Antiamericanismul și consecințele acestuia asupra mediilor de afaceri din

Europa Occidentală și din lumea emergentă

-analiza geopolitică-

I. Definirea comunitară (avantaje, riscuri, prieteni, inamici)

II. Antiamericanism

I. Prezentare generală. Rol şi perspective

EXPLICAREA FENOMENULUI
Explicarea termenului de anti-Americanism este mult mai dificila decat ar parea la
suprafata, fenomenul in sine fiind unul variat si complex.
Acest fenomen mai poarta si numele americanofobia si s-ar defini ca atitudinea de
respingere si defaimare a politicii si culturii SUA.
Printre principalele explicatii pentru ostilitatea fata de SUA au fost respingerea
idealurilor democratice si preferinta pentru diferite forme de autoritarism, dat fiind faptul ca
SUA a fost o poveste democratica de succes in ultimele decenii. O alta explicatie a ostilitatii
fata de SUA este generată, nu de teama politicii sale, ci de pozitiile de politica externa luate
de catre elitele SUA, cu un inpact negativ asupra publicului din restul lumii.
Pentru a intelege mai bine fenomenul de anti-Americanism este necesar sa vorbim mai
intai despre SUA întrucât să vedem de unde a reiesit aceasta ostilitate fata de guvernul
american si politicile sale si care sunt repercusiunile acestora, mai exact impactul și
consecințele asupra mediilor de afaceri din Europa și nu numai.

http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/20/16
Astfel, deşi considerată de către unii istorici occidentali ca o ţară tânără, lipsită de
istorie, totuşi Statele Unite ale Americii, prima masă continentală a continentului american,
are cea mai veche şi sănătoasă Constituţie din lume, pentru că nu a fost contestată şi anulată
niciodată, de la naşterea ei şi până azi, fiind amendată de doar 27 de ori. SUA a parcurs un
drum lung, sinuos şi adesea presărat cu primejdii, un drum care a transformat-o din colonie
britanică destul de bogată în cea mai mare putere militară, economică şi politică a lumii. După

1
destructurarea fostei Uniuni Sovietice, în anul 1991, Statele Unite au devenit, potrivit lui
Samuel Huntington, „superputerea solitară”1 .
În istoria existenţei sale, SUA au avut de-a face, pe propriul teritoriu, cu două
experienţe „traumatizante”, Războiul Civil (1861-1865) şi Marea Depresiune economică din
anii ’30. În cele două conflagraţii ale secolului al XX-lea, SUA au reprezentat factorul decisiv
în balansarea victoriei către una dintre părţi, iar în timpul Războiului Rece au fost una dintre
cele două superputeri, alături de URSS, care îşi împărţeau hegemonia la nivel global. După
prăbuşirea URSS, a rămas singura superputere a lumii, statut pe care îl are şi astăzi.
Statele Unite au cea mai puternică economie şi cel mai ridicat grad de tehnologizare
din lume. PIB-ul, la nivelul anului 2013, a fost de 16.720 de miliarde $ (locul 1 în lume), iar
pe cap de locuitor a fost calculat la 52.800 $2 .
Atentatele de la 11 septembrie 2001, războiul din Afganistan (2001), războiul din Irak
(martieaprilie 2003), ocuparea celor două ţări şi lupta globală împotriva terorismului
internaţional au necesitat eforturi şi schimbări majore în alocarea resurselor naţionale pentru
domeniul militar, fapt confirmat şi de creşterea mare a bugetului apărării, care, în anul 2012, a
fost de 716,44 de miliarde $ (cel mai mare dintre toate statele lumii)3 .

AVANTAJE
http://geopolitica.ase.ro/doc/curs16_ro_2.pdf
Ţară imensă, cât întregul continent european, cu largă ieşire la cele două mari oceane
ale planetei (Pacific şi Atlantic) şi cu imense resurse de sol şi subsol, Statele Unite au fost
parcă predestinate – după cum s-au şi exprimat unele personalităţi americane, în decursul
timpului – să domine lumea.
Evenimentele din ultimul deceniu al secolului XX au propulsat SUA într-o poziție
singulară pe Glob, cea de unică superputere a lumii.
Deși reprezintă mai puțin de 5% din populația mondială, americanii de astăzi consumă
1/4 din resursele planetei, alcătuind cea mai importantă piață de desfacere a Globului. Moneda
națională, dolarul, rămâne – în ciuda concurenței Euro-ului, Yen-ului și Yuan-ului –
principala valută de schimb în lume.

