muncii de judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului
naþionalitate germanã (în iul. 1972). executiv al Consiliului popular al judeþului
Mehedinþi (20 mart. 1969–18 dec. 1972);
ministru secretar de stat la Ministerul Industriei
DUDAª TRAIAN Construcþiilor de Maºini Grele (18 dec. 1972–30
(n. 20 nov. 1927, com. Rieni. jud. Bihor) mart. 1974); membru al Consiliului Naþional
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. pentru Protecþia Mediului Înconjurãtor (din 9
mart. 1974); ministrul Transporturilor ºi Tele-
1969–21 iul. 1972); membru al C.C. al P.C.R.
comunicaþiilor (30 mart. 1974–27 oct. 1979);
(21 iul. 1972–24 nov. 1989); membru al
membru al Comisiei pentru probleme de cadre
Comisiei Centrale de Revizie (23 iul. 1965–12
de partid ºi de stat a C.C. al P.C.R. (din 3 nov.
aug. 1969).
1976); ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar
al R.S.R. în U.R.S.S. (2 febr. 1980–30 oct.
Studii: ªcoala Specialã de 1986); ministru secretar de stat la Ministerul
Cadre C.F.R. de la Cluj Comerþului Exterior ºi Cooperãrii Economice
(1949–1951); Facultatea de Internaþionale (17 ian.-14 sept. 1987).
Mecanicã, Institutul Poli- Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
tehnic Bucureºti (1951–1956); 9 Balº, jud. Olt (1975–1980).
doctorat la Institutul Poli- Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
tehnic Bucureºti (1972). (1959), clasa a II-a (1965), clasa I (1974);
Profesia de bazã: inginer Ordinul „23 August“ clasa a IV-a (1964), clasa
mecanic. a II-a (1972); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
Activitate ºi funcþii: ucenic clasa a V-a (1966); Ordinul „Steaua Republicii
la Depoul C.F.R. Arad Socialiste România“ clasa a III-a (1971).
(1942–1946); lãcãtuº la
Depoul C.F.R. Oradea (1946–1949); membru
de partid din 1947; membru al Biroului C.C.
al U.T.M. (din aug. 1954); asistent, lector,
DUDÃU GHEORGHE
(n. 20 mai 1944, com. Stãneºti, jud. Gorj)
conferenþiar universitar ºi ºef al Catedrei de
motoare cu ardere internã pentru tracþiune Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-
feroviarã a Facultãþii de Transporturi din 22 dec. 1989).
Institutul Politehnic Bucureºti (1956–1965); Studii: liceul; ªcoala teh-
secretar al Comitetului orãºenesc de partid nicã de maiºtri; ªcoala de
Bucureºti (2 iul. 1956–14 ian. 1957); inginer partid de un an.
stagiar la Depoul C.F.R. Bucureºti Cãlãtori Profesia de bazã: maistru
(14 ian. 1957–1958); ºef al Depoului de mecanic.
Automotoare Bucureºti (pânã la 14 aug. 1958); Activitate ºi funcþii:
secretar al Comitetului orãºenesc de partid membru de partid din 1966;
Bucureºti (14 aug. 1958–25 oct. 1965); membru ºef de brigadã ºi secretar al
al Comisiei Electorale Centrale (din 6 ian. Comitetului de partid la Între-
1965); ºef al Secþiei de ªtiinþã ºi Artã a C.C. prinderea Minierã Rovinari
al P.M.R. (25 oct.-30 dec. 1965); secretar general (1984–1989).
DULAMÃ 238
membru (11 sept. 1978–13 apr. 1985) ºi ºi de U.T.M. a Direcþiei Organizatorice a C.C.
vicepreºedinte al Biroului executiv (13 apr. al P.M.R. (ian. 1949–apr. 1954); inspector al
1985–22 dec. 1989) al Consiliului Culturii ºi C.C. al P.M.R. (apr.-11 mai 1954); prim-secretar
Educaþiei Socialiste; membru al Comisiei al Comitetului regional de partid Galaþi (11 mai
Naþionale de Demografie (în 1986); membru 1954–6 iul. 1957 ºi 17 iun. 1960–aug. 1961);
al Consiliului de conducere al Centrului naþional adjunct al ºefului Secþiei Agrare a C.C. al
pentru promovarea prieteniei ºi colaborãrii cu P.M.R. (aug. 1961–aug. 1962); director adjunct
alte popoare (în ian. 1988). la Comitetul de Stat pentru Coordonarea Acti-
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. vitãþii Organelor Locale ale Administraþiei de
Stat (aug. 1962–4 apr. 1966); director general
adjunct al Direcþiei Generale a Recrutãrii ºi
DULGHERU RADU Repartizãrii Forþelor de Muncã (din 4 apr. 1966).
(n. 4 mart. 1914, Isaccea, jud. Tulcea; d. 1991, Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Viziru,
Bucureºti) reg. Galaþi (1957–1961) ºi nr. 24 Însurãþei,
Membru al C.C. al P.M.R. ( 28 dec. 1955–23 reg. Galaþi (1961–1965).
iul. 1965). Distincþii: „Medalia Muncii“; Ordinul
„Steaua Republicii Populare Române“ clasa a
Studii: ªcoala industrialã V-a (1949); Medalia „A V-a aniversare a R.P.R.“
de ucenici (1926–1929); (1952); „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, clasa
ªcoala de partid a Comitetului a II-a (1964).
judeþean de partid Covurlui
(1947); ªcoala Superioarã de
Partid „ªtefan Gheorghiu“ DULGHERU VASILE
(1950–1954); ªcoala Supe- (n. 24 ian. 1935, com. Radomireºti, jud. Olt)
rioarã de Partid de pe lângã Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
C.C. al P.C.U.S. (oct. 1957– 1984–24 nov. 1989).
1960).
Profesia de bazã: ajustor Studii: ªcoala generalã din
mecanic. com. Radomireºti (1941–
Activitate ºi funcþii: ucenic (1926–1930) ºi 1948); ªcoala Medie Tehnhicã
ajustor mecanic (1930–1932) la Societatea Agricolã din Alexandria
Românã de Transport Brãila; ajustor mecanic (1948–1952); Institutul de
în ateliere mecanice din Buzãu, Râmnicu Sãrat Agronomie Craiova (1952–
ºi Galaþi (1932–1936) ºi la Societatea Românã 1957); Universitatea Politicã
de Transport Galaþi (febr. 1940–1941, 1943, ºi de Conducere.
mai 1945–mai 1947); membru de partid din Profesia de bazã: inginer
aug. 1945; responsabil organizatoric al agronom.
Comitetului de partid din Societatea Românã Activitate ºi funcþii: se-
de Transport Galaþi (1945–1947); responsabil cretar al organizaþiei U.T.M. pe clasã; activist
cu propaganda ºi agitaþia în Comitetul de U.T.M. pe an ºi membru al Comitetului U.T.M.
partid al sectorului Bãdãlan din oraºul Galaþi din facultate; ºef de secþie la G.A.S. Moþãþei
(1947); secretar al organizaþiei de partid a ºi la G.A.S. Bãileºti, jud. Dolj (iun. 1957–nov.
Sectorului II Centru Galaþi (1948); secretar 1960); inginer-ºef la G.A.S. Afumaþi ºi la G.A.S.
adjunct al Comitetului judeþean de partid Balasan, jud. Dolj (nov. 1960–sept. 1967);
Covurlui (sept. 1948–ian. 1949); instructor al membru de partid din 1967; ºef de fermã
Secþiei organe conducãtoare de partid, sindicale (sept. 1967–1979) ºi director tehnic adjunct
DUMA 240
Naþionalitatea: germanã.
Studii: ºapte clase ele- ECOBESCU NICOLAE
mentare (1939–1946); douã (n. 26 mart. 1931, sat Bâlta, com. Runcu, jud.
clase profesionale (1946– Gorj)
1948); curs de partid de trei Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
luni (1952); ªcoala de partid 1969–22 nov. 1984).
de un an (sept. 1958–sept.
1959); Facultatea de ªtiinþe Studii: ªcoala de ucenici
Politice, Academia de ªtiinþe minieri; ªcoala medie tehnicã
Social-Politice „ªtefan de cãrbune din Lupeni
Gheorghiu“. (1943–1946); Institutul de
Profesia de bazã: fierar. Mine din Petroºani (1950–
Activitate ºi funcþii: ucenic la un atelier 1951); Facultatea de Relaþii
din Sibiu, calificat fierar (din 1946); fierar la Internaþionale Bucureºti
Uzinele „Independenþa“ din Sibiu (1949–1952); (1951–1955); aspirantura la
membru al U.T.M. (din 1952); stagiul militar Institutul de Relaþii Inter-
(1952–1955); fierar la Uzinele „Independenþa“ naþionale din Moscova, Secþia
din Sibiu (din 1955); membru de partid din ªtiinþe Juridice (1955–1959);
mai 1959; redactor (din sept. 1959) ºi ºef al doctorat în ºtiinþe juridice la Moscova (în 1959).
Secþiei de partid ºi de stat (în 1961) la ziarul Profesia de bazã: jurist.
„Volkszeitung“ din Braºov; secretar al Activitate ºi funcþii: membru al Tineretului
Comitetului judeþean de partid Sibiu (din 7 Progresist (din 1946); membru al U.T.M. (din
mart. 1978); vicepreºedinte al Comitetului 1948); membru de partid din mai 1957;
executiv al Consiliului popular al judeþului consilier juridic Direcþia organizaþii inter-
Sibiu (din 15 mart. 1978); prim-vicepreºedinte naþionale din Ministerul Afacerilor Externe (din
EISENBURGER 250
1959); expert, apoi consilier în delegaþiile R.P.R. ºi preºedinte al Comitetului sindical la revista
la sesiunile Adunãrii Generale a O.N.U. ºi la „Neuer Weg“ (1952–1957); membru de partid
lucrãrile Comitetului celor 18 state pentru din 1957; ºef al Secþiei Construcþii de Stat;
dezarmare de la Geneva; ºef al Oficiului tratate; participã la înfiinþarea ziarului „Volkzeitung“
reprezentant ad-interim al R.P.R. pe lângã din Braºov, denumit apoi revista „Karpaten
Oficiul european al O.N.U. de la Geneva (din Rundschau“ (1957–1958); redactor-ºef al
febr. 1963); consilier al Reprezentanþei R.S.R. revistei „Karpaten Rundschau“ (1965–1989);
de pe lângã Oficiul european al O.N.U. de la membru al Consiliului de Stat (13 mart.
Geneva (din 2 nov. 1965); ambasador ºi 1969–1989); membru al Societãþii de ªtiinþe
reprezentant permanent al R.S.R. pe lângã Politice din România (din 1969); membru al
O.N.U. ºi instituþiile specializate ale O.N.U. Biroului executiv al Consiliului Naþional al
de la Geneva (24 mart. 1967–1 nov. 1969); F.U.S. (din 1969); membru al Consiliului
adjunct al ministrului Afacerilor Externe (din Culturii ºi Educaþiei Socialiste (în 1971);
1 nov. 1969); ºef al Protocolului de Stat de pe vicepreºedinte al Consiliului Naþional al
lângã Consiliul de Stat al R.S.R. (pânã la 11 mai Frontului Democraþiei ºi Unitãþii Socialiste (din
1983); ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar 25 mai 1974); membru al Grupului parlamentar
al R.S.R. în Republica Elenã (din 2 iul. 1983). de prietenie R.S.R.-R.F.G. (18 mart. 1975–
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a 1989); preºedinte al Consiliului Naþional al
(1964), clasa I (10 apr. 1981); Ordinul „Steaua Oamenilor Muncii de Naþionalitate Germanã
Republicii Socialiste România“ clasa a III-a (din 1969–în 1980); membru al Comisiei
(1969). ideologice a C.C. al P.C.R. (în 1973); membru
al Comisiei de elaborare a Programului P.C.R.
(în 1973).
EISENBURGER EDUARD (ION) Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
(n. 4 apr. 1928, sat Tãrpiu, com. Dumitra, jud. 16 Cisnãdie, reg. Braºov (1965–1969), nr. 6
Bistriþa-Nãsãud; d. 1990, Braºov) Rupea, jud. Braºov (1969–1975), nr. 8 Agnita,
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. jud. Sibiu (1975–1980), nr. 6 Dumbrãveni,
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al jud. Sibiu (1980–1985) ºi nr. 5 Braºov-Steagul
P.C.R. (12 aug. 1969–24 nov. 1989). Roºu, jud. Braºov (1985–1989); membru al
Comisiei Constituþionale a M.A.N. (din 21 aug.
Naþionalitatea: germanã. 1965); membru al Comitetului de conducere
Studii: Institutul de ªtiinþe al Grupului român din Uniunea interparla-
Economice ºi Planificare „V.I. mentarã (1 apr. 1980–1985).
Lenin“ din Bucureºti, curs fãrã Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
frecvenþã (absolvit în 1951, (1964), clasa a II-a (1971); Ordinul „Tudor
examen de stat în 1953); Vladimirescu“ clasa a V-a (1966); Ordinul
ªcoala Superioarã de Partid „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa
„ªtefan Gheorghiu“ (1965); a V-a (1966); „Medalia Muncii“; Medalia „A
doctor în ºtiinþe politice XX-a aniversare a eliberãrii patriei“.
(1974).
Profesia de bazã: ziarist.
Activitate ºi funcþii: tehnician planificator ENACHE MARIN
la Consiliul popular regional Rodna ºi la (n. 24 iul. 1934, com. Vãcãreºti, jud. Dâmboviþa)
Consiliul popular regional Baia Mare Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
(1951–1952); membru al Uniunii Ziariºtilor din 1969–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R.
R.P.R. (din 1952); redactor, secretar de redacþie (28 nov. 1974–22 dec. 1989); membru
251 ENACHE
supleant al Comitetului Politic Executiv al Urziceni, jud. Ialomiþa (1980–1985) ºi nr. 10,
C.C. al P.C.R. (8 oct. 1982–1985). Corod, jud. Galaþi (1985–1989); secretar al
Comisiei M.A.N. pentru industrie, construcþii
Studii: Facultatea munci- ºi transporturi (13 mart. 1969–1975); membru
toreascã (1953–1955); ªcoala al Comisiei de validare a M.A.N. (22 mart.
tehnicã de maiºtri (din 1955); 1975–1985); membru al Grupului parla-
Facultatea de Transporturi, mentarilor români pentru securitate ºi cooperare
Secþia Mecanicã, Institutul în Europa (1 apr. 1980–1985); preºedinte al
Politehnic Bucureºti; Aca- Comisiei M.A.N. pentru industrie ºi activitatea
demia de ªtiinþe Social- economico-financiarã (1 apr. 1985–13 dec.
Politice „ªtefan Gheorghiu“ 1986).
(curs de doi ani). Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a
Profesia de bazã: inginer (1971); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a
mecanic. II-a (7 mai 1981); Ordinul „23 August“ clasa
Activitate ºi funcþii: membru al U.T.M. a II-a (20 aug. 1984); Medalia „A 40-a ani-
(1951); turnãtor în fontã (1952–1953); membru versare a revoluþiei de eliberare socialã ºi naþio-
de partid din 1958; maistru la Întreprinderea nalã, antifascistã ºi antiimperialistã“ (1984).
„23 August“ din Bucureºti (în 1959); locþiitor
politic ºi secretar al organizaþiei U.T.M. în
armatã (în 1959); secretar al organizaþiei de ENACHE PETRU
partid pe secþie (1962–1966) ºi secretar al (n. 27 febr. 1934, com. Bozieni, jud. Neamþ;
Comitetului de partid (1966–1972) la d. 17 aug. 1987)
Întreprinderea „23 August“ din Bucureºti; Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
membru ºi preºedinte al Consiliului Central 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al
de Control Muncitoresc al Activitãþii Economice P.C.R. (23 nov. 1979–aug. 1987); membru
ºi Sociale (5 nov. 1962–6 oct. 1982); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al
al Consiliului Economic (din 22 mart. 1969); C.C. al P.C.R. (mart. 1981–aug. 1987);
prim-secretar al Comitetului de partid al membru al Secretariatului C.C. al P.C.R.
Sectorului 3 Bucureºti ºi membru al biroului (22 nov. 1984–aug. 1987).
Comitetului municipal de partid Bucureºti (pânã
la 18 sept. 1976); consilier al secretarului Studii: ºapte clase ele-
general al C.C. al P.C.R. (în 1976); instructor mentare (1940–1947); ªcoala
pe lângã cabinetul secretarului general al C.C. profesionalã metalurgicã din
al P.C.R. (din 18 sept. 1976); ºef al Cancelariei Roman (1949–1952); ªcoala
C.C. al P.C.R. (în 1980); prim-secretar al de partid de un an din Iaºi
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al (1954–1955); liceul de culturã
Comitetului executiv al Consiliului popular al generalã (1962); ªcoala
judeþului Braºov (de la 4 oct. 1982); viceprim- Superioarã de Partid „ªtefan
ministru al Guvernului (17 nov. 1983–29 sept. Gheorghiu“ (1959–1962);
1984); prim-secretar al Comitetului judeþean Facultatea de ªtiinþe Eco-
de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv nomice din Bucureºti.
al Consiliului popular al judeþului Galaþi (din Profesia de bazã: strungar
29 sept. 1984); ministrul Industriei Metalurgice în fier.
(16 dec. 1985–22 dec. 1989). Activitate ºi funcþii: responsabil cu munca
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. organizatoricã la Comitetul U.T.M. pe ºcoalã
3 Foiºor, Bucureºti (1969–1975), nr. 2 (1950–1952); membru al U.T.M. (din 1950);
Pantelimon, Bucureºti (1975–1980), nr. 3 activist la Comitetul raional U.T.M. Roman;
ENACHE 252
Petroºani (25 iun. 1981–mai 1986); membru C.C. al U.T.M. ºi de Direcþia Politicã din
al biroului Comitetului judeþean de partid Ministerul Construcþiilor (7 oct. 1955–16 ian.
Hunedoara (1981–20 oct. 1989); membru al 1956); responsabil în cadrul Secretariatului C.C.
Consiliului popular al judeþului Hunedoara (din al P.M.R. de Secþia Construcþii ºi Secþia Bunuri
1981); secretar pentru probleme organizatorice de Consum ale C.C. al P.M.R. ºi de Comisia
al Comitetului judeþean de partid Hunedoara pentru problemele naþionalitãþilor (din 16 ian.
(mai 1986–20 oct. 1989); vicepreºedinte al 1956); ministrul Industriei Alimentare (25 mart.
Comitetului executiv al Consiliului popular al 1961–20 aug. 1965); vicepreºedinte al
judeþului Brãila (21 oct.-22 dec. 1989). Consiliului de Miniºtri (21 aug. 1965–22 mart.
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; 1975); ministrul Comerþului Interior (22 mart.
Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ 1974–29 mart. 1980); viceprim-ministru al
clasa a V-a. Guvernului (22 mart. 1975–21 mai 1982);
membru al Biroului executiv al Guvernului
(14 mai 1975–29 mart. 1980); membru al
FAZEKÁª JÁNOª biroului Comisiei pentru probleme
(n. 15 febr.1926, Lupeni, jud. Hunedoara; d. organizatorice de partid, de stat, ale
6 mart. 2004, Budapesta) organizaþiilor de masã ºi obºteºti a C.C. al
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (19 apr. P.C.R. (din 27 mart. 1980); preºedinte al
1954–22 nov. 1984); membru al Secre- Consiliului de coordonare a producþiei de larg
tariatului C.C. al P.M.R. (19 apr. 1954–22
consum (28 apr. 1980–21 mai 1982).
mart. 1965); membru supleant al Comitetului
Lucrãri: Partidul Comunist Român –
Executiv al C.C. al P.C.R. (pânã la 1 dec.
luptãtor consecvent pentru frãþia ºi prietenia,
1967); membru al Comitetului Executiv al
pentru egalitatea socialã ºi naþionalã a fiilor
C.C. al P.C.R. (1 dec. 1967–28 nov. 1974);
patriei: studii ºi articole, Bucureºti, Editura
membru al Comitetului Politic Executiv al
Politicã, 1980.
C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–21 mai 1982).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
Odorhei, Regiunea Autonomã Maghiarã
Naþionalitatea: maghiarã.
(1952–1957), Târgu Mureº, Regiunea
Studii: Gimnaziul ºi ªcoala
Normalã din Odorhei (1941– Autonomã Maghiarã (1957–1961), Turda, reg.
1947); ªcoala de limbã ma- Cluj (1961–1969), Miercurea Ciuc, jud.
ghiarã a C.C. al P.M.R. (1948). Harghita (1969–1980) ºi nr. 2 Oradea-Est, jud.
Profesia de bazã: în- Bihor (1980–1985).
vãþãtor. Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
Activitate ºi funcþii: ucenic (1948), clasa I (1964); Ordinul „Apãrarea
la un atelier de tâmplãrie din Patriei“ clasa a II-a (1958); Ordinul „23 August“
Odorhei (1938–1941); se- clasa a IV-a (1959), clasa a II-a (1974), clasa
cretar al organizaþiei U.T.C. I (1976); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa
Odorhei; membru de partid din febr. 1945; a II-a (1966); Titlul de „Erou al Muncii
instructor regional (1944–1947), instructor al Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
C.C. (1947–1948) ºi membru al C.C. al Ciocanul“(1971).
Tineretului Progresist; instructor al C.C. al
U.T.M. (din 1948); membru al C.C. al U.T.M.
(din 22 mart. 1949–1954); responsabil în cadrul FAZEKÁª LUDOVIC
Secretariatului C.C. al P.M.R. de Secþiile (n. 17 mart. 1925, Oradea)
Construcþii, Bunuri de Consum, ªcoli ºi Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
Gospodãrie de Partid ale C.C. al P.M.R., de 1965–14 oct. 1966); membru al C.C. al P.C.R.
257 FAZEKÁª
(14 oct. 1966–22 dec. 1989); membru al nov. 1966); adjunct al ºefului Secþiei
Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Organizatorice a C.C. al P.M.R. (pânã la 19
(23 nov. 1979–22 dec. 1989); membru al nov. 1968); prim-secretar al Comitetului
Secretariatului C.C. al P.C.R. (23 nov. judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului
1979–21 mai 1982). executiv al Consiliului popular al judeþului
Harghita (19 nov. 1968–16 oct. 1978); membru
Naþionalitatea: maghiarã. al Consiliului de Stat (22 mart. 1975–11 nov.
Studii: ªcoala primarã 1978); membru (în nov. 1976) ºi membru al
(1932–1937); ªcoala Profe- biroului (din 27 mart. 1980) Comisiei pentru
sionalã de Electricieni din probleme de cadre de partid ºi de stat a C.C.
Oradea (1940–1944); ªcoala al P.C.R.; ministrul Economiei Forestiere ºi
de partid de ºase luni de pe Materialelor de Construcþii (16 oct. 1978–29
lângã Comitetul regional de mart. 1980); preºedinte al Comitetului pentru
partid Cluj (mart.-aug. 1950);
Problemele Consiliilor Populare (30 nov.
ªcoala Centralã a Comso-
1979–21 mai 1982); viceprim-ministru al
molului de la Moscova (sept.
Guvernului (21 mai 1982–22 dec. 1989);
1955–iul. 1956); liceul; ªcoala
preºedinte al Consiliului de coordonare a
Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“
(1960–1963); Facultatea de Economie Generalã, producþiei bunurilor de larg consum, apro-
Academia de Studii Economice Bucureºti, vizionãrii ºi prestãrilor de servicii pentru
curs fãrã frecvenþã. populaþie (30 aug. 1982–în oct. 1987);
Profesia de bazã: electrician. vicepreºedinte al biroului Consiliului Naþional
Activitate ºi funcþii: bãiat de prãvãlie în al Oamenilor Muncii de Naþionalitate Maghiarã
Oradea (din nov. 1937); curier la un depozit (în 1987); membru al Comisiei centrale pentru
de cereale din Oradea (pânã în apr. 1940); sistematizarea teritoriului ºi a localitãþilor,
ucenic (apr. 1940–apr. 1944) ºi electrician perfecþionarea organizãrii ºi conducerii
(1945–mai 1946) la Atelierul de Instalaþii agriculturii (în 1988); membru al Comisiei
Electrice Oradea; paznic la Comitetul judeþean centrale pentru organizarea proceselor de
de partid Bihor (1944–1945); membru de producþie ºi valorificarea superioarã a materiilor
partid din mai 1945; membru al biroului prime ºi materialelor (în 1988).
Comitetului judeþean U.T.C. Bihor (1945– Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
1946); responsabil cu munca de tineret la Oradea-Vest, reg. Oradea (1957–1969), Gheor-
Comitetul sindical metalo-chimie ºi la Comisia gheni, jud. Harghita (1969–1975), Odorheiu
localã Oradea (mai 1946–oct. 1947); instructor Secuiesc, jud. Harghita (1975–1980), Viºeu,
al Comitetului judeþean de partid Bihor (oct. jud. Maramureº (1980–1985) ºi nr. 7 Moldova
1949–mart. 1950); prim-secretar al Comitetului Nouã, jud. Caraº-Severin (1985–1989).
raional U.T.M. Oradea (sept. 1950–1953) ºi al Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
Comitetului U.T.M. al Regiunii Autonomã (1953), clasa a II-a (1971); Ordinul „Steaua
Maghiarã (1953–iul. 1954); secretar al C.C. al Republicii Populare Române“ clasa a IV-a (1959
U.T.M. (iul. 1954–1955); prim-secretar al ºi 1962); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a
Comitetului orãºenesc de partid Oradea (1964), clasa a II-a (1974), clasa I (1986);
(1956–1959); secretar al Comitetului regional Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a V-a
de partid Oradea (1959–sept. 1960); prim- (1966); Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I
secretar al Comitetului orãºenesc de partid (1974); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“
Oradea (aug. 1963–7 nov. 1966); secretar al (1981).
Comitetului regional de partid Criºana (din 7
FARCAª 258
de partid ºi primar al oraºului Tãlmaciu (mart.- 1950–1959) ºi secretar (16 ian. 1953–1959) al
22 dec. 1989). C.C. al U.T.M.; director în Ministerul
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. Învãþãmântului ºi Culturii (1959–1976); secretar
al Consiliului Central al U.G.S.R. (1976–1
apr. 1980); membru al Comisiei centrale de
FILIPAª CORNELIA partid ºi de stat pentru sistematizarea teritoriului
(n. 26 aug. 1926, com. Chiochiº, jud. Bistriþa- ºi localitãþilor urbane ºi rurale (din 3 mart.
Nãsãud) 1978); vicepreºedinte al Consiliului Naþional
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 ºi membru al Biroului executiv ale
nov. 1984); membru al Comitetului Politic Radioteleviziunii Române (din 29 aug. 1978);
Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–21 membru al Biroului executiv al Consiliului
mai 1982); membru al Colegiului Central Naþional al F.D.U.S. (din 18 ian. 1980); membru
de Partid (23 mart. 1978–23 nov. 1979). al biroului Comisiei pentru problemele
ideologice, ale activitãþii politico-culturale ºi
Studii: ªcoala primarã din de educaþie socialistã a C.C. al P.C.R. (din 27
com. Lechinþa, jud. Bistriþa- mart. 1980); viceprim-ministru al Guvernului
Nãsãud (1933–1939); liceul (1 apr. 1980–21 mai 1982); preºedinte al
industrial; ªcoala Centralã de Consiliului de coordonare a activitãþii de
Lectori „A.A. Jdanov“ (oct. aprovizionare ºi prestãri de servicii cãtre
1948–mart. 1949); ªcoala populaþie (28 apr. 1980–21 mai 1982);
Superioarã de Partid „ªtefan preºedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor
Gheorghiu“; Facultatea de din industria uºoarã (14 iun. 1982–11 apr. 1985);
Economie Generalã. ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al
Profesia de bazã: R.S.R. în Danemarca (din 18 apr. 1985) ºi
croitoreasã. Islanda (din sept. 1985).
Activitate ºi funcþii: ucenic la un atelier de Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Jibou,
croitorie din Bucureºti (1940–1944); a participat reg. Cluj (1952–1957) ºi nr. 1 Vaslui, jud. Vaslui
alãturi de Pavel ªtefan ºi Ronea Gheorghiu la (1980–1985).
rãspândiri de manifeste ºi alte acþiuni comuniste Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
(1941); membru al U.T.C. (1944); membru (1957); Ordinul „Steaua Republicii Populare
de partid din oct. 1944; membru al Comitetului Române“ clasa a V-a (1962); Ordinul „Meritul
judeþean U.T.C. Ilfov (din 1944); responsabil Cultural“ clasa a IV-a (1968); Ordinul „23
cu munca de tineret în unitãþile S.T.B.; August“ clasa a III-a (1979).
responsabil cultural al Comitetului sindical al
S.T.B.; responsabil al resortului tineret al
Comitetului de partid al Sectorului S.T.B.;
membru al Comitetului de Iniþiativã al U.T.C. FILIPAª MAGDALINA
(1947); instructor al Secþiei organizatorice a (n. MARIAª)
Comitetului judeþean U.T.C. Ilfov (1947); (n. 16 dec. 1931, Baia Mare)
membru al biroului Comitetului judeþean U.T.C. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul.
Ilfov (1947); timp de o lunã a condus o brigadã 1972–19 iun. 1973); membru al C.C. al P.C.R.
de reconstrucþie în Albania (1947); instructor (19 iun. 1973–28 nov. 1974 ºi 23 nov. 1979–22
al Secþiei Organizatorice a C.C. al U.T.M. (din nov. 1984); membru supleant al Comitetului
21 mart. 1949); adjunct al ºefului (câteva luni) Executiv al C.C. al P.C.R. (19 iun. 1973–28
ºi ºef al Secþiei Învãþãmânt (din 1949) a C.C. nov. 1974); membru al Comisiei Centrale
al U.T.M.; membru al biroului (30 mart. de Revizie (28 nov. 1974–23 nov. 1979).
FÂNTÂNEANU 262
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec. Chimice (26 sept. 1952–19 mart. 1957);
1955–22 dec. 1989). ministrul Industriei Petrolului ºi Chimiei (19
mart. 1957–21 aug. 1965); ministrul Industriei
Naþionalitatea: evreiascã. Chimice (21 aug.-25 oct. 1965); ºef al Secþiei
Studii: Liceul la Roman; Economice a C.C. al P.C.R. (1967–15 ian.
Institutul de Chimie Indus- 1968); vicepreºedinte (15 ian. 1968–17 sept.
trialã, Facultatea de ªtiinþe, 1970) ºi membru (din 17 sept. 1970) al
Universitatea din Bucureºti Consiliului Economic; ministrul Industriei
(1930–1934). Chimice (17 sept. 1970–1 apr. 1980); ministru
Profesia de bazã: inginer secretar de stat ºi vicepreºedinte al Consiliului
chimist. Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie (1 apr.
Activitate ºi funcþii: mem- 1980–1 ian. 1990); membru al Comisiei pentru
bru al Asociaþiei Studenþilor problemele cooperãrii economice ºi relaþiilor
Democraþi (1930–1936); pre- internaþionale ale partidului ºi statului a C.C.
ºedinte al Asociaþiei Generale a Studenþilor al P.C.R. (din 27 mart. 1980); membru al
Evrei (din 1931); membru în Ajutorul Roºu Comitetului de conducere al Consiliului
(1932–1944); membru de partid din 1934; Silviculturii (13 aug. 1983); vicepreºedinte al
instructor al mai multor celule de partid din Consiliului Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului
Universitatea din Bucureºti (din 1937); membru (31 dec. 1985–22 dec. 1989); preºedinte al
al Biroului studenþesc al P.C.dR. (din 1937); Consiliului Naþional al Inginerilor ºi
voluntar în Brigãzile Internaþionale din Spania: Tehnicienilor (în aug. 1987).
observator la bateria „Tudor Vladimirescu“, Membru corespondent al Academiei R.S.R.
comandant de companie ºi comisar de batalion (1 mart. 1974); membru al Academiei Oame-
(1938–1939); membru al Partidului Comunist
nilor de ªtiinþã din România; membru al
Spaniol (1938–1939); internat în Franþa în
Societãþii Române de Chimie; membru al
lagãrele de la St. Cyprien, Gurs, Vernet
Uniunii Internaþionale de Chimie Purã ºi
(1939–oct. 1943); membru al Partidului
Aplicatã.
Comunist Francez (1939–1944); membru al
Lucrãri: Industria chimicã ºi petrolierã
formaþiunilor de partizani „Miºcarea Mun-
din România, vol. I-II, 1970; Industria chimicã
citorilor Emigranþi“ din sudul Franþei; comisar
ºi petrochimicã din România, 1972; Chimia ºi
politic al unei grupe de partizani; membru al
Statului Major al F.T.P. din regiunile Marsilia, valenþele ei în agriculturã, 1972; Ciberneticã,
Toulon ºi Nisa (din oct. 1943); colonel în 1981; Competiþia dintre materialele macro-
rezervã (15 aug. 1945); ºef al Secþiei moleculare naturale ºi sintetice, 1985; Mode-
Propagandã ºi Agitaþie a C.C. al P.C.R. (din larea ºi stimularea asistate pe calculator în
1945); publicist (din 1946); ºef al Direcþiei industria petrolierã, 1986.
Propagandã a Ministerului Apãrãrii Naþionale Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
(pânã la 10 nov. 1947); secretar general al circ. elect. Bihor (1946–1948); deputat în
Ministerului Artelor ºi Informaþiilor (10 nov. M.A.N., ales în circ. elect: Bihor (1948–1952),
1947–20 aug. 1948); chemat în cadrele active Bãicoi, reg. Ploieºti (1961–1965), Slatina, reg.
ale armatei cu grad de colonel (1 aug. 1948); Argeº (1965–1969), Potcoava, jud. Olt
general-maior (29 dec. 1948); ºef al Direcþiei (1969–1975), Piteºti, jud. Argeº (1975–1980),
Superioare Politice a Armatei (21 febr. 1949–1 Curtea de Argeº, jud. Argeº (1980–1985) ºi
mart. 1951); adjunct al ministrului Industriei nr. 7 Sascut, jud. Bacãu (1985–1989);
Metalurgice ºi Industriei Chimice (1 mart. vicepreºedinte al Comisiei pentru industrie,
1951–26 sept. 1952); ministrul Industriei construcþii ºi transporturi a M.A.N. (din 13
mart. 1969).
FLUCSÃ 268
FUNK ªTEFANIA
FÜLÖP CAROL (n. 17 apr. 1925, com. Tormac, jud. Timiº; d.
(n. 9 iun. 1930, com. Sãcãlãºeni, jud. Maramureº) 1997, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
1984–24 nov. 1989). 1965–12 aug. 1969).
FURDUI 274
(apr.-sept. 1958); ªcoala Superioarã de Partid U.T.M. Sfântu Gheorghe; instructor al Secþiei
„ªtefan Gheorghiu“ (1959–1962); Facultatea Economice (1962–1964) ºi instructor teritorial
de Economie Politicã, Academia de Studii (1964–mart. 1968) al C.C. al U.T.M.; locþiitor
Economice Bucureºti, curs fãrã frecvenþã al secretarului Comitetului de partid la C.C.
(1967); doctorat la Academia de ªtiinþe Social- al U.T.M./U.T.C.; prim-secretar al Comitetului
Politice „ªtefan Gheorghiu“. judeþean U.T.C. ºi membru al biroului
Profesia de bazã: tehnician textilist. Comitetului judeþean de partid Covasna (mart.
Activitate ºi funcþii: tehnician la Fabrica 1968–1972); preºedinte al Colegiului judeþean
de Postav Buhuºi (din 1953); membru de de partid Covasna (din 1972); secretar pentru
partid din 1956; ajutor de maistru la Uzinele probleme de agriculturã al Comitetului
Textile „Oltul“ Sfântu Gheorghe (pânã în judeþean de partid, preºedinte al U.J.C.A.P.
nov. 1954 ºi apr. 1956–apr. 1958); instructor ºi vicepreºedinte al Comitetului executiv al
teritorial (sept.-dec. 1958) ºi secretar (dec. Consiliului popular al judeþului Covasna
1958–sept. 1959) al Comitetului raional (1977–1 iun. 1988).
G
GABRIAN VALER a ªcolii Superioare de Partid „ªtefan
(n. 4 iun. 1926, sat Negreni, com. Ciucea, jud. Gheorghiu“ (din oct. 1959); adjunct al ºefului
Cluj) Comisiei economice a Comitetului regional de
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 partid Baia Mare (iul. 1958–iun. 1959 ºi iul.
nov. 1979); membru supleant al C.C. al 1964–oct. 1965); membru al Comitetului
P.C.R. (23 nov. 1979–22 nov. 1984); membru regional de partid Maramureº (din iun. 1965);
al Comisiei Centrale de Revizie (12 aug. director general al Centralei Industriale de
1969–28 nov. 1974). Metalurgie Neferoasã ºi Metale Rare din Baia
Mare (din oct. 1965).
Studii: Gimnaziul teoretic Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
din Huedin (1945–1946); 15 Ocna ªugatag, reg. Maramureº (1965–1969),
Liceul teoretic din Cluj nr 2 Baia Mare-Sud, jud. Maramureº
(1950); Institutul de Mine (1969–1975) ºi nr. 5 Cavnic, jud. Maramureº
din Timiºoara (1950–1951); (1975–1980); membru al Comisiei M.A.N.
Facultatea pentru Exploatãri pentru industrie ºi activitatea economico-
de Zãcãminte Miniere, financiarã (9 iul. 1977–1980).
Institutului Minier din
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
Dnepropetrovsk, U.R.S.S.
(din 1951); doctorat la
Institutul Minier din
Dnepropetrovsk (1956); doctorat la ªcoala GAFIÞEANU (GAFIÞANU)
Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“ (1964). MIHAI
Profesia de bazã: inginer minier. (n. 16 sept. 1934, Iaºi)
Activitate ºi funcþii: membru al U.A.E.R. Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
(din 1948); responsabil cu învãþãmântul nov. 1984).
profesional în Comitetul studenþilor români
din Institutul Minier din Dnepropetrovsk; Studii: Facultatea de Electrotehnicã,
membru de partid din sept. 1955; inginer Institutul Politehnic Iaºi.
stagiar, maistru principal, ajutor al ºefului de Profesia de bazã: inginer.
sector ºi ºef de sector la Întreprinderea Minierã Activitate ºi funcþii: profesor universitar,
„Josya Bela“ din Baia Sprie (1956–1958); prorector ºi rector (în mart. 1975) la Institutul
asistent la Catedra de construcþie economicã Politehnic Iaºi; membru al Consiliului Naþional
GAGU 278
M.A.I. (19 aug. 1969–1 mai 1974); ºef al Comitetului judeþean de partid Mureº; vice-
Direcþiei Generale a Arhivelor Statului (din 1 preºedinte al Consiliului Naþional al Femeilor
mai 1974). (1978–1985); secretar pentru problemele sociale
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a al Comitetului judeþean de partid ºi
(1961); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a vicepreºedinte al Comitetului executiv al
(1964); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Consiliului popular al judeþului Mureº (aug.
România“ clasa a IV -a (1966); Ordinul 1979–1988); membru al Comisiei Naþionale
„Apãrarea Patriei“ clasa a II-a (1971). de Demografie.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
4 Bãlãuºeri, jud. Mureº (1969–1975), nr. 7
GALPAL SUSANA Sovata, jud. Mureº (1975–1980) ºi nr. 7 Râciu,
(n. 21 apr. 1930, com. Secuieni, jud. Harghita) jud. Mureº (1985–1989); vicepreºedinte al
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24 Comisiei de validare a M.A.N. (1975–1980);
nov. 1989). membru al Comisiei M.A.N. pentru consiliile
populare ºi administraþia de stat (1 apr. 1985–22
Naþionalitatea: maghiarã. dec. 1989).
Studii: curs de sindicat
de trei luni la Cluj (1951);
ªcoala de partid de un an din GANEA NICOLAE
Târgu Mureº (1955); Cursul (n. 8 mai 1934, sat Valea Roºie, com. Mitreni,
de propagandiºti de un an de jud. Cãlãraºi)
pe lângã ªcoala Superioarã de Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
Partid „ªtefan Gheorghiu“ nov. 1984).
(1960); Facultatea de Filo-
logie, Institutul Pedagogic de Studii: Facultatea de
trei ani din Târgu Mureº. ªtiinþe Politico-Economice,
Profesia de bazã: profesor. Academia de ªtiinþe Social-
Activitate ºi funcþii: delegat la Festivalul Politice „ªtefan Gheorghiu“.
Mondial al Tineretului de la Budapesta (1949); Profesia de bazã: elec-
învãþãtoare la ªcoala elementarã nr. 4 din trician.
Tg. Mureº (1950); activist la Sindicatul Activitate ºi funcþii:
pedagogic din Tg. Mureº (1951); lector la membru de partid din 1955;
ªcoala de instructori de pionieri din Cristurul prim-secretar al Comitetului
Secuiesc, jud. Harghita (1952); membru de de partid al Sectorului 5
partid din 1953; învãþãtoare la Liceul de fete Bucureºti (pânã la 10 oct.
nr. 4 (1954); instructor cu probleme de instrucþie 1978); membru al biroului Comitetului
ºi propagandã ºi agitaþie la Comitetul orãºenesc municipal de partid ºi prim-vicepreºedinte al
de partid Tg. Mureº (1955–1957); consultant Comitetului executiv al Consiliului popular al
la Comitetul regional de partid Mureº- municipiului Bucureºti (10 oct. 1978–4 oct.
Autonomã Mahiarã (1960); vicepreºedinte al 1982); membru în Comitetul pentru Problemele
Comitetului executiv al Sfatului popular Consiliilor Populare (din 23 sept. 1980);
regional Mureº-Autonomã Maghiarã (1965); preºedinte al Consiliului judeþean al sindicatelor
director al Întreprinderii Cinematografice Gorj; membru în biroul Comitetului judeþean
a judeþului Mureº (1973); preºedinte al de partid Gorj (în 1982).
Comitetului judeþean al femeilor Mureº Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
(1973–1979) ºi membru al biroului 33 Pantelimon, Bucureºti (1980–1985).
GAVRILÃ 280
GÃVÃNESCU PANTELIMON
(n. 26 aug. 1947, com. Bãleºti, jud. Gorj) GÃVRUª GHEORGHE
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
(n. 1 nov. 1924, com. Homoroade, jud. Satu-
1979–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R.
Mare)
(22 nov. 1984–22 dec. 1989).
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
nov. 1984).
Studii: liceul; ªcoala de
partid de un an, Secþia tineret
(1969); Facultatea de ªtiinþe Studii: Facultatea de
Politico-Economice, Acade- Planificare, Academia de
mia de ªtiinþe Social-Politice ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
„ªtefan Gheorghiu“. Gheorghiu“.
Profesia de bazã: insta- Profesia de bazã: lãcãtuº
lator gaze. mecanic.
