Martorul este orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care

constituie probe într-o cauză penală. Oricine poate avea calitatea de martor, cu excepţia părţilor
şi a subiecţilor procesuali principali. Dacă persoana vătămată nu doreşte să participe la procesul
penal în această calitate, va fi audiată în calitate de martor.

Potrivit legii, martorul are dreptul să fie supus măsurilor de protecţie şi să beneficieze de
restituirea cheltuielilor ocazionate de chemarea sa în faţa organelor judiciare. Martorul are
obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, de a se prezenta la chemările organelor
judiciare şi de a comunica în scris în termen de 5 zile orice schimbare a adresei la care este citat.
Expertul este un specialist autorizat în condiţiile legii, să se pronunţe cu privire la constatarea,
clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări care prezintă importanţă pentru aflarea
adevărului într-o cauză penală.

Expertul are dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesar în vederea efectuării

expertizei, poate cere lămuriri organului judiciar care a dispus expertiza ori părţilor şi subiecţilor
procesuali principali, are dreptul la un onorariu pentru activitatea depusă şi pentru cheltuielile pe
care le-a suportat sau urmează să le suporte. De asemenea, el poate beneficia şi de măsuri de
protecţie în condiţiile legii.

Expertul este obligat să se prezinte la chemările organelor judiciare şi are datoria de a-şi întocmi
raportul de expertiză cu respectarea termenului stabilit de organul judiciar

Din prezenta lucrare se poate trage concluzia ca ascultarea

persoanelor reprezinta o operatie complexa care trebuie
analizata foarte atent , în vederea stabilirii adevarului .

Desi este considerata ca fiind una dintre cele

mai importante mijloace de proba , în doctrina si practica
exista o pozitie sceptica fata de aceasta proba . Pozitia
sceptica fata de aceasta proba se sprijina pe existenta
unor martori sau persoane vatamate de rea-credinta dar si
pe existenta unor date subiective care provin de la
persoane sincere care îsi manifesta dorinta de a face
depozitii exacte. Astfel, ne aflam într-un domeniu în care
trebuie sa facem delimitarea între eroare si minciuna ,
fidelitate si sinceritate, deoarece orice greseala va avea
repercusiuni asupra celui ce urmeaza a fi supus
raspunderii penale . Din acest punct de vedere exista
diferentieri între depozitiile martorilor de buna-credinta ,
chiar daca au perceput informatiile în conditii identice .

Evaluarea probei testimoniale din punct de vedere psihologic

presupune rezultatul interactiunii dintre însusirile psihice ale persoanei care
comunica informatia si realitatea faptelor percepute, cunoasterea
particularitatilor psihologice având ca rezultat stabilirea adevarului . Astfel,
trebuie reconstituit procesul de formare a marturiei cu toate etapele sale iar
factorii obiectivi si subiectivi trebuie analizati cu multa atentie deoarece
influenteaza fidelitatea marturiei .

Regulile tactice care se aplica în cadrul

ascultarii persoanelor trebuie respectate cu
multa strictete pentru o solutionare cât mai corecta a
cauzei. Astfel ,persoana care depune marturie trebuie sa
fie cunoscuta , în ceea ce priveste personalitatea sa
(onestitate, corectitudine, nesinceritate, lasitate , etc.) ,
precum si în ceea ce priveste cunoasterea sub raportul
conditiilor fiziopsihice, respectiv a raporturilor acestuia cu
mediul înconjurator (pricina juridica , participantii la
proces , etc.)

Regulile tactice si normele penale si procesual

penale trebuie respectate cu severitate , iar astfel organele
judiciare vor avea posibilitatea sa obtina adevarul , sa
înlature erorile atun