1
1 Stan Petrescu, Călătorii geopolitice. Lumea văzută de la Bucureşti, Editura Militară, Bucureşti, p. 150
2
https://www.cia.gov/library/publications/theworld factbook/geos/countrytemplate/us.html, accesat la
18.03.2014.
3
Ibidem

2
 Într-o economie în curs de globalizare, în care societățile multinaționale(transna
ționale) devin un instrument de putere, cele nord-americane au deja răspândite în afara
hotarelor zeci de mii de sucursale și filiale.
Putere militară, bazată pe cea mai sofisticată rețea de sateliți de observații și
comunicații, cât și pe ultimele progrese înregistrate în domeniul cuceririi spațiului cosmic,
SUA sunt și singura țară capabilă să folosească cel mai subtil instrument de putere,
influențarea comportamentului socio-politic și cultural prin exportul propriului mod de viață
și al propriilor valori morale. De peste un secol, SUA se consideră învestite cu misiunea de
propagare a idealurilor de libertate, a principiilor proprietății individuale și a celor ale
democrației reprezentative. Difuzarea acestor valori universale a devenit baza ideologică a
naționalismului american și condiționarea morală a tuturor intervențiilor externe ale statului.
Aspirația la un universalism cultural american este sprijinită, după cel de-al Doilea Război
Mondial, de rolul și responsabilitățile de superputere pe care și le-a asumat, de triumful limbii
engleze și de capacitatea de penetrare a mediilor de informare, în primul rând a celor
audiovizuale.
In cele ce urmeaza, voi enunta 5 motive pentru care SUA ramane cea mai mare putere
a lumii:
Economia
Este adevarat ca economia Chinei creste intr-un ritm impresionant. Insa nu doar
marimea economiei conteaza, ci si calitatea sa. Potrivit Trading Economics, PIB pe cap de
locuitor in SUA era de 51.638 de dolari in anul 2015, in timp ce in China era de doar 6.497
dolari tot in anul 20154. Cu alte cuvinte, doar putin din cresterea economica remarcabila a
Chinei isi face drum catre buzunarele consumatorilor chinezi - produsul secundar al unei
economii conduse de intreprinderi masive detinute de stat, mai degraba decat de industria
privata.
Asa cum am precizat si mai sus, economia americana ramane piatra de temelie a
sistemului financiar global. Peste 80 la suta din toate tranzactiile financiare din toata lumea
sunt efectuate in dolari, asa cum se intampla si in cazul a 87 la suta din tranzactiile de pe piata
valutelor. Si cat timp lumea continua sa aiba asemenea incredere in valuta americana si in
stabilitatea economica americana, economia Statelor Unite ramane cea de depasit.