Activitate ºi funcþii: insta- Activitate ºi funcþii:
lator de gaze la Întreprinderea membru de partid din 1945;
de Gospodãrire Orãºeneascã instructor al C.C. al P.C.R.
din Târgu Jiu (1964); ºef al Sectorului (pânã la 3 febr. 1977); ºef de
evidenþã cadre, informare ºi scrisori al sector la Secþia Organizaþii de Masã a C.C. al
Comitetului judeþean U.T.C. Gorj (1970); P.C.R. (din 3 febr. 1977); prim-vicepreºedinte
membru de partid din 1971; secretar cu al Comitetului executiv al Consiliului popular
probleme organizatorice al Comitetului judeþean al judeþului Dolj (la 11 iun. 1984); membru
U.T.C. Gorj (iun.-dec. 1972); secretar al C.C. în Comisia Naþionalã de Demografie.
al U.T.C. (1973–iun. 1979); membru al
Consiliului Sanitar Superior (din 24 oct. 1975);
preºedinte al Consiliului de Tineret Sãtesc al GÂDEA SUZANA (SUSÃNICA)
C.C. al U.T.C.; membru al Comisiei Centrale (n. 29 sept. 1919, Buzãu; d. 25 aug. 1996,
de Partid ºi de Stat pentru Sistematizarea Bucureºti)
Teritoriului ºi Localitãþilor Urbane ºi Rurale Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
(din 14 mart. 1978); prim-secretar al U.T.C. 1965–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R.
ºi ministru pentru Problemele Tineretului (16 (23 nov. 1979–22 dec. 1989); membru al
iun. 1979–15 dec. 1983); membru al Consiliului Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie (din 8 (23 nov. 1979–22 dec. 1989).
GÂLMEANU 284
(1942); membru al U.T.C. (dupã 23 aug. 1944); Studii: Liceul teoretic din
membru de partid din aug. 1945; preºedinte Oradea (din 1938); ªcoala
al Comitetului de partid din Uzina Metalurgicã profesionalã C.F.R. din Arad
„Griviþa“ din Bucureºti (din 1949); instructor ºi Cluj (1942–1946); ªcoala
teritorial al C.C. al P.M.R.; ºef al Sectorului specialã C.F.R. cu duratã de
pregãtirea ºi perfecþionarea cadrelor (din 1951) doi ani (din 1949); ªcoala
ºi prim-secretar (din sept. 1952) al Comitetului Superioarã de Partid „ªtefan
raional de partid „Griviþa Roºie“; ºef al Secþiei Gheorghiu“; Facultatea de
organizatorice a Comitetului orãºenesc de partid Metalurgie, Institutul Poli-
Bucureºti (din 1953); instructor teritorial la tehnic Bucureºti (1951–1956).
Comitetul raional de partid „Griviþa Roºie“ Profesia de bazã: inginer
(din apr. 1956); responsabil cu munca siderurg.
organizatoricã în Comitetul de partid al Activitate ºi funcþii: lãcãtuº ºi fochist la
Complexului C.F.R. „Griviþa Roºie“ (din 1958); Depoul de locomotive C.F.R. Cluj (1946–1949);
instructor la Comitetul orãºenesc de partid membru de partid din 1947; inginer mecanic
Bucureºti (în 1962); secretar cu probleme (din 1956) ºi inginer-ºef (din 1957) la Fabrica
organizatorice la Comitetul raional de partid „Azbociment“ din Oradea; secretar al
„Tudor Vladimirescu“; prim-secretar al Comitetului orãºenesc de partid Oradea
Comitetului raional de partid „Nicolae (1958–1960); preºedinte al Comitetului executiv
Bãlcescu“ (din oct. 1963); ºef al Secþiei al Sfatului popular regional ºi membru al
organizatorice ºi membru al Comitetului biroului Comitetului regional de partid Criºana
municipal de partid Bucureºti (din febr. 1968); (din 1960); prim-vicepreºedinte al Comitetului
instructor teritorial al C.C. al P.C.R. pentru executiv al Consiliului popular al judeþului
Bihor ºi membru al biroului Comitetului
activitatea organizaþiilor de partid din ministere
judeþean de partid Bihor (febr.-28 dec. 1968);
ºi instituþii centrale (9 nov. 1970–12 oct. 1976);
secretar cu problemele economice la
secretar cu probleme organizatorice la Comitetul
Comitetului judeþean de partid Bistriþa-Nãsãud
judeþean de partid Brãila (pânã la 4 sept.
(din 28 dec. 1968); ambasador extraordinar ºi
1978); adjunct al ministrului de Interne ºi
plenipotenþiar al R.S.R. în R.P. Mongolã (11
secretar al Consiliului politic al Ministerului dec. 1971–24 mai 1978); prim-secretar al
de Interne (5 sept. 1978–6 nov. 1984); membru Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
al biroului Comitetului judeþean de partid ºi Comitetului executiv al Consiliului popular al
prim-vicepreºedinte al Comitetului executiv al judeþului Suceava (10 iul. 1978–21 mai 1985);
Consiliului popular al judeþului Caraº-Severin preºedinte al U.N.C.A.P. (din 1986).
(6 nov. 1984–26 febr. 1988); membru al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
Comitetului pentru Problemele Consiliilor 14 Beiuº, reg. Criºana (1961–1969), nr. 4
Populare (din 24 sept. 1984); ambasador Sângeorz-Bãi, jud. Bistriþa-Nãsãud (1969–
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în R.P.D. 1975), nr. 8 Vatra Dornei, jud. Suceava
Coreeanã (din 13 apr. 1988). (1980–1985) ºi nr. 2 Suceava-Sud, jud. Suceava
(1985–31 mai 1989); membru al Comisiei
M.A.N. pentru politicã externã ºi cooperarea
GÂRBÃ TRAIAN economicã internaþionalã (1 apr. 1980–31 mai
(n. 22 aug. 1927, com. Lazuri de Beiuº, jud. 1989); membru al Grupului parlamentarilor
Bihor; d. 31 mai 1989, Berlin) români pentru securitate ºi cooperare în Europa
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. (1 apr. 1980–31 mai 1989).
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al Distincþii: Ordinul „Tudor Vladimirescu“
P.C.R. (23 nov. 1979–31 mai 1989). clasa a III-a (18 mai 1966).
GÂRBEA 286
de partid Istria; ºef al Sectorului carnetul de Româneascã“ (dec. 1933–iun. 1934); membru
partid ºi probleme statutare al Comitetului de partid din 1929; membru al Comitetului
regional de partid Dobrogea (din iun. 1963); Sindicatelor Tipografilor „Gutenberg“ din
secretar pentru problemele muncii de partid în Bucureºti ºi al Comisiei Locale a Sindicatelor
agriculturã al Comitetului judeþean de partid Unitare din Bucureºti (mart.-oct. 1933); arestat
Tulcea. (în oct. 1933) ºi închis douã luni la Penitenciarul
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. Vãcãreºti; membru al Consiliului General al
Sindicatelor Unitare din România; arestat (la
8 iun. 1934) ºi deþinut douã luni ºi jumãtate
GEORGESCU JENICA la închisoarea Jilava; a purtat mai multe nume
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.- conspirative: „Ionescu“ (1934–1935), „Andrei“
22 dec. 1989). (1936–1937), „Mihai“ (1940–1941), „Popov“
(în U.R.S.S., iun.-sept. 1940); arestat (în ian.
1935) la Ploieºti ºi condamnat la douã luni de
închisoare; muncitor într-o tipografie ilegalã a
P.C.dR. (1936–1937); secretar al Sectorului III
Albastru ºi membru în Comitetul Local
Bucureºti al P.C.dR. (sept. 1937–iun. 1938);
muncitor la tipografiile ziarelor „Adevãrul“ ºi
„Imprimeria Naþionalã“ (1937–1938); secretar
al Comitetului Local Bucureºti al P.C.dR.
(aug. 1938–sept. 1939); membru al C.C. al
P.C.dR. (oct. 1939–apr. 1940 ºi apr. 1941–21
oct. 1945); membru al Secretariatului C.C.
GEORGESCU TEOHARI
al P.C.dR. (apr. 1940–1941); în apr. 1940 îl
(n. 30 ian. 1908, Bucureºti; d. 30 ian. 1976,
Bucureºti) însoþeºte pe ªtefan Foriº la Moscova, unde
Membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (21 oct. este instruit de N.K.V.D. în privinþa metodelor
1945–27 mai 1952); membru supleant al C.C. de codificare a mesajelor ºi a tehnicii speciale
al P.C.R. (21 iul. 1972–28 nov. 1974); membru de scriere a acestora pe sticlã; arestat (la 23
al Biroului Politic al C.C. al P.C.R./P.M.R. apr. 1941), condamnat la 10 ani închisoare ºi
(21 oct. 1945–27 mai 1952); membru al deþinut la penitenciarele Caransebeº ºi
Secretariatului C.C. al P.C.R./P.M.R. (21 oct. Vãcãreºti; membru al colectivului de conducere
1945–27 mai 1952); membru al Biroului al organizaþiei de partid din Penitenciarul
Organizatoric al C.C. al P.M.R. (24 ian. Caransebeº; eliberat la 25 aug. 1944; subsecretar
1950–27 mai 1952). de stat pentru chestiuni administrative la
Ministerul Afacerilor Interne (4 nov. 1944–28
Studii: patru clase primare. febr. 1945); ministru de Interne (6 mart.
Profesia de bazã: tipograf. 1945–28 mai 1952); vicepreºedinte al
Activitate ºi funcþii: ucenic Consiliului de Miniºtri (17 mart. 1950–28 mai
la tipografia „Cartea Româ- 1952); eliberat din toate funcþiile de partid ºi
neascã“, calificat zeþar- de stat pentru „aderarea la grupul fracþionist
monotip (în 1923); membru antistatal ºi antipartinic Ana Pauker-Vasile
în Comitetul de grevã de la Luca“ (la Plenara C.C. al P.M.R. din 26–27
„Cartea Româneascã“ (în mai 1952); a devenit „obiectiv“ al Securitãþii,
1927); tipograf la „Cartea fiindu-i deschis dosar de supraveghere (din 17
GERE 288
iun. 1952); arestat ºi anchetat timp de trei ani Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–22
(18 febr. 1953–20 ian. 1956), interval în care dec. 1989); membru supleant al Comitetului
a suportat 190 de interogatorii, fãrã a fi judecat Executiv al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–28
ºi condamnat; eliberat în apr. 1956; corector, nov. 1974); membru supleant al Comitetului
apoi director al Întreprinderii Poligrafice „13 Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov.
Decembrie 1918“ (fostã „Cartea Româneascã“); 1974–22 dec. 1989); membru al Secre-
reabilitat la Plenara C.C. al P.C.R. din apr. tariatului C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28
1968. nov. 1974).
Lucrãri: Cuvântarea þinutã la Conferinþa
Naþionalitatea: maghiarã.
administrativã de la Cluj, 25 septembrie 1945,
Studii: ºapte clase ele-
Bucureºti, 1945; La interese unice, partid
mentare; ªcoala profesionalã
unic. Discurs, Bucureºti, Editura P.C.R., 1945;
(3 clase); liceul; ªcoala
Discurs rostit în faþa cetãþenilor Sectorului III Superioarã de Partid de pe
Albastru. Arenele Romane, 17 iulie 1946, lângã C.C. al P.C.U.S.
Bucureºti, Editura P.C.R., 1946; O vigilentã Profesia de bazã: zidar.
apãrare a libertãþilor populare. Culegere de Activitate ºi funcþii: ucenic
articole (1944–iulie 1946), Bucureºti, 1946; zidar la diferiþi patroni din
1877 cucerirea ºi 1944/45 redobândirea Timiºoara (1935–1940);
independenþei naþionale. Conferinþã, Bucureºti, membru al U.T.C.dR. (1940–
1946; Bazele politice ale regimului de 1944); zidar la antreprenorul Gallasch Hubert
democraþie popularã, Bucureºti, Editura P.M.R., din Timiºoara (în 1940); deþinut politic la
1949; Consiliile populare. Expunere fãcutã în penitenciarele Caransebeº ºi Vãcãreºti
faþa Marii Adunãri Naþionale, miercuri 12 (1940–1944); activist la Comitetul judeþean
ianuarie 1949, Bucureºti, Editura P.M.R., 1949; U.T.C. Timiº-Torontal (1944–1945); membru
Partidul ºi organizaþia unicã revoluþionarã a de partid din 23 aug. 1944; vicepreºedinte al
tineretului muncitor, Bucureºti, Editura P.M.R., organizaþiei Tineretului Progresist a Consiliului
1949; Cuvântare rostitã la Conferinþa de judeþean Timiº (1945–1946); activist la
unificare a Tineretului muncitor în ziua de 21 Comitetul de partid Secþia a III-a Timiºoara
martie 1949, Bucureºti, Editura Tineretului, (1946–1947); activist Secþia tineret a Comi-
1949; Expunere asupra proiectului de lege tetului judeþean de partid Timiº (în 1947);
pentru raionarea teritorialã a R.P.R., Bucureºti, director al unui curs scurt de partid pentru ca-
Editura P.M.R., 1950. drele þãrãneºti organizat la Timiºoara (în 1948);
Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în activist la Secþia propagandã a Comitetului
judeþean de partid Timiº (1948–1949); ºef al
circ. elect. Timiºoara, jud. Timiº-Torontal
Secþiei de propagandã ºi agitaþie ºi secretar
(1946–1948); deputat în M.A.N., ales în circ.
adjunct al Comitetului judeþean de partid Timiº
elect. Timiº-Torontal (1948–1952).
(1949–sept. 1950); secretar cu probleme de
Distincþii: „Meritul Cultural“ în grad de propagandã ºi agitaþie la Comitetul regional
„Ofiþer“ (1946); Titlul de „Erou al Muncii de partid Cluj (din sept. 1950); secretar cu
Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi probleme de propagandã ºi agitaþie al Comi-
Ciocanul“. tetului regional de partid Stalin (12 iun. 1951–
1952); adjunct al ºefului Secþiei Organizatorice
a C.C. al P.M.R. (1955–6 oct. 1957); adjunct
GERE MIHAI al ºefului Secþiei Propagandã ºi Agitaþie a
(n. 2 sept. 1919, Timiºoara; d. 7 oct. 1997, C.C. al P.M.R. (6 oct. 1957–23 iun. 1964);
Bucureºti) preºedinte al Comitetului pentru Problemele
289 GHERGHE
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a sept. 1966); prim-adjunct al directorului general
(1962); Ordinul „23 August“ clasa a III-a al Direcþiei Generale pentru Metrologie,
(1964); Premiul de Stat (1964); Titlul de „Artist Standarde ºi Invenþii de pe lângã Consiliul de
al Poporului din R.P.R.“ (1964); Ordinul „Tudor Miniºtri (din 13 sept. 1966); inspector general
Vladimirescu“ clasa a III-a (1966); Ordinul la Inspectoratul General de Stat pentru Controlul
„Meritul Cultural“ clasa I (1971); Premiul „I.L. Calitãþii Produselor (pânã la 10 sept. 1971);
Caragiale“ al Academiei R.S.R. (1974); Premiul membru al Consiliului de conducere al
Uniunii Scriitorilor (1975); Ordinul „Steaua Inspectoratului General de Stat pentru Controlul
Republicii Socialiste România“ clasa a III-a; Calitãþii Produselor (din 7 nov. 1983).
Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa I. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
Orºova, reg. Timiºoara (1961–1965).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a,
GHEORGHIU NICOLAE clasa I (1956); Ordinul „Steaua Republicii
(GHEORGHIEV NICOLAI) Populare Române“ clasa a IV-a, clasa a II-a
(n. 12 febr. 1908, Bolgrad (Ismail), Ucraina; (1964); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a;
d. 1990, Bucureºti) Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a V-a
Membru supleant al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1966).
(25 iun. 1960–12 aug. 1969).
Distincþii: Medalia „Eliberarea de sub jugul clasa I (1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
fascist“; „Medalia Muncii“; Medalia „A XX- clasa a II-a (1966).
a aniversare a eliberãrii patriei“; „Ordinul
Muncii“ clasa a III-a (1953), clasa a II-a (1958
ºi 1961); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ GOLEA PETRE
ºi Medalia de Aur „Secera ºi Ciocanul“; Ordinul Membru supleant al C.C. al P.M.R. (17 iun.
„Steaua Republicii Socialiste România“ clasa 1960–23 iul. 1965).
a III-a (1966); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
clasa a III-a (1971).
GOLDBERGER NICOLAE
(n. 1 mai 1904, com. Someº-Odorhei, jud. Sãlaj;
d. 19 sept. 1970, Viena)
Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–sept.
1970).
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1923;
membru al Biroului Politic
ºi al Secretariatului C.C. al GOMOIU GHEORGHE
P.C.dR. (1932–1936); mem- (n. 11 ian. 1928, sat Olteni, com. Teiºani, jud.
bru al Comitetului de ajutorare Prahova)
a deþinuþilor politici antifasciºti Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23
(1940–1941); închis în nov. 1979).
penitenciarele Jilava ºi
Doftana (1926–1929 ºi 1936– Studii: ªcoala Superioarã
1940); deþinut în lagãrele de de Partid „ªtefan Gheorghiu“;
la Tg. Jiu, Vapniarca ºi Grosulovo (1941–23 Academia Militarã Politicã;
aug. 1944); secretar al Comitetului regional de curs postacademic superior.
partid Cluj; instructor al C.C. al P.M.R.; adjunct Profesia de bazã: zidar.
al ºefului Secþiei Propagandã a C.C. al P.M.R.; Activitate ºi funcþii:
ºef al Secþiei Organizatorice a C.C. al P.M.R.; membru de partid din 1947;
director al Întreprinderii „I. Herbac“ din Cluj adjunct al ministrului Apãrãrii
(pânã la 2 iun. 1956); rector al Institutului de Naþionale (23 ian 1975–9
ªtiinþe Sociale „A.A. Jdanov“ de pe lângã C.C. mart. 1987) ºi secretar al
Consiliului Politic Superior al
al P.M.R. (din 2 iun. 1956); membru al Con-
Armatei (23 ian 1975–15 apr.
siliului ªtiinþific ºi director adjunct-prim al
1983); general-maior (9 mai 1977); general-
Institutului de Istorie al Partidului de pe lângã
locotenent (1980); membru al Biroului executiv
C.C. al P.M.R. (din iul. 1958); membru al
al Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste
Academiei de ªtiinþe Sociale ºi Politice a R.S.R.
(sept. 1978); comandant al Comandamentului
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Reghin,
Serviciilor Armatei (15 apr. 1983–9 mart. 1987);
Regiunea Autonomã Maghiarã (1952–1957).
membru al Consiliului Apãrãrii al R.S.R. (din
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa I (1954); 24 dec. 1983); preºedinte al Consiliului Naþional
Ordinul „23 August“ clasa a III-a (1959); pentru Educaþie Fizicã ºi Sport (din 9 mart.
Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ 1987).
301 GRIGORE
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 1974) la Unitatea B1 a Întreprinderii Textile
2 Rãdãuþi, jud. Suceava (1975–1980) ºi nr. 6 Galaþi; membru de partid din 1970; secretar
Darabani, jud. Botoºani (1980–1985); vice- adjunct cu probleme de propagandã la Comitetul
preºedinte ºi membru al Comisiei pentru comunal de partid ªendreni, jud. Galaþi (în
probleme de apãrare a M.A.N. (18 mart. 1978); prim-secretar al Comitetului municipal
1975–1985). U.T.C. Tecuci (în 1979); prim-secretar al
Comitetului municipal de partid ºi preºedinte
al Comitetului executiv al Consiliului popular
GRAOR CORVIN al municipiului Tecuci (în sept. 1984); deputat
(n. 18 apr. 1936, com. Cândeºti, jud. Dâmboviþa) în Consiliul popular al judeþului Galaþi; membru
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.- al Comitetului pentru Problemele Consiliilor
22 dec. 1989). Populare (din 24 sept. 1984).
Studii: Facultatea de
ªtiinþe Politico-Economice,
Academia de ªtiinþe Social-
GRECU TIBERIU
(n. 5 mai 1922, Dej, jud. Cluj; d. 29 dec. 1997,
Politice „ªtefan Gheorghiu“;
Bucureºti)
cursuri postuniversitare.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
Profesia de bazã: strungar.
1969–28 nov. 1974).
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1957;
Distincþii: „Ordinul
instructor al C.C. al P.C.R.
Muncii“ clasa a III-a (1964);
(febr. 1986–1989).
Ordinul „Steaua Republicii
Socialiste România“ clasa a
III-a (1969).
GRECU ORTANSA (n. BÃLAN)
(n. 3 nov. 1950, com. Nicoreºti, jud. Galaþi)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–24 nov. 1989).
Timiºoara (26 ian.-30 oct. 1956); prim-secretar manufacturã din Fãgãraº (din 1932); vânzãtor
al Comitetului orãºenesc de partid Timiºoara ºi contabil la magazinul Întreprinderii „Grigore
(din oct. 1956); prim-secretar al Comitetului Alexandrescu“ (1935–1937); casier ajutor ºi
regional de partid Criºana; prim-secretar al subºef de birou la Regia Autonomã a
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al Întreprinderilor de Mine ºi Metalurgie din
Comitetului executiv al Consiliului popular al Ardeal, cu sediul în Bucureºti (1937–1940);
judeþului Arad (febr. 1968–11 febr. 1971); membru al Frontului Renaºterii Naþionale;
ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al subºef de birou la Direcþia contabilitãþii din
R.S.R. în Cehoslovacia (25 mai 1971–20 mai Ministerul Economiei Naþionale (1940–1948);
1978); prim-secretar al Comitetului judeþean a organizat sindicatul funcþionarilor din
de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv Ministerul Economiei Naþionale (dupã 23 aug.
al Consiliului popular al judeþului Hunedoara 1944); membru de partid din mart. 1945;
(20 mart. 1978–iul. 1979); preºedinte al instructor al organizaþiei de bazã din Ministerul
UCECOM (din 16 oct. 1979). Comerþului (din mart. 1945); membru al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. Comitetului de partid al Ministerului Economiei
22 Tinca, reg. Criºana (1965–1969), nr. 3 Naþionale; în timpul alegerilor din nov. 1946
Arad-Est, jud. Arad (1969–1975) ºi nr. 6 Fãurei, a condus o ºcoalã de agitatori ºi a fost preºedinte
jud. Brãila (1980–1982); membru al Comisiei al unei secþii de votare; director administrativ
M.A.N. pentru consiliile populare ºi la Ministerul Economiei Naþionale (din dec.
administraþia de stat (1 apr. 1980–1982). 1946); director al oficiilor industriale din
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a Ministerul Economiei Naþionale (din iul. 1947);
(1957); Ordinul „Steaua Republicii Populare director al Departamentului Industriei ºi
Române! clasa a IV-a (1959); Ordinul „23 Comerþului (din 30 ian. 1948); ºef al Diviziei
August“ clasa a IV-a (1964), clasa a III-a (1971);
coordonãrii planurilor de producþie ºi investiþii
Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a III-a
din Comisia de Stat a Planificãrii (din 1948);
(1966); Medalia „40 de ani de la înfiinþarea
detaºat la Comisia de redresare economicã de
P.C.R.“; Medalia „În cinstea încheierii
pe lângã Consiliul de Miniºtri (din iul. 1948);
colectivizãrii agriculturii“; Medalia „A XX-a
director al Secretariatului Comitetului de Stat
aniversare a eliberãrii patriei“.
al Planificãrii (din 1948); conferenþiar la Catedra
de Geografie Economicã, prorector ºi rector
al Institutului de ªtiinþe Economice ºi
HAªEGANU MIHAIL Planificare „V.I. Lenin“ din Bucureºti
(n. 4 nov. 1913, com. Suseni, jud. Argeº) (1951–1954); profesor universitar la Academia
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 de Studii Economice; ambasador extraordinar
nov. 1979). ºi plenipotenþiar al R.P.R. în Cehoslovacia (7
iul. 1959–11 aug. 1961); reprezentant permanent
Studii: Liceul Comercial
al R.P.R. la O.N.U. (11 aug. 1961–5 mart.
din Sãliºte, jud. Sibiu (1924–
1966); vicepreºedinte al Comitetului de Stat
1932); Academia de Studii
pentru Muncã ºi Salarii (din 28 nov. 1966);
Economice din Bucureºti
vicepreºedinte al Consiliului de Administraþie
(sept. 1932–febr. 1933 ºi
al Bãncii Române de Comerþ Exterior (28 apr.
1935–1940).
1969–dec. 1977); vicepreºedinte al Bãncii
Profesia de bazã: eco-
nomist. Române de Comerþ Exterior (mart. 1973–14
Activitate ºi funcþii: vân- dec. 1977); membru al Comitetului de
zãtor la un magazin de conducere al Asociaþiei de prietenie România-
Marea Britanie (în 1974); preºedinte onorific
311 HEINRICH
al Camerei de Comerþ ºi Industrie (din sept. (din 11 sept. 1978); membru al Comisiei de
1976). pensii a Uniunii Scriitorilor (din 3 iul. 1981);
Deputat în M.A.N. ales în circ. elect. nr. redactor ºi redactor-ºef la Editura Tineretului;
10 Bechet, jud. Dolj (1975–1980); membru titular al Asociaþiei Scriitorilor din
vicepreºedinte al Comisiei M.A.N. pentru Bucureºti, Secþia literaturã pentru copii ºi
industrie ºi activitate economico-financiarã tineret; secretar al Consiliului Naþional al
(18 mart. 1975–1980). Femeilor (în 1984).
Distincþii: „Medalia Muncii“ (1954); Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
„Ordinul Muncii“ clasa a III-a (1957), clasa a nr. 4 Bãile Herculane, jud. Caraº-Severin
II-a (12 dec. 1963). (1975–1980) ºi nr. 8 Jimbolia, jud. Timiº
(1980–1985); secretar al M.A.N. (18 mart.
1975–1985).
HAUSER HEDWIGA Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
MARGARETA (1971).
(n. 26 ian. 1931, Timiºoara)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
1969–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R. HÂNCULOV EDUARD
(28 nov. 1974–24 nov. 1989). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1974–23 nov. 1979).
Naþionalitatea: germanã.
Studii: ªcoala primarã din
Lugoj (1938–1942); gimna-
ziul din Lugoj (1942–1946);
Liceul german mixt din
Timiºoara (1946–1950);
Facultatea de Filologie, Secþia
germanã (1950–1952).
Profesia de bazã: ziarist.
Activitate ºi funcþii:
corector la ziarul „Neuer
Weg“ (1950–1952); redactor-ºef de secþie la HEINRICH ALEXANDRU
Editura Tineretului (1955–1969); membru de (n. 24 nov. 1925, Arad)
partid din 1957; membru în Uniunea Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
Scriitorilor (în 1959); membru al biroului 1969–23 nov. 1979); membru al Comisiei
organizaþiei de bazã (în 1968); redactor-ºef al Centrale de Revizie (23 nov. 1979–22 nov.
Editurii Kriterion (1969–21 mai 1985); membru 1984).
al biroului Comitetului judeþean de partid Dolj
(din 2 mart. 1971); inspector general de stat, Naþionalitatea: maghiarã.
cu grad de adjunct de ministru, la Inspectoratul Studii: liceul teoretic din
General de Stat pentru controlul gospodãririi Arad ºi Timiºoara (din 1936);
fondurilor fixe, instalaþiilor, aparatajului de Facultatea de Electrotehnicã
mãsurã de control, cazanelor, combustibililor din Budapesta (mai 1944–
ºi energiei de pe lângã Ministerul Aprovizionãrii 1945); Facultatea de Electro-
Tehnico-Materiale ºi Controlului Gospodãririi mecanicã din Timiºoara
Fondurilor Fixe (din 13 sept. 1971); membru (1945–1947); Facultatea de
al Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste Electromecanicã din Buda-
pesta (1947–1950).
HELGIU 312
HOMOªTEAN GEORGE
(n. 19 iun. 1923, Deva)
HERA CRISTIAN Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–24
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.- nov. 1989).
22 dec. 1989).
313 HOROBEÞ
„ªtefan Gheorghiu“ (oct. 1948–sept. 1949); Comitetului regional de partid Criºana (din
Cursul academic de perfecþionare, Academia 1960); comandant al Diviziei 10 Mecanizatã
Militarã Generalã „I.V. Stalin“ (dec. 1953–sept. Iaºi (4 febr.-17 iun. 1963); membru al
1954); Academia Militarã de pe lângã Marele Comitetului regional de partid Iaºi (1963);
Stat Major al Forþelor Armate ale U.R.S.S. comandant al Armatei a 2-a Bucureºti (17
(sept. 1958–iun. 1960). iun. 1963–14 iun. 1965); general-locotenent
Profesia de bazã: ajustor mecanic. (1964); general-colonel (1967); ºef al Marelui
Activitate ºi funcþii: ajustor la Uzinele Stat Major al Forþelor Armate (14 iun.
Metalurgice „Basarab“ din Bucureºti (nov. 1965–dec. 1974); adjunct (14 iun. 1965–29
1941–apr. 1942) ºi la Atelierele A.S.A.M. aug. 1966) ºi prim-adjunct (29 aug. 1966–dec.
Cotroceni (apr. 1942–dec. 1945); membru al 1974) al ministrului Forþelor Armate; membru
U.T.C. din oct. 1944; secretar al celulei de al Consiliului Naþional al F.U.S. (1968);
tineret din Atelierele A.S.A.M. Cotroceni membru al Comisiei Naþionale de Demografie
(1945); membru de partid de la 1 mai 1945; (1971, febr. 1974); prim-vicepreºedinte al
responsabil cu munca de tineret în Comitetul Comitetului executiv al Consiliului popular
de partid al Sectorului IV Roºu Bucureºti (febr.- municipal ºi membru al biroului Comitetului
oct. 1946); instructor al Comitetului judeþean municipal de partid Bucureºti (dec. 1974–aug.
Ilfov al Tineretului Progresist (oct.-nov. 1946); 1977); secretar al Consiliului Apãrãrii al R.S.R.
secretar organizatoric al Comitetului regional (29 apr. 1974–11 nov. 1975); vicepreºedinte
Bucureºti al Tineretului Progresist (nov. al Comitetului pentru Problemele Consiliilor
1946–aug. 1947); trimis în Bulgaria ca Populare (aug. 1977–29 apr. 1987); trecut în
responsabil al brigãzii de reconstrucþie „Filimon rezervã (25 aug. 1977); vicepreºedinte al
Sârbu“ (aug.-sept. 1947); responsabil Comisiei centrale de partid ºi de stat pentru
organizatoric al Comitetului judeþean U.T.C. sistematizarea teritoriului ºi localitãþilor urbane
Ilfov (oct. 1947–mart. 1948); instructor în ºi rurale (mart. 1978); membru al Consiliului
Secþia Organizatoricã a C.C. al U.T.M. (apr.- Culturii ºi Educaþiei Socialiste (11 sept. 1978);
sept. 1948 ºi sept. 1949–sept. 1950); prim- preºedinte al Comisiei centrale pentru întreceri
secretar al Comitetului orãºenesc U.T.M. socialiste între consiliile populare judeþene ºi
Bucureºti (sept. 1950–apr. 1951); membru al al municipiului Bucureºti, municipale, ale
C.C. al U.T.M. (apr. 1951); secretar pentru sectoarelor municipiului Bucureºti, orãºeneºti
probleme de propagandã al Comitetului ºi comunale (29 sept. 1981–18 sept. 1987);
orãºenesc de partid Bucureºti (nov. 1951–iun. membru al Consiliului Silviculturii (din 2 mart.
1952); încadrat de partid în armatã, cu gradul 1983).
de locotenent-colonel (iun. 1952); colonel (oct. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect:
1953); locþiitor al ºefului (iun. 1952–sept. 1953) Alexandria, reg. Bucureºti (1952–1957), nr. 4
ºi ºef (sept. 1953–nov. 1954) al Direcþiei Hemeiuº, reg. Bacãu (1965–1969), nr. 13
Propagandã ºi Agitaþie din D.S.P.A.; locþiitor Scorþeni, jud. Bacãu (1969–1973) ºi nr. 10
pentru probleme de propagandã ºi agitaþie al Parcul Libertãþii, Bucureºti (1975–1980);
ºefului D.S.P.A. (nov. 1954–mai 1955); general- vicepreºedinte al Comisiei pentru consiliile
maior (1955); ºef al D.S.P.A. (mai 1955–febr. populare ºi administraþia de stat a M.A.N. (22
1958); trecut din categoria ofiþeri politici în mart. 1975).
categoria ofiþeri de comandã ºi numit Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
comandant al Diviziei 11 Mecanizatã Oradea Populare Române“ clasa a IV-a (1953); „Ordinul
(11 iul. 1960–4 febr. 1963); membru al Muncii“ clasa a II-a (1954); Ordinul „23
ION 326
Economice Internaþionale (18 mart. 1975–27 maiºtri utilaj-schele, curs fãrã frecvenþã
ian. 1977); prim-adjunct al ministrului (1958–1960); Facultatea de Economie,
Comerþului Exterior ºi Cooperãrii Economice Academia de ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Internaþionale (din 9 mai 1978); ministru Gheorghiu“ (din 1967); doctorat la Academia
secretar de stat la Ministerul Comerþului de ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“
Exterior ºi Cooperãrii Economice Internaþionale, (din 1977).
ºeful Departamentului Cooperãrii Economice Profesia de bazã: strungar în fier.
Internaþionale (21 mai-3 nov. 1982); viceprim- Activitate ºi funcþii: secretar al organizaþiei
ministru al Guvernului (3 nov. 1982–26 aug. U.T.C. pe ºcoala de ucenici; ucenic la un
1986); preºedinte al Consiliului de Coordonare
atelier mecanic din Moreni (1946), apoi în
a dezvoltãrii bazei energetice ºi funcþionãrii
Ploieºti; strungar ºi secretar al Comitetului
sistemului energetic naþional (17 ian. 1983–7
dec. 1984); vicepreºedinte al Consiliului central U.T.M. la Întreprinderea Petroliferã „Muntenia“
pentru tipizare, standardizare, normare ºi calitate Schela Moreni (1949); membru de partid
(din 31 dec. 1984); ambasador extraordinar ºi din iul. 1953; tehnician ºi ºef de serviciu la
plenipotenþiar al R.S.R. în U.R.S.S. (30 oct. Oficiul reparaþii capitale sonde Moreni (din
1986–1 sept. 1987); ministrul Industriei Chimice 1954); montator tehnolog ºi preºedinte al
ºi Petrochimice (4 sept. 1987–22 dec. 1989); comitetului sindical la Trustul Extracþie
vicepreºedinte al Consiliului de coordonare a Târgoviºte (1956–1958); instructor la Secþia
activitãþii din ramura chimie, petrochimie ºi propagandã ºi agitaþie a Comitetului regional
industrie uºoarã (sept. 1987); membru al de partid Ploieºti (din 1960); ºef al Sectorului
Comisiei C.C. al P.C.R. pentru problemele muncã politicã ºi culturalã de masã (din 1965),
cooperãrii economice ºi relaþiilor internaþionale ºef al Secþiei propagandã (din 31 aug. 1971)
ale partidului ºi statului. ºi membru al biroului Comitetului judeþean de
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. partid Prahova; secretar cu probleme de
4 Curtea de Argeº, jud. Argeº (1985–1989).
propagandã al Comitetului judeþean de partid
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
Prahova (din ian. 1973); secretar pentru
(1963) ºi clasa a II-a (1984); Ordinul „Steaua
Republicii Socialiste România“ clasa a II-a probleme organizatorice al Comitetului judeþean
(1970); Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a de partid Vâlcea (nov. 1984–14 apr. 1986);
(1984). vicepreºedinte al Consiliului Central al U.G.S.R.
(14 apr. 1986–3 febr. 1989); vicepreºedinte al
Biroului executiv al Consiliului Culturii ºi
IONAª DUMITRU Educaþiei Socialiste (din 30 oct. 1987);
(n. 3 sept. 1931, Moreni, jud. Dâmboviþa) ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24
R.S.R. în Etiopia (din 3 febr. 1989); membru
nov. 1989).
al Consiliului Naþional al Oamenilor Muncii;
Studii: ªcoala seralã de membru al Consiliului Organizãrii Economico-
ucenici din Ploieºti; Sociale.
Facultatea de Utilaj Petrolier, Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a;
Institutul de Petrol ºi Gaze Ordinul „23 August“ clasa a III-a.
din Bucureºti (1952–1954,
neterminatã); Curs de
ziaristicã la ªcoala Superioarã IONAª LETIÞIA
de Partid „ªtefan Gheorghiu“ (n. 11 febr. 1935, sat Chiriº, com. Greaca, jud.
(1958– 1960); ªcoala de Cluj)
IONESCU 328
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Grupului Român din Uniunea Interparlamen-
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. tarã, vicepreºedinte al Consiliilor permanente
(23 nov. 1979–22 dec. 1989). ale M.A.N. ºi vicepreºedinte al Comisiei de
validare a M.A.N. (1 apr. 1980); secretar al
Studii: ªcoala Profe- Comisiei de validare a M.A.N. (1 apr. 1985).
sionalã Metalurgicã „Unirea“
din Cluj (1950–1953); liceul,
curs fãrã frecvenþã; ªcoala IONESCU I. ALEXANDRU
de cadre a C.C. al U.T.M. (n. 7 iun.1929, Cernavodã, jud. Constanþa)
„Filimon Sârbu“ (1957); Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–22
Facultatea de Istorie, Aca- dec. 1989).
demia de ªtiinþe Social-
Politice „ªtefan Gheorghiu“; Studii: Liceul Comercial
curs postuniversitar la Aca- din Cãlãraºi (1940–1947);
demia de ªtiinþe Social- Facultatea de Economie
Politice „ªtefan Gheorghiu“. Politicã, I.S.E.P. (1948–1951);
Profesia de bazã: lãcãtuº montator. Curs de gazetari, Institutul
Activitate ºi funcþii: lãcãtuº montator la de ªtiinþe Sociale „A.A.
Întreprinderea „Unirea“ din Cluj (din 1953); Jdanov“ (din ian. 1956);
membru al U.T.M. din 1953; membru de Academia de ªtiinþe Social-
partid din 1955; activist la Comitetul raional Politice „ªtefan Gheorghiu“.
U.T.M. Sãrmaº (din 1956); instructor teritorial Profesia de bazã:
la Comitetul regional U.T.M. Cluj; preºedinte economist.
al Comitetului raional al femeilor Zalãu; Activitate ºi funcþii: membru al U.N.S.R.
membru al biroului (din 1963) ºi instructor (din 1948); membru al U.T.M. cu sarcini pe
(din 1967) la Comitetul raional de partid Zalãu; linie culturalã; funcþionar la „Compescaria“
instructor la Comitetul judeþean de partid ºi (din 1949); redactor (din 1950), ºef de secþie
preºedinte al Comitetului judeþean al femeilor (din 1951) ºi secretar al organizaþiei U.T.M.
Sãlaj; membru al Comitetului judeþean de partid la revista „Contemporanul“; redactor-ºef la
Sãlaj (1968–1974); ºef al Secþiei organizatorice „Viaþa studenþeascã“ din Bucureºti (din oct.
a Comitetului judeþean de partid Sãlaj (din 1956); membru de partid din dec. 1958;
1973); secretar pentru probleme sociale al
redactor-ºef adjunct la „Scânteia tineretului“
Comitetului judeþean de partid ºi vicepreºedinte
(din 1962); ºef al Sectorului presã al C.C. al
al Comitetului executiv al Consiliului popular
P.C.R. (pânã la 2 nov. 1965); adjunct al ºefului
al judeþului Sãlaj (din 1977); membru al
Secþiei Presã ºi Edituri a C.C. al P.C.R. (din
Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste
2 nov. 1965); redactor ºi redactor-ºef la ziarul
(din 11 sept. 1978); prim-secretar al Comitetului
„Scânteia“ (din 1969); membru al Consiliului
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului
Naþional al Radioteleviziunii Române (din 9
executiv al Consiliului popular al judeþului
mart. 1971, reales la 29 aug. 1978); secretar
Sãlaj (5 iun. 1979–29 sept. 1984); adjunct al
pentru probleme de propagandã al Comitetului
ºefului Secþiei Organizatorice a C.C. al P.C.R.
judeþean de partid ºi vicepreºedinte al
(din ian. 1985); preºedinte al Comitetului
Comitetului executiv al Consiliului popular al
executiv al Consiliului popular al judeþului
judeþului Ilfov (8 febr. 1977–10 dec. 1979);
Bistriþa-Nãsãud (4 nov.-22 dec. 1989).
director general al Radioteleviziunii Române
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
(10 dec. 1979–18 sept. 1981); secretar pentru
5 Hida, jud Sãlaj (1980–1985) ºi nr. 6 Folteºti,
jud. Galaþi (1985–1989); vicepreºedinte al probleme de propagandã al Comitetului judeþean
329 IONESCU
al Biroului executiv al Consiliului Naþional al Câmpina (din 1966); ºef de secþie (din 1970),
Oamenilor Muncii (1985–1989); membru al secretar cu probleme de propagandã ºi culturã
Comitetului de conducere al Consiliului (din 1973) ºi secretar cu probleme orga-
Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din dec. nizatorice la Comitetul judeþean U.T.C. Prahova;
1985); preºedinte al Consiliului de redacþie al secretar al Comitetului orãºenesc de partid ºi
„Revistei de chimie“ (1986–1989); cercetãtor primar al oraºului Breaza (din 12 iun. 1974);
principal la Institutul Central de Chimie (din ºef al Secþiei organizatorice a Comitetului
sept. 1989). judeþean de partid Prahova (din 1978); secretar
Lucrãri: Cartea operatorului din industria cu probleme organizatorice al Comitetului
fibrelor chimice (1967). municipal de partid Ploieºti (din oct. 1979);
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. prim-vicepreºedinte al Comitetului executiv al
6 Sascut, jud. Bacãu (1980–1985) ºi nr. 6 Tg. Consiliului popular al municipiului Ploieºti
Frumos, jud. Iaºi (1985–1989); secretar al (1981–8 mart. 1982); prim-secretar al
Comisiei pentru politicã externã ºi cooperare Comitetului municipal de partid Ploieºti ºi
economicã internaþionalã (1 apr. 1980); membru membru al biroului Comitetului judeþean de
al Grupului Parlamentar Român pentru partid Prahova (din 8 mart. 1982); instructor
Securitate ºi Cooperare în Europa (1 apr. 1980, la C.C. al P.C.R. (febr.-8 sept. 1986); prim-
reales la 1 apr. 1985). vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Distincþii: Titlul de „Erou al Muncii Consiliului popular judeþean ºi membru al
Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi biroului Comitetului judeþean de partid Iaºi
Ciocanul“ (1971); „Ordinul Muncii“ clasa a (din 8 sept. 1986).