4
http://www.tradingeconomics.com/

3
Armata
Superioritatea militara a Americii este foarte bine cunoscuta. Statele Unite au 37 % din
cheltuielile militare la nivel mondial, de peste patru ori mai mult decat o face China, numarul
2 mondial, tot pentru domeniul armatei. Nerealizarile Americii din Orientul Mijlociu au dat o
lovitura armatei SUA, insa razboaiele din Irak si Afganistan vorbesc mai mult despre natura
schimbatoare a razboaielor decat declinul superioritatii militare a Statelor Unite.
Influenta politica
Un aspect important al puterii SUA îl reprezintă politica externă, respectiv totalitatea
metodelor si mijloacelor pe care le foloseşte un stat în vederea atingerii anumitor obiective pe
plan internaţional. Dar atât pe plan extern cât şi pe plan intern, obiectivele puterii sunt dirijate
şi atinse printr-o politică a puterii.
Actorii scenei internaţionale aplică puterea în relaţiile cu ceilalţi în două feluri: primul
este utilizarea puterii în mod direct pentru a impune schimbarea comportamentului
competitorului. Ceea ce înseamnă utilizarea forţei militare, în principal, pentru a impune
voinţa proprie asupra inamicului sau a competitorului. Cea de-a doua modalitate de aplicare a
puterii este cea indirectă sau cooptivă ( a doua faţă a puterii) care utilizează atracţia culturală
şi instituţională a unui actor asupra celorlalţi, în scopul schimbării acestora din urmă.
Inovatia
Din topul celor 9 cele mai mari companii tehnologice din lume, 8 isi au sediul in
Statele Unite. Data fiind importanta tot mai crescuta a sectorului tehnologic, este mare lucru.
Timp de decenii, America s-a ingrijorat in legatura cu dependenta energetica, insa Statele
Unite sunt astazi primul producator mondial de petrol si gaze naturale, in mare parte datorita
dezvoltarii fracturarii hidraulice. Totodata, universitatile de cercetare si institutiile stiintifice
ale Americii sunt cele mai bune in domeniu, permitand tarii sa-si concentreze ingeniozitatea
unde este nevoie cel mai mult. Iar America investeste mult pentru a pastra acest avantaj: 30%
din suma cheltuita la nivel mondial pentru cercetare si dezvoltare este cheltuita in Statele
Unite.
Cultura/ stil de viata
In anul 2012, americanii au cheltuit mai mult de 370 de milioane de dolari pe costume
pentru animale de companie, iar in acest an a fost deschis cel mai inalt rollercoaster din lume,
in Carolina de Nord. In plus, in cel mai recent studiu privind actiunile de caritate, americanii
s-au clasat pe primul loc mondial cand vine vorba despre ajutarea strainilor.
Aceste statistici par ca nu au legatura intre ele, insa impreuna arata faptul ca
americanii continua sa se bucure de o calitate a vietii neegalata de restul lumii. Cand acest

4
lucru este combinat cu puterea Americii in ce priveste influenta economica, militara si politica
si cu inovatia, nu este de mirare ca Statele Unite se bucura de pozitia sa privilegiata in lumea
de astazi, aceea de adevarata superputere.
RISCURI
Cu toate acestea, ca orice alt stat, SUA se confruntă cu anumite dezavantaje sau poate
fi vulnerabilă la anumite capitole.
Dezavantajele de a fi supraputerea unica sint deja mai mari decit avantajele. America
este in continuare singura superputere din lume si va ramine astfel citeva decenii, în ciuda
dezvoltărilor spectaculoase a unor ţări precum China, India si a altor puteri regionale, care se
petrec la nivel economic. Avantajul SUA este imens, mai ales din punctul de vedere al fortei
militare si in special din perspectiva dezvoltarii tehnologice, aşa cum am arătat mai sus.
Bipolaritatea la nivel geopolitic si strategic a incetat atunci cind s-a prabusit URSS,
cealalta supraputere din timpul Razboiului Rece. Acum traim intr-o perioada de unipolaritate.
Ne indreptam catre multipolaritate, care va fi una economica, nu militara. In diferite regiuni
ale lumii se vor confrunta interesele strategico-militare ale marilor puteri, dar nu la nivel
global.
Ceea ce nu inteleg antiamericanii, in particular cei care vor sa distruga suprematia
Americii, este ca tocmai suprematia te transforma in principala tinta a atacurilor tuturor. Or, a
scapa de suprematia unilaterala ar fi o binecuvintare. A fi supraputere intr-o lume unipolara
este un blestem pentru un stat. Din punct de vedere strategic, unipolaritatea este generatoarea
unor dezechilibre regionale si globale, care echivaleaza cu o criza la nivel mondial. Viitoarea
multipolaritate va rezolva o multime dintre problemele actuale ale lumii.
Conditia de supraputere nu confera nici unui stat omnipotenta. Forta militara a
supraputerii USA a fost demonstrata din plin in cele doua razboaie din Afganistan si Irak,
unde regimul Taliban si Saddam Hussein au fost rapid inlaturati de la guvernare. Insa ceea ce
a urmat dupa razboi demonstreaza imposibilitatea omnipotentei. Începutul mileniului III nu s-
a arătat de bun augur pentru superputerea americană, atentatele teroriste de la 11 septembrie,
în afara faptului că au produs un mare şoc şi o mare traumă au spulberat visul
invulnerabilităţii americane.
Din punct de vedere comercial, se estimează că SUA vor avea mari dificultăți în a-și
mări exporturile sau chiar în a le menține la cote ridicate.
O altă problemă ce va afecta economia americană pe termen lung va fi îmbătrânirea
populației și scăderea demografică, specifică întregii lumi occidentale, fapt ce va crea mari
dificultăți în privința forței de muncă și a deficitelor bugetare.

5
 Pentru Statele Unite, experiența de lider mondial și mecanismele pe care le dețin
reprezintă avantaje pentru menținerea poziției de lider, iar faptul că au reușit să micșoreze
importurile de petrol prin exploatarea resurselor neconvenționale reprezintă un mare succes.
Pe de altă parte, problema demografică, deficitele bugetare și exporturile pot
reprezenta aspectele ce vor conduce la încetinirea creșterii economice.

PRIETENII SI INAMICII SUA

http://www.cotidianul.ro/dusmanii-si-prietenii-rusilor-282242/
Rusia consideră că SUA sunt cei mai mari inamici ai lor. Un sondaj realilizat de
Centrul Levada arată că ruşii manifestă cea mai mare ostilitate faţă de SUA, circa 72% dintre
aceştia.
Alte state care manifestă ostilitate faţă de cultura sau politicile SUA sunt: Franţa,
Turcia...

http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv-special/harta-inamicilor-sua-pe-cine-ii-considera-
americanii-drept-cei-mai-mari-dusmani-ai-tarii-lor.html
Pe de altă parte, un sondaj realizat de YouGov in Statele Unite pentru a afla pe cine
considera americanii cei mai mari inamici ai tarii lor a oferit rezultate surprinzatoare.
In ciuda, tensiunilor cu Rusia si a acuzatiilor lansate de autoritati la adresa Kremlinului
in legatura cu implicarea in campania electorala din SUA, doar 22% dintre americani vad
Rusia drept cel mai mare inamic al lor.
Primul loc este ocupat de Coreea de Nord (57%), urmata de Iran (41%), Siria (32%)
29% si respectiv 23% dintre americani considera Irak si Afganistan drept tari inamice, desi
guvernele acestora sunt aliate ale SUA in prezent.
Clasamentul este completat de Libia, Somalia, Pakistan, Palestina, Arabia Saudita, si
Yemen.
II. Antiamericanism
Antiamericanismul, sentimentul anti-american sau, uneori, americanofobie5 este
aversiunea sau opoziția față de Statele Unite, politicile guvernamentale, în special practicile
de politică externă ale Statelor Unite ale Americii, sau poporul american , în general.
Opiniile negative ale Statelor Unite ale Americii sunt, în general mai puternice în
Orientul Mijlociu Rusia și Europa6 7iar cele mai slabe se manifestă în Africa sub-sahariană.

5
Denis Lacorne (fr), "Anti-Americanism and Americanophobia: A French Perspectives." (2005).
6
"Public Opinion of the U.S.". Pew Research Center. 9 September 2015

6
 PISICA...
O mare parte din antiamericanismul european provine din competiția actuală între
Statele Unite și țările puternice din Europa, cum ar fi Franța, Marea Britanie și Germania.
Punctele de vedere cu privire la SUA cât și la antiamericanism variază în Europa în
fucție de țără.
Un sondaj de opinie din anul 2005 arată că părerile negative despre Statele Unite ale
Americii au crescut de la vara anului 2002 până în martie 2004. Cei intervievați din
Germania, Franța și Marea Britanie și-au arătat ostilitatea față de SUA în rezultate diferite,
dar apropiate. Aceste rezultate combinate arată că, în 2004, 59% dintre nemți, 62% dintre
francezi, și 34% dintre britanici au manifestat o oarecare aversiune față de Statele Unite.
Respectivele rezultate au crescut față de anul 2002, când 35% dintre nemți , 34% dintre
francezi și 16% dintre britanici și-au manifestat opinia nefavorabilă față de americanism.