III-a (1964) ºi clasa I (1981). Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
4 Ploieºti-Nord, jud. Prahova (1985–1989);
secretar al Comisiei pentru industrie ºi
IONESCU MIRCEA activitatea economico-financiarã a M.A.N. (1
(n. 22 ian. 1941, Breaza, jud. Prahova) apr. 1985–1988).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
1984–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R. Socialiste România“ clasa a V-a (1966).
(16 dec. 1987–22 dec. 1989).
ISTODORESCU STELIANA
(n. POPESCU)
(n. 5 dec. 1944, Bucureºti)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–24 nov. 1989).
secretar adjunct al biroului organizaþiei de Piatra Olt (15 mai-aug. 1943); arestat de
bazã pe facultate (1965–1967); decan al Siguranþã, deþinut în lagãrul din Tg. Jiu (aug.
Facultãþii de ªtiinþe Naturale ºi Agricole 1943–aug. 1944); membru al celulei de partid
(1967–1971); prodecan ºi decan al Facultãþii din lagãrul Tg. Jiu (aug. 1943–aug. 1944); a
de Biologie (1972–1981); membru al participat la formarea Comitetului regional de
Comitetului de partid din Universitatea din partid Oltenia (dupã 23 aug. 1944); ºef al Secþiei
Bucureºti (1977–1980); director al Institutului organizatorice la Comitetul regional de partid
de Biologie (1981); decan al Facultãþii de Craiova (din mai 1945); membru al biroului
Biologie, Geografie ºi Geologie; vicepreºedinte Comitetului regional de partid Craiova (1945);
al Comitetului ºi preºedinte al Comisiei de instructor al C.C. al P.C.R., responsabil al
femei a Sindicatelor din Învãþãmânt, ªtiinþã ºi Comisiei cãilor ferate ºi ºef al grupului de
Culturã; membru al Consiliului Naþional al
instructori teritoriali ai C.C. al P.C.R. din
ªtiinþei ºi Învãþãmântului (dec. 1985); director
sectorul Banat (1946–nov. 1948); preºedinte
general al Institutului Central de Biologie din
al Comisiei de verificare a M.A.I. (nov. 1948);
Bucureºti (sept. 1986); membru supleant al
Comitetului de partid al Centrului Universitar ºef al Direcþiei cadre din M.A.I. cu grad de
Bucureºti (1986). general-maior (1948–nov. 1951); activist la
Distincþii: „Medalia Muncii“ (1969); Direcþia politicã a C.F.R. Bucureºti (nov.
Medalia „A 50-a aniversare a P.C.R.“ (1971); 1951–ian. 1952); ºef al Sectorului politic C.F.R.
Medalia „30 ani de la eliberarea României de din regiunea Bârlad (ian. 1952–sept. 1953);
sub dominaþia fascistã“ (1974). ºef al Secþiei politice de pe lângã Direcþia
Regionalã C.F.R. Cluj (sept. 1953); adjunct al
ºefului Secþiei Scrisori ºi Audienþe a C.C. al
IVANOVICI DUMITRU P.C.R. (din 24 febr. 1970); ºef de secþie la
(n. 4 mart. 1917, com. Hinova, jud. Mehedinþi; C.C. al P.C.R.
d. 1995, com. Ghimpaþi, jud Giurgiu) Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Lugoj,
Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–28 jud. Caraº-Severin (1946–1947) ºi nr. 4 Baia
nov. 1974); membru al Colegiului Central de Aramã, jud. Mehedinþi (1969–1973).
de Partid (23 iul. 1965–28 nov. 1974); Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
membru al Comisiei Centrale de Revizie Populare Române“ clasa a III-a (1948); Ordinul
(28 nov. 1974–23 nov. 1979). „Apãrarea Patriei“ clasa a III-a (1949); Ordinul
„23 August“ clasa a IV-a (1961) ºi clasa a II-a
Studii: ºapte clase pri- (1971); „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1962),
mare; patru clase ºcoala de clasa I (1967); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
elevi meseriaºi C.F.R. clasa a II-a (1966).
Profesia de bazã: mecanic
lãcãtuº.
Activitate ºi funcþii: ucenic IVAªCU MARIN
lãcãtuº la Atelierele C.F.R. din (n. 27 nov. 1931, com. Bolintin Deal, jud. Giurgiu)
Turnu Severin (1931–iul. Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22
1936 ºi apr. 1937–15 mai dec. 1989).
1943); membru al U.T.C.dR.
(1931); membru de partid Studii: Facultatea de Fizicã-Matematicã;
din dec. 1935; lãcãtuº la doctorat în fizicã (1968); Universitatea Politicã
Atelierul de zonã C.F.R. „Petru Rareº“ (iul. ºi de Conducere; un an specializare în Olanda.
1936); fochist la Atelierul de zonã C.F.R. Profesia de bazã: fizician.
IVAªCU 342
Topolovãþu Mare (din 1954); ºofer la C.A.P. Comitetului judeþean de partid Timiº (din 1972);
Topolovãþu Mare (din 1956); preºedinte al director al S.M.A. Topolovãþu Mare (1982–
Cooperativei de Consum Topolovãþu Mare mart. 1985).
(din 1959); secretar al Comitetului de partid Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
pe C.A.P. ºi preºedinte al C.A.P. Topolovãþu 7 Buziaº, jud. Timiº (1985–1989); membru al
Mare (din ian. 1960); membru al Comitetului Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi
regional de partid Banat (1966–1968); membru gospodãrirea apelor a M.A.N. (1 apr. 1985).
al biroului Comitetului comunal de partid ºi Distincþii: Titlul de „Erou al Muncii
deputat în Consiliul popular al comunei Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
Topolovãþu Mare (1968–1972); membru al Ciocanul“.
K
KAHU GELU KIRALY CAROL (KAROLY)
(n. 8 ian. 1930, com. Vlãdeºti, jud. Galaþi) (n. 26 sept. 1930, Târnãveni, jud. Mureº)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov. Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. nov. 1974); membru supleant al Comitetului
(23 nov. 1979–22 nov. 1984). Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–21
iul. 1972).
Studii: Facultatea de
Mecanicã, Secþia Construcþii Naþionalitatea: maghiarã.
Navale, Institutul Politehnic Studii: patru clase primare
Bucureºti (1952); Univer- (1939–1943); cursul seral de
sitatea Seralã de Marxism- U.T.M. (1948–1949); curs de
Leninism. trei luni al U.T.M.; ªcoala
Profesia de bazã: inginer Centralã a Comsomolului din
constructor nave. Moscova (1957); liceul;
Activitate ºi funcþii: de- ªcoala Superioarã de Partid
putat în Sfatul popular orã- „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã
ºenesc Galaþi (1954–1961); frecvenþã.
membru de partid din 1955; director tehnic Profesia de bazã: dulgher.
la ªantierul Naval Galaþi; inginer la Institutul Activitate ºi funcþii: salahor la diferite
de Proiectãri „Pronav“ Galaþi (1982); director ºantiere din Luduº (1943–1944); muncitor
al Institutului pentru Cercetare ºi Proiectare necalificat în construcþii (din 1944); ucenic
Construcþii Navale (ICEPRONAV) Galaþi; dulgher la un patron din Tg. Mureº (din mart.
director general al Centralei Industriale Navale 1945); dulgher la reconstruirea podurilor de
Galaþi (8 dec. 1981). pe Valea Mureºului; membru al U.T.C. din
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. 1945; voluntar pe ºantierul Salva Viºeu (apr.–
2 Galaþi-Sud, reg. Galaþi (1961–1965), nr. 20 sept. 1948); dulgher la Întreprinderile Comunale
Gugeºti, reg. Galaþi (1965–1969) ºi nr. 3 Galaþi- din Tg. Mureº (sept. 1948–mai 1949); secretar
Sud, jud. Galaþi (1969–1973). al organizaþiei de cartier U.T.M. „Simon Geza“
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; din Tg. Mureº (1948–1949); dulgher pe
Medalia „În cinstea încheierii colectivizãrii ºantierele Canalului Dunãre-Marea Neagrã (oct.
agriculturii“; Premiul de Stat. 1949–oct. 1952); instructor la Comitetul U.T.M.
KISS 350
Distincþii: „Ordinul muncii“ clasa a II-a Consiliului Central al U.G.S.R. (din 9 oct.
(1962); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a 1979); membru al Comisiei Naþionale de
IV-a (1966). Demografie.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
6 Cristuru Secuiesc, jud. Harghita (1980–1985)
KORODI ªTEFAN ºi nr. 14 Mizil, jud. Prahova (1985–1989);
(n. 17 dec. 1924, com. Mica, jud. Mureº; d. membru al Grupului parlamentar român pentru
26 iul. 2000, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) securitate ºi cooperare în Europa (1 apr. 1980);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. vicepreºedinte al Comisiei M.A.N. pentru
1979–22 dec. 1989); membru al Colegiului sãnãtate, muncã, asigurãri sociale ºi protecþia
Central de Partid (23 nov. 1979–24 nov. mediului (1 apr. 1985).
1989).
supraveghetor-ºef de turã (din 1961) la Oficiul Întreprinderea „13 Decembrie“ din Sibiu;
P.T.T.R. Turnu-Severin; membru de partid membru în Consiliul Naþional al Oamenilor
din 1965; instructor la Sectorul probleme Muncii (oct. 1987).
statutare, documente ºi evidenþa membrilor de
partid al Comitetului municipal de partid Turnu
Severin (în 1970); membru al biroului LÃNCRÃJAN IOANA (n. BRATU)
organizaþiei de bazã din cadrul Facultãþii de (n. 24 sept. 1949, com. Cochirleanca, jud.
ªtiinþe Politice ºi Ideologice, Academia de Buzãu)
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“; ºef Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24
la Catedra de filozofe a Cabinetului Comitetului nov. 1989).
judeþean de partid Buzãu (în 1974); ºef al
Sectorului de muncã politicã de masã (în dec. Studii: ªcoala profesio-
1976) ºi secretar cu probleme de propagandã nalã de croitorie din Focºani
(în 1977) la Comitetul municipal de partid (1965–1968); liceul; ªcoala
Buzãu; secretar cu probleme de propagandã la de partid de un an (1972);
Comitetul judeþean de partid Buzãu (în 1979); Facultatea de ªtiinþe Politico-
Economice, Academia de
prim-vicepreºedinte al Comitetului executiv al
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Consiliului popular judeþean ºi membru al
Gheorghiu“, curs fãrã frec-
biroului Comitetului judeþean de partid Buzãu
venþã (1974–1979); doctorand
(oct. 1984–1988). la Academia de ªtiinþe Social-
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Buzãu Politice „ªtefan Gheorghiu“ (în 1988).
(1985–1989); vicepreºedinte al M.A.N. (1 apr. Profesia de bazã: croitoreasã.
1985–22 dec. 1989). Activitate ºi funcþii: croitoreasã la
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. Întreprinderea de Confecþii din Râmnicu Sãrat
(1968–dec. 1971); membru de partid din
1970; secretar pentru problemele muncii de
LAZÃR MARIA propagandã al Comitetului orãºenesc U.T.C.
(n. 15 iul. 1948, Ocna Sibiului, jud. Sibiu) Râmnicu Sãrat (dec. 1971–1972); ºef al
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.- Sectorului de propagandã ºi culturã la Comitetul
22 dec. 1989). judeþean U.T.C. Buzãu (1972–1974); membru
supleant al Biroului C.C. al U.T.C.; secretar
Studii: Liceul teoretic din al C.C. al U.T.C. cu probleme internaþionale
Ocna Sibiului (1966); Fa- (nov. 1974–1984); membru al Consiliului de
cultatea de Studii Social- Stat (1980–1985); instructor la Secþia
Politice, ªcoala Superioarã de Organizatoricã a C.C. al P.C.R. (în 1984);
Partid „ªtefan Gheorghiu“. secretar pentru probleme de propagandã al
Profesia de bazã: mun- Comitetului judeþean de partid ºi vicepreºedinte
citor laborant. al Comitetului executiv al Consiliului popular
Activitate ºi funcþii: al judeþului Cãlãraºi (din 6 nov. 1984); membru
membru de partid din 1968; al biroului Comitetului de partid ºi preºedintele
ºef de birou la Întreprinderea Comitetului sindical de la Filatura Româneascã
„13 Decembrie“ din Sibiu; membru al de Bumbac din Bucureºti (aug. 1986–14 nov.
Comitetului judeþean de partid ºi al Comitetului 1988); vicepreºedinte al Consiliului Naþional
executiv al Consiliului popular al judeþului al Femeilor; membru al biroului Consiliului
Sibiu; secretar al Comitetului de partid din Naþional al Societãþii de Cruce Roºie.
LÃZÃRESCU 360
Galaþi (din sept. 1964); secretar cu probleme popular al municipiului Craiova (febr. 1968);
organizatorice al Comitetului orãºenesc de ºef al Catedrei de istorie la Comitetul judeþean
partid Brãila (din febr. 1967); prim-vice- de partid Dolj (1972–1975); instructor pentru
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului învãþãmântul de stat în cadrul Secþiei de
popular al municipiului Brãila ºi membru al propagandã a Comitetului judeþean de partid
biroului Comitetului municipal de partid Brãila Dolj (1975–1978); secretar pentru probleme
(1969–21 febr. 1978); secretar pentru probleme de propagandã la Comitetul municipal de partid
economice al Comitetului judeþean de partid Craiova (1978–1979); director al Cabinetului
ºi vicepreºedinte al Comitetului executiv al judeþean pentru activitate ideologicã ºi politico-
Consiliului popular al judeþului Brãila (din 21 educativã Dolj (1979–1982); secretar pentru
febr. 1978); instructor al C.C. al P.C.R. (din probleme organizatorice la Comitetul municipal
dec. 1979); prim-secretar al Comitetului de partid Craiova (1982–1984); membru al
judeþean de partid ºi preºedinte al Comitetului biroului Comitetului judeþean de partid Dolj
executiv al Consiliului popular al judeþului (în 1984); membru al Comitetului pentru
Brãila (6 apr. 1983–22 dec. 1989). Problemele Consiliilor Populare (din 24 sept.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 1984); prim-secretar al Comitetului municipal
2 Brãila-Vest, jud. Brãila (1985–1989); membru de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv
al Comisiei constituþionale ºi juridice a M.A.N. al Consiliului popular al municipiului Craiova
(1 apr. 1985–1989). (sept. 1984–nov. 1987); sociolog la Întreprin-
derea „Electroputere“ Craiova (din nov. 1987).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
3 Craioviþa Nouã, jud. Dolj (1985–26 dec.
LUNGU MARIN 1987); membru al Comisiei M.A.N. pentru
(n. 25 iun. 1937, Slatina) industrie ºi activitate economico-financiarã (1
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. apr. 1985–1987).
1984–27 nov. 1987). Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
MALINSCHI VASILE
MAFTEI GHEORGHE (n. 1 mai 1912, com. Râbniþa, Rep. Moldova;
(n. 2 aug. 1916, com. Pãstrãveni, jud. Neamþ; d.15 iul. 1992, Bucureºti)
d.1991, com. Þibucani, jud. Neamþ) Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul. 1955–24 iul. 1965); membru al C.C. al P.C.R.
1965–12 aug. 1969). (24 iul. 1965–23 nov. 1979).
MANCIU GHEORGHE
(n. 7 nov. 1932, com. Vârtop, jud. Dolj)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
1979–1984).
Studii: Facultatea de
Mecanizarea Agriculturii,
Institutul Agronomic din Cra- MANGU ªTEFAN
iova (1952–1957); doctorand (n. 26 oct. 1936, Mizil, jud. Prahova)
(în 1984). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
Profesia de bazã: inginer 1984–24 nov. 1989).
mecanic agricol.
Activitate ºi funcþii: Studii: Liceul teoretic
membru de partid din 1960; „I.L. Caragiale“ din Ploieºti;
inginer mecanic ºef la S.M.T. Facultatea de Mecanicã,
Segarcea (1957–1959) ºi Institutul Politehnic Bucureºti
S.M.T. Bechet (1960–1961); (1958); Universitatea Politicã
director al S.M.T. Segarcea (1961–1966); ºef ºi de Conducere.
al Serviciului S.M.T. ºi vicepreºedinte al Profesia de bazã: inginer
Consiliului agricol regional Oltenia mecanic.
(1966–1968); director adjunct cu probleme de Activitate ºi funcþii: se-
mecanizare a agriculturii la Direcþia judeþeanã cretar cu probleme organiza-
agricolã Dolj ºi director al Întreprinderii torice în Comitetul U.T.M. din
judeþene pentru mecanizarea agriculturii Dolj facultate (1955–1957); inginer stagiar, inginer
(1968–1971); director general al Centralei principal, ºef Serviciu producþie ºi ºef secþie
întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii la Întreprinderea de mase plastice Buzãu
(1971–1973) ºi al Centralei pentru mecanizarea (1958–1965); membru de partid din 1963;
agriculturii ºi producþia de utilaje pentru membru în Comitetul orãºenesc U.T.M. Buzãu
agriculturã ºi industrie alimentarã din Ministerul (1963–1965); inginer principal la Serviciul
Agriculturii, Industriei Alimentare ºi Apelor Investiþii, adjunct ºef utilaj tehnologic, inginer
(din 1973); secretar de stat ºi director general ºef pentru utilaj ºi aparaturã, director adjunct
al Direcþiei generale economice pentru comercial la Combinatul siderurgic Galaþi
mecanizarea agriculturii din cadrul Ministerului (1965–1977); membru în Comitetul de partid
Agriculturii ºi Industriei Alimentare (pânã la al Direcþiei comerciale Galaþi (1974–1978);
10 febr. 1983); ambasador extraordinar ºi director adjunct comercial al Centralei
plenipotenþiar al R.S.R. în Republica industriale siderurgice Galaþi (1977–mart.
Democraticã Somalia (de la 31 ian. 1984). 1979); director adjunct tehnic la Centrul de
calcul al Combinatului siderurgic Galaþi (mart.–
373 MANOLESCU
de partid Bucureºti (iun. 1955–febr. 1957); Sectorului 5 (1972); instructor teritorial la Secþia
instructor (febr.–dec. 1957) ºi locþiitor al Propagandã ºi presã a C.C. al P.C.R.
secretarului Comitetului de partid din Centrul (1974–1978); prim-secretar al Comitetului de
Universitar Bucureºti (dec. 1957–1964); director partid ºi preºedinte al Comitetului executiv al
al Cabinetului de partid de pe lângã Comitetul Consiliului popular al Sectorului 1 Bucureºti
orãºenesc Bucureºti (1964–sept. 1965); secretar (1978); prim-secretar al Comitetului judeþean
al Comitetului de partid din Centrul Universitar de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv
Bucureºti (din sept. 1965). al Consiliului popular al judeþului Neamþ (28
aug. 1979–31 mai 1983); ambasador extra-
ordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în Republica
MANTA FILOFTEIA Popularã Mongolã (31 mai 1983–12 febr. 1985);
Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972–28 ambasador în Centrala Ministerului Afacerilor
nov. 1974). Externe (febr.–mai 1985; instructor al C.C. al
P.C.R. (mai 1985–22 dec. 1989).
Activitate ºi funcþii: Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 7
secretarul Comitetului de Tg. Neamþ, jud. Neamþ (1980–1985).
partid al Fabricii de stofe
„Argeºana“ (în 1972).
MARCHIAN NICOLAE
(n. 3 iul. 1922, Sibiu)
Membru al C.C. al P.M.R. (25 iun. 1960–24
iul. 1965).
de U.T.M. a C.C. al P.M.R. (de la 29 mai 1954); partid (1968–1970); secretar cu problemele
prim-secretar al Comitetului regional de partid agrare al Comitetului judeþean de partid Caraº-
Braºov (pânã la 7 iul. 1962); adjunctul ºefului Severin (1970–1971); ºef al Secþiei organi-
Secþiei Organizaþiilor de partid a C.C. al P.M.R. zatorice a Comitetului judeþean de partid Caraº-
ºi ºef al Sectorului carnete de partid ºi statisticã Severin (1971–1974); instructor (1974–3 febr.
(7 iul. 1962–23 oct. 1964); prim-secretar al 1977) ºi ºef sector la Secþia Cadre a C.C. al
Comitetului raional de partid Sibiu (în 1965); P.C.R. (3 febr. 1977–1978); secretar pentru
preºedintele Colegiului judeþean de partid Sibiu probleme organizatorice al Comitetului judeþean
(pânã la 28 dec. 1968). de partid Mehedinþi (1978–9 apr. 1982); prim-
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. secretar al Comitetului judeþean de partid ºi
Cisnãdie, reg. Braºov (1961–1965). preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii popular al judeþului Mehedinþi (9 apr. 1982–6
Populare Române“ clasa a IV-a; Ordinul „23 febr. 1986); preºedinte al Comitetului Uniunii
August“ clasa a V-a. Sindicatelor din Instituþiile Administrative de
Stat ºi Consiliile Populare (6 febr. 1986–20
oct. 1989); prim-vicepreºedinte al Comitetului
MARCOªANU VIRGIL executiv al Consiliului popular al judeþului Cluj
DIMITRIE (20 oct.–22 dec. 1989).
(n. 14 mart. 1932, Buzãu) Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 3
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. Strehaia, jud. Mehedinþi (1985–22 dec. 1989).
1982–23 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R.
(23 nov. 1984–22 dec. 1989).
MARIAN TIBERIU
Studii: ªcoala medie (n. 8 iul. 1933, Zalãu, jud. Sãlaj; d.1995)
tehnicã metalurgicã din Buzãu Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24
(1952); ªcoala Superioarã de nov. 1989).
Partid „ªtefan Gheorghiu“
(1967); Facultatea de ªtiinþe Studii: ªcoala medie teh-
Politico-Economice, Acade- nicã C.F.R.; Facultatea de
mia de ªtiinþe Social-Politice Economie, Academia de
„ªtefan Gheorghiu“ (1978). ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Profesia de bazã: tehni- Gheorghiu“ (1975).
cian metalurg. Profesia de bazã: tehni-
Activitate ºi funcþii: ºef de cian electromecanic.
echipã, ajutor de maistru, maistru (1952–febr. Activitate ºi funcþii: mem-
1954), instructor (febr.–sept. 1954) ºi secretar bru de partid din 1956;
al Comitetului U.T.M. (sept. 1954–mai 1955) vicepreºedinte (1959–1960) ºi
din Combinatul metalurgic Reºiþa; membru preºedinte (1960–1962) al
de partid din mai 1955; ºeful Secþiei organe Comitetului executiv al Sfatului popular
U.T.M. ºi secretar al Comitetului raional U.T.M. orãºenesc Zalãu; instructor (1963–1966) ºi
Reºiþa (mai 1955–sept. 1957); prim-secretar al secretar (1966–1968) al Comitetului orãºenesc
Comitetului raional U.T.M. Reºiþa ºi Gãtaia de partid Zalãu; secretar cu probleme
(1957–1961); secretar al Comitetului. regional organizatorice ºi vicepreºedinte al Comitetului
U.T.M Banat (1961–1968); prim-secretar al executiv al Consiliului popular orãºenesc Zalãu
Comitetului judeþean U.T.C. Caraº-Severin ºi (1968–1977); prim-secretar al Comitetului
membru al biroului Comitetului judeþean de municipal de partid, preºedinte al Consiliului
MARIN 376
al Biroului pregãtire de luptã din Direcþia Industriei Cãrbunelui (6 apr. 1951–26 aug.
Trupelor M.A.I. (1954–1955); comandant la 1952); ministrul Industriei Petrolului ºi Gazelor
diferite regimente de securitate (1955–1958); Naturale (26 aug. 1952–24 ian. 1953);
ºeful Serviciului pregãtire de luptã ºi învãþãmânt preºedinte (de la 5 mart. 1953), economist (în
(1958–1960) ºi al Secþiei pregãtire de luptã mart. 1961), preºedinte al Comisiei de revizie
(1961–1969) din Comandamentul Trupelor de (în 1968) ºi prim-vicepreºedinte (în 1969) al
Grãniceri ºi Securitate; ºeful Secþiei pazã ºi CENTROCOOP.
operaþii ºi locþiitor al ºefului Marelui Stat Major Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
(1969–15 dec. 1972); general-maior (19 aug. Prahova (1948–1952); Cricov, (1957–1961),
1974); comandantul Trupelor de Securitate Pãtârlagele (1961–1965), nr. 25 Mãneciu-
(15 dec. 1972–14 nov. 1984). Ungureni (1965–1969), reg. Ploieºti ºi nr. 8
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Solca, jud. Suceava (1969–1975).
18 Militari, municipiul Bucureºti (1975–1980)
ºi nr. 10 Vlãdeni, jud. Iaºi (1980–1985).
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii MATEESCU VASILE
Populare Române“ clasa a II-a (1954); Ordinul (n. 7 nov. 1911, Cãlãraºi; d.1996, Bucureºti)
„Meritul Militar“ clasa a III-a, a II-a, clasa I.
Membru supleant al C.C. al P.M.R./P.C.R.
(25 iun. 1960–12 aug. 1969).
MÃRCUª IOAN
MÃNESCU NICOLAE (n. 26 apr. 1916, sat Sânmihai de Pãdure, com.
(n. 25 oct. 1925, sat Rocºoreni, com. Dumbrava, Beica de Jos, jud. Mureº)
jud. Mehedinþi) Membru al C.C. al P.C.R. (24 iul. 1965–12
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. aug. 1969); membru al Comisiei Centrale
1969–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R. de Revizie (25 iun. 1960–24 iul. 1965).
(28 nov. 1974–23 nov. 1979).
Studii: ºcoala medie;
Studii: Liceul „Traian“ din ªcoala Superioarã de Partid
Turnu-Severin (1945); Facul- „ªtefan Gheorghiu“ (sept.
tatea de Construcþii, Institutul 1949–iun. 1950); ªcoala
Politehnic Iaºi (1945–1951); Superioarã de Partid de pe
Universitatea Politicã ºi de lângã C.C. al P.C.U.S.
Conducere; cursuri postuni- (1955–1958).
versitare la Institutul Poli- Profesia de bazã: ajustor
tehnic Bucureºti. mecanic.
Profesia de bazã: inginer Activitate ºi funcþii:
constructor. membru de partid din oct.
389 MÃRGINEANU
1944; ºef al Serviciului economic (1947), ºef 1976); prim-adjunct al ministrului Comerþului
al Secþiei administrative (febr. 1948) ºi secretar Exterior ºi Cooperãrii Economice Internaþionale
adjunct al Comitetului judeþean de partid Muscel (25 sept. 1976–27 oct. 1979); ministru secretar
(apr. 1949); prim-secretar al Comitetului de stat la Ministerul Comerþului Exterior ºi
regional de partid Piteºti (1950–apr. 1952; Cooperãrii Economice Internaþionale (27 oct.
adjunct al ºefului Secþiei Agrare a C.C. al 1979–29 mart. 1980) ºi ºeful Departamentului
P.M.R. (apr. 1952–1955 ºi 1958–nov. 1959); Cooperãrii Economice Internaþionale (29 mart.
preºedinte al Comitetului executiv al Sfatului 1980–17 mai 1982); director general al Centralei
popular regional Braºov (nov. 1959–1968). Industriale de Utilaj Tehnologic ºi Material
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Rulant Bucureºti (14 iun. 1982–1989).
26 Rupea, reg. Braºov (1961–1969) ºi nr. 8 Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Victoria, jud. Braºov (1969–1975). 6 Filiaºi, jud. Dolj (1980–1985).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
MÃRGÃRITESCU ALEXANDRU
(n. 25 aug. 1927, com. Giriºu de Criº, jud. MÃRGINEAN GHEORGHE
Bihor; d. 2001, Bucureºti) (n. 26 mai 1936, sat Cergãu Mare, com. Cergãu,
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 jud. Alba)
nov. 1984). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
1969–24 nov. 1989).
Studii: Facultatea de
Siderurgie, Institutul Poli- Studii: ªcoala medie
tehnic Bucureºti (1947–1951); tehnicã de protecþia plantelor
Universitatea Seralã de (1953); Facultatea de Agro-
Marxism-Leninism. nomie din Iaºi (1953–1958);
Profesia de bazã: inginer Universitatea Politicã ºi de
siderurgist. Conducere.
Activitate ºi funcþii: Profesia de bazã: inginer
membru de partid din 1957; horticol.
inginer tehnolog, ºef de secþie, Activitate ºi funcþii:
ºef serviciu producþie ºi membru de partid din 1961;
inginer ºef la Uzina „Metrom“ din Braºov inginer horticol la Secþiunea
(1951–1961); ºef serviciu producþie ºi director agricolã a Sfatului popular Târnãveni (1958);
tehnic al Direcþiei generale mecanicã finã ºef secþie (1960–1963) ºi director (1963–1989)
(1961–1966); director general al Direcþiei la I.A.S. „Jidvei“ Alba.
generale maºini-unelte (1966–1969); director
general adjunct al Direcþiei generale maºini ºi
produse în serie (1969–1970) ºi adjunct al MÃRGINEANU IOAN
ministrului Industriei Construcþiilor de Maºini (n. 29 aug. 1928, sat Cesariu, com. Þaga, jud.
(26 febr. 1970–1 nov. 1972); adjunct al Cluj)
ministrului Industriei Construcþiilor de Maºini Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
Grele (1 nov. 1972–15 iun. 1973); adjunct al 1969–23 nov. 1979).
ministrului Industriei Construcþiilor de Maºini-
Unelte ºi Electrotehnicii (15 iun. 1973–30 Studii: ªcoala de gazetari de trei luni de
aug. 1975); adjunct al ministrului Industriei pe lângã C.C. al P.M.R. (1949); Facultatea de
Construcþiilor de Maºini (30 aug. 1975–25 sept. Planificare, Institutul de ªtiinþe Economice ºi
Planificare „V. I. Lenin“ din Bucureºti.
MÂNDREANU 390
al ºefului Secþiei organizatorice a Comitetului 1959; ºef Sector evidenþa membrilor de partid
regional de partid ºi membru al biroului (sept. 1959) ºi secretar cu probleme de
Comitetului regional de partid Galaþi (febr. propagandã (1960) la Comitetul raional U.T.M.
1958–sept. 1960); secretar cu propaganda al Câmpulung Muscel; ºef comisie la Secþia de
Comitetului regional de partid Galaþi, apoi propagandã a Comitetului regional U.T.M.
preºedintele Comitetului executiv al Sfatului Argeº (iun. 1961); instructor al Secþiei
popular al regiunii Galaþi (iul. 1963–1968); Propagandã a C.C. al U.T.M. (dec. 1962);
prim-secretar al Comitetului judeþean de partid adjunct (iul. 1963) ºi prim-adjunct (apr. 1965)
ºi preºedinte al Comitetului executiv al al ºefului Secþiei Propagandã a C.C. al U.T.C.,
Consiliului popular al judeþului Brãila (1968–18 ºef al Comisiei U.T.C. din Secþia organizatoricã
dec. 1972); ministru secretar de stat ºi prim- a Comitetului municipal de partid Bucureºti
vicepreºedinte al Comitetului de Stat al (1966–febr. 1968); locþiitor al secretarului
Planificãrii (18 dec. 1972–4 mai 1974); adjunct Comitetului de partid pe unitãþile sanitare ale
al ºefului Secþiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. municipiului Bucureºti (febr. 1968–1970); ºeful
(4 mai 1974–1975); preºedintele CENTRO- Secþiei organizatorice ºi membru în biroul
COOP (1975–martie 1978); ambasador Comitetului municipal de partid Bucureºti (15
extraordinar ºi plenipotenþiar al RSR în dec. 1970); secretar pentru probleme de
Republica Socialistã Federativã Iugoslavia (30 propagandã al Comitetului municipal de partid
mai 1978–31 mai 1983); adjunct al ºefului Bucureºti (oct. 1978); secretar pentru probleme
Secþiei Relaþii externe ºi cooperare economicã organizatorice al Comitetului municipal de
internaþionalã a C.C. al P.C.R. (aug. 1983–22 partid Bucureºti (1979); prim-secretar al
dec. 1989). Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Comitetului executiv al Consiliului popular al
6 Dudeºti, jud. Constanþa (1969–1975). judeþului Constanþa (23 mart. 1984–6 febr.
Distincþii: Ordinul „23 August“ clasa a V-a; 1986); adjunct al ºefului Secþiei Organizatorice
Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ a C.C. al P.C.R. (1982–23 mart. 1984 ºi 6 febr.
clasa a IV-a; „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. 1986–22 dec. 1989).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 3
Constanþa-Vest, jud. Constanþa (1985–22 dec.
MIHALACHE NICOLAE 1989).
(n. 29 oct. 1936, com. Priboieni, jud. Argeº)
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1979–22
dec. 1989); membru supleant al Comitetului MIHÃILÃ IOAN
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22 nov. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.–
1984–4 apr. 1986). 22 dec. 1989).
Studii: Facultatea de
ªtiinþe, Universitatea din MIHOVICI EFTIMIÞA
Bucureºti (1925–1928); (n. 9 aug. 1937, Mãcin, jud. Tulcea)
doctor în ºtiinþe statistice ºi Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
actuariale al Universitãþii din 1974–23 nov. 1979); membru al Colegiului
Roma (1930); doctor în ºtiinþe Central de Partid (23 nov. 1979–22 nov.
fizico-matematice al Univer- 1984).
sitãþii din Bucureºti (1934).
Profesia de bazã: mate- Studii: ªcoala pedagogicã;
matician. Academia de ªtiinþe Social-
Activitate ºi funcþii: Politice „ªtefan Gheorghiu“.
membru al Uniunii Patrioþilor din toamna lui Profesia de bazã: învã-
1944; membru de partid din mai 1945; þãtoare.
profesor la ªcoala de Statisticã, Actuariat ºi Activitate ºi funcþii: mem-
Calcul din Bucureºti (1931–1944) ºi la bru de partid din 1959; se-
Academia Comercialã din Bucureºti cretar al Comitetului judeþean
(1946–1949); membru în biroul Comitetului de partid Tulcea (în 1977).
de partid al Centrului Universitar Bucureºti
(1959–1961); membru în Comitetul orãºenesc
de partid Bucureºti (1961), secretar al MIHU VICTOR-TRAIAN
Comitetului de partid al Academiei R.P.R. (n. 11 nov. 1942, Iaºi)
(1962); ºef al Catedrei de Calculul Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
probabilitãþilor ºi statisticã matematicã la 1984–22 dec. 1989).
395 MILANOVICI
judeþului Timiº (de la 28 mart. 1978); ambasador muncã, asigurãri sociale ºi protecþia mediului
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în a M.A.N. (din 1 apr. 1980) ºi al Comisiei pentru
Republica Popularã Bulgarã (4 aug. 1984–30 consiliile populare ºi administraþia de stat a
oct. 1986); inspector-ºef la Inspectoratul M.A.N. (din 29 mart. 1985).
judeþean pentru controlul preþurilor Timiº (din
dec. 1986).
MITEA CONSTANTIN
(n. 2 dec. 1920, Cãlãraºi; d. 17 sept. 2002,
MIRCEA-FERENCZ ANA Bucureºti)
(n. 12 iul. 1953, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (11 iul.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1969–21 iul. 1972); membru al C.C. al P.C.R.
1984–24 nov. 1989); membru al Comisiei (21 iul. 1972–22 dec. 1989); secretar al C.C.
Centrale de Revizie (24 nov.–22 dec. 1989). al P.C.R. (5 oct. 1987–28 iun. 1988).
MOCIOIU AUREL
Membru supleant al C.C.
MOCANU MIRCEA al P.C.R. (24 nov.–22 dec.
(n. 2 iun. 1927, com. Boroaia, jud. Suceava) 1989).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (27 nov.
1974–24 nov. 1989).
Studii: Liceul militar din Iaºi (1946); ªcoala
de ofiþeri de artilerie antiaerianã (1946– 1948);
401 MOGA
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22 nov. Române“ clasa a IV-a ºi „Steaua Republicii
1984–22 dec. 1989). Socialiste România“ clasa a III-a.
Naþionalitatea: maghiarã.
MOLNAR ELISABETA Studii: ªcoala profe-
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.– sionalã de produse finite din
22 dec. 1989). oraºul Codlea (1949–1952);
ªcoala de partid de un an de
pe lângã Comitetul regional
de partid Braºov (sept.
1959–iun. 1960); Facultatea
de ªtiinþe Politice, Academia
de ªtiinþe Social-Politice
„ªtefan Gheorghiu“.
Profesia de bazã: tâmplar.
Activitate ºi funcþii: instructor al Comitetului
raional U.T.M. Codlea (iun. 1957–sept. 1959);
membru de partid din iul. 1959; secretar al
Comitetului orãºenesc U.T.M. Sãcele, membru
supleant al Comitetului raional U.T.M. Braºov
MOLNAR EMERIC (iun. 1960–ian. 1964); prim-secretar al
(n. 1 apr. 1930, com. Tuºnad, jud. Harghita) Comitetului raional U.T.M. Sf. Gheorghe,
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. membru al biroului Comitetului raional de
1974–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R. partid Sf. Gheorghe ºi membru al Comitetului
(22 nov. 1984–22 dec. 1989). orãºenesc de partid Braºov (ian. 1964–dec.
1965); secretar al Comitetului local de partid
Naþionalitatea: maghiarã. Hãlchiu, jud. Braºov (dec. 1965–dec. 1966);
Studii: opt clase elementare; ªcoala de partid secretar cu probleme organizatorice al
de un an. Comitetului raional de partid Sf. Gheorghe (din
Profesia de bazã: muncitor agricol. dec. 1966); preºedinte al Uniunii Judeþene a
407 MORARU
MORARU VALERIA
(n. 5 ian. 1934, Lugoj, jud. Timiº)
MORARU NICULINA Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24
(n. MILITARU) nov. 1989).
(n. 23 oct. 1935, com. Mavrodin, jud.
Teleorman) Studii: Liceul din Tg.Jiu
Membru supleant al C.C. al P.C..R (22 nov. (1945–1952); Facultatea de
1979–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R. Planificare (1952–1956);
(22 nov. 1984–22 dec. 1989); membru al Cursul de partid de ºase luni;
Colegiului Central de Partid (22 nov. 1984–24 Academia de ªtiinþe Social-
nov. 1989). Politice „ªtefan Gheorghiu“
(1979).
Studii: ªcoala medie teh- Profesia de bazã: eco-
nicã agricolã din Roºiori de nomist
Vede (1949–1953); Facultatea Activitate ºi funcþii:
de Agronomie, Institutul membru de partid din 1962;
Agronomic „Nicolae Bãl- economist la Întreprinderea
cescu“ din Bucureºti (1953– mecanicã Sadu (1956–1961), Întreprinderea
1958); doctorat la Academia de panificaþie Tg.Jiu (1961–1963) ºi
de ªtiinþe Social-Politice „ªte- Întreprinderea de prelucrare a lemnului Tg.Jiu
fan Gheorghiu“ (ian. 1988). (1963–1973); membru al Comitetului judeþean
Profesia de bazã: inginer de partid ºi al Biroului executiv al Consiliului
agronom. judeþean al sindicatelor Gorj (din 1963); director
Activitate ºi funcþii: inginer agronom la economic la Direcþia sanitarã a judeþului Gorj
C.A.P. Vlãdeni, jud. Ialomiþa (1958); inginer (din 1973); director al Sucursalei Gorj a Bãncii
agronom ºi ºef al S.M.A. Gura Ialomiþei (din de Investiþii (din dec. 1974); instructor de
1959); membru de partid din 1960; preºedinte specialitate la Consiliul Judeþean de Control
al C.A.P. Gura Ialomiþei (apr. 1962); director Muncitoresc al Activitãþii Economice ºi Sociale
al Casei agronomului din judeþul Ialomiþa Gorj (aug. 1977); preºedintele Comitetului
(1969); instructor al Comitetului judeþean de judeþean al femeilor Gorj (din 1978); director
partid ºi preºedinte al Comitetului judeþean al la Întreprinderea comercialã de stat pentru
femeilor Ialomiþa (1974–1977); secretar pentru mãrfuri industriale Tg.Jiu (febr. 1982–dec.
problemele de agriculturã al Comitetului 1983); secretar pentru problemele de
judeþean de partid ºi preºedinte al U.J.C.A.P. propagandã al Comitetului judeþean de partid
Ialomiþa (1979–9 aug. 1982); secretar pentru ºi vicepreºedinte al Comitetului executiv al
problemele sociale al Comitetului judeþean de Consiliului popular al judeþului Gorj (dec.
partid Ialomiþa (1977–1979 ºi 9 aug. 1982–nov. 1983–22 dec. 1989); membru în Consiliul
1985); prim-secretar al Comitetului judeþean Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 1986).
409 MOÞATU
MOÞATU MIHAI
(n. 3 ian. 1934, Balº, jud. Olt)
MOÞ PETRU Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
(n. 21 mai 1936, Arad)
1974–23 nov. 1979).
Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec.
1989); membru al Comisiei Centrale de
Studii: ªcoala generalã;
Revizie (22 nov. 1984–24 nov. 1989).
Universitatea Seralã de
Studii: ªcoala de partid de trei luni din Marxism-Leninism.
Arad (iul.–sept. 1955); ªcoala de partid de un Profesia de bazã: strungar.
an din Timiºoara, Secþia tineret (sept. 1960–iun. Activitate ºi funcþii:
1961); ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan membru de partid din 1957;
Gheorghiu“ (1964– 1967); Facultatea de ªtiinþe strungar la Întreprinderea de
Economice (1974). osii ºi boghiuri Balº, jud. Olt
Profesia de bazã: lãcãtuº. (în 1974).
MUJIC 410
Naþionalitatea: cehã.
Studii: patru clase de liceu
(1927); Universitatea de
Partid „ªtefan Gheorghiu“
(1951–1952).
Profesia de bazã: miner. MUNÃREANÞ IOAN
Activitate ºi funcþii: miner (n. 28 febr. 1944, com. Pecica, jud. Arad)
(1927–1930, 1941–1942, 23 Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.–
aug. 1944–mai 1945); mem- 22 dec. 1989).
bru de partid din ian. 1945;
brutar la lagãrul de prizonieri Studii: Facultatea de
sovietici care lucrau la Petrila (aug. 1942–23 Mecanicã Agricolã; Univer-
aug. 1944); secretar al Sindicatului minerilor sitatea Politicã ºi de
din Petrila (sept. 1944); însãrcinat cu formarea Conducere.
Organizaþiei de partid Petrila (oct. 1944); Profesia de bazã: inginer
secretar raional în Valea Jiului (nov. 1945); mecanic agricol.
secretarul Organizaþiei regionale de partid Alba- Activitate ºi funcþii:
Hunedoara (febr. 1946–1947); preºedinte al membru de partid din 1964;
Uniunii Sindicatelor Miniere (1948–1949); director al S.M.A. Pecica, jud.