Anti-americansimul in Franta

In randurile de mai jos ne vom concentra asupra cazului de antiamericanism in Franta,

atat datorita importantei sale geopolitice cat si datorita caracteristicilor sale analitice.
Franta reprezinta un caz important pentru studiul antiamericanismului, ea avand un rol
crucial ca un aliat cheie atat in Organizatia Natiunilor Unite (ONU) cat si in Uniunea
Europeana, dar si cu implicatii in Africa si Orientul Mijlociu.
Daca privim in istoria recenta cele doua tari au colaborat, iar Franta a avut un rol
importantat atat in interventia din Libia, in razboiul din Siria, cat si in conflictelee din orientul
Mijlociu. In mod evident, Pt USA, Franta este o tara cu care ar trebui sa colaboreze si cu care
isi doreste acest lucru.
Cu toate acestea, Franţa este, de asemenea, vazuta ca un caz ideal de antiamericanism
european. Daca ne uitam peste articolele anumitor autori vom descoperi diferite pareri, cum ar
fi aceea respectiv careia : Franta este tara cu cea mai adanca doza de antiamericanism, revista
“The Economist” întăreşte această afirmaţie.Un exemplu de anati-americanism din Franta,
vine din partea unui fermier francez, Jose Bove, care si-a castigat o mare apreciere nationala
cat si din partea presedintelui francez, din acea perioada, Jacque Chirac, dupa ce a distrus un
magazin McDonalds in micutul oras francez Millau. Dupa ce a efectuat acest atac fermierul a
mers la reuniunea din Seattle a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), unde a adus 400

7
"BBC World Service poll" (PDF). BBC. 3 June 2014.

7
de kilograme de branza de origine franceza dar care era fabricata in USA si care nu respecta
reteta originala. El a protestat impotriva modului de conducere a companiilor americane si a
OMC, care a permis SUA sa ia masuri comerciale impotriva produselor europene. Acest
protest a rezonat puternic asupra publicul francez, dar si asupra altor state europene care au
fost afectate de aceste politici.
Desi multi au vazut gestul fermierului ca fiind unul ridicol, evenimentul a avut un
impact major asupra mediului de afaceri.

http://www.lsu.edu/faculty/lray2/papers/european_antiamericanism.pdf
Naționalismul, atașamentul față de Europa supranațională, precum și preocupările de
securitate ale europenilor sunt, de asemenea, contribuie puternic la o atitudine anti-americană.
file:///C:/Users/cosmina/Downloads/471-1899-1-PB-1.pdf
După al doilea război mondial, relațiile dintre Europa și America, au fost supuse unor
fluctuații constante, dar antipatia Europei față de America, a depăşit astăzi perioada cea mai
tensionată în relațiile dintre cele două părți ale Atlanticului. In ultimii ani, noi toți am asistat
la situația actuală dintre Europa și Statele Unite ale Americii. În această situație, anti-
americanism- ul ar trebui să vadă doar un singur eveniment, o cauză sau un rezultat în această
întrerupere transatlantică? Sentimentele anti-americane din Europa, nu se pot datora doar
politicii externe a Statelor Unite, a hegemoniei lor, forței militară, sau doar ca rezultat a „urii“
a acestor țări față de modelul socio-economic anglo-saxon, pe care, în general europenii au
refuzat să- imite. În continuare, am identificat 2 aspecte, reprezentând motivele centrale care
au dus la creşterea anti-americanism-ului în întreaga lume și în special în Europa8.
1. O percepție generală precum că SUA acționează unilateral în arena internațională,
neluând în considerare interesele altor țări, atunci când ia decizii de politică externă;
2. O respingere a fenomenului numit „americanizăre“ - difuzarea largă a ideilor
americane și a obiceiurilor generate de globalizare.
Cauzele care au condus la creșterea anti-americanismului american sunt numeroase.
După cum istoria ne-a arătat, Statele Unite au încercat să răspândească valorile lor în întreaga
lume, într-un fel auto-proclamându-se ca națiune universală, ale cărei valori ar trebui să fie
aplicate universal în întreaga omenire.
Dar o astfel de atitudine nu poate trece fără provocare și fără să devină obiectul criticii
acelor națiuni faţă de SUA, ţări care şi-au dorit aceleaşi lucruri ca şi SUA, avănd aceeaşi

8
Alida Tomja, Anti-Americanism in Europe: Causes and Consequences, p.262.

8
aspiraţie, şi anume: exportul propriilor valori în restul lumii. Din această perspectivă, este de
înțeles de ce crezul național european se loveşte de crezul național al SUA. Este de înțeles de
ce pentru Franța a fost atât de dificil să accepte răspândirea valorilor americane în întreaga
lume, este de înțeles de ce țările europene simt nevoia pentru a-şi proteja valorile și cultura și
este, prin urmare, clar de ce anti-americanismul este alimentat de așa-numitul „imperialism“
al valorilor culturale și americane.
Într-adevăr, ideea că America este diferită de celelalte țări și că are misiunea de a-şi
predica valorilor în restul lumii, pot fi regăsite în toate aspectele politicii americane. Cu toate
acestea, mulți americani sunt surprinși atunci când se confruntă cu sentimente anti-americane.
Sentimentul de a deveni un model pentru restul lumii, se află adânc înrădăcinat în conștiința
lor națională, aceltia afirmând chiar de multe ori că alte națiuni ar trebui să adopte aceleași
valori și virtuți ca ale marii națiuni ale viitorului.