Arad (1980–22 dec. 1989).
membru al biroului Comitetului executiv al
Confederaþiei Generale a Muncii (1950);
secretar (1951–1960) ºi consilier al preºedintelui
(1960–1964) Consiliului Central al Sindicatelor MUNTEANU FLORENÞA
ºi ºeful Sectorului control obºtesc pentru Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
staþiunile balnearo-climaterice ºi unitãþile 1969–28 nov. 1974).
sanitare (1964–1967) al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România; vicepreºedinte al
Prezidiului M.A.N. (de la 29 ian. 1953).
Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
circ. elect. Hunedoara (1946–1952); deputat în
M.A.N., ales în circ. elect. Baia Mare, reg.
Baia Mare (1952–1957) ºi Orºova, reg.
Timiºoara (1957–1961).
Distincþii: Ordinul „23 August“ clasa a III-a
(1959).
411 MUREªAN
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Institutului Agronomic din Cluj (1950); director
Topliþa, jud. Harghita (1980–1985) ºi Brãila- al Direcþiei tehnice de producere a seminþelor
Sud, jud. Brãila (1985–22 dec. 1989). din Ministerul Agriculturii (1952); directorul
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa I (1986). G.A.S. „Þepeº Vodã“ (1955); ºef laborator, ºef
secþie, director la Institutul de cercetãri pentru
cereale ºi plante tehnice Fundulea (1957–1972);
MUREªAN IOAN rector al Institutului Agronomic „Nicolae
(n. 12 febr. 1952, com. Poiana Blenchii, jud. Bãlcescu“ Bucureºti (1972–1982); preºedinte
Sãlaj) al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice (1
Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec. nov. 1982–1989); membru al Biroului Executiv
1989). al Consiliului Naþional al Agriculturii, Industriei
Alimentare, Silviculturii ºi Gospodãririi Apelor
Studii: ºcoala tehnicã de (1977).
maiºtri; ºcoala de partid de Lucrãri: Ameliorarea specialã a plantelor
un an. (în colaborare), Bucureºti, Editura Ceres, 1972;
Profesia de bazã: maistru Cultura porumbului (în colaborare), Bucureºti,
prelucrãri prin aºchiere. Editura Ceres, 1973 etc.
Activitate ºi funcþii: Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
membru de partid din 1977; 12 Budeºti, jud. Ilfov (1980–1985) ºi nr. 3
secretar al Comitetului de Þãndãrei, jud. Ialomiþa (1985–22 dec. 1989).
partid de la Combinatul de Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
utilaj greu Cluj-Napoca (mart. (1958, 1961); Ordinul „Steaua Republicii
1987–22 dec. 1989). Populare Române“ clasa a IV-a (1964); Ordinul
„Meritul Agricol“ clasa a III-a (1974); Ordinul
„Meritul ªtiinþific“ clasa a II-a (1966); Premiul
de Stat al R.P.R. (1964); Premiul „Ion Ionescu
MUREªAN TIBERIU
de la Brad“ al Academiei R.S.R. (1974).
(n. 25 aug. 1923, com. Cãlãraºi, jud. Cluj)
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23
nov. 1979); membru supleant al C.C. al
P.C.R. (21 iul. 1972–28 nov. 1974 ºi 22 nov. MURGULESCU ILIE
1984–24 nov. 1989); membru al Comisiei (n. 27 ian. 1902, sat Cornu, com.Orodel, jud.
Centrale de Revizie (23 nov. 1979–22 nov. Dolj; d. 28 oct. 1991, Bucureºti)
1984). Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec.
1955–28 nov. 1974).
Studii: ªcoala de Ofiþeri
Tehnici Auto Bucureºti (1943– Studii: Facultatea de
1945); Facultatea de Agro- ªtiinþe, Universitatea din Cluj
nomie, Institutul Agronomic (1922–1928); doctor în ºtiinþe
din Cluj (1946–1950); doctor chimice (1930); bursier al
docent în ºtiinþe agricole statului român în Germania
(1975). (1932–1933).
Profesia de bazã: inginer Profesia de bazã: chimist.
agronom. Activitate ºi funcþii:
Activitate ºi funcþii: membru de partid din dec.
membru de partid din 1947; 1944; profesor la ªcoala
preparator la Facultatea de Agronomie a Politehnicã din Timiºoara
413 MUªAT
sociale ºi protecþia mediului a M.A.N. (1980–22 director adjunct la Secþia comercialã a Sfatului
dec. 1989); vicepreºedinte al Grupului parla- popular al Capitalei (1954–1955); director al
mentar român pentru securitate ºi cooperare Întreprinderii de construcþii speciale ºi montaj
în Europa (1980–1985). Cãlan (1955–1956); director al Uzinelor
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; Mecanice Câmpulung-Muscel (din ian. 1957);
Medalia „A 40–a aniversare a revoluþiei de membru al biroului Comitetului judeþean de
eliberare socialã ºi naþionalã, antifascistã ºi partid Argeº, al Comitetului orãºenesc de partid
antiimperialistã“ (1984). Câmpulung ºi deputat în Consiliul popular al
judeþului Argeº.
Distincþii: Medalia sovieticã „Victoria“
NAGÂÞ DUMITRU (1945); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 ºi Medalia de Aur „Secera ºi ciocanul“ (1971);
nov.–22 dec. 1989). Ordinul „23 August“ clasa I (1981).
Studii: Facultatea de
Mecanicã, Institutul Poli-
tehnic Bucureºti (1955); curs
postuniversitar de doi ani la
Institutul Politehnic Bucureºti;
NAGHI VICTOR Universitatea Seralã de
(n. 27 mart. 1920, Bucureºti; d. 2000, Bucureºti) Marxism-Leninism.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (21 iul. Profesia de bazã: inginer
1972–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R. economist.
(28 nov. 1974–23 nov. 1984). Naþionalitate: maghiarã.
Activitate ºi funcþii:
Studii: liceul (1964); Uni- membru de partid din 1956; în facultate a
versitatea Politicã ºi de fost membru al Comitetului U.T.M. pe Institutul
Conducere (1978). Politehnic (1950–1955); inginer stagiar, maistru,
Profesia de bazã: strungar. maistru principal, ºef al sectorului mecanic ºi
Activitate ºi funcþii: ºef al serviciului producþie la Atelierele centrale
membru de partid din dec. ale Combinatului minier Baia Mare
1946; ucenic la Fabrica (1955–1961); deputat, membru al Comitetului
„Dumitru Voina“ din Bucu- executiv al Sfatului popular regional Maramureº
reºti (1934–mai 1942); stagiul ºi ºef al Secþiunii industrie localã (1961–1968);
militar la Regimentul 35 arti- secretar cu probleme economice la Comitetul
lerie Sibiu, cu care a participat judeþean de partid Satu Mare (1968–18 apr.
pe ambele fronturi (mai 1942–mai 1945); 1972); membru al Consiliului Organizãrii
strungar, ºef de secþie ºi director al Uzinei de Economico-Sociale (din 12 mai 1973);
pompe Bucureºti (iun. 1945–1949); directorul vicepreºedinte al Comitetului pentru Problemele
Uzinei Vulcan din Bucureºti (1949–1953); Consiliilor Populare (din 4 aug. 1973); prim-
417 NÃDEJDE
NEDEA MARIN
(n. 5 mai 1923, sat Schela, com. Trivalea-
NECULAU VIORICA Moºteni, jud. Teleorman)
(n. IONCICÃ) Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24
(n. 9 oct. 1933, Craiova) nov. 1989).
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22
dec. 1989). Studii: liceul, cursul de partid de ºase luni.
Profesia de bazã: croitor.
Studii: Facultatea de Finanþe-Credit, Aca- Activitate ºi funcþii: membru de partid
demia de Studii Economice (1955); doctorat din 1946; croitor (1943–1946) la Atelierul de
în ºtiinþe economice. confecþii al armatei din Bucureºti, la Baza a
Profesia de bazã: economist. VII-a aerianã Bucureºti ºi la un atelier particular
NEDELCU 424
NEGRUÞIU FILOFTEIA
NEGRILÃ MIRON (MIRCEA) (n. MORÃRESCU)
(n. 19 dec. 1929, Sibiu) (n. 14 mai 1932, Silistra, Bulgaria)
Membru supleant al C.C. al P.C.R (28 nov. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R 1984–22 dec. 1989).
(23 nov. 1979–22 nov. 1984).
Studii: Facultatea de
Studii: Institutul Poli- Silviculturã, Universitatea din
tehnic; ªcoala Superioarã de Braºov (1956); doctorat.
Partid „ªtefan Gheorghiu“. Profesia de bazã: inginer
Profesia de bazã: strungar. silvic.
Activitate ºi funcþii: mem- Activitate ºi funcþii:
bru de partid din 1947; membru de partid din 1966;
director general la Întreprin- asistent (din 1956), ºef de
derea „Independenþa“, Sibiu catedrã, conferenþiar (din
(în mart. 1969 ºi în mart. 1972), prorector (din 1976)
1980). ºi rector (nov. 1984–22 dec.
Deputat în M.A.N., ales 1989) al Universitãþii din Braºov; membru în
în circ. elect. Ocna Sibiului (1969–1975) ºi biroul organizaþiei de bazã pe facultate (din
Sibiu-Sud (1980–1985), jud. Sibiu; membru al 1967); membru al biroului Comitetului de partid
Comisiei pentru probleme de apãrare a M.A.N. pe universitate ºi membru supleant al biroului
(1980–1985). Comitetului judeþean de partid (din 1974);
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1981). preºedintele Comitetului sindicatului pe
universitate (din 1976); membru al Comitetului
Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie (din 22
apr. 1980); membru al Consiliului Naþional al
NEGRUÞ CLEMENT ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 31 dec. 1985);
(n. 26 ian. 1926, com. Ciugud, jud. Alba) membru al Consiliului Agriculturii, Industriei
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Alimentare, Silviculturii ºi Gospodãririi Apelor
1974–23 nov. 1979). (din 1986).
427 NICOLA
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. (din 1985); membru în Comitetul de conducere
Braºov-Bartolomeu, jud. Braºov (1980–22 dec. al Consiliului Naþional al ªtiinþei ºi
1989); membru al Comisiei constituþionale ºi Învãþãmântului (din 31 dec. 1985); trimis în
juridice a M.A.N. ºi al Grupului parlamentar R.S. Cehoslovacã, R.D.G., R.P. Bulgarã ca
român pentru securitate ºi cooperare în Europa lector pe tema „Dezvoltarea economicã a
(1980–22 dec. 1989). României“; distins cu premiul Academiei R.S.R.
Distincþii: Ordinul „Meritul ºtiinþific“ clasa „P.S. Aurelian“.
a III-a. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
Cluj-Napoca Universitate, jud. Cluj (1985–22
dec. 1989); secretar al Comisiei pentru
NEGUCIOIU AUREL învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. (mart.
(n. 13 mai 1930, com. Novaci, jud. Gorj) 1985–22 dec. 1989).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
(24 nov.–22 dec. 1989). NICOARÃ IOAN-CORNEL
(n. 8 mart. 1937, com. Câmpeni, jud. Alba)
Studii: Facultatea de Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec.
Finanþe ºi Credit; ªcoala de 1989).
lectori de partid de un an;
doctorat la Universitatea Studii: Institutul de mine;
Lomonosov din Moscova.
Institutul „B“, Academia de
Profesia de bazã: eco-
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
nomist.
Gheorghiu“.
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1954; Profesia de bazã: inginer
asistent la Catedra de eco- minier.
nomie politicã a Institutului Activitate ºi funcþii: mem-
de Cãi Ferate din Bucureºti bru de partid din 1967;
(1953–1958); cercetãtor principal la Institutul directorul Combinatului mi-
de Cercetãri Economice al Academiei R.S.R. nier al cuprului Roºia-Poeni,
din Bucureºti ºi conferenþiar la Catedra de jud. Alba (în 1989).
economie politicã al Universitãþii „Babeº-
Bolyai“, Cluj (1958– 1962); ºef al Catedrei de
economie politicã (din 1962) ºi decan al NICOLA ION
Facultãþii de ªtiinþe Economice (1962–1968); (n. 1933, sat Logreºti-Moºteni, com. Logreºti,
secretar al Comitetului de partid pe centrul jud. Gorj)
universitar ºi membru al biroului Comitetului Membru supleant al C.C. al P.C.R (12 aug.
orãºenesc de partid Cluj (1964–1968); prorector 1969–28 nov. 1974).
(din 1968), profesor, ºef al catedrei de economie
politicã din Cluj-Napoca (1981–1983) ºi rector Studii: Facultatea de
(din nov. 1984) al Universitãþii „Babeº-Bolyai“; Merceologie; doctorat; In-
secretar (1973–1977) ºi secretar cu probleme stitutul „B“, Academia de
de propagandã (1977–iun. 1981) la Comitetul ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
judeþean de partid Cluj; membru al Consiliului Gheorghiu“.
Naþional al Radioteleviziunii Române (din 25 Profesia de bazã: eco-
aug. 1978); membru al Consiliului Superior al nomist.
Educaþiei ºi Învãþãmântului (din 9 mai 1980); Activitate ºi funcþii:
deputat al Consiliului judeþean popular Cluj membru de partid din 1955;
NICOLA 428
Educaþiei Naþionale (mai 1947–1948); membru 1958; instructor al Comitetului regional U.T.M.
corespondent (din 24 nov. 1948) ºi membru Argeº (iun.–dec. 1960); prim-secretar al
titular (din 2 iul. 1955) al Academiei R.P.R.; Comitetului raional U.T.M. Curtea de Argeº
preºedinte al Academiei R.S.R. (1966–30 iun. (ian. 1961–1962); membru al biroului Comi-
1975); membru al Biroului executiv al tetului regional U.T.M. Argeº (1962–oct. 1964);
Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie secretar (oct. 1964–26 sept. 1967) ºi prim-
(din 1966); preºedintele Comitetului de secretar (din 26 sept. 1967) al Comitetului
conducere al Asociaþiei de prietenie româno- raional de partid Drãgãneºti-Olt; prim-vice-
francezã (1974–30 iun. 1975); membru al preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului
biroului Consiliului Naþional al F.U.S.; membru popular al municipiului Brãila (pânã la 1 nov.
al Academiei de ªtiinþe din U.R.S.S., R.P. 1982); prim-vicepreºedinte al Comitetului
Polonã, R.D.G., R.P. Bulgarã, al Academiei de executiv al Consiliului popular al judeþului Olt
ºtiinþe ºi litere din Toulouse; vicepreºedinte al ºi membru al biroului Comitetului judeþean de
Uniunii matematice internaþionale. partid (din 1 nov. 1982); director la Baza de
Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în aprovizionare pentru agriculturã a jud. Mureº
circ. elect. Suceava (1946–1948); deputat în (în 1984).
M.A.N., ales în circ. elect. Gorj (1948–1952),
Tei (10 iul. 1966–1969), Victoriei (1969–1975)
ºi Nicolae Bãlcescu (22 mart.–30 iun. 1975) NICULESCU CONSTANÞA
mun. Bucureºti; membru al Comisiei pentru (n. 1 sept. 1948, com. Schitu, jud. Giurgiu)
învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. (22 Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
mart.–30 iun. 1975). 1984–22 dec. 1989).
Distincþii: Ordinul „Coroana României“ în
gradul de „Mare Ofiþer“ (1947); „Ordinul Muncii“ Studii: Facultatea de Ma-
clasa I (1956); Titlul de „Om de ºtiinþã emerit“ tematicã, Universitatea Bucu-
(1964); Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa I reºti; curs de trei luni U.T.C.;
(1966); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste ºi Academia de Studii Social-
„Medalia de Aur „Secera ºi ciocanul“ (1971); Politice de pe lângã C.C. al
Ordinul „Victoria Socialismului“; laureat al P.C.R..
Premiului de Stat. Profesia de bazã: profesor
de matematicã.
Activitate ºi funcþii:
NICOLESCU VALERIU membru de partid din 1970;
(n. 3 oct. 1933, com. Mihãeºti, jud. Argeº) profesor la ªcoala generalã
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. Preasna, jud. Ilfov; preºedinte al Consiliului
1979–22 nov. 1984). comunal al organizaþiei pionierilor, organizator
de grupã sindicalã, secretar adjunct al biroului
Studii: ªcoala de partid de U.T.C. cadre didactice ºi membru al Comitetului
un an din Piteºti, Secþia tineret de partid al comunei Preasna (1970–1976);
(1960); Facultatea de instructor cu probleme ºcolare al Comitetului
Economia Industriei, ªcoala U.T.C. Sector 1 Bucureºti (1976–1978); instruc-
Superioarã de Partid „ªtefan tor al Consiliului U.A.S.C.R. (din 1978); preºe-
Gheorghiu“ (1964). dinte al Comitetului municipal Bucureºti al
Profesia de bazã: tehni- U.T.C. ºi preºedinte al Consiliului municipal
cian mecanic agricol. al organizaþiei pionierilor; membru al Con-
Activitate ºi funcþii: siliului Naþional al F.D.U.S. (din ian. 1980); vice-
membru de partid din oct. preºedinte al Consiliului Naþional al Organizaþiei
NICULESCU 432
a C.C. al P.M.R. (25 ian. 1956–1965); membru Membru al C.C. al P.M.R. (23 febr. 1948–28
în Consiliul Apãrãrii al R.S.R. (7 apr. 1964–29 dec. 1955); membru al Comisiei Centrale
apr. 1974); membru în comisiile de conducere de Revizie (28 dec. 1955–25 iun. 1960).
ale A.R.L.U.S. ºi Comitetului Naþional pentru
Apãrarea Pãcii (1965–1969); secretar al C.C. Studii: patru clase primare.
al P.C.R. (1965–1972); vicepreºedinte al Profesia de bazã: tipograf
Consiliului de Miniºtri (24 apr. 1972–17 mart. zeþar.
1975); ministrul Educaþiei ºi Învãþãmântului Activitate ºi funcþii:
(13 oct. 1972–19 iun. 1976); vicepreºedinte al membru de partid din 1924;
Biroului Executiv al Consiliului de Miniºtri ucenic tipograf zeþar la
(din 1 apr. 1974); viceprim-ministru al tipografii din Iaºi ºi Bucureºti
Guvernului (18 mart. 1975–30 mart. 1981); (1902–1919); membru (1919)
preºedintele Consiliului Sanitar Superior (din ºi secretar (1923) al Comisiei
28 oct. 1975); preºedintele Consiliului de locale a Sindicatelor Unitare
coordonare a producþiei de bunuri de larg din Iaºi; membru al Comi-
consum (16 iun. 1976–7 mart. 1978); ministrul tetului de conducere al grevei generale (1920);
Finanþelor (7 mart. 1978–30 mart. 1981); activeazã în cadrul Blocului Muncitoresc-
reprezentant permanent al R.S.R la C.A.E.R. Þãrãnesc (1924); consilier municipal ºi ajutor
(din 16 iun. 1979); preºedinte al CENTROCOOP de primar al oraºului Iaºi (1926–1927); delegat
(24 mart. 1981–22 dec. 1989); profesor al sindicatului din Iaºi la congresele tipografilor
universitar la catedra „Bazele marxism–leninis- din Sibiu, Cluj ºi Timiºoara; activeazã în cadrul
mului“ a Universitãþii „C.I. Parhon“ Bucureºti; organizaþiilor legale ale P.C.dR. („Blocul
Deputat în M.A.N. ales în circ. elect. Iveºti Democratic“, „Liga Muncii“, „Amicii
(1957–1961), Lieºti (1961–1965) ºi Tudor U.R.S.S.“); arestat ºi deþinut în penitenciarele
Vladimirescu (1965–1969) reg/jud. Galaþi; Chiºinãu (1933) ºi Târgu-Jiu (mai–sept. 1941
Timiºoara Nord, jud Timiº (1969–1975), ºi febr. –aug. 1944); membru al Comitetului
Arad–Est, jud Arad (1975–1980), Bacãu-Sud, executiv al Uniunii muncitorilor din industria
jud Bacãu (1980–1985) ºi Negreºti-Oaº, jud tipograficã (6 dec. 1946–25 febr. 1948);
Satu-Mare (1985–22 dec. 1989); preºedinte al membru al Prezidiului Provizoriu al R.P.R.
Comisiei de culturã ºi învãþãmânt a M.A.N. (30 dec. 1947–14 apr. 1948); vicepreºedinte
(1961, 1966–1969). al Prezidiului M.A.N. (14 apr. 1948–29 ian.
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a 1953); preºedintele Comitetului executiv al
(1957); Ordinul „23 August“ clasa a III-a Sfatului popular al oraºului Iaºi (1953–1956);
(1959), clasa I (1962); Ordinul „Steaua membru al Comitetului regional de partid Iaºi
Republicii Populare Române“ clasa a II-a (din 1956).
(1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
(1966); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ circ. elect. Iaºi (1946–1948); deputat în M.A.N.,
ºi Medalia de Aur „Secera ºi ciocanul“ (1971); ales în circ. elect. Iaºi (1948–1952) ºi circ.
Medalia „A 40–a aniversare a revoluþiei de Paºcani, reg. Iaºi (1952–1957).
eliberare socialã ºi naþionalã, antifascistã ºi Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a
antiimperialistã“ (1984). (1949), clasa I (1962); Ordinul „23 August“
clasa I (1967); Titlul de „Erou al Muncii
Socialiste“ (1971); Ordinul „Steaua Republicii
Socialiste România“ clasa I (1977); Ordinul
NICULI ION „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a; Medalia „Lupta
(n. 7 febr. 1887, Iaºi; d. 31 iul. 1979, Bucureºti) împotriva fascismului“.
NICULIÞA 434
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Hârlãu petrolier ºi minier din Ministerul Industriei
(1952–1957), Negreºti (1957–1961), nr. 12 Construcþiilor de Maºini (mai-sept. 1966);
(1961–1965) ºi Frumuºica (1965–1969), director general al Uzinei „1 Mai“ ºi al Centralei
reg/jud. Iaºi. industriale de utilaj petrolier Ploieºti (din sept.
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii 1966); membru al Comitetului de partid al
Socialiste România“ clasa a II-a (1965); Uzinei „1 Mai“ Ploieºti ºi al biroului
„Ordinul Muncii“ clasa a III-a; Ordinul „23 Comitetului judeþean de partid Prahova (din
August“ clasa a IV-a. sept. 1966); secretar general la Ministerul
Industriei Construcþiilor de Maºini (din 5 iun.
1972); adjunct al ministrului Industriei
NISTOR DUMITRU Construcþiilor de Maºini (30 aug. 1975–8 ian.
(n. 27 oct. 1923, com. Tiliºca, jud. Sibiu; d. 1979); autorul invenþiei „Maºina de prelucrat
1995, Bistriþa, jud. Bistriþa-Nãsãud) electrochimicã“.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
1979–22 nov. 1984).
NIÞÃ CONSTANTIN
Studii: ªcoala profesionalã (n. 24 dec. 1924, Bucureºti)
de pe lângã Uzina metalurgicã Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22
Cugir (1939); Facultatea de dec. 1989).
Mecanicã din Bucureºti
(1952); Universitatea Politicã Studii: Facultatea de Me-
ºi de Conducere. canicã, Institutul Politehnic
Profesia de bazã: inginer Bucureºti (1954); doctorat în
mecanic. ºtiinþe tehnice.
Activitate ºi funcþii: Profesia de bazã: inginer
membru de partid din 1954; mecanic.
frezor la Uzina metalurgicã Activitate ºi funcþii:
Cugir (1939–1947); maistru la ªcoala membru de partid din 1948;
profesionalã de pe lângã Uzina metalurgicã a muncit la mai multe ºantiere
Cugir (1947–1948); tehnolog, ºef de secþie, de reparat locuinþe (1940);
ºef al serviciului mecanizare (1952–1958) ºi ucenic ºi mecanic de precizie
director tehnic (1958–iun. 1959) la Uzina la Uzina Mãrgineanca Plopeni (1941–febr
metalurgicã Cugir; arestat de organele securitãþii 1945); mecanic sculer la Societatea de Tramvaie
statului sub învinuirea de abateri de la Bucureºti (1945–1947); încorporat (1947);
tehnologia de fabricaþie a unor produse speciale matriþer la Întreprinderea de construcþii de
ºi exclus din partid (iun. 1959); achitat de avioane I.C.A.R. (oct. 1948–sept. 1949);
Tribunalul Militar Cluj (mai 1960); reprimit responsabil organizatoric al Comitetului U.T.M.
în partid (1960); inginer la Uzina metalurgicã pe facultate (1949–1951); instructor (iul.
Cugir (mai 1960–sept. 1961); membru în 1951–aug. 1953), ºef sector (aug. 1953–1956)
Comitetul regional de partid Maramureº (sept. ºi adjunct ºef secþie (1956) la Secþia industrie
1961–1965); inginer-ºef la Uzina „Hidro- grea a C.C. al P.M.R.; asistent ºi conferenþiar
mecanica“ din Braºov (sept. 1961–1963); la Institutul Politehnic Bucureºti (din 1954);
director la Uzina „Unio“ din Satu Mare secretar (ian. 1957–1958) ºi secretar economic
(1963–1965); director tehnic la Uzina (1958–iul. 1961) al Comitetului orãºenesc de
„Independenþa“ din Sibiu (1965–mai 1966); partid ºi al Centrului Universitar Bucureºti;
director tehnic la Direcþia generalã de utilaj ambasador în Cehoslovacia (20 iul.–sept. 1961);
NIÞÃ 436
ºef de secþie (sept. 1961–1962) ºi inginer-ºef al Centralei industriale Hunedoara (din 1969);
(1962–mart. 1965) la Uzinele Griviþa Roºie; membru al biroului Comitetului municipal de
ºef al Corpului de control al ministrului partid Hunedoara (în 1969); inspector teritorial
Transportului ºi Telecomunicaþiilor (mart. –dec. al C.C. al P.C.R. (pânã la 2 mart. 1971); membru
1965); vicepreºedinte al Comitetului de Stat în biroul Comitetului judeþean de partid Argeº
pentru Protecþia Muncii (31 dec. 1965–1968); (din 18 oct. 1971); adjunct al ministrului
ºef secþie, adjunct ºef secþie ºi inspector de Industriei Metalurgice ºi director general al
specialitate I în aparatul Consiliului de Miniºtri Centralei Industriale Siderurgice Bucureºti (17
(din 1968); ambasador în R.D. Germanã (16 febr. 1972–21 oct. 1976).
febr. 1976–24 mart. 1978); ministru secretar
de stat la Ministerul Comerþului Exterior ºi
Cooperãrii Economice Internaþionale ºi ºef al NOVACU VALERIU
Departamentului Cooperãrii Economice Inter- (n. 1909, com. Pecica, jud. Arad)
naþionale (28 mart. 1978–27 oct. 1979); Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun.
preºedinte al Comitetului Uniunii sindicatelor 1960–24 iul. 1965).
din metalurgie ºi construcþii de maºini (10
dec. 1979–11 apr. 1983); secretar al Consiliului Profesia de bazã: fizician.
Central al Uniunii Generale a Sindicatelor (11 Activitate ºi funcþii:
apr. 1983–1985); membru în Comitetul de membru corespondent al
conducere al Consiliului Naþional al ªtiinþei ºi Academiei R.P.R. (din 24 nov.
Învãþãmântului (din 31 dec. 1985); vice- 1948); ambasador extra-
preºedinte al Consiliului Naþional al F.D.U.S.; ordinar ºi plenipotenþiar al
membru al Consiliului Naþional al Oamenilor R.P.R. în Suedia (din 29 aug.
Muncii. 1953); membru al Comisiei
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1984). superioare de diplome din
Ministerul Învãþãmântului
(din 18 iun. 1956); trimis
NIÞÃ ION extraordinar ºi ministru plenipotenþiar al R.P.R.
(n. 19 iun. 1925, com. Mihãileºti, jud. Vâlcea) în Austria (din 21 mai 1957); membru al
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Comitetului de Stat pentru Culturã ºi Artã (din
1974–23 nov. 1979). 29 iun. 1962).
Studii: Facultatea de Autor al urmãtoarelor lucrãri: Electro-
Chimie Industrialã (Secþia dinamica, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,
metalurgie), Institutul Poli- Bucureºti, 1966; Seminar de fizicã teoreticã,
tehnic Bucureºti (1949); spe- (coord.), Editura Academiei Republicii
cializare în U.R.S.S. (1952). Socialiste România, Bucureºti, 1968–1971, 4
Profesia de bazã: inginer vol.; Teoria particulelor elementare (în colabo-
metalurg. rare cu Toma Vescan), Editura Academiei
Activitate ºi funcþii: Republicii Socialiste România, Bucureºti, 1970.
membru de partid din 1953; Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Timiº-
inginer-ºef de schimb ºi Torontal (1948–1952).
adjunct ºef secþie (1949–
1952), ºef cabinet tehnic, ºef serviciu C.T.C.
(1953–1960) ºi director tehnic cu probleme de NUÞÃ CONSTANTIN
dezvoltare (1960–1969) la Combinatul (n. 23 nov. 1929, com. Brãneºti, jud. Ilfov; d.
Siderurgic Hunedoara; director general adjunct 23 dec. 1989)
437 NUÞU
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. maior (9 mai 1977); general-locotenent (28
1979–22 dec. 1989). dec. 1982); adjunct al ministrului de Interne,
ºef al Inspectoratului General al Miliþiei (22
Studii: ªcoala Militarã de iul. 1978–22 dec. 1989).
Ofiþeri de Artilerie din Sibiu Distincþii: Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa
(1952); Facultatea de Arme a II-a (1978 ºi 1984).
Întrunite ºi Spate, Academia
Militarã (1962); Facultatea de
Drept (curs fãrã frecvenþã).
NUÞU MARIA (n. VÃCÃRESCU)
Profesia de bazã: ofiþer.
(n. 26 mart. 1944, com. Livezile, jud. Mehedinþi)
Activitate ºi funcþii:
Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov-22 dec.
membru de partid din 1957;
1989).
ucenic ºi lucrãtor la un atelier
de croitorie particular din
Studii: ªcoala tehnicã
Bucureºti (1941–1948); brigadier pe ºantierul
post-licealã; Academia de
naþional Salva-Viºeu (patru luni în 1948); croitor
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
la un atelier particular, gestionar la o cooperativã
Gheorghiu“.
de consum, responsabil la un centru de colectare
Profesia de bazã: tehni-
ºi activist U.T.M. extrabugetar în Plasa Brãneºti
cian, tehnologia construcþiilor
(1948–1950); încorporat ºi trimis la ªcoala
de maºini.
Militarã din Sibiu (1950–1952); laborant la
Centrul de instrucþie al artileriei „Mihai Bravu“, Activitate ºi funcþii:
comandant de pluton la ªcoala militarã de membru de partid din 1971;
ofiþeri de artilerie ºi comandant de divizion la vicepreºedinte al Comitetului
un regiment de artilerie din Sibiu (1952–1959); executiv al Consiliului
lector la Academia Militarã, catedra tactica popular al judeþului Caraº-Severin (6 nov.
artileriei terestre (1962–1963); transferat la 1984–22 dec. 1989); secretar al Comitetului
Ministerul de Interne unde, în urma absolvirii judeþean de partid Caraº–Severin (în mart.
unui curs de specialitate, a deþinut succesiv 1985); membru al Consiliului Naþional al
funcþiile: ofiþer I, ºef birou, ºef secþie cadre, ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 31 dec. 1985).
ºef serviciu ºi locþiitor al ºefului Direcþiei a Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
IV-a contrainformaþii militare, membru al Teregova, jud. Caraº-Severin (1985–22 dec.
Comitetului de partid pe minister ºi propagandist 1989). Membru al Comisiei pentru învãþãmânt,
la învãþãmântul de partid (din 1963); general- ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. (1985–22 dec. 1989).
O
OGHERLACI VASILE Studii: ªcoala medie teh-
(n. 7 aug. 1928, com. Berzovia, jud. Caraº- nicã agricolã.
Severin; d. 2001, Bucureºti) Profesia de bazã: tehni-
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. cian agricol.
1979–26 nov. 1981). Activitate ºi funcþii:
membru de partid din 1959;
Studii: Facultatea de Mine preºedintele C.A.P. din com.
ºi Metalurgie, Institutul Pufeºti, jud. Vrancea;
Politehnic Timiºoara. secretarul Comitetului de
Profesia de bazã: inginer partid (în 1984) ºi primar al
minier ºi metalurg. comunei Pufeºti.
Activitate ºi funcþii:
membru de partid din iul.
1962; membru al Comitetului OLTEANU CONSTANTIN
de Stat al Geologiei (din 25 (n. 5 iul. 1928, sat Vulcana-Pandele, com.
iun. 1966); membru al Brãneºti, jud. Dâmboviþa)
Comitetului de conducere al Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
Asociaþiei de Prietenie România-Marea Britanie 1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R.
(în 1974); director general adjunct al Centralei (23 nov. 1979–22 dec. 1989); membru al Comi-
cãrbunelui din Petroºani (în 1974); director tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (22
general al Combinatului minier Oltenia (1980– nov. 1984–22 dec. 1989); membru al Secretaria-
26 nov. 1981); director al Întreprinderii miniere tului C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec. 1989).
Berbeºti, jud. Vâlcea (din dec. 1981). Studii: ªcoala profesio-
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 2 nalã ; ªcoala Militarã Politicã
Motru, jud. Gorj (1975–27 nov. 1981); membru nr. 1 din Ineu (din 1949);
al Comisiei pentru industrie ºi activitate economico-
Facultatea Blindate, Tancuri
financiarã a M.A.N. (1 apr. 1980–17 mart. 1982).
ºi Mecanizate, Academia
Militarã Politicã „Gheorghe
OLARU (OLARIU) ELVIRA Gheorghiu-Dej“ din Bucureºti
(n. 10 dec. 1935, com. Pufeºti, jud. Vrancea) (aug. 1953–1956); Facultatea
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. de Istorie, ªcoala Superioarã
1979–22 nov. 1984). de Partid „ªtefan Gheorghiu“
ONESCU 440
Progresist (1947–iul. 1948); instructor în Secþia August“ clasa a IV-a (1959); „Ordinul Muncii“
de propagandã ºi agitaþie a C.C. al U.T.M. clasa a II-a (1964); Ordinul „Steaua Republicii
(oct. 1948–iul. 1949); adjunct al ºefului Secþiei Socialiste România“ clasa a IV-a (1966); Titlul
învãþãmânt superior al C.C. al U.T.M. (iul. de „Erou al Muncii Socialiste“ (1971); Medalia
1949–iun. 1951); instructor apoi ºef sector în „A 40–a aniversare a revoluþiei de eliberare
Secþia relaþii externe a C.C. al P.M.R. (iun. socialã ºi naþionalã, antifascistã ºi anti-
1951–sept. 1954 ºi 1957–febr. 1958); ºef al imperialistã“ (1984).
Secþiei propagandã ºi agitaþie ºi membru al
biroului Comitetului orãºenesc de partid
Bucureºti (febr. 1958–1959); secretar cu pro- PANÃ VASILE
bleme de propagandã ºi agitaþie al Comitetului (21 apr. 1938, sat Bãrãganu, com. Mereni, jud.
orãºenesc de partid Bucureºti (1959–febr. 1964); Constanþa; d. 1999, Constanþa)
adjunct al ºefului Secþiei propagandã ºi agitaþie Membru supleant al C.C. al P.C.R (23 nov.
a C.C. al P.M.R./P.C.R. (23 oct. 1964–28 nov. 1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R
1966); prim-secretar al Comitetului regional/ (24 nov.–22 dec. 1989).
judeþean de partid Braºov (28 nov. 1966–1969);
membru al Consiliului de Stat (13 mart. 1969–4 Studii: ªcoala de partid de
apr. 1986); membru al Consiliului Apãrãrii al un an din Constanþa (1963);
R.S.R. (18 apr. 1970–11 nov. 1975); preºedintele Facultatea de ªtiinþe Politice,
Consiliului Organizãrii Economico-Sociale (din Academia de ªtiinþe Social-
12 mai 1973); preºedintele Consiliului Central Politice „ªtefan Gheorghiu“
al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (1973); doctorand (în 1975).
(mart. 1975–30 ian 1979); ministrul Muncii Profesia de bazã: mecanic.
(27 ian. 1977–1 febr. 1979); preºedinte cu Activitate ºi funcþii: mem-
delegaþie al Comitetului executiv al Consiliului bru de partid din 1957;
popular al municipiului Bucureºti (din 1 febr. tractorist, combainier, meca-
1979); primarul general al Capitalei ºi prim- nic de atelier la Centrul ºcolar
secretar al Comitetului de partid al municipiului agricol ºi I.A.S. com. Râmnic, raionul Istria,
Bucureºti (în mart. 1980); activist la Comitetul reg. Constanþa (1954–1957); activist la
municipal de partid Bucureºti (în mart. 1985); Comitetul raional U.T.M. Istria (1957);
vicepreºedinte al Consiliului de Stat (din 1 instructor la Comitetul raional de partid Istria
apr. 1985); ministrul Industriei Alimentare ºi (1959–1961); organizator de partid la S.M.A.
a Achiziþionãrii Produselor Agricole (17 dec. com. Cogealac (1961–1964); instructor cu
1985–12 iul. 1986); preºedintele Comitetului munca politicã la Comitetul raional de partid
pentru Problemele Consiliilor Populare (din Istria ºi director al cabinetului de partid
26 aug. 1986); vicepreºedinte al Consiliului (1964–1968); ºef de catedrã la Cabinetul
de coordonare a producþiei bunurilor de larg judeþean de partid Constanþa (1968–1969);
consum, aprovizionãrii ºi prestãrilor de servicii director la Cabinetul judeþean de partid Tulcea
pentru populaþie. (1973–oct. 1984).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
Fãgãraº, jud. Braºov (1969–1975); Slobozia,
jud. Ialomiþa (1975–1980); Metalurgiei
(1980–1985) ºi Tudor Vladimirescu (1985–22 PANDELE CONSTANTIN
dec. 1989), mun. Bucureºti. (n. 24 dec. 1927, com. Spineni, jud. Olt; d.
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a 1985, Drobeta-Turnu-Severin)
(1954); Ordinul „Steaua Republicii Populare Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
Române“ clasa a V-a (1957); Ordinul „23 1979–23 nov. 1984).
449 PARASCHIV
instructor la Comitetul raional de partid Ploieºti judeþean de partid Cluj (febr. 1974–febr. 1987);
(1950–1961); lector ºi ºef de catedrã la ªcoala pensionat (din apr. 1987).
de partid din Ploieºti (1961–1963); secretar cu Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a ºi
probleme de propagandã al Comitetului raional medalii ale R.S.R.
de partid Ploieºti (1963–1968); ºef al Secþiei
propagandã ºi membru al biroului Comitetului
judeþean de partid Prahova (1968–11 dec. 1972); PAROTÃ ARISTINA
prim-secretar al Comitetului de partid, primar (n. RÃDULESCU)
al municipiului Ploieºti ºi membru al biroului (n. 22 oct. 1932, com. Borduºani, jud. Ialomiþa)
Comitetului judeþean de partid Prahova (11 dec. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1972–8 mart. 1982); ºef birou personal la 1974–23 nov. 1979 ºi 24 nov.–22 dec. 1989);
Întreprinderea „1 Mai“ din Ploieºti (din 1982). membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24
Deputat în M.A.N. ales în circ. elect. nov. 1989).
Ploieºti-Vest, jud. Prahova; membru în Comisia
pentru consiliile populare ºi administraþia de Studii: Facultatea de
stat a M.A.N. (1975–1980). Tehnologie a Þiþeiului ºi
Gazelor, Institutul de Petrol,
Gaze ºi Geologie Bucureºti
PARDI GHEORGHE (1958); Universitatea Politicã
(n. 1 iul. 1929, Cluj-Napoca) ºi de Conducere; Institutul
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1984–24 central pentru pregãtirea
nov. 1989). cadrelor de conducere din eco-
nomie ºi administraþia de stat,
Naþionalitatea: maghiarã. Academia de ªtiinþe Social-
Studii: Facultatea de Me- Politice „ªtefan Gheorghiu“.
canicã, Institutul Politehnic Profesia de bazã: inginer tehnolog chimist.
din Cluj (1955); Universitatea Activitate ºi funcþii: membru de partid
Politicã ºi de Conducere din 1961; inginer, membru în Biroul
(1963). organizaþiei de bazã ºi în Comitetul de partid
Profesia de bazã: inginer pe Rafinãria Teleajen (1958–1960); ºef
mecanic. instalaþie, adjunct ºef secþie, ºef secþie, adjunct
Activitate ºi funcþii: ºef serviciu organizarea ºtiinþificã a producþiei
membru de partid din 1957; ºi a muncii la Rafinãria Brazi (1960–1972);
strungar la Întreprinderea membru al Comitetului orãºenesc de partid
„Unirea“ din Cluj (iun. 1949–1950); maistru Ploieºti (din 1966); director al Întreprinderii
(1955–1958), ºef al serviciului mecanic „DERO“ Ploieºti (1972–ian. 1985); membru
(1958–1960), inginer-ºef adjunct (1960–1973) al biroului Comitetului judeþean de partid
Prahova (din 1972); adjunct al ministrului
ºi ºef birou programare-pregãtire ºi urmãrire
Industriei Chimice (28 ian. 1985–30 oct. 1987);
a producþiei (1973–febr. 1974) la Întreprinderea
adjunct al ministrului Industriei Chimice ºi
„Carbochim“-Cluj; membru în Comitetul Petrochimice (din 30 oct. 1987); membru al
U.T.M. ºi în Comitetul de partid la Consiliului Naþional al Oamenilor Muncii.
Întreprinderea „Carbochim“-Cluj; director al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Întreprinderii de cazane mici ºi arzãtoare Cluj 17 Drumul Taberei, mun. Bucureºti (1985–22
(febr. 1974–1979); director al Combinatului dec. 1989). Secretar al Comisiei pentru politica
de utilaj greu Cluj-Napoca (febr. 1974–febr. externã ºi cooperarea economicã internaþionalã
1987); membru supleant al biroului Comitetului a M.A.N. (1985–22 dec. 1989).
451 PASCU
la Congresul V al P.C.dR. (3–24 dec. 1931); Cartea Rusã, Bucureºti, 1947; Sub trei dictaturi,
secretar al Biroului Juridic al „Ajutorului Roºu Editura Politicã, Bucureºti, 1970; Studii
Internaþional“ (M.O.P.R.); activist al Secþiei economice ºi social-politice: 1925–1945, Bucu-
propagandã a Organizaþiei Iaºi a P.C.dR. (în reºti, Editura Politicã, 1977; Scrieri, articole,
primãvara anului 1934); reprezentant al P.C.dR. cuvântãri: 1944–1947, Bucureºti, Editura
în Comitetul Executiv al Cominternului (toamna Politicã, 1983.
anului 1933–primãvara anului 1934); redactor Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
ºi editor de publicaþii socialiste ºi comuniste circ. elect. Arad (1946–1948).