Problema consta in faptul ca aceasta misiune nationala maericana este contrara

intereselor nationale ale statelor europene anti-americane, care nu numai ca nu le place sa fie
ghidate de catre SUA, “un aliat respingator, care actioneaza intotdeauna ca un invingator,
egoista, o super-putere hegemonica”, ei critica si denunta ceea ce poporul american le percep
ca si valori.
De fapt dimensiunea culturala ale Statelor Unite ale Americii este foarte foarte
importanta, deoarece SUA devine din ce in ce mai mult un simbol al culturii de masa.
Exemple de cultura populara americana, unde putem vorbi despre industria fast-food,
cunoscuta si sub numele de “american food” ( mancare americana), muzica pop, televiziune,
pagini de socializare, industria de IT. Aceste exemple constituie cele mai raspandite si
proeminente exporturi americane, care la inceput au devenit atractive pentru europeni, apoi in
toata lumea. Exact acest proces de raspandire a culturii americane a speriat elitele politice si
culturale europene. In opinia acestora cultura americana de masa reprezinta o amenintara
serioasa asupra culturii traditionale ale batranului continent (Europa) prin adoptarea si
importul acestor produse, ajungand la degenerarea propriei culturi.
Daca privim din acest punct de vedere, al culturii europene, forma de anti
americanism creste in fiecare zi cate putin. Aceasta forma de anti-americanism se manifesta
prin respingerea culturii americane de masa pe de o parte,dar se manifesta si prin a critica in
mod constant modul de a duce mai departe aceasta cultura catre popoarele lumii.
Cauzele antiamericanismului european fluctueaza in permanenta intre istoria sau
relatia curenta in care se afla cele doua continente si normele culturale pe care le aplica sau se

9
dezvolta cele doua continente, devenind mai mult, acest anti-americanism european, mai mult
o problema ce tine de cultura si de politice pe care le adopta SUA.

http://ideaexchange.uakron.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1237&context=honors_re
search_projects
Resentimentele faţă de SUA nu este o noutate, dar de la atentatul din 2001, s-a pus
problema mai mult referitor la modul în care alte națiuni văd SUA și politicile sale.
AntiAmericanismul poate fi prezentat prin comportamentul guvernelor străine, precum și de
atitudinea generală a cetățenilor obișnuiți ai țării. Cele mai recente sondaje de opinie publică
din ultimul deceniu arată o creștere bruscă a anti-americanismului în întreaga lume, în special
în țările islamice, și anume Turcia. Această ţară rămâne un actor esențial pentru politica
externă SUA, securitatea națională și politica economică viabilă, în special în Orientul
Mijlociu.
Rolul Turciei în Orientul Mijlociu și rolul său strategic în politica externă SUA sunt
vitale pentru o mai mare stabilitate în Orientul Mijlociu. Turcia este vitală pentru politica
SUA în Orientul Mijlociu. Ţara este văzută ca o țară prietenoasă, iar, având în vedere
atentatul terrorist din trecut, un exemplu că SUA poate coopera cu un guvern predominant
islamic. Turcia este o țară majoritar musulmană, care este, de asemenea, un stat democratic
laic, un membru al NATO, un candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, unaliat de
lungă durată a SUA.
Poziția geostrategică a Turciei este un motiv important pentru care SUA a continuat
relațiile cu Turcia, chiar și după mai multe evenimente între 2003-2013 au slăbit relația.
Turcia este văzută ca o intrare în Orientul Mijlociu, și, astfel, o poziție importantă pentru
armata SUA pentru a-şi depune trupe atunci când și dacă este nevoie să fie în măsură să atace
un inamic din regiunea Orientul Mijlociu.

10