(„Tineretul Socialist“, „Viaþa Muncitoare“, Distincþii: Ordinul „Coroana României“ în
„Socialismul“, „Înainte“, „Deºteptarea“, grad de „Mare Cruce“ (1945).
„Zorile“, „Manifest“ º.a.); ca jurist a pledat în
procesele comuniºtilor de la Cluj (1928),
Timiºoara ºi Chiºinãu (1929), Arad (1930), PÃTRU VENERICA
Craiova (1936); exclus din Baroul Ilfov, (n. TOPOLOIU)
deoarece a fost acuzat de simpatii comuniste (n. 21 mai 1940, com. Coloneºti, jud. Olt)
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24
(iunie 1936); închis timp de cinci luni în 1940
nov. 1989).
ºi timp de opt luni la Târgu-Jiu (1943); domiciliu
forþat la Poiana Þapului (pânã în dec. 1943);
Studii: ªcoala profesionalã
a participat la organizarea loviturii de stat de textilã din Piteºti (1956);
la 23 aug. 1944; membru al unui subcomitet ªcoala de partid de un an,
pentru apãrarea Bucureºtiului (apr.–aug. 1944); Secþia tineret, Academia de
ministru secretar de stat ºi ministru interimar ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
la Departamentul Justiþiei (24 aug.–8 sept. Gheorghiu“ (1966); Facultatea
1944); ministru secretar de stat la Departamentul de ªtiinþe Politice, Academia
Justiþiei (4 nov. 1944–6 mart. 1945); ministrul de ªtiinþe Social-Politice
Justiþiei (6 mart. 1945–24 febr. 1948– „ªtefan Gheorghiu“ (1976).
demisionat); membru al Comitetului de redacþie Profesia de bazã: filatoare.
al ziarului „Scânteia“ (în 1947); profesor titular Activitate ºi funcþii:
de economie politicã la Universitatea din membru de partid din 1960; muncitor filator
Bucureºti, Facultatea de Drept (pânã în mart. ºi membru în Biroul organizaþiei U.T.M. la
1948); membru al Institutului Economic Român secþia filaturã din Întreprinderea „Textila“ Piteºti
(din 12 ian. 1948); „Scânteia“ menþiona pentru (1956–1959); instructor al Comitetelor raionale
ultima datã numele lui Pãtrãºcanu în „caseta U.T.M. Drãgãneºti–Olt (1959–1965) ºi Piteºti
redacþionalã“, ca membru al Comitetului de (1965–1966); instructor al Comitetului
Direcþie (la 20 febr. 1948); arestat ºi închis la regional/judeþean U.T.C. Piteºti/Argeº ºi
Jilava (28 apr. 1948–6 apr. 1954); procesul membru al Comitetului regional/judeþean al
s-a desfãºurat cu uºile închise (6–13 apr. 1954), femeilor (1966–1972); instructor în cadrul
Secþiei organizatorice a Comitetului judeþean
primind sentinþa capitalã; executat; reabilitat
de partid Argeº (iul. 1976–ian. 1977); instructor
la Plenara C.C. al P.C.R. din 22–25 aprilie
al Secþiei propagandã a Comitetului judeþean
1968.
de partid Vâlcea (ian. 1977–aug. 1979);
Autor al urmãtoarelor lucrãri: Problemele preºedintele Comitetului judeþean al femeilor
de bazã ale României, Editura Socec, Bucureºti, (1978–iun. 1989); secretar pentru probleme de
1945; Curente ºi tendinþe în filozofia româ- propagandã al Comitetului judeþean de partid
neascã, Editura Socec, Bucureºti, 1946; Un Vâlcea ºi vicepreºedinte cu delegaþie al
veac de frãmântãri sociale: 1821–1907, Editura
PÃÞAN 458
Comitetului executiv al Consiliului popular al Industriei Uºoare (24 apr. 1962–10 mart. 1964);
jud. Vâlcea (24 sept. 1979–apr. 1984); prim- adjunct al ministrului Industriei Uºoare (10
secretar al Comitetului de partid ºi preºedinte mart. 1964–25 iun. 1965); ºeful Secþiei
al Comitetului executiv al Consiliului popular planificarea economiei a C.C. al P.C.R.
al jud. Vâlcea (apr. 1984–iun. 1989); ºef al (1965–1967); vicepreºedinte al Consiliului
Comisiei culturale a Consiliului judeþean al Economic (pânã la 29 mart. 1968); ministrul
sindicatelor Covasna (iul. 1989–22 dec. 1989). Comerþului Interior (29 mart 1968–13 mart.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. 1969); vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri
Zãtreni, jud. Vâlcea (1985–22 dec. 1989). (13 mart. 1969–18 mart. 1975); ministrul
Comerþului Exterior (28 febr. 1972–18 apr.
1974); vicepreºedinte al Biroului Executiv al
PÃÞAN ION Consiliului de Miniºtri (din 1 apr. 1974);
(n. 1 dec. 1926, com. Daia Românã, jud. Alba) ministrul Comerþului Exterior ºi Cooperãrii
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul. Economice Internaþionale (18 apr. 1974–7 mart.
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al 1978); viceprim-ministru al Guvernului (18
P.C.R. (12 aug. 1969–1 oct. 1987); membru mart. 1975–21 mai 1982); ministrul
supleant al Comitetului Executiv al C.C. al Aprovizionãrii Tehnico-Materiale ºi Controlului
P.C.R. (21 iul. 1972–28 nov. 1974); membru Gospodãririi Fondurilor Fixe (7 mart. 1978–30
al Comitetului Politic Executiv al C.C. al
ian. 1984); reprezentant al R.S. România la
P.C.R. (28 nov. 1974–1 oct. 1987).
C.A.E.R. (1978–16 iun. 1979); vicepreºedintele
Comisiei de partid ºi de stat pentru probleme
Studii: Academia Comer-
cialã din Braºov, curs fãrã de tipizare ºi standardizare pe economie (din
frecvenþã (1948). 20 iul. 1979); ministrul Industriei Uºoare (30
Profesia de bazã: contabil. ian. 1984–7 mai 1986); preºedintele Comitetului
Activitate ºi funcþii: de Stat pentru Preþuri (19 iun. 1986–14 sept.
membru de partid din iun. 1987); ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar
1955; contabil la Liceul al R.S.R. în R.S. Cehoslovacia (1 oct. 1987–26
comercial ºi pedagog la o mart. 1989); ministrul Finanþelor (28 mart.–
ºcoalã profesionalã de ucenici 22 dec. 1989).
din Alba Iulia (1945–1948); Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
contabil (1948–1951) ºi ºef Olteniþa, jud. Ilfov (1975–1980), Reºiþa-Vest,
al serviciului contabilitate (1951–1952) la jud Caraº-Severin (1980–1985) ºi Fãlticeni, jud
Fabrica „Simion Bãrnuþiu“ din Sebeº-Alba; Suceava (1985–22 dec. 1989).
director de cabinet, consilier, inspector general Distincþii: Ordinul „23 August“ clasa I
ºi ºef al corpului de control al ministrului (1976); „Ordinul Muncii“ clasa I (1981);
Industriei Uºoare (1952–1956); deputat în Sfatul Medalia „A 40–a aniversare a revoluþiei de
popular Bucureºti (din 1953); membru al eliberare socialã ºi naþionalã, antifascistã ºi
Comitetului de partid din cadrul Ministerului antiimperialistã“ (1984).
Industriei Bunurilor de Consum, deputat ºi
preºedinte al Comisiei permanente plan-finanþe
de pe lângã Comitetul executiv al Sfatului
popular orãºenesc Bucureºti (1956–1962);
PÃUN BRATU
(n. 12 mai 1928, com. Rociu, jud. Argeº; d.
director al Direcþiei plan economic din cadrul
1992, Bucureºti)
Ministerului Industriei Bunurilor de Consum
(1956–1962); secretar general la Ministerul Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1984–22dec. 1989).
459 PÃUN
(din 1970); membru supleant al biroului Membru al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945–25
Comitetului judeþean de partid Olt (din 1971). iun. 1960); membru al Biroului Politic al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. C.C. al P.M.R. (27 mai 1952–25 iun. 1960);
Secuieni, reg. Bacãu (1965–1969). preºedintele Comisiei Controlului de Partid
(28 dec. 1955–25 iun. 1960); membru (25
iun. 1960–23 nov. 1979) ºi preºedinte (25
PÂNZARU CORNEL iun. 1960–12 aug. 1969) al Comisiei Centrale
(n. 1 mart. 1927, com. Dârlos, jud. Sibiu) de Revizie.
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–12
oct. 1981). Studii: Universitatea Co-
munistã din Moscova (1926).
Studii: Facultatea de Me- Profesia de bazã: ajustor
canicã, Institutul de Mecanicã mecanic.
din Cluj (1952); curs post- Activitate ºi funcþii:
universitar. membru de partid din mai
Profesia de bazã: inginer 1921; ucenic ajustor la
mecanic. Atelierele centrale comunale
Activitate ºi funcþii: Bucureºti (1911–1915);
membru de partid din 1955; ajustor la Atelierele Weigel
ºef birou la Direcþia tehnicã, Bucureºti ºi Arsenalul Armatei
ºef serviciu C.T.C., inginer- (1915–1916), la Atelierele C.F.R. Iaºi ºi Tighina
ºef, apoi director cu grad de (1916–1917) ºi la Detaºamentul C.F.R. Tighina
maior al Atelierelor de reparaþii auto nr. 2 din (1917–1918); mecanic moarã în com. Zolotnari-
Mediaº din subordinea Ministerului Forþelor Ucraina (1918–1919); voluntar în Regimentul
Armate (1952–1963); director al Direcþiei internaþional „Armata Roºie Sovieticã“ Poltava
generale automobile, tractoare ºi rulmenþi (1919–1921); mecanic la Uzina de motoare ºi
(1963–sept. 1969) ºi director adjunct al Direcþiei aviaþie Moscova (1926–1929); activeazã în
generale maºini ºi produse de serie (din sept. miºcarea clandestinã comunistã rãspunzând de
1969) din cadrul Ministerului Industriei activitatea sindicatelor revoluþionare; nume
Construcþiilor de Maºini; secretar ºi membru conspirative: „George Popov“ ºi „Mihail
al biroului Comitetului judeþean de partid Argeº Andreescu“; prim-secretar al Comitetului
(pânã la 16 mai 1972); adjunct al ministrului regional P.C.d.R. Basarabia-Chiºinãu (1929–
Industriei Construcþiilor de Maºini (16 mai-30 1930); membru al Secretariatului provizoriu al
oct. 1972 ºi 30 aug. 1975–1 sept. 1981); adjunct C.C. al P.C.dR. (1930–1931); membru al
al ministrului Industriei Construcþiilor de Maºini Secretariatului CC al P.C.dR. ºi secretar al
Grele (15 nov. 1972–30 aug. 1975); ambasador Comitetului teritorial Transilvania (1933–1935);
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în membru al Biroului Politic al CC al P.C.dR.
Cehoslovacia (12 oct. 1981–14 sept. 1987); (1935–1936); condamnat în contumacie de cãtre
ministru secretar de stat la Ministerul Consiliul de Rãzboi al Corpului II Armatã la
Comerþului Exterior ºi Cooperãrii Economice 10 ani închisoare pentru implicarea în
Internaþionale (14 sept. 1987–22 dec. 1989). organizaþia clandestinã a Consiliului sindicatelor
revoluþionare descoperitã în Bucureºti în iun.
1934; arestat în ian. 1935 la Praga; condamnat
prin Sentinþa nr. 79 din 16 iul. 1937 a
PÂRVULESCU CONSTANTIN Tribunalului Militar al Corpului II Armatã,
(n. 10 nov. 1895, Olãneºti, jud. Vâlcea; d. 11 Secþia a II-a la 7 ani închisoare corecþionalã
iul. 1992, Bucureºti) pentru „asociere pentru pregãtire de crime contra
PEREANU 462
Dobrogea, câteva luni, apoi ºef al Sectorului Studii: patru clase primare.
reþele electrice la aceeaºi întreprindere Profesia de bazã: ajutor
(1952–1957); membru al Comitetului U.T.M. mecanic.
pe Întreprinderea „Ovidiu“; membru al Activitate ºi funcþii:
Comitetului ºi biroului Comitetului regional membru de partid din 1939;
U.T.M. Dobrogea (1956–1957); membru al ajutor mecanic la diferite
C.C. al U.T.M. (30 iun. 1956–20 aug. 1960); întreprinderi din Bucureºti
maistru electrician la Întreprinderea nr. 216 (1914–1927) ºi la Societatea
Instalaþii (1957); ºef al Serviciului amenajãri Generalã de Gaz ºi Elec-
tehnico-sanitare la Întreprinderea comunalã tricitate (1927–1945); secre-
Constanþa (1957–1958); ºef al Comisiei tineret tarul celulei de partid la
muncitoresc a Comitetului regional U.T.M. Societatea Generalã de Gaz ºi Electricitate,
Dobrogea (aug. 1958–1960); prim-secretar al apoi în „Uniunea Patrioþilor“ (1939–1943);
Comitetului orãºenesc U.T.M. Constanþa arestat (1943); ajutor de primar general al
(1960–oct. 1961); instructor (oct. 1961–1964) oraºului Bucureºti (1945–1948); consilier al
ºi adjunct al ºefului Comisiei economice ministrului Silviculturii (1948); preºedintele
(1964–1965) la Comitetul regional de partid unei comisii de verificare a membrilor de partid
Dobrogea; prim-adjunct al ºefului Secþiei (1948–1950); membru în Comisia de verificare
organizatorice ºi membru al biroului a membrilor de partid din sectorul ministere
Comitetului regional de partid Dobrogea (în 1950); prim-secretar al Comitetului regional
(1965–1968); secretar pentru probleme U.T.M. Craiova (din 30 oct. 1956).
organizatorice al Comitetului judeþean de partid
Constanþa (1968–aug. 1971); instructor al C.C.
al P.C.R. (aug. 1971–febr. 1972 ºi mai 1972–26
ian. 1977); adjunct al ºefului Secþiei Cadre a PETRE NICOLAE (NICOLAI)
C.C. al P.C.R. (febr.–mai 1972); prim-secretar (n. 15 mai 1912, Constanþa; d. 1985, Constanþa)
al Comitetului de partid ºi preºedinte al Membru supleant al C.C. al P.M.R./P.C.R.
Comitetului executiv al Consiliului popular al (25 iun. 1960–12 aug. 1969).
jud. Tulcea (27 ian. 1977–3 nov. 1982); ministrul
Construcþiilor Industriale (3 nov. 1982–11 nov. Studii: patru clase ºcoala
1985); viceprim-ministru al Guvernului (11 de meserii (1930); ªcoala de
nov. 1985–11 sept. 1987); ministrul Apro- partid de ºase luni (1951);
vizionãrii Tehnico-Materiale ºi Gospodãririi ªcoala Superioarã de Partid
Fondurilor Fixe (5 oct. 1987–30 apr. 1988). „ªtefan Gheorghiu“ (1954).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Mãcin Profesia de bazã: lãcãtuº
(1980–1985) ºi Olt (1985–22 dec. 1989), jud. mecanic.
Tulcea; membru al Comisiei pentru agriculturã, Activitate ºi funcþii:
silviculturã ºi gospodãrirea apelor a M.A.N. membru de partid din
(29 mart. 1980–16 dec. 1985). august 1946; ucenic (1926–
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a 1930) ºi lãcãtuº (1930–1933)
(1981). la Atelierele direcþiei portului maritim
Constanþa; stagiul militar (1933–1934); lãcãtuº
la un antreprenor (1934–1935); lãcãtuº ºi
PETRE ION manipulant la distribuirea combustibilului
(n. 28 ian. 1900, Bucureºti-d. 1959, Bucureºti) pentru avioane la Societatea petrolierã
Membru supleant al C.C. al P.M.R. (21 oct. „Columbia“ din Constanþa (1935–1940); lãcãtuº
1945–23 febr. 1948). mecanic la atelierele de întreþinere de la
PETRESCU 466
Societatea petrolierã „Columbia“ din Constanþa Diesel electricã) ºi în Franþa (în 1980, pentru
(1940–1946); secretar al celulei de partid din organizarea tipizãrii oþelurilor ºi organizarea
societatea petroliferã (aug. 1946–1947); a lucrat producþiei în industria constructoare de maºini,
în Comisia de livrãri în contul armistiþiului metalurgie ºi electrotehnicã industrialã);
(1946–iun. 1948); administrator al staþiei de doctorat în ºtiinþe economice la Academia de
export al fabricii de ambalaje (iun. 1948–1949) ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“
ºi al depozitului de consum intern (1949–1950) (1980).
din cadrul Sovrompetrol din portul Constanþa; Profesia de bazã: inginer mecanic.
instructor la secþia plan–finanþe (ian-mart. Activitate ºi funcþii: membru de partid
1951), la secþia industrie (1954–iul. 1956) ºi din 1954; membru al Biroului U.T.M. al ªcolii
ºef al secþiei plan–finanþe-comerþ (iul. CFR „Aurel Vlaicu“ din Bucureºti ºi membru
1956–1957) ale Comitetului regional de partid al Comitetului U.T.M. al Sectorului 1 Bucureºti
Constanþa; adjunct al Comisiei economice (1948–1951); membru al Biroului U.T.M. al
(1957–8 ian. 1959) ºi secretar (8 ian. Facultãþii de Mecanicã din cadrul Institutului
1959–1962) al Comitetului regional de partid Politehnic din Bucureºti ºi responsabil cu
Constanþa; prim-secretar al Comitetului probleme organizatorice al Comitetului U.T.M.
orãºenesc de partid ºi preºedinte al Comitetului al Sectorului 1 Bucureºti (1951–1952); activist
executiv al Consiliului popular al oraºului al Secþiei studenþi a Comitetului orãºenesc
Constanþa, membru al biroului Comitetului U.T.M. Bucureºti (1952–1953); responsabil cu
regional de partid Dobrogea (din 1962). probleme profesionale al Comitetului sindical
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. de la Institutul Politehnic din Bucureºti
Constanþa-Vest, jud. Constanþa (1961–1975). (1953–1955); a lucrat la Uzinele „23 August“
Bucureºti (1954–1955); din 1956 pânã în 1963
a îndeplinit funcþiile de maistru, inginer, ºef
PETRESCU BARBU serviciu ºi inginer-ºef la Uzinele de motoare
(n. 1 apr. 1932, Bucureºti) ºi compresoare „Timpuri Noi“ Bucureºti;
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. responsabil cu probleme organizatorice al
1982–23 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R. Comitetului sindical pe uzinã (1956–1958);
(23 nov. 1984–22 dec. 1989); membru al responsabil cu probleme de inovaþii,
Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. propagandist la învãþãmântul politic U.T.M. ºi
(24nov.–22 dec. 1989). responsabil de brigadã de producþie U.T.M.
(1955–1956); responsabil cu probleme de
Studii: Institutul Poli- inovaþii în Comitetul sindicatului pe uzinã
tehnic din Bucureºti, Facul- (1956–1960); secretar cu probleme economice
tatea de Mecanicã (1955); al Comitetului U.T.M. al Sectorului 3 Bucureºti
cursul postuniversitar al Fa-
ºi membru al biroului Comitetului orãºenesc
cultãþii de Economie ºi Con-
U.T.M. Bucureºti (1958–1962); responsabil cu
ducere, Academia de ªtiinþe
probleme economice al Comitetului de partid
Social-Politice „ªtefan Gheor-
pe uzinã (1960–1962); instructor cu probleme
ghiu“ (1972); doctorat în
de metalurgie, construcþii de maºini, chimie ºi
ºtiinþe tehnice la Institutul
poligrafie al Comitetului orãºenesc de partid
Politehnic din Bucureºti, Fa-
Bucureºti (1962–1963); ºef al Sectorului
cultatea de Mecanicã (1974);
specializãri în Elveþia (la metalurgie, construcþii de maºini, chimie ºi
Maschinen-Fabrik Orlinkon, pentru asimilarea poligrafie al Comisiei economice a Comitetului
compresorului de 10 mc pentru locomotiva orãºenesc de partid Bucureºti (1963–1967);
adjunct cu probleme de metalurgie, construcþii
467 PETRESCU
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 Festivalul Mondial al Tineretului din Bucureºti
nov.–22 dec. 1989). (în 1953); prim-secretar al Comitetului raional
U.T.M. Sãrmaº, reg. Cluj (apr. 1954–mai 1955);
Studii: Facultatea de instructor în aparatul C.C. al U.T.M. (mai
Horticulturã; Institutul „B“, 1955–1956); adjunct al ºefului Secþiei
Academia de ªtiinþe Social- Organizatorice a C.C. al U.T.M. (1956–1957);
Politice „ªtefan Gheorghiu“. secretar (1957–1959) ºi prim-secretar
Profesia de bazã: inginer (1959–1961) al Comitetului regional U.T.M.
horticol. Craiova; prim-adjunct al ºefului Secþiei
Activitate ºi funcþii: organizatorice a Comitetului regional de partid
membru de partid din 1967; Oltenia (1961–1962); instructor al Secþiei
director al I.A.S. Panciu, jud. Organizatorice a C.C. al P.C.R. (1965–15 nov.
Vrancea (în 1989). 1967); ºef al Secþiei organizatorice ºi membru
al biroului Comitetului regional de partid
Oltenia (1967–1968); ºef al Secþiei orga-
PLOªTINARU IULIAN nizatorice ºi membru al biroului Comitetului
(n. 21 apr. 1927, sat Baloteºti, com. Izvoru judeþean de partid Dolj (1968–1969); prim-
Bârzii, jud. Mehedinþi; d. dec. 1998, Bucureºti) secretar al Comitetului municipal de partid
Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–22 Drobeta-Turnu Severin ºi membru al biroului
dec. 1989). Comitetului judeþean de partid Mehedinþi
(1969–29 nov. 1971); instructor al C.C. al P.C.R.
Studii: ªcoala Centralã a (29 nov. 1971–11 dec. 1972); prim-secretar al
C.C. al U.T.M. „Filimon Comitetului judeþean de partid ºi preºedintele
Sârbu“ (1952); ªcoala Cen- Comitetului executiv al Consiliului popular al
tralã a Comsomolului din judeþului Mehedinþi (11 dec. 1972–9 apr. 1982);
Moscova (1958); ªcoala vicepreºedinte (din 4 aug. 1973) ºi preºedinte
Superioarã de Partid „ªtefan (21 mai 1982–19 mai 1983) al Comitetului
Gheorghiu“(1965); Facultatea pentru Problemele Consiliilor Populare; adjunct
de Economie Generalã, al ºefului Secþiei Organizatorice a C.C. al P.C.R.
Academia de Studii Econo- (9 apr. 1982–1985); preºedinte cu delegaþie al
mice (1968); doctor în Comitetului executiv al Consiliului popular al
economie (1977). judeþului Botoºani (din 17 iul. 1985); preºedinte
Profesia de bazã: lãcãtuº-mecanic. al Uniunii Naþionale a Cooperativelor Agricole
Activitate ºi funcþii: membru de partid de Producþie (9 aug.–22 dec. 1989).
din mart. 1954; ucenic ºi lãcãtuº-mecanic la Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
ªantierul naval din Turnu Severin (1942–1948); Novaci, reg. Oltenia (1961–1965), Orºova
stagiu militar la o unitate de securitate din (1975–1980) ºi Strehaia, jud. Mehedinþi
Turnu Mãgurele (1948–1950); locþiitor politic (1980–1985); membru în Comisia pentru
ºi secretar al Comitetului U.T.M. în cadrul sãnãtate, muncã, asigurãri sociale ºi protecþia
unitãþii militare (1948–1950); instructor al mediului a M.A.N. (1975–1985).
Comitetului raional U.T.M. Turnu Severin, apoi Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a
ºef al Secþiei organizatorice a Comitetului (1981).
comunal U.T.M. Hurezani (1950–1951); ºef al
Secþiei culturã fizicã ºi sport a Comitetului
regional U.T.M. Craiova (ian. 1952–apr. 1954);
organizator al lotului de sportivi din R.P.R. la POARCÃ CONSTANTIN
(n. 10 apr. 1938, com. Negomir, jud. Gorj)
PODARU 474
POPA CONSTANTIN
(n. 10 nov. 1942, com. Tetoiu, jud. Vâlcea)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24
nov.–22 dec. 1989).
mecanic la un atelier din Bucureºti (1943–1944); Construcþiilor de Maºini (4 oct. 1955–19 mart.
ucenic ºi matriþer la diferite întreprinderi din 1957); ministrul Industriei Grele (19 mart.
Bucureºti (1944–mart. 1951); ziarist la 1957–17 apr. 1959); vicepreºedinte al Consi-
„Scânteia“ (1951); instructor în sectorul U.T.M. liului de Miniºtri (10 oct. 1957–21 mart. 1961).
din Secþia organizatoricã a C.C. al P.M.R. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Satu
(1951–1952); instructor organizatoric al C.C. Mare, reg. Baia Mare (1952–1957) ºi Cugir,
al U.T.M. (1952–1953); ºef al Secþiei reg Hunedoara (1957–1961).
organizatorice a Comitetului orãºenesc
Bucureºti al U.T.M. în timpul Festivalului
Mondial al Tineretului de la Bucureºti (1953); POPA ILIE
ºef (1953–1954) ºi secretar (1954–mai 1955) (n. 1910, sat Puþuri, com. Castranova, jud. Dolj;
al Secþiei organizatorice a Comitetului regional d. 1995, Bucureºti).
Bucureºti al U.T.M.; ºef adjunct al Secþiei Membru al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945–23
organizatorice a C.C. al U.T.M. (mai 1955– febr. 1948).
1957); instructor teritorial al Comitetului regio-
nal de partid Bucureºti (iul. 1960–aug. 1962);
Activitate ºi funcþii:
prim-secretar al Comitetului raional de partid
secretar al organizaþiei de
Videle ºi deputat în Sfatul popular raional Videle
partid de la Atelierele C.F.R.
ºi regional Bucureºti (aug. 1962–21 apr. 1966);
Griviþa Roºie (din 1945).
instructor teritorial al C.C. al P.C.R. (21 apr.
1966–23 sept. 1969); ºef al sectorului probleme
statutare din cadrul Secþiei organizatorice a
C.C. al P.C.R. (din 23 sept. 1969); prim-secretar
al Comitetului de partid ºi primar al munici-
piului Constanþa (1980–16 oct. 1987); prim-
vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular municipal Braºov (16 oct.
1987–22 dec. 1989). POPA ION
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Livezi, (n. 11 sept. 1941, sat Orbeasca de Jos, com.
jud. Bacãu (1969–1975). Orbeasca, jud. Teleorman)
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22
(1953). dec. 1989); membru al Comisiei Centrale
de Revizie (23 nov. 1979–22 nov. 1984).
POPA GHERASIM Studii: ªcoala profesionalã
Membru al C.C. al P.M.R.(28 dec. 1955–25
de ucenici a Uzinei „23
iun. 1960).
August“ Bucureºti (1959);
ªcoala de partid de un an
Activitate ºi funcþii:
(1965); Facultatea de Plani-
adjunct al ministrului Meta-
ficare ºi Conducere a Eco-
lurgiei ºi Industriei Chimice
(din 7 dec. 1950); adjunct (1 nomiei, Academia de ªtiinþe
mart. 1951–23 iul. 1952) ºi Social-Politice „ªtefan Gheor-
prim-adjunct al ministrului ghiu“ (1972); doctorat (1984).
Industriei Metalurgice ºi Profesia de bazã: lãcãtuº
Industriei Chimice (23 iul.–20 mecanic.
sept. 1952); ministrul Activitate ºi funcþii: membru de partid
Industriei Metalurgice ºi din 1962; lãcãtuº mecanic ºi secretar al
479 POPESCU
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. de vreme, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1969–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. 1976; Viaþa ºi opera lui Tiron B., roman (I
(23 nov. 1979–22 dec. 1989). Iepurele ºchiop, Editura Cartea Româneascã,
Bucureºti, 1980, II Podul de gheaþã, Editura
Studii: Facultatea de Dacia, Cluj-Napoca, 1981); Leul albastru,
Medicinã din Cluj (aban- roman, Editura Minerva, Bucureºti, 1981; 9
donatã în 1956); Facultatea (nouã piese de teatru), postfaþã de Val
de Filologie (1961). Condurache, Editura Junimea, Iaºi, 1982;
Profesia de bazã: scriitor. Câinele de fosfor, versuri, Editura Cartea
Activitate ºi funcþii: Româneascã, Bucureºti, 1982; Rezervaþia de
membru de partid din 1961; pelicani, teatru, Editura Cartea Româneascã,
redactor la revista „Steaua“ Bucureºti, 1983; Galaxia Grama, povestiri,
din Cluj (1956–1970); mem- Editura Cartea Româneascã, Bucureºti, 1984;
bru (din 1972) ºi vicepre- Oraºul îngerilor, roman, Editura Cartea
ºedinte (1977–1981) al Româneascã, Bucureºti, 1985; Teatru I-II, ediþie
Uniunii Scriitorilor din România; redactor-ºef îngrijitã de Valentin Silvestru, Editura Emi-
la revista „Tribuna“ din Cluj (1970–1977); nescu, Bucureºti, 1985–1987; Moara de
membru în Consiliul de conducere al Uniunii pulbere, teatru, Editura Cartea Româneascã,
Scriitorilor (din 3 iul. 1981); preºedinte al Bucureºti, 1989.
Uniunii Scriitorilor ºi redactor-ºef al revistei Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
„Contemporanul“ (1981–22 dec. 1989); Lechinþa, jud. Bistriþa-Nãsãud (1975–1980) ºi
membru în Biroul executiv ºi în Consiliul Constanþa (1985–22 dec. 1989); membru al
Culturii ºi Educaþiei Socialiste (din 30 oct. Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã
1987); membru în Biroul executiv al Consiliului a M.A.N. (1975–22 dec. 1989) ºi al Grupului
Naþional al F.U.S. român din Uniunea Interparlamentarã (1985–22
Autor al mai multor povestiri, schiþe, dec. 1989).
romane, nuvele, piese de teatru ºi versuri, dintre Distincþii: Ordinul „Meritul Cultural“ clasa
care amintim: Fuga, schiþe ºi povestiri, Editura a II-a (1981); Premiul Uniunii Scriitorilor (1964,
de Stat pentru Literaturã ºi Artã, Bucureºti, 1969, 1973, 1975, 1978, 1979, 1980); Premiul
1958; Umbrela de soare, nuvele, Editura „I.L.Caragiale“ al Academiei R.S.R. (1970).
Tineretului, Bucureºti, 1962; Fata de la miazãzi,
nuvele, Editura pentru Literaturã, Bucureºti,
1964; Vara oltenilor, roman, vol. I, Editura POPESCU GRIGORE
Tineretului, Bucureºti, 1964; Dor, Editura (n. 1945, sat Fireºti, com. Buneºti, jud.Vâlcea)
pentru Literaturã, Bucureºti, 1966; Duios Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec.
Anastasia trecea, nuvelã, Editura Tineretului, 1989).
Bucureºti, 1966; F, roman, Editura Tineretului,
Bucureºti, 1969; Aceºti îngeri triºti, teatru, Studii: ªcoala medie teh-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970; Cei doi din nicã; cursul de partid de un an.
dreptul Þebei sau Cu faþa la pãdure, Editura Profesia de bazã: oþelar.
Dacia, Cluj-Napoca, 1973; Vânãtoarea regalã, Activitate ºi funcþii: mem-
roman, Editura Eminescu, Bucureºti, 1973 bru de partid din 1965; oþe-
(ed. a II-a 1976); Cãruþa cu mere, nuvele, lar la Combinatul siderurgic
Editura Albatros, Bucureºti, 1976; O bere pentru Hunedoara (în 1984); secretar
calul meu, roman, Editura Scrisul Românesc, de partid la Combinatul
Craiova, 1974; Împãratul norilor, Editura siderurgic Hunedoara (din
Eminescu, Bucureºti, 1976; Ploile de dincolo 1984).
483 POPESCU
al ªtiinþei ºi Învãþãmântului (din 31 dec. 1985); (1929–1932) ºi 4 ani la Caracal ºi Târgu Jiu
membru al Consiliului Naþional al F.D.U.S. (1940–23 aug. 1944); lucreazã la Comitetul
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. regional P.C.dR. Oltenia (1932–1933); instructor
Rahova, mun. Bucureºti (1980–1985); membru al C.C. al P.C.dR., membru supleant al C.C.
al Comisiei pentru probleme de apãrare a al P.C.dR., secretar al Comitetului judeþean
M.A.N. (29 mart. 1980–1985). P.C.dR. Iaºi (1933–1934); secretar al
Distincþii: Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa organizaþiei P.C.dR Bucureºti (1934–1935);
a II-a (1981). instructor al C.C. al P.C.dR. pentru organizaþii
de masã (1935–mai 1936); ia parte la Plenara
a V-a a C.C. al P.C.dR. din Cehoslovacia, ales
POPESCU OTILIA în Secretariatul C.C. al P.C.dR., repartizat la
Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28 resortul antifascist ºi redactor responsabil al
nov. 1974). revistei „Reporter“ (mai 1936–1938); secretar
al Comitetului regional P.C.dR. Oltenia
Activitate ºi funcþii: ºef de (1938–1939); acuzat de neîncredere faþã de
secþie la Combinatul de celu- Comitetul Central ºi scos din funcþii
lozã ºi hârtie Suceava (în
(1939–1940); activeazã în conducerea regionalã
1969).
a „Ajutorului Roºu Internaþional“ (M.O.P.R.)
(1940); secretar în biroul celulei de partid,
primind ºi sarcini în legãturã cu evadãrile din
lagãr (1941–1944); secretar al Comitetului
judeþean de partid Romanaþi (dupã 23 aug.
1944); secretar al Comitetului de partid
Bucureºti, responsabil al sectorului artã ºi
culturã (1944–1947); director al AGERPRES
POPESCU-PUÞURI ION (1947–29 mai 1951); vicepreºedinte al
(n. 26 mai 1906, sat Puþuri, com. Castranova, Comitetului de Stat al Planificãrii (pânã la 18
jud. Dolj; d. 1993, Bucureºti) mai 1954); locþiitor al ministrului Culturii (18
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun. mai 1954–17 mart. 1955); ambasador extra-
1960–22 dec. 1989). ordinar ºi plenipotenþiar al R.P.R. în Ungaria
(7 dec. 1955–7 febr. 1959); reprezentantul
Studii: ºase clase liceu. C.C. al P.M.R. la revista „Probleme ale pãcii
Profesia de bazã: ziarist. ºi socialismului“ (1958–1961); director al
Activitate ºi funcþii: Institutului de studii istorice ºi social-politice
membru de partid din 1932; de pe lângã C.C. al P.M.R. (din 1961); membru
participã la diferite activitãþi (din 21 aug. 1965) ºi vicepreºedinte (din 1 apr.
organizate de sindicatele uni- 1985) al Consiliului de Stat; membru în
tare (1926–1927); funcþionar Consiliul Naþional al Radioteleviziunii Române
la Direcþia regionalã C.F.R. (din 8 mart. 1971); membru al Consiliului
Craiova, apoi editeazã revista Culturii ºi Educaþiei Socialiste ºi membru al
social-literarã „Gânduri Noi“ Biroului executiv al acestui organism (din 11
(1926–1927); lucreazã la sept. 1978); a scris studii ºi articole cu privire
ziarul Blocului Muncitoresc Þãrãnesc „Înainte“ la miºcarea muncitoreascã din România ºi
(1927–1929); deþinut 5 luni la Doftana (în lucrarea Îndemn la creaþie, Editura Politicã,
1927), 3 ani la Doftana ºi Târgu Ocna
Bucureºti, 1984.
485 POPOVICI
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. Balaci, II Armatã la 2 ani închisoare; deþinut în
reg. Bucureºti (1952–1957), Peºtera-Jiu, reg închisorile Jilava, Doftana ºi Craiova (1934–
Craiova (1957–1961), Pãtulele (1961–1965) ºi 1936); membru al Comitetului local Bucureºti
Filiaºi (1965–1969), reg. Oltenia. al P.C.dR. (1937–1938); internat în lagãrele
Ciuc, Caracal ºi Târgu Jiu (1940–1944);
redactor-ºef al ziarului „România Liberã“ (dupã
PREDESCU MITRANA 23 aug. 1944); consilier de presã principal la
(n. 15 febr. 1932, com. Þuglui, jud.Dolj) Ministerul Propagandei (din 12 mai 1945);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. secretar general (din 14 nov. 1947), apoi
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. ministru plenipotenþiar clasa I (din 27 ian. 1948)
(23 nov. 1979–22 nov. 1984). la Ministerul Afacerilor Strãine; ministru adjunct
(din 15 ian. 1949) ºi prim-locþiitor al ministrului
Studii: Facultatea de Agro-
Afacerilor Externe (din 4 mart. 1954); ministrul
nomie, Institutul Agronomic
Afacerilor Externe (4 oct. 1955–16 iul. 1957);
Bucureºti; Universitatea Po-
secretar al C.C. al P.M.R., având sub îndrumare
iticã ºi de Conducere.
sectoarele culturii, propagandei ºi agitaþiei (11
Profesia de bazã: inginer
iul.–4 nov. 1957).
agronom.
I-au fost publicate, postum, urmãtoarele
Activitate ºi funcþii:
lucrãri: Veºnicia albastrã, versuri, cu un cuvânt
membru de partid din 1962;
înainte de Vasile Nicolescu, Bucureºti, Editura
inginer agronom (în 1969) ºi
Minerva, 1972; Texte social-politice, cu o
preºedinte (din 1970) al C.A.P.
prefaþã de Vasile Dumitrescu, Bucureºti, Editura
Gogoºu, jud. Mehedinþi.
Politicã, 1974.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
7 Jiana, jud. Mehedinþi (1969–1973).
Arcani, reg. Craiova (3 febr.–4 nov. 1957).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
PREOTEASA GRIGORE (1949).
(n. 25 aug. 1915, Bucureºti; d. 4 nov. 1957,
Moscova)
Membru al C.C. al P.M.R. (28 oct. 1955–4 PREOTEASA PETRE
nov. 1957); membru al Biroului Politic al (n. 17 sept. 1930, com. Pleniþa, jud. Dolj)
C.C. al P.M.R. (13 iun.–4 nov. 1957); secretar Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
al C.C. al P.M.R. (3 iul.–4 nov. 1957). 1979–15 oct. 1980); membru al C.C. al P.C.R.
(15 oct. 1980–22 dec. 1989); membru supleant
Studii: liceul (1932).
al Comitetului Politic Executiv al C.C. al
Activitate ºi funcþii: ia
P.C.R. (24 nov.–22 dec. 1989).
parte activã la ajutorarea
ceferiºtilor greviºti de la
Griviþa ºi intrã în rândurile Studii: gimnaziul în co-
U.T.C. (febr. 1933); a par- muna Pleniþa; Liceul indus-
ticipat la redactarea mai trial din Craiova, calificat în
multor publicaþii antifasciste meseria de lãcãtuº (1941–
legale ºi ilegale ale U.T.C. ºi 1949); Institutul de Mecanicã
P.C.dR.; nume conspirative: din Braºov, Facultatea de
„Saul“ ºi „Sorel“; arestat în Tehnologia Construcþiilor de
1934; condamnat prin Sentinþa nr. 776 din 16 Maºini (1951–1956); Cursul
sept. 1935 a Consiliului de Rãzboi al Corpului postuniversitar de economie
491 PRIOTEASA
minister (oct. 1954–sept. 1958); a publicat Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
articole de specialitate ºi a colaborat la 1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
efectuarea unor studii economice în domeniul (24 nov.–22 dec. 1989).
agriculturii; secretar I la Direcþia a IV-a din
Ministerul Afacerilor Externe (sept. 1958–mart. Studii: Facultatea de
1959); secretar I ºi consilier la Legaþia R.P.R. ªtiinþe Economice, Univer-
din Washington (mart. 1959–30 dec. 1961); sitatea „Babeº-Bolyai“ Cluj-
director al Direcþiei a IV-a din Ministerul Napoca, curs fãrã frecvenþã
Afacerilor Externe ºi membru al comitetului (1969); Institutul central de
de partid (1962–1966); ambasador extraordinar pregãtire a cadrelor de con-
ºi plenipotenþiar al R.S.R. în Marea Britanie ducere din economie ºi admi-
ºi Islanda (apr. 1966–ian. 1973); consilier al nistraþia de stat, Academia de
secretarului general al P.C.R. (ian. 1973–1974); ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
membru în Comitetul de conducere al Asociaþiei Gheorghiu“ (1987).
de prietenie România-Marea Britanie (din 1974); Profesia de bazã: eco-
ºef al grupului de consilieri al preºedintelui nomist.
R.S.R. ºi ministru la Preºedinþia Republicii Activitate ºi funcþii: membru de partid
(28 mart.–30 dec. 1978); prim-vicepreºedinte din 1968; casier la Întreprinderea „Lãpuºana“
al Consiliului Central de Control Muncitoresc ºi contabil principal la Banca Naþionalã,
al Activitãþii Economice ºi Sociale (30 dec. sucursala Târgu Lãpuº, reg. Baia Mare
1978–16 mai 1980); consilier al preºedintelui (1959–nov. 1961); contabil la Liceul nr. 2,
R.S.R. cu grad de ministru secretar de stat (16 Satu Mare (nov. 1961–1964); operator
mai 1980–22 nov. 1982); ministrul Comerþului statistician principal la Direcþia regionalã de
Exterior ºi Cooperãrii Economice Internaþionale statisticã Maramureº din Baia Mare
(22 nov. 1980–26 aug. 1986); ambasador (1964–sept. 1965); planificator I, economist
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în R.P. principal ºi ºef serviciu la Întreprinderea de
Bulgaria (30 oct. 1986–15 mart. 1990). industrie localã „Bãimãreana“ (sept.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. 1965–1969); ºef serviciu plan la Întreprinderea
Novaci, jud. Gorj (1975–1980), Vânju Mare, de prelucrare a lemnului Satu Mare
jud Mehedinþi (1980–1985) ºi Tractorul-Braºov, (1969–1971); economist la Combinatul textil
jud Braºov (1985–22 dec. 1989); preºedinte al din Satu Mare (1971); ºef serviciu plan
Comisiei pentru politicã externã ºi cooperare (1971–apr. 1976), director adjunct comercial
economicã internaþionalã a M.A.N. (1980–16 (apr. 1976–nov. 1984) ºi director (nov. 1984–22
dec. 1983). dec. 1989) al Întreprinderii de confecþii
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a „Mondiala“ din Satu Mare; membru al
(1981). Comitetului judeþean de partid, al Comitetului
de partid pe întreprindere, vicepreºedinte al
Comitetului judeþean al femeilor Satu Mare
(în 1987).
PUªCAª SABINA-RODICA Distincþii: Medalia „A XXX-a aniversare
(n. 9 febr. 1942, sat Giungi, com. Beltiug, jud.
a eliberãrii patriei“; „Medalia Muncii“.
Satu Mare)
R
RAB ªTEFAN instructor al C.C. al U.T.M. (1962–1965);
(n. 29 mai 1939, Sãcele, jud. Braºov) secretar pentru problemele de propagandã al
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (18 dec. Comitetului regional U.T.C. Braºov (1965–mart.
1982–22 mart. 1984); membru al C.C. al 1968) ºi al Comitetului judeþean U.T.C. Braºov
P.C.R. (22 mart. 1984–22 dec. 1989); membru (mart. 1968–1969); prim-secretar al Comitetului
supleant al Comitetului Politic Executiv al judeþean U.T.C. Covasna (1969–1973); membru
C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec. 1989). supleant al biroului Comitetului judeþean de
partid Covasna (din 9 febr. 1971); redactor-
ºef adjunct al ziarului „Brassoi Lapok“
Naþionalitatea: maghiarã.
(1973–oct. 1976); ºef al Sectorului muncã
Studii: ªcoala Pedagogicã
politicã de masã al Comitetului judeþean de
din Târgu Secuiesc (1952–
partid Braºov (oct. 1976–oct. 1980); secretar
1956); Facultatea de Filologie,
pentru probleme de propagandã al Comitetului
Universitatea „Babeº-Bolyai“ judeþean de partid Harghita (oct. 1980–1 nov.
Cluj, curs fãrã frecvenþã (1969– 1982); vicepreºedinte al Comitetului executiv
1973); Facultatea de ªtiinþe al Consiliului popular al judeþului Harghita
Politice, curs fãrã frecvenþã (13 iun. 1981–1 nov. 1982); prim-secretar al
(1976) ºi doctorat la Academia Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
de ªtiinþe Social-Politice Comitetului executiv al Consiliului popular al
„ªtefan Gheorghiu“ (1987). judeþului Covasna (1 nov. 1982–22 dec. 1989);
Profesia de bazã: profesor. vicepreºedinte al Consiliului Oamenilor Muncii
Activitate ºi funcþii: secretar al organizaþiei de Naþionalitate Maghiarã (1986–1989);
U.T.M. pe clasã la ªcoala Pedagogicã din Tg. membru al Comisiei pentru problemele
Secuiesc (1954–1956); învãþãtor la ªcoala cooperãrii economice ºi relaþii internaþionale
Generalã din satul Hilib, com. Ojdula, jud. ale partidului ºi statului a C.C. al P.C.R. (în
Covasna, ºi secretar al organizaþiei U.T.M. din mart. 1988).
sat (1956–1957); învãþãtor ºi instructor superior Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
de pionieri la ªcoala Generalã nr. 1 din Sãcele 4 Baraolt, jud. Covasna (1985–1989); secretar
(1957–1959); instructor pentru probleme de al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi
ºcoli al Comitetului raional U.T.M. Codlea ºi gospodãrirea apelor a M.A.N. (din 1 apr. 1985).
al Comitetului orãºenesc U.T.M. Braºov Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a ºi
(1959–1962); membru de partid din 1960; clasa a III-a.
RADNEV 496
C.C. al P.M.R. (24 febr. 1948–27 mai 1952); preºedinte al Comisiei de afaceri externe a
membru al Secretariatului C.C. al P.M.R. M.A.N. (1946–1948 ºi 2 iun.–24 aug. 1955).
(24 febr. 1948–27 mai 1952); membru al Lucrãri: Probleme de istorie a literaturii
Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. germane, Bucureºti, Editura de Stat pentru
(24 ian. 1950–27 mai 1952). Literaturã ºi Artã, 1956; Studii marxiste,
Bucureºti, Socec, 1946.
Naþionalitatea: germanã. Distincþii: Ordinul „Steaua României“;
Studii: Liceul în Bucu- Ordinul „Coroana României“ în gradul de Mare
reºti; Facultatea de Litere ºi Cruce (1945); Ordinul „Meritul Cultural“ în
Filozofie, Universitatea din grad de Ofiþer (1946); Ordinul „Steaua
Bucureºti; doctorat în filozofie Republicii Populare Române“ clasa I (1948);
la Universitatea din Bucureºti Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa a II-a (1949),
(1925). clasa I; „Ordinul Muncii“ clasa I (1949).
Profesia de bazã: profesor.
Activitate ºi funcþii:
membru al P.S.D. (din 1919); RÃDOI GHEORGHE
secretar al C.C. al P.S.D. (din (n. 6 mai 1926, com. Parincea, jud. Bacãu; d.
mai 1927); preºedinte al Federaþiei 2001, Bucureºti)
Funcþionarilor Particulari (1929–1937); membru Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (28 dec.
al conducerii centrale a Comitetului Naþional 1955–13 iun. 1958 ºi 25 iun. 1960–12 aug.
de Luptã pentru Pace (din 1936); membru al 1969); membru supleant al C.C. al P.M.R.
Frontului Patriotic Antihitlerist, organizat de (13 iun. 1958–25 iun. 1960).
P.C.dR.; secretar general al C.C. al P.S.D. (dupã
23 aug. 1944); ministru secretar de stat la
Studii: Facultatea de Me-
Departamentul Muncii (6 dec. 1944–30 nov.
canicã, specialitatea auto-
1946); ministru secretar de stat la Departamentul
mobile ºi tractoare, Institutul
Muncii, Asistenþei ºi Asigurãrilor Sociale (30
Politehnic.
nov. 1946–13 apr. 1948); ministru ad-interim
Profesia de bazã: mecanic
la Departamentul Educaþiei Naþionale (30 dec.
auto.
1947–14 apr. 1948); membru de partid din
Activitate ºi funcþii:
mart. 1948; ministrul Muncii ºi Prevederilor
membru de partid din iul.
Sociale (14 apr. 1948–1 aug. 1952); membru
1947; director al general al
al Comisiei pentru simplificarea ºi raþionalizarea
Uzinelor „Steagul Roºu“
aparatului de stat (din 1 dec. 1948); redactor
Braºov (iul. 1953–1 aug.
la ziarele „Socialismul“ ºi „Vorwarts“; profesor
1960); adjunct al ministrului
ºi ºef de catedrã la Universitatea din Bucureºti
Industriei Grele (1 aug. 1960–31 oct. 1963);
(în 1952–1957); membru titular al Academiei
ministrul Industriei Construcþiilor de Maºini
R.P.R. (2 iul. 1955); membru titular al Secþiei
(31 oct. 1963–19 mart. 1965); vicepreºedinte
de ªtiinþe Istorice, ªtiinþa Limbii, Literaturã ºi
al Consiliului de Miniºtri (19 mart.–21 aug.
Artã a Academiei R.P.R. (din 2 iul. 1955);
1965); director al Întreprinderii „Autobuzul“
membru al Consiliului Mondial al Pãcii;
Bucureºti (din 21 aug. 1965).
vicepreºedinte al Comitetului Naþional pentru
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
Apãrarea Pãcii (1955).
Prejmer, reg. Stalin (1957–1961) ºi nr. 6
Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
Zãrneºti, reg. Braºov (1961–1969).
circ. elect. Bihor (1946–1948); deputat în
Distincþii: Medalia „Victoria“ (1945);
M.A.N., ales în circ. elect. Bihor (1948–1952)
Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist“
ºi Lehliu, reg. Bucureºti (1952–1957);
RÃDOI 502
(1945); „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, clasa I; securitate ºi cooperare în Europa (1 apr. 1980–1
Ordinul „23 August“ clasa I (1964). apr. 1985).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a,
clasa a II-a (1981).
RÃDOI MARIN
(n. 18 nov. 1925, Balº, jud. Olt)
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 RÃDUCANU PETRE
mart. 1984); membru supleant al Comitetului (n. 22 iul. 1945, Bucureºti)
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (23 nov. Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
1979–27 apr. 1984). 1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R.
(24 nov.–22 dec. 1989).
Studii: Facultatea de
Electromecanicã, Institutul Studii: ªcoala primarã
Politehnic Timiºoara (1945– (1952–1959); ªcoala profe-
1951); ªcoala Superioarã de sionalã de pe lângã Între-
Partid „ªtefan Gheorghiu“, prinderea „23 August“ Bucu-
curs fãrã frecvenþã; doctorat. reºti (1959–1962); Facultatea
Profesia de bazã: inginer de ªtiinþe Politice ºi Eco-
electromecanic. nomice, Academia de ªtiinþe
Activitate ºi funcþii: Social-Politice „ªtefan Gheor-
membru de partid din 1946; ghiu“ (1977–1981).
director de studii la Institutul Profesia de bazã: sudor.
Politehnic din Timiºoara Activitate ºi funcþii: sudor
(1951–1952); prorector ºi conferenþiar la (1962–1967 ºi 1969–1970) ºi tehnician
Institutul Politehnic din Bucureºti (1952–1957); (1970–1971) la Întreprinderea „23 August“
membru al biroului Comitetului raional de Bucureºti; membru de partid din 1971;
partid „I.V. Stalin“ Bucureºti ºi al Comitetului instructor teritorial, ºef al Sectorului probleme
orãºenesc de partid Bucureºti (din 1954); ºef statutare, evidenþa membrilor ºi informare
al Secþiei ºtiinþã ºi culturã a Comitetului (1971–oct. 1972), secretar pentru probleme de
orãºenesc de partid Bucureºti (1955–1957); propagandã (oct. 1972–1973) ºi prim-secretar
rector al Institutului Politehnic Timiºoara (din (1973–1974) la Comitetul U.T.C. al Sectorului
1957); secretar al Comitetului de partid al 3 Bucureºti; instructor teritorial al C.C. al U.T.C.
municipiului Bucureºti (1963–15 iul. 1971); (1974–1977); instructor teritorial al Comitetului
ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al de partid al Sectorului 3 Bucureºti (1981–1982);
R.S.R. în Tunisia (11 dec. 1971–31 aug. 1984); preºedinte al Comitetului sindical din
adjunct al ministrului Educaþiei ºi Întreprinderea „23 August“ Bucureºti (1982–
Învãþãmântului (13 sept. 1979–în nov. 1981); sept. 1984); secretar al Comitetului de partid
membru al Comisiei pentru problemele de cadre al Întreprinderii „23 August“ Bucureºti (sept.
de partid ºi de stat a C.C. al P.C.R. (din 27 1984–22 dec. 1989); membru al biroului
mart. 1980); profesor la Institutul Politehnic Comitetului de partid al municipiului Bucureºti
din Bucureºti (pânã la 13 ian. 1983); ambasador ºi al Consiliului popular al Sectorului 3 Bucu-
extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în reºti (mart. 1985–22 dec. 1989); preºedinte al
Algeria (13 ian. 1983–31 aug. 1984).
Consiliului oamenilor muncii de la Între-
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
prinderea „23 August“ Bucureºti (în sept. 1986);
2 Timiºoara Sud-Est, reg. Banat (1961–1965)
membru al Consiliului Culturii ºi Educaþiei
ºi nr. 8 Avrig, jud. Sibiu (1980–1985); preºedinte
Socialiste (din 30 oct. 1987).
al Grupului parlamentarilor români pentru
503 RÃDULESCU
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Activitate ºi funcþii: ucenic (sept. 1940–
Timiºoara-Sud, reg. Banat (1961–1965), nr. 1 1944) ºi lãcãtuº (1944–febr. 1945) la Atelierele
Suceava-Vest, reg. Suceava (1965–1969), nr. 1 C.F.R. din Turnu Severin; membru de sindicat
Alexandria, jud. Teleorman (1969–1980), nr. 1 (sept. 1944); membru de partid din 7 nov.
Buzãu-Sud-Est, jud. Buzãu (1980–1985) ºi nr. 5 1945; lãcãtuº ºi laborant tehnologic la Depoul
Gãeºti, jud. Dâmboviþa (1985–1989). C.F.R. din Orºova (febr. 1945–mart. 1947 ºi
Distincþii: Ordinul „Steaua României“ în oct. 1949–mart. 1950); responsabil cu propa-
grad de Cavaler (1947); Ordinul „Steaua ganda ºi agitaþia al Comitetului de partid al
Republicii Populare Române“ clasa a III-a Sectorului C.F.R. Orºova (mart.–nov. 1947);
(1949), clasa I (1964); „Ordinul Muncii“ clasa secretar al sindicatului C.F.R. Orºova (mart.–
a II-a (1957); Ordinul „23 August“ clasa a nov. 1947); secretar al biroului organizaþiei de
III-a (1959); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ bazã ºi locþiitor politic pe baterie la Regimentul
clasa I (1966); Titlul de „Erou al Muncii 10 Artilerie din Divizia „Tudor Vladimirescu“
Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi (nov. 1947–mart. 1949); instructor cu tineretul
Ciocanul“ (1971); Medalia jubiliarã „A 50–a la Regimentul 2 Pionieri ºi membru al biroului
aniversare a P.C.R.“ (1971); Ordinul „Victoria organizaþiei de bazã la Divizia „Tudor
Socialismului“ (1974); Ordinul „Apãrarea Vladimirescu“ (mart.–oct. 1949); instructor al
Patriei“ clasa I (1981 ºi 1984); Ordinul „Steaua Secþiei de propagandã ºi agitaþie (sept.–nov.
Republicii Socialiste România“ (1984). 1950) ºi responsabil al Sectorului de presã (nov.
1950–sept. 1951) la Comitetul regional de partid
Severin; colaborator, ºef al Secþiei de
RÃDULESCU ILIE propagandã ºi filozofie (sept. 1953–12 apr.
(n. 8 oct. 1925, sat Fântâna Domneascã, com.
1955), redactor-ºef adjunct, responsabil cu
Pruniºor, jud. Mehedinþi; d. 16 sept. 2002,
munca de secretar de redacþie (12 apr. 1955–7
Bucureºti)
iul. 1962), membru al Colegiului de redacþie
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
(din apr. 1956) ºi membru al biroului
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al
P.C.R. (12 aug. 1969–28 nov. 1974 ºi 20 mart. organizaþiei de bazã la revista „Lupta de clasã“;
1979–22 nov. 1984); membru al Secreta- secretar, apoi membru al Comitetului de partid
riatului C.C. al P.C.R. (20 mart. 1979–26 al Editurii „Scânteia“ (din 1955); director în
nov. 1981). Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste
(1965–1969); adjunct (7 iul. 1962–2 nov. 1965)
Studii: ªcoala elementarã; ºi prim-adjunct (din 2 nov. 1965) al ºefului
ªcoala de elevi meseriaºi C.F.R. Secþiei de Propagandã ºi Agitaþie a C.C. al
din Turnu Severin (1940– P.M.R./P.C.R.; ºef al Secþiei Propagandã a
1944); liceul; ªcoala de partid C.C. al P.C.R. (în 1969–15 iul. 1971); secretar
de ºase luni (mart.–sept. al Comitetului municipal de partid Bucureºti
1950); ªcoala Superioarã de (15 iul. 1971–26 dec. 1972); secretar al
ªtiinþe Sociale „A.A. Jdanov“ Comitetului judeþean de partid Hunedoara (26
(1951–1953); aspirantura la dec. 1972–febr. 1977); prim-secretar al
ªcoala Superioarã de ªtiinþe Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
Sociale „A.A. Jdanov“, Comitetului executiv al Consiliului popular al
curs fãrã frecvenþã (1955– judeþului Hunedoara (febr. 1977–7 mart. 1978);
1957); ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor
Gheorghiu“; Facultatea de Filozofie; doctor în Externe (7 mart. 1978–6 febr. 1979); vicepre-
filozofie. ºedinte al Centrului naþional pentru promovarea
Profesia de bazã: lãcãtuº. prieteniei ºi colaborãrii cu alte popoare (în
507 RÃNCEANU
RÃNCEANU ELENA
(n. 20 mai 1936, sat Buda, com. Rãchitoasa,
jud. Bacãu)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
1974–22 nov. 1984).
RÃÞOI 508
tetului regional de partid Ploieºti ºi preºedinte 1965–în nov. 1966); secretar cu probleme
al Comitetului regional al femeilor Ploieºti (în organizatorice al Comitetului judeþean de partid
dec. 1961–în 1962). Dâmboviþa (pânã la 13 oct. 1975); prim-
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. vicepreºedinte al Consiliului popular al judeþului
18 Vãlenii de Munte, reg. Ploieºti (1961–1965). Dâmboviþa (13 oct. 1975–febr. 1977); prim-
Distincþii: Laureatã a Premiului de Stat secretar al Comitetului judeþean de partid ºi
clasa a II-a. preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului
popular al judeþului Dâmboviþa (febr. 1977–27
dec. 1983); adjunct al ºefului Secþiei U.F.S.R.
RISTACHE FLOREA (1980–1985); membru al Comisiei pentru
(n. 28 sept. 1928, com. Telega, jud. Prahova) Problemele de Cadre de Partid ºi de Stat a
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); prim-adjunct
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. al ºefului Comisiei pentru Activitatea Culturalã
(23 nov. 1979–22 nov. 1984). a Consiliului Central al U.G.S.R. (27 dec. 1983–
28 ian. 1985); ambasador extraordinar ºi pleni-
Studii: ªcoala elementarã potenþiar al R.S.R. în Libia (din 28 ian. 1985).
(ºase clase); ªcoala profe- Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Buda,
sionalã de ucenici (patru reg. Ploieºti (1957–1961), nr. 26 Sãgeata, reg.
clase); Curs special electro- Ploieºti (1961–1965) ºi nr. 6 Voineºti, jud.
tehnic cu duratã de doi ani; Dâmboviþa (1980–1985); membru al Comisiei
ªcoala Centralã a Comso- constituþionale ºi juridice a M.A.N. (din 1 apr.
molului de la Moscova (sept. 1980).
1954–mart. 1955); liceul (1966); Distincþii: „Medalia Muncii“; „Ordinul
Academia de ªtiinþe Social- Muncii“ clasa a III-a; Ordinul „Steaua
Politice „ªtefan Gheorghiu“; Republicii Socialiste România“ clasa a V-a;
Facultatea de istorie. Medalia „A V-a aniversare a R.P.R.“ (1952).
Profesia de bazã: electrician.
Activitate ºi funcþii: muncitor zilier în gara
Telega (1941–1944); membru al U.T.C. din
1945; ucenic electrician ºi secretar al RIZESCU CORNEL
organizaþiei U.T.C./U.T.M. la Rafinãria „Steaua Membru supleant al C.C. al P.C.R.
Românã“ din Câmpina (1944–mart. 1949); (24 nov.–22 dec. 1989).
secretar al organizaþiei U.T.M. la Batalionul 1
Reparaþii Auto Sibiu (mart. 1949–1951); Activitate ºi funcþii:
instructor ºi ºef al Secþiei de propagandã ºi director adjunct (1980–1985)
ºi preºedinte al Consiliului
agitaþie la Comitetul raional U.T.M. Câmpina
ªtiinþific (în sept. 1986) la
(1951–1952); membru de partid din 1953;
Institutul de Cercetãri Meta-
prim-secretar al Comitetului raional U.T.M.
lurgice Bucureºti; membru al
Câmpina (1952–sept. 1954); instructor ºi
Consiliului Naþional pentru
secretar al Comitetului regional U.T.M. Ploieºti
ªtiinþã ºi Tehnologie (din 2
(mart. 1955–29 iun. 1956); prim-secretar al
apr. 1980); membru al Co-
Comitetului regional U.T.M. Ploieºti (din 29
mitetului de Conducere al
iun. 1956); membru al C.C. al U.T.M. (din
Consiliului Naþional pentru
aug. 1954, reales la 29 iun. 1956); prim-adjunct ªtiinþã ºi Învãþãmânt (din 31
al Secþiei organizatorice ºi membru al biroului dec. 1985).
Comitetului regional de partid Ploieºti (în
ROGOZ 514
de partid din dec. 1947; educator la ºcoala 1960); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (19
profesionalã a întreprinderii de la Uzinele apr. 1954–28 dec. 1955 ºi 25 iun. 1960–28
Metalurgice Cugir (1948–1950); membru al iul. 1973).
biroului organizaþiei de bazã ºi al Comitetului
sindical din Facultatea muncitoreascã Studii: Gimnaziul; ªcoala
(1950–1952); director adjunct la Uzinele normalã.
Metalurgice Cugir (1952–mart. 1955); dispecer Profesia de bazã: învãþãtor.
la Serviciul producþie ºi membru al Comitetului Activitate ºi funcþii:
de partid la Uzina „30 Decembrie“ Cugir (mart. învãþãtor la ªcoala primarã
1955–apr. 1958); membru al Comitetului raional din com. Mateeºti, jud. Vâlcea
de partid Orãºtie (1956–iun. 1959); director al (1926–30 mart. 1945); activist
Fabricii Chimice Orãºtie (apr. 1958–iun. 1959); al Asociaþiei „Prietenii
director general al Uzinelor Metalurgice Cugir U.R.S.S.“ ºi al „Ajutorului
(iun. 1959–1965); membru supleant al biroului Roºu“ (1932–1935); membru
Comitetului raional de partid Orãºtie (iun. de partid din 1934; membru
1959–1965); membru al Comitetului regional al Blocului Democrat (1935–1936); membru
de partid Hunedoara (ian. 1964–mart. 1968); al Comitetului judeþean Vâlcea al P.C.dR.;
secretar pentru probleme economice al condamnat la 2 ani închisoare (1937–1939);
Comitetului regional de partid Hunedoara secretar al Comitetului regional Oltenia al
(1965–mart. 1968) ºi al Comitetului judeþean P.C.dR. (din 1943); inspector general pentru
de partid Alba (mart. 1968–1970); membru al învãþãmântul primar din regiunea Craiova (30
biroului Comitetului judeþean de partid Alba mart. 1945–1946); inspector general ºcolar
(mart. 1968–22 dec. 1989); director general al (1946–1949); ministru adjunct la Ministerul
Întreprinderii Mecanice Cugir (1970–1989); Învãþãmântului Public (30 apr. 1948–4 mart.
membru al Consiliului Naþional al Oamenilor 1949); profesor universitar la Facultatea de
Muncii (1980–1989); prim-vicepreºedinte al Psihologie ºi Pedagogie (din 1949); preºedinte
Consiliului Oamenilor Muncii din al Comitetului pentru Aºezãmintele Culturale
Întreprinderea Mecanicã Cugir (în sept. 1986). (17 mart. 1950–29 mart. 1952); preºedinte al
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Comitetului de Radio (din 29 mart. 1952);
3 Cugir, jud. Alba (1980–1989); membru al activist al Secþiei de Propagandã ºi Agitaþie a
Comisiei de validare a M.A.N. (1 apr. 1980–22 C.C. al P.M.R. (în iun. 1952); preºedinte al
dec. 1989). Comisiei de Relaþii cu Strãinãtatea (în 1952–în
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a 1957); membru al Prezidiului M.A.N. (din 21
(1959); Medalia „A 40–a aniversare a apr. 1954); ambasador extraordinar ºi pleni-
partidului“ (1961); Medalia „A XX-a aniversare potenþiar al R.P.R. în Bulgaria (din 18 aug.
a eliberãrii patriei“ (1964); Ordinul „23 August“ 1956) ºi Ungaria (1965–23 mai 1966); membru
clasa a V-a (1964), clasa I (1984); Titlul de al conducerii Uniunii Sindicatelor din
„Erou al Muncii Socialiste“ ºi Medalia de Aur Învãþãmânt ºi Culturã; preºedinte al Institutului
„Secera ºi Ciocanul“ (1979). Român pentru Relaþii Culturale cu Strãinãtatea;
preºedinte al Consiliului General al A.R.L.U.S.
(în dec. 1968–1971).
ROªIANU MIHAIL Deputat în Adunarea Deputaþilor, ales în
(n. 20 oct. 1900, com. Mateeºti, jud. Vâlcea; circ. elect. Dolj (1946–1948); deputat în
d. 28 iul. 1973, Bucureºti) M.A.N., ales în circ. elect.: Dolj (1948–1952),
Membru supleant al C.C. al P.M.R. (21 oct. nr. 11 Râmnicu Vâlcea, reg. Piteºti (1952–1969)
1945–19 apr. 1954 ºi 28 dec. 1955–25 iun. ºi nr. 5 Grãdiºtea, jud. Vâlcea (1969–1975).
519 ROªU
Bucureºti; Curs postacademic cu profil unic membru (29 iun. 1981–22 nov. 1984) al
pentru toate armele (apr. 1979). Colegiului Central de Partid.
Profesia de bazã: ofiþer.
Activitate ºi funcþii: bibliotecar în com. Studii: ªcoala primarã
Bogdana, jud. Teleorman (1948–ian. 1951); (1924–1928); Gimnaziul
locotenent (din 1952); comandant de pluton teoretic din Piatra Neamþ
ºi comandant de companie la Regimentul 209 (1928–1932); ªcoala de Elevi
Infanterie (1952–nov. 1953); ºef de Stat Major Meseriaºi C.F.R. din Paºcani
al Regimentului 257 Infanterie (oct. 1956–febr. (1933–1936); ªcoala inter-
1958); ajutor ºef al Biroului operaþii ºi judeþeanã de partid Constanþa
pregãtire de luptã de la Comandamentul (febr.–iun. 1948); Univer-
Diviziei 63 Infanterie Craiova (febr.–iun. sitatea Seralã de Marxism-
1958); locþiitor ºef ºi ºef de Stat Major (iun. Leninism (doi ani); ªcoala
1958–1961), apoi comandant (1961–dec. 1967) Superioarã de Partid de pe
lângã C.C. al P.C.U.S. (1955–1958); ªcoala
al Regimentului 114 Mecanizat „Rahova“;
Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“, curs
membru de partid din 1959; comandant al
fãrã frecvenþã; liceul, curs fãrã frecvenþã (1969);
Regimentului 26 Mecanizat „Rovine“ din
Facultatea de Economie Generalã, Academia
Craiova (dec. 1967–iul. 1970); ºef de Stat
de Studii Economice, curs fãrã frecvenþã.
Major, prim-locþiitor al comandantului ºi Profesia de bazã: tâmplar.
membru al biroului Consiliului Politic la Activitate ºi funcþii: ucenic (1933–1936) ºi
Divizia 10 Mecanizatã „ªtefan cel Mare“ tâmplar (1936–mart. 1939 ºi 1942–mart. 1945)
(iul. 1970–6 iun. 1973); colonel (în mai 1973); la Atelierele C.F.R. Paºcani; tâmplar ºi membru
comandant al Diviziei a 2–a Mecanizate al Comitetului sindical la Atelierele C.F.R.
„Mihai Viteazul“ (6 iun. 1973–apr. 1980); Panciu (mart. 1945–mart. 1946); tâmplar la
general-maior (în oct. 1978); comandant al Atelierele C.F.R. Roman (mart.–iun. 1946);
U.M. 01083 Craiova (mart. 1980–mart. 1985); membru de partid din apr. 1946; responsabil
comandant al Armatei a 3-a (apr. 1980–1989); al Secþiei organizatorice (iun. 1946–febr. 1948)
comandant al U.M. 02540 Craiova (din mart. ºi secretar (iun. 1948–iun. 1949) la Comitetul
1985); membru al Consiliului de Conducere judeþean de partid Roman; secretar al
al M.Ap.N. ºi membru supleant al biroului Comitetului judeþean de partid Neamþ (iun.–iul.
Comitetului judeþean de partid Dolj (în 1989). 1949); instructor al Direcþiei Organizatorice a
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. C.C. al P.M.R. (din iul. 1949); ºef al unui grup
13 Leu, jud. Dolj (1980–1985) ºi nr. 7 Pleniþa, de instructori la Secþia Organe Conducãtoare
jud. Dolj (1985–1989); membru al Comisiei de Partid, Sindicale ºi de U.T.M. a C.C. al
constituþionale ºi juridice a M.A.N. (1 apr. P.M.R. (pânã în aug. 1952); inspector al C.C.
1980–22 dec. 1989). al P.M.R. (aug. 1952–11 mai 1954); prim-
secretar al Comitetului regional de partid Iaºi
(11 mai 1954–15 mai 1955); adjunct al ºefului
Secþiei Organizatorice a C.C. al P.M.R. (iun.–6
ROªU GHEORGHE oct. 1958); adjunct al ºefului Secþiei Organizaþii
(n. 9 oct. 1917, com. Grumãzeºti, jud. Neamþ; de Masã a C.C. al P.M.R. (6 oct. 1958–1959);
d. 17 ian. 1986, Bucureºti) prim-secretar al Comitetului regional de partid
Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun. Bacãu (1959–28 nov. 1966); ºef al Secþiei
1960–23 nov. 1979); membru supleant al Metalurgie-Chimie a C.C. al P.C.R. (28 nov.
C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 nov. 1984); 1966–1968); prim-vicepreºedinte al U.N.C.A.P.
vicepreºedinte (28 apr.–29 iun. 1981) ºi (1968–oct. 1969); prim-secretar al Comitetului
521 ROTH
al Grupului ºcolar sanitar Ploieºti (1961); medic al Comitetului de partid al Sectorului 5 (febr.
inspector la Secþia sãnãtate a Sfatului popular 1955–iul. 1959), al Comitetului de partid al
al regiunii Ploieºti (1964); director adjunct al Sectorului 6 (iul. 1959–apr. 1970) ºi al
Direcþiei sanitare a judeþului Prahova (1973); Comitetului municipal de partid Bucureºti
secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii (4 dec. (apr. 1970–ian. 1974); secretar cu probleme
1976–6 apr. 1979); ambasador extraordinar ºi organizatorice la Comitetul de partid „Sãnã-
plenipotenþiar al R.S.R. în Republica Senegal tatea“ al municipiului Bucureºti (ian. 1974–
(6 apr. 1979–21 mai 1982); ºef sector (21 mai mart. 1980); preºedinte al Comitetului municipal
1982–apr. 1983) ºi adjunctul ºefului Secþiei al femeilor ºi membru al Comitetului municipal
Relaþii externe ºi cooperare economicã de partid Bucureºti (din 1979); adjunct al ºefului
internaþionalã a C.C. al P.C.R. (apr. 1983–29 Secþiei Propagandã, Presã a C.C. al P.C.R.
apr. 1987); adjunct al ministrului Afacerilor (mart. 1980–22 dec. 1989); secretar al
Externe (29 apr. 1987–22 dec. 1989). Consiliului Naþional al F.D.U.S. (din 1985).
Vicepreºedinte al Comitetului regional al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
femeilor Ploieºti (1965); preºedinte al Comisiei 7 Deta, jud. Timiº (1980–1985) ºi nr. 11
Naþionale de Demografie (din 9 mai 1978); Rupea, jud. Braºov (1985–22 dec. 1989).
vicepreºedinte al Consiliului Naþional al
Femeilor (în aug. 1988).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
12 Urlaþi, jud. Prahova (1975–1980). SORCOIU ANDREI
(n. 29 aug. 1932, com. Cãlãþele, jud. Cluj)
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–22
dec. 1989).
SONEA EMILIA
(n. 28 mart. 1932, com. Seini, jud. Maramureº) Studii: Facultatea de
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. ªtiinþe Politice ºi Admi-
1979–18 dec. 1982); membru al C.C. al P.C.R. nistrative, Academia de ªtiinþe
(18 dec. 1982–22 dec. 1989). Social-Politice „ªtefan Gheor-
ghiu“ (1971); doctor în ºtiinþe
Studii: ªcoala pedagogicã
politice al Academiei de
din Satu-Mare (1948–1952);
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Cursul de perfecþionare a
Gheorghiu“ (1983).
cadrelor didactice organizat
Profesia de bazã: lãcãtuº.
de Secþia Presã ºi Propagandã
Activitate ºi funcþii:
a C.C. al P.M.R. (1953–1954);
membru de partid din 1957;
Facultatea de Filologie
instructor la Comitetul
(1961); Cursuri postuniver-
regional de partid Braºov (1965–1968); ºef
sitare (1964–1966) ºi doctorat Sector probleme statutare ºi evidenþa membrilor
în istorie (nov. 1967–apr. de partid la Comitetul judeþean de partid Braºov
1970) la Academia de ªtiinþe (1968–1973); ºeful Secþiei organizatorice a
Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“. Comitetului judeþean de partid Braºov (ian.
Profesia de bazã: profesor. 1973–nov. 1979); vicepreºedinte al Comitetului
Activitate ºi funcþii: membru de partid executiv al Consiliului popular al judeþului
din 1953; director al ªcolii generale nr. 131 Braºov ºi membru al biroului Comitetului
din Bucureºti (1957–iul. 1959); instructor la judeþean de partid (mart. 1975–nov. 1979);
Secþia învãþãmânt-ºtiinþã a Comitetului instructor al C.C. al P.C.R. (nov. 1979–1 iun.
municipal de partid Bucureºti (1954); instructor 1981); secretar pentru problemele organizatorice
539 SPÂNU
al Comitetului judeþean de partid Braºov (1 P.C.R. (12 aug. 1969–23 nov. 1979); membru
iun. 1981–12 febr. 1986); membru al al Comisiei Centrale de Revizie (23 nov.
Organizaþiei de bazã nr. 1 a Comitetului judeþean 1979–28 iul. 1988).
de partid Braºov (1984–1986); prim-secretar
al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte Studii: Liceul de culturã
al Comitetului executiv al Consiliului popular generalã; Cursul de partid de
al judeþului Bihor (12 febr. 1986–22 dec. 1989). trei luni (1950); Facultatea
de ªtiinþe Economice, Aca-
demia de ªtiinþe Social-
SPÃTÃRELU AURICA Politice „ªtefan Gheorghiu“
(n. 4 oct. 1942, com. Sfântu Gheorghe, jud. (1979).
Ialomiþa) Profesia de bazã: mecanic
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. agricol.
1984–24 nov. 1989); membru al C.C. al P.C.R. Activitate ºi funcþii:
(24 nov.–22 dec. 1989). membru de partid din 1946;
instructor al Comitetului raional de partid
Studii: ªcoala profe- Slobozia (1953–1954); instructor al Comitetului
sionalã de industrie alimen- orãºenesc de partid Slobozia (1955); preºedinte
tarã; liceul teoretic; ªcoala al C.A.P. „Gheorghe Doja“, jud. Ialomiþa
de partid de un an (oct. (1958–28 iul. 1988); membru al Comitetului
1979–iun. 1980); Academia raional de partid Slobozia ºi al Comitetului
de ªtiinþe Social-Politice
regional de partid Bucureºti (1960); membru
„ªtefan Gheorghiu“ (1989).
al Consiliului agricol raional Slobozia
Profesia de bazã: mun-
citor preparator produse (1962–1968); membru al Consiliului de Stat
alimentare. (13 mart. 1969–17 mart. 1975); membru al
Activitate ºi funcþii: biroului Comitetului judeþean de partid Ialomiþa
membru de partid din 1962; (din 1972); membru al Consiliului U.N.C.A.P.
contabil la I.A.S. Casimcea ºi Sarinauf, contabil (din 1973).
principal ºi ºef birou la I.A.S. Rahmanu din Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
jud. Tulcea (ian. 1964–nov. 1976) ºi la Fabrica 29 Gh. Doja, reg. Bucureºti (1961–1969) ºi
de zahãr Þãndãrei din jud. Ialomiþa (nov. nr. 53 Cãzãneºti, jud. Ialomiþa (1969–1975 ºi
1976–oct. 1980); contabil la I.A.S. Hârºova, 1985–28 iul. 1988).
jud. Constanþa (din oct. 1980); secretar adjunct Distincþii: Titlul de „Erou al Muncii
cu probleme de propagandã la Comitetul Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
orãºenesc de partid Hârºova (dec. 1980); Ciocanul“; „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, clasa
secretar al Comitetului comunal de partid ºi I; Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a V-a.
primar al comunei Ovidiu, jud. Constanþa (mart.
1984–22 dec. 1989).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 11
Nãvodari, jud. Constanþa (1985–22 dec. 1989). SPÂNU NICOLAE-IOAN
(n. 5 dec. 1935, Brãila)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24
SPÃTÃRELU ION nov.–22 dec. 1989).
(n. 27 iun. 1925, com. Andrãºeºti, jud.Ialomiþa;
d. 28 iul. 1988, com. Gheorghe Doja, jud. Ialomiþa) Studii: Facultatea de Mecanicã; doctorat;
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul. ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“.
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al Profesia de bazã: inginer mecanic.
SPÂNU 540
oct. 1956; prorector al Academiei de Studii tineretului“(1972); redactor ºef la Redacþia ºtiri
Economice Bucureºti (1967–1971); preºedinte interne (1979) ºi secretar responsabil de agenþie
al Comitetului municipal al femeilor, membru (dec. 1982) la AGERPRES; ºef Sector presã
în biroul Comitetului municipal de partid centralã ºi localã din Secþia Propagandã ºi Presã
Bucureºti (1966–1977); adjunct al ministrului a C.C. al P.C.R. (aug. 1983–22 dec. 1989);
Muncii (20 nov. 1975–1 sept. 1979); vice- secretar al B.O.B. pe secþie (din 1984); secretar
preºedinte al Consiliului Naþional pentru ªtiinþã adjunct cu probleme de propagandã al
ºi Tehnologie (din apr. 1980); ministrul Comitetului de partid al aparatului C.C. al
Educaþiei ºi Învãþãmântului (1 sept. 1979–29 P.C.R. (din 1987).
apr. 1982); ministru secretar de stat la Comitetul
de Stat al Planificãrii (21 mai 1982); preºe-
dintele Comitetului de Stat pentru Preþuri (23
mart. 1984–19 iun. 1986); viceprim-ministru
STAMATOIU ARISTOTEL
(n. 6 oct. 1929, com. Scoarþa, jud. Gorj)
al Guvernului (19 iun. 1986–14 sept. 1987);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar al
1984–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R.
R.S.R. în Venezuela (30 dec. 1987–23 febr. 1990).
(16 dec. 1987–22 dec. 1989).
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr.
10 Brãneºti, jud. Ilfov (1975–1980); nr. 9
Studii: Liceul comercial
Bãileºti, jud. Dolj (1980–1985) ºi nr. 29
din Tg. Jiu (1941–1949);
Republica, mun. Bucureºti (1985–1989); Facultatea de Comerþ ºi
vicepreºedinte al M.A.N. (17 mart. 1975–28 Cooperaþie, Institutul de Studii
mart. 1980). Economice ºi Planificare
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; (1949–1952).
Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ Profesia de bazã: ofiþer.
clasa a IV-a. Activitate ºi funcþii: plani-
ficator la CENTROCOOP
(1952); ofiþer de securitate
SPRINÞEROIU GHEORGHE la Direcþia de
(n. 15 oct. 1940, Târgu Ocna, jud. Bacãu) Contrainformaþii economice (1953–1962);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. membru de partid din 1959; adjunct ºef
1984–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R. serviciu (1962) ºi ºef serviciu (1963–1967)
(16 dec. 1987–22 dec. 1989). la Direcþia de Contraspionaj; adjunctul ºefului
(1967–febr. 1973) ºi ºeful Direcþiei a III-a
Studii: Facultatea de (febr. 1973–mart. 1974) din Direcþia Generalã
Limba ºi Literatura Românã; de Contraspionaj a Ministerului de Interne;
Curs de ziaristicã ºi doctorat locþiitor ºef al Direcþiei a III-a Contraspionaj
la Academia de ªtiinþe Social- a Ministerului de Interne (mart. 1974–1979);
Politice „ªtefan Gheorghiu“ general-maior (21 aug. 1979); director al
(1983). Direcþiei a III-a Contraspionaj (1979–1982);
Profesia de bazã: ziarist. general-locotenent (23 aug. 1984); secretar
Activitate ºi funcþii: de stat la Ministerul de Interne ºi adjunct al
membru de partid din 1965; ºefului Centrului de Informaþii Externe (21
redactor la publicaþiile Minis- apr. 1982–30 nov. 1984); adjunct al ministrului
terului de Interne (1963– de Interne ºi ºef al Centrului de Informaþii
1972); redactor principal la „Scânteia Externe (30 nov. 1984–6 ian. 1990).
STAN 542
Autor a numeroase lucrãri literare, dintre adjunct, director (1966), director general (1967),
care amintim: Desculþ, Bucureºti, Editura de director coordonator de producþie (1969) ºi
Stat, 1949; Florile pãmântului, Bucureºti, director (1974) la Grupul industrial petrochimic
Editura de Stat pentru Literaturã ºi Artã, 1958; Borzeºti; director general al Centralei industriale
Rãdãcinile sunt amare, Bucureºti, Editura de de rafinãrii ºi petrochimie Ploieºti (mai 1983–
Stat pentru Literaturã ºi Artã, 1958–1959; Jocul 1989); membru al biroului Comitetului judeþean
cu moartea, Bucureºti, Editura pentru Literaturã, de partid Bacãu (din 1974); membru al Comi-
1962; Ce mult te-am iubit, Bucureºti, Editura tetului judeþean de partid Prahova (din 1985).
pentru Literaturã, 1968; Pãdurea nebunã, Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Bucureºti, Editura Eminescu, 1972. 7 Gheorghe Gheorghiu-Dej, jud. Bacãu
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: (1975–1985) ºi nr. 2 Ploieºti Sud-Vest, jud.
Tecuci (1948–1952); nr. 32 Turnu Mãgurele, Prahova (1985–22 dec. 1989).
reg. Bucureºti (1961–1965); nr. 25 Roºiori de Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a;
Vede (1965–1969) ºi nr. 11 Crângu (1969–5 Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“
dec. 1974), jud. Teleorman. clasa a IV-a.
Distincþii: Ordinul „Meritul Cultural“ în
gradul de Cavaler, clasa I (1947); Ordinul „Steaua
Republicii Populare Române“ clasa I (1962). STATE NICOLAE
(n. 26 mart. 1928, com. Godeni, jud. Argeº;
d. 1977, com. Ciochina, jud. Ialomiþa)
STANCU ZAMFIR Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
(n. 13 nov. 1928, sat Ciuºlea, com. Garoafa, 1969–28 nov. 1974).
jud. Vrancea)
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24 Studii: ªcoala Superioarã
nov. 1989). de Partid „ªtefan Gheorghiu“;
Academia de Studii Eco-
Studii: Liceul industrial nomice; Facultatea de Drept.
din Focºani (1948); Facultatea Profesia de bazã: eco-
de Chimie Industrialã, nomist.
Institutul Politehnic Iaºi Activitate ºi funcþii:
(1949–1953); Universitatea membru de partid din 1946;
Politicã ºi de Conducere. ºeful Direcþiei judiciare din
Profesia de bazã: inginer Direcþia Generalã a Miliþiei
chimist. (pânã la 16 mart. 1966); ºeful
Activitate ºi funcþii: Direcþiei Generale a Penitenciarelor ºi Colo-
membru de partid din 1959; niilor de Muncã (16 mart. 1966–28 aug. 1969);
inginer tehnolog laborant la general-maior (28 aug. 1969); adjunct al
Rafinãria „Vega“ Ploieºti (1953); adjunct ºef ministrului Afacerilor Interne (28 aug. 1969–19
laborator, ºef secþie ºi ºef instalaþie la Rafinãria apr. 1972); adjunct al ministrului de Interne
Dãrmãneºti (1954–1958); propagandist, (19 apr.–16 dec. 1972); director al Direcþiei
membru al Comitetului U.T.M., locþiitor al Generale a Penitenciarelor (16 dec. 1972–13
secretarului Comitetului de partid din Rafinãria mart. 1975); adjunct al ministrului Apro-
Oneºti ºi membru în biroul Comitetului vizionãrii Tehnico-Materiale ºi Gospodãririi
orãºenesc de partid Oneºti (din 1959); ºef Fondurilor Fixe ºi director general al Direcþiei
instalaþie, adjunct ºef secþie ºi ºef serviciu la Generale a Rezervelor de Stat (13 mart. 1975–28
Rafinãria Oneºti (1959–1965); inginer ºef mai 1976).
545 STÃNESCU
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Gheorghiu“
3 Panciu, jud. Vrancea (1980–1985) ºi nr. 10 (1974).
Segarcea, jud. Dolj (1985–22 dec. 1989). Profesia de bazã: fochist vase fluviale.
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii Activitate ºi funcþii: muncitor la ªantierul
Socialiste România“ clasa a V-a; „Ordinul naval Giurgiu (aug.–sept. 1953); tractorist la
Muncii“ clasa a III-a; Ordinul „23 August“ I.A.S. Toporu (febr.–oct. 1954); fochist vase
clasa a III-a; Ordinul „Tudor Vladimirescu“ fluviale la Galaþi (ian. 1955–apr. 1960);
clasa a III-a. membru de partid din mart. 1958; instructor
teritorial (oct. 1960–nov. 1961), secretar (nov.
1961–mart. 1962) ºi prim-secretar (iul.
STOICA VASILE 1963–ian. 1964) al Comitetului raional U.T.M.
(n. 22 oct. 1946, com. Cârligele, jud. Vrancea) Turnu Mãgurele; secretar al Comitetului
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. regional U.T.M. Bucureºti (febr. 1964–sept.
1979–22 nov. 1984). 1966); instructor la Comitetul raional de partid
Roºiori de Vede (sept. 1966–mart. 1968);
Studii: Facultatea de secretar al Comitetului comunal de partid
ªtiinþe Politice, Academia de Botoroaga (mart.–nov. 1968); instructor cu
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan informarea la Comitetul judeþean de partid
Gheorghiu“. Teleorman (dec. 1968–apr. 1972); prim-secretar
Profesia de bazã: operator al Comitetului orãºenesc de partid ºi preºedinte
chimist. al Comitetului executiv al Consiliului popular
Activitate ºi funcþii: al oraºului Videle (apr. 1972–9 oct. 1974);
membru de partid din 1964; prim-secretar al Comitetului orãºenesc de partid
preºedintele C.U.A.S.C. ºi preºedinte al Consiliului popular al oraºului
ªuþeºti, jud. Brãila (din 1979). Roºiori de Vede (de la 9 oct. 1974); membru
al biroului Comitetului judeþean de partid
Teleorman (din apr. 1972); secretar pentru
probleme organizatorice la Comitetul judeþean
STOROBÃNEANU ANTON
de partid Giurgiu (oct. 1984–22 dec. 1989).
(n. 23 iun. 1937, Giurgiu; d. 1998, Giurgiu)
Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24
nov. 1989).
STURZU GEORGETA
Studii: ªcoala profesio- (n. 1 oct. 1937, com. Cozieni, jud. Buzãu)
nalã metalurgicã din Giurgiu Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24
(1951–1953); ªcoala de nov.–22 dec. 1989).
tractoriºti din Alexandria
(sept. 1953–febr. 1954); Studii: Facultatea de
Cursul de calificare pentru ªtiinþe Naturale ºi Agricole;
fochiºti vase fluviale la Galaþi ªcoala de partid de ºase luni.
(nov.–dec. 1954); ªcoala de Profesia de bazã: þãran
partid de ºase luni a Comi- cooperator.
tetului regional de partid Activitate ºi funcþii:
Bucureºti (apr.–sept. 1960); membru de partid din 1968;
ªcoala Comsomolului, Moscova (aug. 1962– preºedintele C.A.P. Pârscov,
iun. 1963); liceul de culturã generalã (1967); jud. Buzãu (1973–1989).
Facultatea de Istorie-Filozofie, Academia de
SUCIU 552
SZABO EMERIC
(n. 17 iun. 1926, com. Sãlard, jud. Bihor) SZABO IRINA (n. KOVACS)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul. (n. 5 iun. 1940, com. Aita Mare, jud. Covasna)
1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
P.C.R. (12 aug. 1969–24 nov. 1989). 1979–24 nov. 1989).
Studii: Facultatea de
Electrotehnicã; Universitatea
Politicã ºi de Conducere.
Profesia de bazã: inginer
electronist.
Activitate ºi funcþii: ªERBAN AVRAM MIRON
(n. 3 oct. 1902, Roºiori de Vede, jud. Teleorman)
membru de partid din 1947;
Membru al C.C. al P.M.R. (23 febr. 1948–24
director general al Centralei
iul. 1965); membru al Comisiei Centrale de
Industriale de Electrotehnicã
Revizie (24 iul. 1965–12 aug. 1969).
ºi Tehnicã de Calcul (dec.
1980–mart. 1985); director tehnic al Grupului Studii: liceul comercial.
de Întreprinderi pentru Produse Electrotehnice Activitate ºi funcþii:
Bucureºti (din mart. 1985). membru al P.S.D. din 1929;
membru de partid din 1948;
vicepreºedinte al CENTRO-
COOP (de la 7 febr. 1956).
Deputat în Adunarea
ªCHIOPU NICOLAE Deputaþilor, ales în circ. elect.
(n. 5 oct. 1933, Filiaºi, jud. Dolj) Alba (1946–1948); deputat
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 în M.A.N., ales în circ. elect.
nov.–22 dec. 1989). Alba (1948–1952) ºi nr. 3
Râmnicu Sãrat, jud. Buzãu (1969–1975).
Profesia de bazã: ofiþer.
ªORICÃCEANU 558
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. Studii: patru clase pri-
4 Putna, jud. Suceava (1975–1980) ºi nr. 7 mare; patru clase profesionale;
Sebiº, jud. Arad (1985–22 dec. 1989). ªcoala divizionarã de ofiþeri
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a rezervã din Bacãu (1950–
(1963); Ordinul „Meritul ªtiinþific“ clasa a 1952); ªcoala de partid de
III-a (1971); Ordinul bulgar „Chiril ºi Metodiu“ ºase luni din Constanþa
clasa I (1977). (1958); ªcoala de partid de
douã ani din Bucureºti (1959–
1961); Facultatea de ªtiinþe
ªTERSU RODICA Politico-Economice, Acade-
(n. 7 aug. 1948, sat Costeºti, com. Târgu mia de ªtiinþe Social-Politice
Frumos, jud. Iaºi) „ªtefan Gheorghiu“.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 Profesia de bazã: strungar.
nov.–22 dec. 1989). Activitate ºi funcþii: membru de partid
din 1955; instructor cu probleme speciale
Studii: ºcoala tehnicã (1958–1959) ºi secretar cu probleme
agricolã; trei luni studii de organizatorice (1961–1968) al Comitetul raional
partid. de partid Feteºti; prim-secretar al Comitetului
Profesia de bazã: tehni- orãºenesc de partid Feteºti (1968–1973);
cian agronom. vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Activitate ºi funcþii: Consiliului popular al judeþului Ialomiþa
membru de partid din 1968; (1973–1975); director al Direcþiei judeþene
preºedintele C.A.P. Costeºti, comerciale Ialomiþa (1975–mart. 1978); secretar
jud. Iaºi (1986–1989). pentru probleme organizatorice al Comitetului
judeþean de partid Ialomiþa (mart. 1978–oct.
1979); instructor al C.C. al P.C.R. (oct.
1979–oct. 1984); prim-vicepreºedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al
ªTIUCÃ ION judeþului Dolj ºi membru al biroului Comitetului
(n. 22 mart. 1930, com. Sãveni, jud. Ialomiþa) judeþean de partid (oct. 1984–nov. 1987);
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. economist la I.A.S. Slobozia, jud. Ialomiþa
1984–23 nov. 1987). (din dec. 1987).
T
TACHE VOICU Consiliului (mai 1980–1985); profesor doctor
(n. 12 aug. 1926, com. Mogoºani, jud. Dâmboviþa) inginer, rector al Institutului Politehnic Bucureºti
Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–16 (mart. 1981); membru al Comitetului de partid
dec. 1987). al Centrului Universitar ºi al biroului Comitetului
municipal de partid Bucureºti; membru al
Studii: ªcoala generalã din Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie
Mogoºani (1940); ªcoala me- (8 apr. 1980); preºedintele Consiliului Rectorilor
die metalurgicã, la seral (1950); din Centrul Universitar Bucureºti; membru al
Facultatea de Mecanicã Bu- Comitetului Naþional „Oamenii de ºtiinþã ºi
cureºti (1950–1954); doctorat pacea“ (1988).
(1972); Universitatea Politicã Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
ºi de Conducere. 19 Armata Poporului, municipiul Bucureºti
Profesia de bazã: inginer (1985–1989); vicepreºedinte al Comisiei pentru
mecanic. învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. ºi
Activitate ºi funcþii: ucenic membru al Grupului român din Uniunea
(1940, calificat ajustor), ajustor interparlamentarã (1 apr. 1985).
ºi tehnician la Arsenalul Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a
Armatei din Târgoviºte (transformat ulterior în ºi clasa a II-a; Medalia „A 40–a aniversare a
uzinã metalurgicã, 1945); membru în organizaþia revoluþiei de eliberare socialã ºi naþionalã,
Tineretul Progresist; membru al U.T.C.; membru antifascistã ºi antiimperialistã“ (1984).
al P.S.D. (1946); membru de partid din 1947;
tehnolog la Uzinele „23 August“ (1954);
preparator principal (1955), asistent ºef lucrãri, TAKÁCS LUDOVIC (LAJOS)
conferenþiar, profesor (1974) la Catedra T.C.M. (n. 25 aug. 1908, com. Ocna Sibiului, jud.
a Institutului Politehnic Bucureºti; prodecan, Sibiu; d. 1982, Cluj-Napoca)
ºef catedrã, decan al Facultãþii T.C.M., membru Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.
al Senatului instituþiei (1976); prorector al 1965–9 dec. 1977).
Institutului Politehnic Bucureºti (dec. 1979); Naþionalitatea: maghiarã.
secretar al organizaþiei de bazã, secretar adjunct Studii: Facultatea de Drept; doctor în drept
ºi secretar al Comitetului de partid pe Institutul ºi în ºtiinþele de stat.
Politehnic Bucureºti (1979); membru al Profesia de bazã: jurist.
Consiliului Superior al Educaþiei ºi Învãþã- Activitate ºi funcþii: membru de partid
mântului ºi al Comitetului de conducere al din 1945; notar public (1946); profesor la
TALPÃ 564
(de la 28 apr. 1970); ºef Secþie viaþa de partid apãrarea pãcii din R.P.R. (1953–iun. 1954);
ºi construcþii de stat la ziarul judeþean „Vremea secretar al Comitetului regional de luptã pentru
nouã“ (1971); ºef Secþie propagandã (nov. 1973) apãrarea pãcii ºi deputat în Sfatul popular
ºi secretar pentru probleme sociale (iun. 1978) regional Bucureºti (iun. 1954–aug. 1956);
la Comitetul judeþean de partid Vaslui; vice- instructor la Secþia propagandã ºi agitaþie a
preºedinte al Comitetului executiv al Consiliului Comitetului regional de partid Bucureºti (aug.
popular al judeþului Vaslui (din iul. 1979). 1956–1962); secretar al organizaþiei de bazã
Distincþii: Ordinul „23 August“ clasa a V-a. pe Secþia propagandã ºi agitaþie (din 1959) ºi
al organizaþiei de bazã pe aparatul Comitetului
regional de partid Bucureºti (din 1961); prim-
TARACHIU ION adjunct ºi ºef al Secþiei organizatorice a
(n. 4 oct. 1923, Brãila) Comitetului de partid Bucureºti (1965–apr.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1967); prim-secretar al Comitetului raional de
1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. partid Urziceni (apr. 1967–1968); secretar cu
(23 nov. 1979–24 nov. 1989); membru al probleme organizatorice la Comitetul judeþean
Comisiei Centrale de Revizie (12 aug. de partid Ialomiþa (din 1968); prim-vice-
1969–28 nov. 1974). preºedinte al Consiliului popular judeþean
Ialomiþa (1973–7 mart. 1978); prim-secretar al
Studii: douã clase de liceu Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al
(curs seral); curs de partid de Comitetului executiv al Consiliului popular al
trei luni (apr.–iun. 1949); judeþului Ialomiþa (7 mart. 1978–22 ian. 1982);
ªcoala de partid de ºase luni vicepreºedintele Uniunii Centrale a Coopera-
la Ploieºti (sept. 1949–mart. tivelor de Producþie, Achiziþie ºi Desfacerea
1950); liceul, curs fãrã Mãrfurilor (de la 23 febr. 1982).
frecvenþã; ªcoala Superioarã Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 3
de Partid „ªtefan Gheorghiu“ Feteºti, jud. Ialomiþa (1980–1985); membru al
(sept. 1951–1952); ªcoala Comisiei pentru probleme de apãrare a M.A.N.
Superioarã de Partid „ªtefan (1 apr. 1980).
Gheorghiu“ (oct. 1962–iul. Distincþii: „Medalia Muncii“ (1954);
1965); Academia de Studii Economice. „Ordinul Muncii“ clasa a III-a; Medalia „A
Profesia de bazã: mecanic de motoare cu 40–a aniversare de la crearea partidului“;
explozie. Medalia „Pentru încheierea colectivizãrii
Activitate ºi funcþii: practicant la biroul unui agriculturii“; Ordinul „Tudor Vladimirescu“
comerciant de cereale din Brãila (1935–1938); clasa a V-a (1966).
ucenic la un atelier din Brãila, calificat mecanic
de motoare cu explozie (1938– mai 1944);
mecanic la Atelierele I.R.T.A. Brãila (din oct. TARHON EUGEN
1946); membru de partid din dec. 1947; (n. 10 febr. 1933, Tecuci, jud. Galaþi).
membru în comitetul sindical ºi în biroul Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
organizaþiei de bazã la I.R.T.A. Brãila; instructor 1969–28 nov. 1974, 23 nov.–22 dec. 1989);
la Secþia propagandã ºi agitaþie a Comitetului membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23
judeþean de partid Brãila (din iun. 1949); prim- nov. 1979).
secretar al Comitetului raional de partid Feteºti
(din mart. 1950); asistent la ªcoala Superioarã Studii: Universitatea Seralã de Marxism-
de Partid „ªtefan Gheorghiu“ (din 1952); Leninism; Universitatea Politicã ºi de Con-
instructor la Comitetul permanent pentru ducere; Facultatea de Silviculturã.
TAªMÃU 566
metalurgicã de stat din Galaþi (din 1948); ºef (1962); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a
Secþie evidenþa cadrelor profesionale la (1964 ºi 1969); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
Întreprinderea metalurgicã Galaþi (din 1949); clasa a V-a (mai 1966) ºi clasa a II-a (1981).
membru al unei comisii de organizare a
cooperaþiei la Comitetul judeþean de partid
Covurlui (1949); ºef al Serviciului organizãrii TÃNASE (TÃNASI) ZAHARIA
la Uniunea Cooperaþiei de Consum Covurlui (n. 20 mart. 1891, Iaºi; d. 17 mart. 1967,
(din 1949); ºef al Serviciului de cadre la Centrala Bucureºti).
Cooperativelor de Consum din Bucureºti (din Membru al C.C. al P.M.R. (24 febr. 1948–28
ian. 1950); instructor la Comitetul raional de dec. 1955); membru supleant al Biroului
partid „Tudor Vladimirescu“ (din 1950); Politic al C.C. al P.M.R. (24 febr. 1948–27
secretar al organizaþiei de partid din Uzina mai 1952); membru al Comisiei Centrale de
„Timpuri Noi“ (din 1951); instructor al Revizie (28 dec. 1955–23 iul. 1965).
Comitetului orãºenesc de partid Bucureºti (din
mai 1952); secretar cu probleme organizatorice Studii: ºcoala de arte ºi
meserii.
la Comitetul raional de partid „Nicolae
Profesia de bazã: con-
Bãlcescu“ (din 1953); activist în aparatul C.C.
ductor tehnic.
al P.C.R. (sept. 1957–sept. 1965); instructor
Activitate ºi funcþii: mun-
teritorial al C.C. al P.C.R. (de la 9 sept. 1965);
citor cazangiu la Atelierele
adjunct al ºefului grupului de instructori
C.F.R. Iaºi; intrã în miºcarea
teritoriali (de la 13 febr. 1967); prim-secretar
muncitoreascã (1909); mem-
al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte
bru al P.S.D. (1910); activist
al Comitetului executiv al Consiliului popular al miºcãrii sindicale, participã
al judeþului Vaslui (19 nov. 1968–22 ian. 1982); la organizarea ºi conducerea
membru al Consiliului de Stat al R.S.R. (de luptelor muncitorimii din Iaºi
la 8 nov. 1976); ºef al Secþiei Cadre a C.C. al în timpul grevei generale din oct. 1920; arestat
P.C.R. (de la 30 ian. 1979); prim-secretar al ºi condamnat (oct. 1920); dupã 23 aug. 1944
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al a avut funcþii de conducere în organele centrale
Comitetului executiv al Consiliului popular al ale sindicatelor; subsecretar de stat la Ministerul
judeþului Ialomiþa (26 ian. 1982–20 febr. 1987); Industriei ºi Comerþului pentru industria de
adjunct ºef la Secþia organizatoricã a C.C. al stat (de la 11 apr. 1946); membru în Prezidiul
P.C.R. (din mart. 1987); prim-secretar al M.A.N. (13 apr. 1948–1953).
Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
Comitetului executiv al Consiliului popular al Sibiu (1946–1948).
judeþului Bacãu (de la 7 febr. 1989). Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: nr. Populare Române“ clasa a II-a (1948); „Ordinul
9 Murgeni, jud. Vaslui (1969–1974); nr. 7 Muncii“ clasa I (1961).
Murgeni, jud. Vaslui (1975–1980); nr. 2 Feteºti,
jud. Ialomiþa (1985–1989); membru în Comisia
pentru agriculturã, silviculturã ºi gospodãrirea TÃNÃSESCU FLORIN TEODOR
apelor a M.A.N. (18 mart. 1975–31 dec. 1976); (n. 12 apr. 1932, Bârlad, jud. Vaslui)
secretar al Comisiei constituþionale ºi juridice Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
a M.A.N. (1 apr. 1985). 1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R.
Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii (23 nov. 1979–24 nov. 1989); membru al
Populare Române“ clasa a V-a (1961) ºi clasa Comisiei Centrale de Revizie (24 nov.–22
a III-a (1971); „Ordinul Muncii“ clasa a III-a dec. 1989).
569 TÃROIU
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie
(1964); Ordinul „Steaua Republicii Populare (din 1979); adjunct al ministrului Industriei
Române“ clasa a V-a (1965), clasa a II-a Constructoare de Maºini (28 iul. 1985–21 mai
(1971) ºi clasa I; Ordinul „23 August“ clasa 1988); membru al Consiliului Naþional al
a IV-a (1967). ªtiinþei ºi Învãþãmântului ºi al Comitetului de
conducere al Consiliului (din dec. 1985);
director general al Centrului Naþional al
TEODORESCU CONSTANTIN Industriei Aeronautice Române Bucureºti (din
(n. 11 sept. 1929, Bãicoi, jud. Prahova) iul. 1988).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
1974–23 nov. 1979); membru al Comisiei nr. 14 Mãgurele, municipiul Bucureºti
Centrale de Revizie (23 nov. 1979–23 nov. (1975–1980) ºi nr. 5 „1 Mai“ Craiova, jud.
1984); membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. Dolj (1980–1989); membru al Comisiei pentru
1984–22 dec. 1989). problemele de apãrare a M.A.N. (18 mart.
1975); vicepreºedinte al Comisiei pentru
Studii: Liceul teoretic din învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. (1 apr.
Câmpina (1948); Univer- 1980); membru al Grupului parlamentarilor
sitatea „C. I. Parhon“ Bu- români pentru securitate ºi cooperare în Europa
cureºti (1948–1949); Facul- ºi al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi
tatea de Mecanicã, Institutul culturã a M.A.N. (1 apr. 1985).
Politehnic Bucureºti (1949–
1952); Facultatea de Aviaþie,
Academia Militarã Tehnicã TEODORESCU NICOLAE
(1952–1954); doctorat în (VICTOR)
aeronauticã (1963). (n. 5 iul. 1908, Bucureºti)
Profesia de bazã: inginer Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28
aviaþie nov. 1974); membru supleant al C.C. al
Activitate ºi funcþii: inginer ºef la P.C.R. (28 nov. 1974–23 nov. 1979).
Regimentul de Aviaþie Caransebeº (1954–1956);
aspirant în specialitatea motoare cu reacþie la Studii: Facultatea de
Catedra aviaþie a Academiei Militare Tehnice; ªtiinþe, Secþia Matematici,
ofiþer cu cercetãri ºtiinþifice (din 1959) ºi Bucureºti (1926–1929); doc-
locþiitor al ºefului Secþiei cercetãri ºtiinþifice torat la Sorbona (1931);
la Comandamentul Apãrãrii Antiaeriene a ªcoala de ofiþeri rezervã din
Teritoriului; membru de partid din 1962; Bucureºti (1934); curs de
directorul Institutului de Cercetãri ºi Proiectãri specializare la Paris (1934–
Aerospaþiale al Ministerului Industriei 1935); Universitatea Seralã de
Constructoare de Maºini (din oct. 1968); Marxism-Leninism.
membru al Biroului Executiv al Consiliului Profesia de bazã:
Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (de la 30 iul. matematician.
1969); director general al Institutului Naþional Activitate ºi funcþii: profesor la Catedra de
pentru Creaþie ªtiinþificã ºi Tehnicã (din 1971), mecanicã ºi statisticã graficã a Facultãþii de
în paralel a fost ºi director general adjunct al ªtiinþe din Bucureºti (din 1935); profesor de
Institutului Central pentru Construcþii de Maºini; geometrie descriptivã ºi stereometrie ºi prodecan
colonel (1974); preºedinte al Comisiei Române al Facultãþii de Arhitecturã (1942–1948);
pentru Activitãþi Spaþiale ºi membru al profesor, ºef de catedrã la Facultatea de
TEODORESCU 572
1979); membru al Consiliului Naþional al Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
Oamenilor Muncii (din 1982); preºedinte al 9 Beiuº, jud. Bihor (1980–1985) ºi nr. 4
Consiliului Oamenilor Muncii pe combinat Mãnãºtur Cluj-Napoca, jud. Cluj (1985–1989);
(1983–1989); membru supleant al Comitetului membru al Comisiei pentru probleme de apãrare
judeþean de partid Hunedoara (din 1984). a M.A.N. (1 apr. 1980–1989).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
TOTH EMILIU-FERDINAND
TOPLICEANU IULIAN (n. 21 mai 1942, Reºiþa, jud. Caraº-Severin)
(n. 28 iul. 1929, Iaºi) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov.
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–16 dec. 1987); membru al C.C. al P.C.R.
1979–22 nov. 1984); membru al C.C. al P.C.R. (16 dec. 1987–22 dec. 1989).
(22 nov. 1984–22 dec. 1989).
Naþionalitatea: germanã.
Studii: patru clase primare Studii: Liceul teoretic în
(1940); Liceul teoretic „Gh. Reºiþa (1956–1960); Facul-
Bariþiu“ din Cluj-Napoca
tatea de Mecanicã la Institutul
(1948); ªcoala Militarã Ofiþeri
Politehnic Timiºoara (1960–
de Artilerie (nov. 1948–dec.
1965); doctorat la Institutul
1949); Academia Militarã,
Secþia Artilerie (1950–1952); Politehnic „Traian Vuia“
cursul academic superior de Timiºoara; Universitatea
un an (1957); curs post- Politicã ºi de Conducere;
academic superior (1972); doctorat la Academia de
cursul post-academic de arme ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
întrunite (1978); doctorat în ºtiinþe militare Gheorghiu“.
(1981). Profesia de bazã: inginer mecanic.
Profesia de bazã: ofiþer. Activitate ºi funcþii: secretar al organizaþiei
Activitate ºi funcþii: membru de partid de U.T.M. pe clasã (în timpul liceului); membru
la 4 dec. 1947; comandant de pluton la al Comitetului U.T.M. pe facultate ºi secretar
Regimentul 22 Artilerie (1949–1950); al organizaþiei de tineret pe an; membru de
locotenent (dec. 1949); ajutor ºef Stat Major partid din 1964; inginer (1965–1967), ºef de
cu operaþiile ºi pregãtirea de luptã la artileria secþie ºi membru al biroului organizaþiei de
Diviziei 57 Vânãtori de Munte (din 1952); ºef bazã pe secþie la Uzina de Maºini Reºiþa;
al artileriei la Divizia 57 Vânãtori de Munte instructor de specialitate la Comisia economicã
ºi la Divizia 86 Infanterie (nov. 1953–sept. (din 1968) ºi secretar cu probleme economice
1957); ºef al artileriei (sept. 1957–iul. 1969) (din 1971) al Comitetului municipal de partid
ºi ºef de Stat Major (din iul. 1969) la Armata Reºiþa; secretar cu probleme economice al
a 3-a; membru al Consiliului Politic Superior Comitetului judeþean de partid ºi vicepreºedinte
al Armatei ºi al Consiliului Militar (din 1978);
al Comitetului executiv al Consiliului popular
comandant al Armatei a 3-a (de la 21 mart.
al judeþului Caraº-Severin (de la 20 dec. 1978);
1979); comandant al Armatei a 4-a (din apr.
secretar ºi membru al biroului Comitetului
1979); membru supleant în biroul Comitetului
judeþean de partid Cluj; general-colonel (22 judeþean de partid Caraº-Severin (1985–1988).
aug. 1984); membru în Consiliul de Conducere Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a,
al Ministerului Apãrãrii Naþionale. Ordinul „23 August“ clasa a IV-a.
581 TOTU
TUDORACHE ELENA
TUDOR JEAN (n. 10 febr. 1912, com. Hârtop, jud. Orhei,
(n. 7 ian. 1927, com. Galicea Mare, jud. Dolj) Republica Moldova)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. Membru al C.C. al P.C.R. (21 oct. 1945–24
1969–28 nov. 1974). febr. 1948).
Studii: ºapte clase pri- Naþionalitatea: evreiascã.
mare; patru clase industriale; Profesia de bazã: brodezã.
ªcoala Superioarã de Partid Activitate ºi funcþii:
„ªtefan Gheorghiu“ de doi ani membru de partid din 1929;
(sept. 1952–1954); ªcoala pânã în 1931 a lucrat la
Superioarã de Partid „ªtefan Chiºinãu ca educatoare; în
Gheorghiu“ (din 1958). perioada 1932–1940 a lucrat
Profesia de bazã: strungar. ca activist ºi instructor de
Activitate ºi funcþii: copil partid la sectorul Bucureºti,
de trupã la Pirotehnia armatei organizator M.O.P.R., secretar
din Bucureºti (1941–1943); al Comitetului regional
ucenic strungar (1943–1944) ºi strungar Bucovina al P.C.dR.; responsabil al Secþiei
(1945–1948) la Uzinele Sadu din Târgu Jiu; industriei uºoare a C.C. al P.C.R. (1950–29
membru de partid din mai 1946; responsabil mai 1952).
587 TUDORICÃ
Braºov, Azuga ºi Timiºul de Sus (1938–nov. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.:
1940); electrician instalator la o întreprindere Sângeorgiu de Pãdure, Reg. Mureº- Autonomã
din Bucureºti (nov. 1940–febr. 1941); electrician Maghiarã (1961–1965); nr. 13 Rãbãgani, reg.
la Fabrica de acumulatori „Rova“ din Bucureºti Criºana (1965–1969); nr. 6 Haþeg, jud.
(din 1943); a luat parte la dezarmarea trupelor Hunedoara (1975–1980); secretar al Comisiei
germane din Bucureºti (24–25 aug. 1944); pentru politica externã ºi cooperarea economicã
electrician la Industria Bumbacului „A“ (din internaþionalã a M.A.N. (de la 18 mart. 1975).
iul. 1945); membru de sindicat; membru al Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a;
organizaþiei Tineretul Progresist; membru de Ordinul „23 August“ clasa a IV-a ºi clasa a
partid din apr. 1946; lector la ªcoala de II-a (9 mai 1981); Medalia „40 de ani de la
cadre a sindicatului textil din Bucureºti (ian. înfiinþarea P.C.R.“; Medalia „În cinstea
1947–1948); responsabil cu ºcolile profesionale încheierii colectivizãrii agriculturii“; Medalia
„A XX-a aniversare a eliberãrii“; Medalia „A
la Consiliul sindical judeþean Ilfov (din 1948);
V-a aniversare a R.P.R.“; Medalia „A XX-a
secretar al organizaþiei de bazã în cadrul ºcolii
aniversare a Zilei forþelor armate ale R.P.R.“;
de partid de la Constanþa (1948); responsabil
Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a IV-a
al secþiei culturale a Consiliului sindical judeþean
(mai 1966).
Ilfov (1948); ºef al Sectorului edituri, ºef al
Sectorului presã localã ºi instructor teritorial
în cadrul Secþiei de Propagandã ºi Agitaþie a
C.C. al P.M.R. (din oct. 1949); activist la TYUKODI ªTEFAN
Comitetul regional de partid al Regiunii (n. 15 mai 1933, com. Aghireºu, jud. Cluj)
Mureº-Autonomã Maghiarã; ºef al Secþiei Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.
propagandã ºi agitaþie ºi membru al Comitetului 1974–23 nov. 1979).
de partid al Regiunii Mureº-Autonome
Maghiare (de la 25 oct. 1960); secretar al Naþionalitatea: maghiarã.
Comitetului regional de partid Criºana (1963–7 Studii: Facultatea de
febr. 1966); ambasador în Republica Popularã Agronomie; Universitatea
Ungarã (23 mai 1966–29 mai 1971); repre- Seralã de Marxism-Leninism.
zentant al R.S.R. în Comisia Dunãrii (de la 12 Profesia de bazã: inginer
sept. 1966); activist (mart. 1975) ºi adjunct al agronom.
ºefului Secþiei relaþii externe a C.C. al P.C.R.; Activitate ºi funcþii:
membru al Consiliului Naþional al Radio- membru de partid din 1959;
televiziunii Române ºi al Biroului executiv al director al I.A.S. Odoreu, jud.
Consiliului (de la 29 aug. 1978). Satu Mare.
Þ
ÞARCÃ NICOLAE al Comitetului de partid (1979) la Combinatul
(n. 7 apr. 1940, com. Josenii Bârgãului, jud. industrial pentru construcþii de maºini Bistriþa;
Bistriþa-Nãsãud) secretar al Comitetului de partid din
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov. Întreprinderea de utilaj tehnologic Bistriþa
1984–24 nov. 1989). (1982–1983); membru al biroului Comitetului
municipal de partid Bistriþa (1984); deputat
Studii: ªcoala generalã din în Consiliul popular al judeþului Bistriþa-
comuna natalã (1947–1954); Nãsãud.
ªcoala profesionalã silvicã Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a.
Nãsãud; liceul, curs fãrã
frecvenþã; ªcoala tehnicã
metalurgicã „Steagul Roºu“, ÞÃRAN PETRU
Braºov (1960–1962); ªcoala (n. 15 iun. 1929, com. Gãlãuþaº, jud. Harghita;
tehnicã de maiºtri Galaþi d. 1993, Topliþa, jud. Harghita)
(1971–1972); ºcoala de partid Membru al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23
de un an; ªcoala nov. 1979); membru al Comisiei Centrale
interjudeþeanã de partid Cluj de Revizie (12 aug. 1969–28 nov. 1974).
(1978–1979); Academia de ªtiinþe Social-
Politice „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã. Studii: Facultatea de
Profesia de bazã: maistru prelucrãri prin Economie Generalã, Acade-
aºchiere. mia de ªtiinþe Social-Politice
Activitate ºi funcþii: primitor-expeditor la „ªtefan Gheorghiu“; doc-
Întreprinderea forestierã de exploatare ºi torand la Academia de ªtiinþe
transport Bistriþa Bârgãului; muncitor la Social-Politice „ªtefan Gheor-
Pepiniera silvicã Cobiliþa (1958); casier la ghiu“ (din 1977).
Autoexpediþia Bistriþa (1958) ºi la Întreprinderea Profesia de bazã:
de gospodãrie comunalã ºi locativã Bistriþa mecanic.
(1959); controlor (1962–1965), strungar la Activitate ºi funcþii:
Uzinele 2 Braºov ºi la Întreprinderea de unelte membru de partid din 1953;
ºi scule Braºov (1967); membru de partid secretar pentru probleme organizatorice la
din 1967; ºef de formaþie la ªantierul C.F.R. Comitetul judeþean de partid Harghita (1968);
Cluj (1970); maistru (1972–1979) ºi secretar instructor al C.C. al P.C.R. (26 sept. 1979–19
ÞÂRCÃ 592
secretarul Sindicatului C.F.R. Cernãuþi a C.C. al P.M.R. (21 iun.–13 aug. 1954); prim-
(1935–1936); mecanic la Atelierele C.F.R. secretar al Comitetului regional de partid
Simeria (din 1936); fochist la Depoul C.F.R. Suceava (13 aug. 1954–8 iun. 1965).
din Braºov (1937–1938); mecanic la Depoul Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.
Iþcani (1939–1945); membru de partid din Rãdãuþi, reg. Suceava (1957–1965) ºi nr. 5
mart. 1945; preºedinte al sindicatului din Iþcani Câmpulung Moldovenesc, reg. Suceava
ºi membru în Comitetul regional de partid (1965–1969).
Moldova de Nord (din iun. 1945); responsabil Distincþii: Ordinul „Steaua Republicii
cu munca sindicalã în biroul Comitetului Populare Române“ clasa a V-a ºi clasa a III-a;
judeþean de partid Suceava (1947–aug. 1948); Ordinul „23 August“ clasa a IV-a; „Ordinul
secretar al Comitetului judeþean de partid Muncii“ clasa a II-a (de douã ori) ºi clasa I
Suceava (aug. 1948–apr. 1949); secretar al (1962); Medalia „Eliberarea de sub jugul
Comitetului judeþean de partid Bacãu (din apr. fascist“; Medalia „A 5–a aniversare a R.P.R.“;
1949); instructor (din mart. 1950), locþiitorul Medalia „40 de ani de la înfiinþarea P.C.R.“;
ºefului Sectorului sfaturi populare (din 1951), Medalia „A 10–a aniversare a Forþelor armate
ºef de sector, inspector al C.C. al P.M.R. ºi ale R.P.R.“; Medalia „În cinstea încheierii
adjunct (1953–21 iun. 1954) al ºefului Secþiei colectivizãrii agriculturii“; Medalia „A 20–a
Organelor conducãtoare de partid, sindicale ºi aniversare a eliberãrii patriei“; Ordinul „Tudor
de U.T.M. a C.C. al P.M.R.; ºeful Secþiei Agrare Vladimirescu“ clasa a III-a (1966).
U
UGLAR IOSIF lacurilor Peripet – iun. 1944); retras în oraºul
(n. 30 dec. 1920, Baia Mare, jud. Maramureº) Kemet, Ungaria (dec. 1944); dogar la Topitoria
Membru al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–22 Ferneziu (din ian. 1945); membru al U.T.C.
dec. 1989); membru al Comisiei Centrale din febr. 1945; membru de partid din aug.
de Revizie (25 iun. 1960–23 iul. 1965); 1945; membru al Comitetului de partid la
secretar al C.C. al P.C.R. (mai 1974–23 nov. Topitoria Ferneziu (din 1945); secretar al
1979); membru supleant al Comitetului organizaþiilor U.T.C. ºi „Tineretul Progresist“
Executiv al C.C. al P.C.R. (12 febr. 1971–28 Freneziu; instructor în Comitetul de plasã al
nov. 1974); membru al Comitetului Politic „Tineretului Progresist“ Baia Mare (din nov.
Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 1946); instructor al Comitetului judeþean Bihor
nov. 1979). al „Tineretului Progresist“ (din dec. 1946);
secretar al Comitetului de plasã U.T.C. Baia
Naþionalitatea: maghiarã. Mare; lector la cursul de partid de trei luni
Studii: curs de partid de (din aug. 1948); responsabil cu propaganda al
trei luni (iun. 1948); Univer- Comitetului de partid din plasa Baia Mare (din
sitatea de Partid „ªtefan 1950); ºef al Secþiei organizatorice (din 1950)
Gheorghiu“ (sept. 1949– ºi prim-secretar (1952–1958) al Comitetului
1950); ªcoala Superioarã de regional de partid Baia Mare; prim-secretar al
Partid de pe lângã C.C. al Comitetului regional de partid Maramureº (din
P.C.U.S. (1955–1958); curs 1965); prim-secretar al Comitetului judeþean
postuniversitar la Academia de partid ºi preºedinte al Comitetului executiv
de ªtiinþe Social-Politice al Consiliului popular al judeþului Satu Mare
„ªtefan Gheorghiu“; docto- (din 1968); membru al Consiliului de Conducere
ratul la ªcoala Superioarã de Partid Moscova; al Curþii Superioare de Control Financiar (de
Academia de ªtiinþe Economice Bucureºti. la 22 mai 1973); vicepreºedinte al Consiliului
Profesia de bazã: dulgher. Suprem al Dezvoltãrii Economice ºi Sociale;
Activitate ºi funcþii: ucenic (1934–1938) ºi secretar al Comitetului Executiv al C.C. al
dogar la Topitoria de plumb a statului din P.C.R. (de la 25 iul. 1974); membru al
Ferneziu; încorporat la Regimentul 3 Cavalerie Consiliului de Stat (de la 29 nov. 1974);
(Husari) Oradea (sept. 1941), detaºat la atelierul preºedintele Comitetului pentru Problemele
de tâmplãrie al unei unitãþi din Munkacs; Consiliilor Populare (22 mart. 1975–30 nov.
trimis pe front în oraºul Lulineþ (regiunea 1979); preºedintele Secþiei pentru sistematizare,
ULICI 596
tehnicã a marinei la Academia Militarã (oct. de partid din ian. 1960; directorul Întreprinderii
1956–1957); comandant al Distrugãtorului 2 de gospodãrie orãºeneascã Sibiu (din nov.
din Divizionul 418 Distrugãtoare Constanþa 1963); membru al Comisiei economice ºi
(1957–ian. 1959); ºef de stat major la Baza instructor la Secþia economicã a Comitetului
Maritimã Constanþa ºi Portul militar nr. 12 (ian. regional de partid Braºov (din ian. 1966);
1959–1962); comandant al Regimentului 110 secretar cu problemele economice al
Radiotehnicã ºi Transmisiuni ºi al Diviziei 42 Comitetului judeþean de partid Sibiu (febr.
Maritimã Mangalia (mai 1962–febr. 1966); 1968–5 mart. 1969); prim-vicepreºedinte al
locþiitor al comandantului Marinei Militare Comitetului executiv al Consiliului popular al
pentru pregãtirea de luptã ºi învãþãmânt ºi judeþului Sibiu (mart. 1969–iun. 1979); secretar
membru al Consiliului Politic Superior al cu probleme economice al Comitetului judeþean
Forþelor Armate (din 1966); viceamiral (1977); de partid Braºov (aug. 1979–1 iun. 1984);
comandant al Marinei Militare ºi membru în vicepreºedinte al Comitetului executiv al
biroul Comitetului judeþean de partid Constanþa Consiliului popular al judeþului Braºov (de la
(pânã la 21 mart. 1979). 24 sept. 1979); preºedinte al Consiliului judeþean
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. de control muncitoresc al activitãþii economice
4 Mangalia, jud. Constanþa (1975–1980); ºi sociale Braºov; membru al Consiliului Central
membru al Comisiei pentru problemele de de Control Muncitoresc al Activitãþii Economice
apãrare a M.A.N. (18 mart. 1975). ºi Sociale (de la 22 dec. 1983); prim-secretar
al Comitetului judeþean de partid ºi preºedinte
al Comitetului executiv al Consiliului popular
UNGUR IOAN al judeþului Mureº (de la 6 iun. 1984); membru
(n. 5 ian. 1935, com. ªomcuþa Mare, jud. al Comisiei pentru problemele cooperãrii
Maramureº; d. oct. 2003) economice ºi relaþiilor internaþionale ale
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. partidului ºi statului a C.C. al P.C.R.;
1969–28 nov. 1974); membru al C.C. al P.C.R. vicepreºedinte al Consiliului de coordonare a
(28 nov. 1974–23 nov. 1979, 22 nov. 1984–22 activitãþii de comerþ exterior ºi cooperãrii
dec. 1989). economice internaþionale (din iun. 1988);
ministrul Comerþului Exterior ºi Cooperãrii
Studii: Liceul teoretic la Economice Internaþionale (25 iun. 1988–22
Cluj (1952); Facultatea de dec. 1989).
Mecanicã, Institutul Poli- Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr.
tehnic Cluj (1952–1957); 9 Gurghiu, jud. Mureº (1985–1989); membru
Universitatea Politicã ºi de al Comisiei pentru sãnãtate, muncã, asigurãri
Conducere; Universitatea sociale ºi protecþia mediului a M.A.N. (1 apr.
Seralã de Marxism-Leninism; 1985).
doctoratul la Academia de
ªtiinþe Social-Politice „ªtefan
Gheorghiu“. UNGUREANU NICOLAE
Profesia de bazã: inginer (n. 25 febr. 1939, Ploºtina, jud. Gorj; d. 11
mecanic. sept. 1988)
Activitate ºi funcþii: membru al Comitetului Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–11
U.T.M. pe facultate (1952–1957); ajutor de sept. 1988).
maistru la Sectorul turnãtorie (din 1957), inginer
tehnolog, inginer proiectant ºi ºef Serviciu Studii: ªcoala generalã (1952); ªcoala
planificare la Uzina mecanicã Sibiu; membru profesionalã de ucenici de pe lângã ªantierul
UNGUREANU 598
Activitate ºi funcþii: membru de partid partid din 1959; decan al Facultãþii de Fizicã-
din 1959; director al Combinatului metalurgic Matematicã ºi prorector al Universitãþii „Babeº-
Câmpia Turzii (din mart. 1975); director general Boylai“ Cluj (din 1962); membru corespondent
la Centrala industrialã de prelucrãri metalurgice al Academiei R.P.R. (21 mart. 1963);
Bucureºti (din 1988). vicepreºedinte al Consiliului de cercetare ºi
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. programe ºi membru supleant în Consiliul
7 Câmpia Turzii, jud Cluj (21 mai 1978–1980) Guvernatorilor al Agenþiei Internaþionale pentru
ºi Câmpia Turzii, jud. Cluj (1985–1989); Energie Atomicã de la Viena (din 1963);
membru al Comisiei pentru industrie ºi membru al Comitetului regional de partid Cluj
activitatea economico-financiarã a M.A.N. (1 (din 1964); membru al Consiliului Naþional al
apr. 1985). Cercetãrii ªtiinþifice (de la 30 dec. 1965) ºi al
Distincþii: Titlul de „Erou al Muncii Biroului Executiv al Consiliului (de la 30 iul.
Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi 1969); preºedinte al Comisiei teritoriale pentru
Ciocanul“ (1981). coordonarea activitãþii de cercetare ºtiinþificã
Cluj (din 1966); director al Institutului de Fizicã
Atomicã Bucureºti (din 1968); preºedintele
URSU ION (IOAN) Secþiunii ºtiinþã, tehnologie ºi mediu ambiant
(n. 5 apr. 1928, com. Mãnãstireni, jud. Cluj) a Consiliului Suprem al Dezvoltãrii Economice
Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–22 ºi Sociale; preºedinte al Comitetului de Stat
dec. 1989); membru supleant al Comitetului pentru Energie Nuclearã (30 dec. 1969–8 nov.
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1976); membru corespondent al Comisiei de
1974–22 dec. 1989). magnetism a Uniunii Internaþionale de Fizicã
purã ºi aplicatã (de la 9 nov. 1970); membru
Studii: Liceul la Turda ºi titular al Academiei R.S.R. (1 mart. 1974);
Cluj (1939–1946); Facultatea preºedinte (4 iun. 1972, 28 mart. 1974–29 mart.
de Fizicã-Matematicã, Uni- 1980) ºi prim-vicepreºedinte (2 apr. 1980–22
versitatea „Babeº-Bolyai“ dec. 1989) al Consiliului Naþional pentru ªtiinþã
Cluj (1946–1950); Facultatea ºi Tehnologie; membru supleant al Consiliului
de Geologie (1954); doctorat de Stat (de la 29 nov. 1974); profesor universitar,
în fizicã-matematicã (1956); ºef Catedrã fizicã atomicã la Universitatea
doctorat, curs de specializare Bucureºti; vicepreºedinte al Comisiei de partid
la Academia din Washington ºi de stat pentru problemele de tipizare ºi
(1959–1960); specializãri în: standardizare pe economie (de la 1 sept. 1979);
U.R.S.S. (1962, 1965), Anglia vicepreºedintele Comitetului de Conducere al
(1962), Elveþia (1963), R.D.G. (1963); doctor Consiliului Superior al Educaþiei ºi
docent (1967); Universitatea Politicã ºi de Învãþãmântului (de la 22 mai 1980);
Conducere. vicepreºedinte al Consiliului central pentru
Profesia de bazã: fizician. tipizare, standardizare, normare ºi calitate (de
Activitate ºi funcþii: în timpul facultãþii a la 31 dec. 1984); prim-vicepreºedinte al
activat în U.N.S.R.; membru al Comitetului Consiliului Naþional al ªtiinþei ºi Învãþãmântului
U.T.M. pe facultate ºi secretar al unei organizaþii (din dec. 1985). În 1961 a obþinut premiul I
U.T.M.; preparator, asistent ºi ºef lucrãri (din pentru fizicã al Ministerului Învãþãmântului;
1952) la Catedra de fizicã a Facultãþii de Fizicã- membru al Societãþii Române de Fizicã-Chimie,
Matematicã a Universitãþii „Babeº-Bolyai“ Cluj; al Societãþii Americane de Fizicã (1960), al
cercetãtor (din 1951) ºi ºef de laborator la Consiliului ªtiinþific al Institutului Unificat de
Institutul de Fizicã Atomicã Cluj; membru de Cercetãri Nucleare de la Dubna (1965); membru
601 UÞÃ
Cujmir, reg.Craiova (1957–1961); nr. 10 Cetate, a R.P.R. (din nov. 1959); adjunct al ºefului
reg Oltenia (1961–1965); nr. 10 Calafat, reg. Secþiei pentru Controlul Muncii la M.F.A.,
Oltenia (1965–1969); nr. 17 Sinaia, jud. Prahova M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. ºi ºef al
(1969–1974); membru în Comitetul de condu- Comisiei juridice din cadrul aceleiaºi secþii
cere al Grupului român al Uniunii Interparla- (de la 27 aug. 1965); ministrul Justiþiei (28
mentare (de la 19 mart. 1965); preºedinte al nov. 1970–18 mart. 1975); ambasador
Comisiei pentru sãnãtate, muncã ºi asigurãri extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în
sociale a M.A.N. (din 12 mart. 1969). Norvegia (pânã la 26 oct. 1984).
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa I (1948);
Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“
clasa I (1948); Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa VASIU ªTEFAN
I (1949); Ordinul „23 August“ clasa I (1959); (n. 1 apr. 1949, com. ªpring, jud. Alba)
Titlul de „Erou al Muncii Socialiste din R.P.R.“ Membru supleant al C.C. al P.C.R. (22 nov.
(1962); Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I 1984–24 nov. 1989).
(1966); Ordinul „Victoria Socialismului“
(1971); Titlul de „Erou al Republicii Socialiste Studii: ªcoala profesionalã
România“ (aug. 1974). de pe lângã Grupul ºcolar al
întreprinderii „Independenþa“
din Sibiu; a absolvit liceul la
VASILIU TEODOR seral în 1971; Facultatea de
(n. 24 mai 1926, com. Broºteni, jud. Mehedinþi) Ziaristicã, Academia de ªtiinþe
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. Social-Politice „ªtefan Gheor-
1969–28 nov. 1974). ghiu“ (1972–1974).
Profesia de bazã: strungar.
Studii: Facultatea de Activitate ºi funcþii:
ªtiinþe Juridice din Bucureºti, membru de partid din 1968;
curs fãrã frecvenþã (1945– strungar la Secþia sculãrie a
1951). întreprinderii „Independenþa“ din Sibiu;
Profesia de bazã: jurist. membru al Comitetului U.T.C. pe întreprindere;
Activitate ºi funcþii: corespondent voluntar al ziarului „Scânteia
membru de partid din 1947; Tineretului“; ºef al Sectorului politico-ideologic
ºef serviciu la Departamentul al Comitetului judeþean Sibiu al U.T.C. (din
Livrãrilor cãtre U.R.S.S. de mart. 1975); preºedinte al Consiliului judeþean
pe lângã Ministerul de Finanþe de tineret muncitoresc Sibiu (nov. 1975–ian.
ºi la M.A.I. Direcþia Generalã 1978); instructor la U.J.C.A.P. Sibiu; preºedinte
a Penitenciarelor (1945–1951); trecut în rândul retribuit al Comitetului sindicatului de la
cadrelor active ale armatei, a lucrat la întreprinderea „Independenþa“ din Sibiu (ian.
Procuratura Militarã pentru unitãþile Securitãþii 1978–ian. 1982); instructor la Secþia
Statului (de la 1 mai 1952); ºef al Secþiei organizatoricã a Comitetului judeþean de partid
juridice din Procuratura Principalã Militarã (din Sibiu. (ian. 1982–ian. 1984); membru al biroului
1955); avansat la excepþional pânã la gradul Comitetului judeþean de partid Sibiu (din oct.
de locotenent-colonel; judecãtor la Colegiul 1984); membru al Consiliului Naþional al
militar al Tribunalului Suprem (din febr. 1958); Oamenilor Muncii din Industrie (1984); secretar
trecut în rezervã (aug. 1959); ºef al Serviciului retribuit al Comitetului de partid de la
recursuri în supraveghere ºi secretar al întreprinderea „Independenþa“ din Sibiu
organizaþiei de bazã din Procuratura Generalã (1984–1989).
VASS 608
din 1945; arestat pentru rãspândirea de Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a
manifeste; muncitor la uzinele „Phonix“ din (1948), clasa I (1963); Ordinul „Steaua
Baia Mare (1933–1935); stagiul militar Republicii Populare Române“ clasa a V-a
(1935–1936); voluntar în Spania, a activat în (1949); Ordinul „Apãrarea Patriei“ clasa a III-a
cadrul unui regiment de artilerie (oct. 1937–febr. (1956); Titlul de „Maestru Emerit al Artei din
1939); „când forþele republicane s-au retras în R.P.R.“ (1957); Titlul de „Artist al poporului
Franþa, a fost internat în lagãr, unde a stat din R.P.R.“ (1964); Ordinul „23 August“ clasa
aproape 2 ani“; concentrat în armata ungarã a IV-a (1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
la cercul de recrutare din Seini, apoi la o clasa a III-a (1966); Ordinul „Meritul Cultural“
companie de lucru în Budapesta (1943–ian. clasa I (1968); Titlul de „Erou al Muncii
1945); înrolat voluntar în armata românã, a Socialiste“ ºi Medalia de Aur „Secera ºi
luptat pe front în Cehoslovacia pânã la Ciocanul“ (1971); Ordinul „Steaua Republicii
terminarea rãzboiului; membru în Comisia Socialiste România“ clasa I (1973); Medalia
judeþeanã de verificare a membrilor de partid jubiliarã „10 ani de la înfiinþarea primelor unitãþi
din Satu-Mare (1948–1949); membru al militare“; Medalia „A 20–a aniversare a
Comitetului regional de partid Maramureº, eliberãrii patriei“; Medalia „A 25–a aniversare
deþinând funcþia de preºedinte al Comitetului a eliberãrii patriei“; Medalia jubiliarã „A 50–a
regional de Culturã ºi Artã Maramureº (în aniversare a P.C.R.“; Medalia „A 25–a
1963); membru al Comitetului foºtilor deþinuþi aniversare a proclamãrii Republicii“.
antifasciºti; membru al biroului Comitetului
judeþean de partid Maramureº; vicepreºedinte
al Uniunii Naþionale a Artiºtilor Plastici (în VIJOLI AUREL
1973); membru corespondent al Academiei (n. 12 febr. 1902, com. Recea, jud. Braºov;
R.S.R. (1 mart. 1974). d.1 iul. 1981, Bucureºti)
Dintre lucrãrile realizate, amintim Mo- Membru supleant al C.C. al P.M.R. (25 iun.
numentul ostaºului român de la Carei ºi 1960–24 iul. 1965); membru al C.C. al P.C.R.
Monumentul eroilor antifasciºti de la Moisei; (24 iul. 1965–28 nov. 1974); membru al
a participat la expoziþii în þarã ºi la expoziþii Comisiei Centrale de Revizie (28 nov.
româneºti din strãinãtate: Bienala de la Veneþia 1974–1981).
(1958, 1976), Expoziþia internaþionalã de
sculpturã de la Muzeul „Rodin“ din Paris Studii: Licenþiat al Fa-
(1961), Varºovia (1962), Belgrad (1963), Praga cultãþii de Drept ºi al
(1964), Bologna (1965), Londra (1976), unde Academiei de Înalte Studii
a expus lucrãri ca: Revolta, Minerii, Balada Comerciale ºi Industriale din
lui Pintea, Tropotita, Dansatorii din Oaº, Pintea Bucureºti (urmate în paralel);
doctor în ºtiinþe economice ºi
Grigore judecând un boier, Sfatul bãtrânilor,
juridice (1936).
º.a.; expoziþii personale la Haga, Bruxelles
Profesia de bazã:
(1974) ºi Copenhaga, Oslo (1975);
funcþionar de bancã.
Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Ocna
Activitate ºi funcþii:
ªugatag, reg. Baia-Mare (1957–1961);
funcþionar la Ministerul
Dragomireºti, reg. Maramureº (1961–1965);
Finanþelor, Direcþia Generalã a Bugetului
nr. 16 Rozavlea, reg. Maramureº (1965–1969);
(1921–1922); funcþionar la Banca „Viticola“,
nr. 7 Viºeul de Sus, jud. Maramureº Serviciul Contabilitãþii (1922–1923); impiegat
(1975–1980); membru în Comisia pentru clasa a IV-a ºi funcþionar executant la Serviciul
învãþãmânt, ºtiinþã ºi culturã a M.A.N. (1 apr.–11 Secretariat (1 aug. 1923–dec. 1924), ºef de
mai1980).
VINÞE 618
Academia de ªtiinþe Social-Politice „ªtefan Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul.
Gheorghiu“. 1965–28 nov. 1974).
Profesia de bazã: învãþãtor.
Activitate ºi funcþii: membru de partid Studii: ªcoala primarã în
din 1946; pânã la satisfacerea stagiului militar comuna natalã (1941); Liceul
a lucrat ca învãþãtor la ºcoala generalã; activist „Radu Greceanu“ din Slatina;
extrabugetar la Comitetul regional de partid ªcoala de cadre a U.A.E.R.
Oltenia (1946); în perioada iul. 1947–nov. 1951 din Eforie (în 1949); Facul-
a îndeplinit succesiv funcþiile de: secretar al tatea de ªtiinþe Juridice din
Comitetului Tineretului Sãtesc al plãºii Brabova, Bucureºti (1949–1953); aspi-
activist la Comitetul judeþean Dolj al Tineretului rantura în ºtiinþe juridice.
Sãtesc, secretar al Comitetului de plasã Bãileºti Profesia de bazã: jurist.
Activitate ºi funcþii:
al U.T.C.; lector la ªcoala C.C. al U.T.C. de
membru al U.T.C. din 1947;
la Timiºul de Sus; activist al C.C. al U.T.C.;
membru de partid din 1957; preºedinte al
dupã absolvirea ªcolii de ofiþeri M.A.I. din
U.A.E.R. pe liceu; membru în Comitetul
Botoºani (nov. 1952) a fost încadrat ca ofiþer judeþean Olt al U.A.E.R. ºi U.T.M.; în timpul
activ, cu gradul de locotenent ºi a lucrat în facultãþii a fost membru în Comitetul U.T.M.
Direcþia de propagandã ºi agitaþie din Direcþia pe facultate ºi secretar de organizaþie de bazã;
Generalã Politicã a M.A.I.; ºef de birou apoi asistent la Catedra de drept civil a Facultãþii
ºef de secþie cu probleme de învãþãmânt în de ºtiinþe juridice (din 1953); activist salariat
Direcþia de Cadre a M.A.I. (1954–1956); ºef la secþia de tineret studenþesc (pânã în apr.
serviciu învãþãmânt în Direcþia de Cadre a 1956); procuror militar ajutor la secþia anchete
M.A.I. (1956–1960); locþiitor al ºefului Direcþiei speciale a Procuraturii Militare; locþiitor ºef
de Cadre (1960–1967); ºef al Direcþiei birou pentru problemele de învãþãmânt ºi
Învãþãmânt din Consiliul Securitãþii Statului procuror de ºedinþã la regiunea militarã (sept.
(din iun. 1967); ºef al Direcþiei Personal- 1956–dec. 1958); activist la C.C. al U.T.M.,
Învãþãmânt din M.I. (apr. 1970); ºef al Direcþiei Secþia relaþii cu strãinãtatea (din dec. 1958);
Cadre ºi Învãþãmânt din M.I. (iun. 1972); reprezentant al Uniunii Asociaþiilor Studenþilor
comandant al ªcolii militare de ofiþeri activi din R.P.R. la Uniunea Internaþionalã a Studenþilor
a M.I. de la Bãneasa (1974–1977); secretar de (din ian. 1959); adjunct al ºefului Secþiei
stat la M.I., „cu atribuþii specifice în coordonarea Învãþãmânt ºi Sãnãtate a C.C. al P.C.R.; ºef al
structurilor de contraspionaj“ (9 mai 1977–1 Secþiei Relaþiilor Externe a C.C. al P.C.R. (nov.
apr. 1980); adjunct al ministrului de Interne 1965); membru al Comisiei de Propagandã
(1983); general-colonel (din 1984); ministru Externã a C.C. al P.C.R. (din 1969); ambasador
secretar de stat la M.I. ºi ºef al Departamentului extraordinar ºi plenipotenþiar al R.S.R. în
Securitãþii Statului (5 oct. 1987–22 dec. 1989); Republica Democratã Germanã (pânã în 1978).
membru al Comitetului Executiv al F.D.U.S.
(din 1985). VLASCICI DUªAN
Deputat în M.A.N. ales în circ. elect. nr. 9 (n. 22 nov. 1925, com. Variaº, jud Timiº; d.
Domneºi, jud Argeº (1985–1989). 1997, Reºiþa)
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug.
1969–28 nov. 1974).
VLAD VASILE
(n. 27 sept. 1929, sat Optaºi, com. Optaºi- Naþionalitatea: sârbã.
Mãgura, jud. Olt; d. 1997, Bucureºti) Studii: Liceul teoretic; ªcoala pedagogicã.
623 VOICILÃ
Tehnicã, Investiþii, Reparaþii ºi Mecano- Deputat în M.A.N. ales în circ. elect.: nr.
Energeticã din Ministerul Industriei 17 Orleºti, reg. Argeº (1961–1969); nr. 8 Orleºti,
Electrotehnice (iul. 1985); adjunct al ministrului jud Vâlcea (1969–1975); nr. 4 Tecuci, jud.
Industriei Electrotehnice (iul. 1986–1989). Galaþi (1975–1980); nr. 4 Putna, jud Suceava
Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. (1980–1985); membru în Comisia pentru
politicã externã ºi cooperarea economicã
internaþionalã a M.A.N. (din 22 mart. 1975).
VOICU ªTEFAN Distincþii: „Ordinul Muncii“ clasa a II-a
(ROTENBERG AUREL) (1948), clasa I (1956); Ordinul „Apãrarea
(n. 9 ian. 1906, Bucureºti; d. 1992, Bucureºti) Patriei“ clasa a III-a (1949); Ordinul „Steaua
Membru supleant al C.C. al P.M.R. (28 dec. Republicii Populare Române“ clasa a II-a
1955–25 iun. 1960); membru al C.C. al (1952), clasa I (1964); Ordinul „23 August“
P.M.R./P.C.R. ( 25 iun. 1960–22 nov. 1984). clasa a II-a (1959); Ordinul „Tudor
Vladimirescu“ clasa a II-a (1966); Titlul de
Naþionalitatea: evreiascã. „Erou al Muncii Socialiste al R.S.R.“ (1970).
Studii: Liceul teoretic;
Academia de Studii Co-
merciale; ªcoala Superioarã VOICULESCU ION
de Partid „ªtefan Gheorghiu“. (n. 22 dec. 1942, com. Peºtiºani, jud. Gorj)
Profesia de bazã: ziarist. Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec.
Activitate ºi funcþii: 1989).
membru al U.T.C.dR. din
1923; membru de partid din Studii: Facultatea de
1932; membru în Sindicatul Mecanicã; Institutul „B“,
ziariºtilor (1923–1928); Academia de ªtiinþe Social-
membru în Ajutorul Roºu ºi Blocul Democrat Politice „ªtefan Gheorghiu“.
(1932–1940); din 1925 a fost arestat în repetate Profesia de bazã: inginer
rânduri, fiind condamnat de trei ori; activist mecanic.
al organizaþiei U.T.C.dR. Bucureºti (1924); Activitate ºi funcþii:
secretar al U.T.C.dR. în Dobrogea (1931); secretar pentru probleme
secretar regional al P.C.dR. în Bucovina (1933);
economice la Comitetul
membru în Comitetul P.C.dR. Bucureºti (nov.
municipal de partid Craiova
1933); secretar regional al P.C.dR. în Moldova,
(pânã în apr. 1983); prim-
membru al Comitetului Regional P.C.dR.
vicepreºedinte al Comitetului executiv al
Prahova (1934); instructor al C.C. al P.C.dR.
Consiliului popular al municipiului Craiova
pe linia organizaþiilor de masã (1935); în iun.
(din apr. 1983); prim-secretar al Comitetului
1940 a fost internat în lagãrul de la Tg. Jiu,
municipal de partid Craiova (în mart. 1985).
de unde a fost eliberat la 23 aug. 1944; redactor-
Deputat în M.A.N. ales în circ. elect. nr.
ºef la ziarul „Înainte“ din Craiova (1944);
3 Craioviþa Nouã, jud. Dolj (1985–1989).
activist la Secþia de Propagandã ºi Agitaþie a
C.C. al P.C.R. (1945); redactor-ºef la „Scânteia“
(1946); redactor-ºef la „Lupta de clasã“
(din1955); membru al Consiliului Naþional al VOINA IOAN
Radioteleviziunii Române (de la 8 mart. 1971); (n. 30 aug. 1923, sat Ruºi, com. Slimnic, jud
redactor-ºef la revista „Era socialistã“; Sibiu; d. 2002, Sibiu)
vicepreºedinte al Academiei de ªtiinþe Sociale Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 iul.
ºi Politice. 1965–12 aug. 1969).
625 VOINEA
Litera A
Actarian Virgil (Ionel Corneliu) p. 61
Agachi Neculai p. 61
Airinei Gheorghe p. 62
Alboiu Gheorghe p. 62
Albu Alexandru p. 63
Albu Elena (n. Ababei) p. 63
Albu Vasile p. 63
Albuleþu Ion p. 64
Aldescu Constantin p. 64
Alecsandrescu Aguriþa p. 64
Alecu Dumitru p. 65
Alecu Paraschiv p. 65
Alexa Augustin p. 66
Alexa Haralambie p. 66
Alexandrescu Domnica p. 67
Alexandrescu Radu Mircea p. 67
Alexe Eugen p. 68
Almãºan Bujor p. 68
Almãºan ªtefan p. 68
Amariei Constantin p. 69
Amza Nicolae p. 69
Anastasiu Ion p. 69
Ancuþa Dimitrie p. 70
Andreescu Nicolae p. 70
Andrei Eugenia p. 71
Andrei Sofia (n. Pârvan) p. 71
Andrei ªtefan p. 71
Andrunache Emilia (n. Cojocaru) p. 71
Anghel Gheorghe p. 72
Anton Cornelia p. 72
Anton Ioan p. 72
INDICE DE NUME 636
Anton Marcela p. 73
Antonescu Gheorghe p. 73
Antonicã Ion p. 73
Apostoiu Dumitru p. 74
Apostol Alexandru p. 74
Apostol Gheorghe p. 74
Ardeleanu Vasile p. 75
Arghiropol Gheorghe p. 75
Aron Pavel p. 76
Arsene Constantina p. 76
Aslan Ioan p. 76
Atanasiu Draga p. 76
Avram Ioan p. 77
Avram Teodora p. 77
Litera B
Baciu Maria p. 79
Badea Dumitru p. 79
Badea Ion (Ioan) p. 79
Badea Nicolae p. 80
Badrus Gheorghe p. 80
Balaci Alexandru p. 80
Balalia Dumitru p. 81
Balint Constanþa p. 81
Baltac Vasile (Mihai) p. 82
Banc Iosif p. 82
Baranga Aurel p. 83
Barãu Georgeta (n. Neculai) p. 83
Barb Petru p. 83
Barbu Eugen (Eugeniu) p. 84
Barbu Filiþa p. 84
Barbu Floarea p. 84
Barbu Florea p. 84
Barna Ioan p. 85
Barta Andrei p. 85
Bayerle Iosif p. 85
Bãbãlãu Constantin p. 86
Bãciucu Lazãr p. 86
Bãdescu Nicolae p. 87
Bãlan Dumitru p. 87
Bãlan Ioan Dodu p. 88
Bãlan Radu p. 88
Bãlan ªtefan p. 89
Bãlãiþã Gheorghe p. 89
Bãloi Vasile p. 90
Bãluþã Ion Bogdan p. 90
637 INDICE DE NUME
Bãrãian Anuca p. 90
Bãrbulescu Nicolae p. 90
Bãrbulescu Vasile p. 91
Bãrbuleþ Vasile p. 91
Bãrþan Ileana (n. Bãlãnoiu) p. 92
Bãtrâna Ioan (Ion) Gheorghe p. 92
Bârlãdeanu Alexandru p. 92
Bârle Gheorghe p. 93
Bârlea ªtefan p. 93
Bejan Mariana Adriana p. 94
Bejan Dumitru p. 94
Beldie Cameluþa (n. Bãnicã) p.95
Beligan Radu p. 95
Benescu Paraschiv p. 95
Benþe Ecaterina (Terezia) p. 96
Bereziþchi Dumitru p. 96
Berghianu Maxim p. 97
Bernea Maria p. 97
Bichi Iugenia (n. Untaru Eugenia) p. 97
Bistriceanu Victoria p. 98
Bivol Manole p. 98
Blaj Dumitru p. 98
Blaj Gheorghe p. 98
Blajovici Petre (Petru) p. 99
Bleahu Elena p. 100
Blegan Nicolae p. 100
Boabã Alexandru p. 100
Boantã Viorel p. 101
Bob Maria p. 101
Bobeicã Salomea (Salomia) p. 101
Boboº ªtefan p. 102
Bobu Emil p. 102
Bobu Maria p. 103
Bodnãraº Emil (Emilian) p. 104
Bodoaºcã Gheorghe Mihai p. 105
Boga Cela Ioana p. 105
Bogdan Eugenia p. 105
Bogdan Radu (Ioan) p. 106
Boiangiu Cristian p. 106
Bolnavu Ioan p. 106
Bologa Ilie p. 106
Bolojan Victor p. 107
Bontea ªtefan p. 107
Bora Ioan p. 107
Borcan Aurica p. 108
Bordea Georgeta p. 108
INDICE DE NUME 638
Litera C
Caloinescu Aglaia p. 125
Capisizu Marin p. 125
Capoianu Dimitrie (Dumitru) p. 126
Caranfil Gheorghe p. 126
Carp Vasile p. 127
Catanã Gheorghe p. 127
Catanã Nicolae p. 127
Catargiu Irimie p. 128
Catrina Elena (n. Dragomir) p. 128
Catrinescu Ion p. 129
Cazacu Virgil p. 130
Cazan Florin p. 131
Cazan Gheorghe p. 131
Cazan Stan p. 132
Cãdar Vasile p. 132
Cãlcioiu Ion p. 132
Cãldãruºã Violeta p. 133
Cãlin Gheorghe p. 133
Cãlin Mihai Adrian p. 134
Cãpitanu Octavian p. 134
Câmpeanu Constantin p. 134
Cârcei Ion (Ioan) p. 135
Cârpanu Florentin Doru p. 136
Cârþânã Constantin p. 136
Cârþi Viorica p. 137
Câºu Ilie p. 137
Ceauºescu Elena (n. Petrescu) p. 138
Ceauºescu Ilie p. 139
Ceauºescu Nicolae p. 140
Ceauºescu Nicu p. 142
Ceauºescu Valentin p. 143
Cebuc Maria (n. Moise) p. 143
Ceguº Dorina (n. Stroescu) p. 144
Cervencovici Andrei p. 144
Cetãþeanu Ionel-Mihail p. 145
Ceterchi Ioan p. 145
Chelaru Cristea p. 146
Chelba Traian p. 147
Chioveanu Stela (n. Bãlan) p. 147
Chiriac Maria (n. Melniciuc) p. 148
Chiricã Elvira p. 148
Chiriþã Elena p. 148
Chiru Gica (n. Mihai) p. 148
Chiºinevschi Iosif (Roitman Iosif) p. 149
Chiºinevschi Liuba (Kiºinevskaia Liube) p. 150
INDICE DE NUME 640
Litera D
Daia Alexandru p. 195
Daju Pavel p. 195
Daju Vasile p. 196
Dalea Mihai p. 196
INDICE DE NUME 642
Litera E
Eckenreiter Iosif p. 249
Ecobescu Nicolae p. 249
Eisenburger Eduard (Ion) p. 250
Enache Marin p. 250
Enache Petru p. 251
Enache Radu p. 252
Enãchescu Dan p. 252
Enculescu Emil p. 253
Ene Veronica-Valentina p. 253
Enicã-Moisescu Gheorghe p. 253
Eremia Costel p. 254
Eremia Nicolae p. 254
Litera F
Faur Sabin p. 255
Faur Viorel p. 255
FazekẠJánoº p. 256
FazekẠLudovic p. 256
Fãrcaº Ana (n. Ispas) p. 258
Fãsui Ilie p. 258
Fãtãceanu Ion p. 259
Feder Eva (n. Ceteraº) p. 259
Fejeº Iuliu p. 259
Ferencz Ana p. 260
Filimon Ana (n. Gogâþã) p. 260
Filipaº Cornelia p. 261
Filipaº Magdalina (n. Mariaº) p. 261
Fântâneanu Aurel p. 262
Flitan Constantin p. 262
Florea Elena (n. Iacobescu) p. 263
Florea Gheorghe p. 263
Florea Ioan (Ion) p. 263
Florea Iosif p. 264
Florea Sofronie p. 264
Florescu Emanoil p. 264
Florescu Eugen p. 265
Florescu Gheorghe p. 265
Florescu Ioan (Ion) p. 266
Florescu Mihail (Iancu Iacobi) p. 266
645 INDICE DE NUME
Litera G
Gabrian Valer p. 277
Gafiþeanu (Gafiþanu) Mihai p. 277
Gagu Alexandru p. 278
Gal Ionel p. 278
Galpal Susana p. 279
Ganea Nicolae p. 279
Gavrilã Elena p. 280
Gavrilescu Nicolae p. 280
Gavriliþã Lorica (n. Iacob) p. 281
Gavriliuc Mihai p. 281
Gãinariu Mihai p. 281
Gãinuºe Alexandrina p. 282
Gãldean Mihai p. 282
Gãvãnescu Pantelimon p. 283
Gãvruº Gheorghe p. 283
Gâdea Suzana (Susãnica) p. 283
Gâlmeanu Maria p. 284
Gârbã Nicolae (Niculai) p. 284
Gârbã Traian p. 285
Gârbea Mircea p. 286
Gârjoabã Ilarie p. 286
Gâta Vasile p. 286
Geanã Vasile p. 286
Georgescu Jenica p. 287
Georgescu Teohari p. 287
Gere Mihai p. 288
Gheoca Dumitru Isidor p. 289
Gheonea Chirea p. 289
Gheorghe Dumitru p. 289
Gheorghe Maria (n. Stãncãnescu) p. 290
INDICE DE NUME 646
Litera H
Hadnagy Ioan p. 307
Haidu Iuliana (n. Fleischer) p. 307
Hajdu Gyözö-Victor p. 308
Hanganu Mihai p. 308
Hanu Viorel p. 308
Harisiad Elena (n. Dobromir) p. 309
Haº Teodor p. 309
Haºeganu Mihail p. 310
647 INDICE DE NUME
Litera I
Iacoban Mircea-Radu Alexandru p. 317
Ibãnescu Gheorghe p. 317
Ibãnescu Neculai p. 318
Ichim Ioan p. 319
Iftodi Constantin p. 319
Ignat Viorica (n. Tãrean) p. 320
Igreþ Viorel p. 320
Ilie Gheorghe p. 321
Iliescu Alexandru p. 321
Iliescu Ion p. 322
Iliescu Lucian p. 323
Iliescu Victoria-ªtefania p. 323
Inceu Ioan p. 323
Indre Otilia (n. Ziman) p. 324
Ion Gheorghe p. 324
Ion Marin p. 326
Ion M. Nicolae p. 326
Ionaº Dumitru p. 327
Ionaº Letiþia p. 327
Ionescu I. Alexandru p. 328
Ionescu Ion p. 329
Ionescu Lucian p. 329
Ionescu Manea p. 330
Ionescu Maria p. 330
Ionescu Mircea p. 331
Ionescu Nicolae p. 331
Ionescu Petre p. 332
Ionescu ªtefania (n. Gligore) p. 333
Ionescu Tudor (Theodor) p. 333
Ionescu Vasile p. 334
INDICE DE NUME 648
Litera J
Jalbã Ileana p. 343
Jebeleanu Eugen (Valeriu-Eugeniu) p. 344
Jescu Ioan p. 344
Jicãrean Elisabeta (Elisaveta) (n. Murgu) p. 344
Jipa Natalia p. 345
Joiþa Dumitru p. 345
Joja Atanase (Jojea Athanasie) p. 346
Josu Ioan p. 347
Litera K
Kahu Gelu p. 349
Kiraly Carol (Karoly) p. 349
Kiss ªtefan p. 350
Kömüves Ioan p. 351
Koppandi Alexandru p. 351
Korodi ªtefan p. 352
Kovacs Bartoº Mihaly (Mihail) p. 352
Kovacs Elisaveta (n. Barabas) p. 353
Kovács György (Denes) p. 353
Kovacs Iosif p. 353
Krauss Margareta p. 353
Litera L
Laiu Maria p. 355
Lascu Elena (n. Iordãchescu) p. 355
Laudoniu Diamanta (n. Dabija) p. 355
Lavu Ilie p. 356
Laza Ileana p. 356
Lazãr Anica (n. Matacã) p. 356
649 INDICE DE NUME
Litera M
Macovei Pompiliu Alexandru p. 369
Macovescu George p. 369
Maftei Gheorghe p. 370
Maitec Ovidiu p. 370
Malinschi Vasile p. 370
Maliþa (Augustin) Mircea p. 371
Manciu Gheorghe p. 372
Manea Anton (Mendelsohn Solomon) p. 372
Mangu ªtefan p. 372
Manole Paul-Nicolae p. 373
Manole (Vinea) Ofelia p. 373
Manolescu Constantin p. 373
Manta Filofteia p. 374
Manta Gheorghe p. 374
Marchian Nicolae p. 374
Marcoºanu Virgil Dimitrie p. 375
Marian Tiberiu p. 375
INDICE DE NUME 650
Litera N
Nacu Maria p. 415
Nae Elena (n. Cristea) p. 415
Nagâþ Dumitru p. 416
Naghi Victor p. 416
Nagy Ferdinand p. 416
Nagy Paul p. 417
Nãdejde Costin (Teodor) p. 417
Nãforniþã Florica (n. Cazacu) p. 418
Nãstase Diomid p. 418
Nãstase Gheorghe p. 418
Neacºu Ion p. 419
Neag Victor p. 419
Neagu Andrei p. 419
Neamu Ion p. 420
Nechifor Moraru Eugen p. 420
Necºoiu Dumitru p. 421
Necula Alexandru p. 421
Necula (Nicula) Gheorghe p. 422
Necula Ion p. 423
Neculau Viorica (n. Ioncicã) p. 423
Nedea Marin p. 423
Nedelcu Marin p. 424
Negrea Ion p. 424
Negrea Nicolae p. 425
Negreþ ªtefan p. 425
Negrilã Miron (Mircea) p. 426
Negruþ Clement p. 426
Negruþiu Filofteia (n. Morãrescu) p. 426
Negucioiu Aurel p. 427
Nicoarã Ioan-Cornel p. 427
Nicola Ion p. 427
Nicola Tiberiu p. 428
Nicolae Andrei p. 428
Nicolae Dumitru p. 428
Nicolae M. Nicolae p. 428
653 INDICE DE NUME
Litera O
Ogherlaci Vasile p. 439
Olaru (Olariu) Elvira p. 439
Olteanu Constantin p. 439
Onescu Cornel (Corneliu) p. 440
Oneþ Rodica Cristina (n. Nãstase) p. 441
Oniga Emil p. 441
Oprea Georgeta p. 441
Oprea Gheorghe p. 442
Oprea Gheorghe p. 443
Orãdean Lidia (Ifigenia-Maria) p. 443
Orhei Vasile p. 443
Oros Vladimir (Rudolf) p. 443
Orzaþã Alexandru p. 444
Litera P
Pacoste Cornel p. 445
Paler Octavian p. 446
Pall Arpad p. 446
Paloº Gheorghe p. 447
Panã Gheorghe p. 447
Panã Vasile p. 448
Pandele Constantin p. 448
Paranici Ileana p. 449
Paraschiv Gheorghe p. 449
Paraschiv Ion p. 449
INDICE DE NUME 654
Litera R
Rab ªtefan p. 495
Radnev Gheorghe p. 496
Radovanovici Nicolae p. 496
Radu Constantin p. 496
Radu Constantin p. 497
Radu Ion p. 497
Radu Nicolae p. 498
Raicu Alexandru p. 499
Rangheþ Iosif p. 499
Raþiu Raveca (n. Þârlea) p. 499
Rãceanu Ileana (n. Pop) p. 500
Rãdãceanu Eugenia p. 500
Rãdãceanu Lothar (Würtzler Lothar) p. 500
Rãdoi Gheorghe p. 501
Rãdoi Marin p. 502
Rãducanu Petre p. 502
Rãduicã Grigore p. 503
Rãdulescu Anton p. 503
Rãdulescu Eugeniu p. 503
Rãdulescu Floarea (n. Popescu) p. 504
Rãdulescu Gheorghe p. 504
Rãdulescu Gheorghe (Gogu) p. 505
Rãdulescu Ilie p. 506
Rãican Gheorghe p. 507
Rãican Luiza p. 507
Rãileanu Petre p. 507
Rãnceanu Elena p. 507
Rãþoi Constantin p. 508
Rãutu Leonte (Oighenstein Lev) p. 508
Rãuþã Vasile p. 509
Râpeanu Valeriu p. 510
Refec Mircea p. 511
Reimer Alexandru p. 511
Resiga Ioan p. 511
Retegan Ioan p. 511
Richter Eva (n. Szabo) p. 512
Rigani Zoe p. 512
Ristache Florea p. 513
Rizescu Cornel p. 513
Rogoz Iustin p. 514
Roman Ioan p. 514
Roman Teodor p. 514
Roman Valter (Neulander Ernst) p. 515
Românu Ioan p. 516
Roºca Constantin p. 517
657 INDICE DE NUME
Litera S
Sabãu Ana p. 525
Salvan Susana (n. Rus) p. 525
Sandu Aurel p. 526
Sandu Constantin p. 526
Sandu Gheorghe p. 526
Sasu Ion p. 527
Sava Vasile p. 527
Savu Constantin p. 528
Savu Ion p. 528
Sãlãjan Ioan p. 528
Sãlãjan (Silaghi) Leontin p. 529
Sãndulescu Ana p. 529
Sãpunaru Simion p. 530
Sãraru Grigore Constantin p. 530
Sârbu Angelica (n. Boboc) p. 531
Sârbu Ion p. 531
Scarlat Constantin p. 531
Scutea Simion p. 532
Seceleanu Petre p. 532
Sechel Vasile Alexa p. 532
Semeniuc Constanþa (n. Avãdanei) p. 533
Sencovici Alexandru (Francisc) p. 533
Simion Ion p. 534
Simionescu Cristofor (Marineli) p. 534
Simovici Mircea p. 535
Simulescu Dumitru p. 535
Sion Mihail Bujor p. 535
Slivneanu Aneta p. 536
Smeu Constantin p. 536
Soare Stan p. 537
INDICE DE NUME 658
Litera ª
ªandra Lazãr p. 557
ªchiopu Nicolae p. 557
ªerban Avram Miron p. 557
ªocariceanu Fãtu p. 558
ªtefan Maria p. 558
ªtefan Nicolae p. 558
ªtefan Vasile p. 559
ªtefan Victor p. 559
ªtefãnache Marin p. 559
ªtefãnescu Ion Train p. 560
ªtefãnescu ªtefan p. 560
ªtersu Rodica p. 561
ªtiucã Ion p. 561
Litera T
Tache Voicu p. 563
Takacs Ludovic (Lajos) p. 563
Talpã Maria p. 564
Tamaº Georgeta (n. Chirilã) p. 564
Tarachiu Ion p. 565
Tarhon Eugen p. 565
Taºmãu Frusina (n. Niculescu) p. 566
Tãbârcã Nicolae p. 566
Tãnase Gheorghe p. 567
Tãnase (Tãnasi) Zaharia p. 568
Tãnãsescu Florin Teodor p. 568
Tãnãsoni Maria (n. Barboni) p. 569
Tãroiu Aurel p. 569
Tãune Maria (n. Sava) p. 570
Telescu Mihai p. 570
Teodorescu Constantin p. 571
Teodorescu Nicolae (Victor) p. 571
Teodorescu Stelian p. 572
Teodorescu Virgil p. 572
INDICE DE NUME 660
Litera Þ
Þarcã Nicolae p. 591
Þãran Petru p. 591
Þârcã Sterian p. 592
Þenescu Olimpia p. 592
Þepeº Gheorghe Greuruº p. 592
Þigãran Dobriþa p. 593
Þoca Petre (Pãtru) p. 593
Þugui Pavel p. 593
Þurcanu Ene (Enea) p. 593
661 INDICE DE NUME
Litera U
Uglar Iosif p. 595
Ulici Ion (Ioan) p. 596
Ulmeanu Sebastian p. 596
Ungur Ioan p. 597
Ungureanu Nicolae p. 597
Ungureanu Pantelimon p. 598
Urdea Decebal p. 598
Urs Gligor p. 599
Ursu Ion (Ioan) p. 600
Uscat Vasile-Petru p. 601
Uþã Maria (n. Stolniceanu) p. 601
Litera V
Vaida Vasile p. 603
Vaidescu Nicolae p. 604
Varga Iosif p. 604
Vasile Carolicã p. 604
Vasile Marin p. 605
Vasilescu Doina p. 606
Vasilichi Gheorghe p. 606
Vasiliu Teodor p. 607
Vasiu ªtefan p. 607
Vass Ghizela p. 608
Vãduva Elza p. 608
Vãduva Ilie p. 608
Vãrzaru (Carol) Benoni p. 609
Vâlcu Rodica Paraschiva Cornelia p. 609
Vâlcu Vasile p. 610
Vâlcu Vasilica p. 611
Vâlsan Ion p. 611
Vela Andrei p. 611
Velicu Dumitru p. 612
Velincov Corneliu p. 613
Veliºcu Ion p. 613
Verdeþ Ilie p. 614
Vereº Iulian p. 615
Vereº Nicolae (Milentie) p. 615
Vermeºan Ion (Ioan) p. 616
Verzea Elisabeta p. 616
Vida Gheza p. 616
Vijoli Aurel p. 617
Vinþe (Vincze) Ion p. 618
Viºu Ileana (n. Duþã) p. 619
Vizureanu Viorel p. 619
Vlad Constantin p. 619
INDICE DE NUME 662
Litera W
Winter Richard (Gheorghe) p. 629
Litera Z
Zaharescu Barbu (Zukerman Bercu) p. 631
Zanfir Constantin p. 632
Zãrnescu Gheorghe p. 632
Zglobiu Victor p. 633
Zidaru Maria (n. Criºan) p. 633
CUPRINS
Studiu introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Nota asupra ediþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
A-Z . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61–633
Indice de nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 635
INDICE DE NUME 666