Capitolul 2 COMPUŞI ORGANICI OXIGENAŢI (C.O.O.

a) Alcooli
Obținere: Rezultă prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de H cu
gruparea oxidril OH:
 CH3OH – metanol;
 C2H5OH – etanol;
 C4H9OH – terţ-butil alcool (TBA).
b) Eteri
Obținere: derivați ai compușilor hidroxilici
Rezultă din 2 molecule de alcool sau fenol prin eliminarea
unei molecule de apă.
 C5H12O; C4H9 – O – CH3 metil-terţ-butil-eter (MTBE);
 C6H14O; C5H11 – O – CH3 metil-terţ-amil-eter (MTAE).

2.1 PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE C.O.O.

Tabelul nr. 1
Constanta / CH3OH C2H5OH TBA MTBE MTAE Benzină Motorină
Proprietatea
Masa moleculară 32,04 46,07 74,12 88,15 102,18 ~ 98 ~ 204
Temperatura de topire - 97,9 - 114,6 - 25,5 - 115,5 - - 30 - 35 ... +5
la presiune atm., 0C
Temp. de fierbere la 64,85 78.5 82.8 55.3 86.3 30 ... 180 ...
presiune atm., 0C 190 360
Căldura de vaporiza- 1100,75 854 510 337 310 290 ... 250
re, kJ/kg 380
Punctul critic
Tcrt, 0C 240,15 243,15 235 227 - - ~ 470
pcrt, Mpa 7,95 6,30 - - - - ~ 2,2
cr, kg/m3 358 280 - - - - -
Stare normală
(1,013105N/m2;
293K) 0,735 ... 0,825 ...
, kg/dm3 0,796 0,794 0,792 0,746 0,750 0,760 0,870
cp, J/kgK 2,369 2,369 - - - 2,010 1,93
, 103 Ns/m2 0,584 1,200 - - - 0,420 2 ... 7
P.V.Reid, bar 0,34 0,14 - - - 0,8 var 0,014
0,9 iarn
T prin vaporizarea 147 96,5 50,8 33 28 28 20
unui amestec teoretic,
0
C

Caracteristica CH3OH C2H5OH TBA MTBE MTAE Benzină Motorină

Lmin, kg aer/kg comb. 6,44 8,95 11,1 11,7 12,1 14,9 14,5
Qin, kJ/kg 19937 26805 32560 35200 36500 42690 42600
Qamestec stoichiometric
la p0 = 1,013105N/m2
T0 = 293K
kJ/m3amestec 3256 3393 3658 3740 3978 3758 3948
kJ/kg amestec 2680 2693 2690 2771 2786 2701 2937
CO/R 106 106 113 117 114 98 -
CO/M 87 87 100 100 100 90 -
Sensibilitate 19 19 13 17 14 8 -
CC 0 ... 3 5 ... 10 - - - - 45...55
Tautoaprindere, 0C 463,9 422,8 - - - 257...327 200...220
Tinflamabilitate, 0C 11 12,8 - - -  20 50...140

28.02.2013
3
 2.1.1 Presiunea de vapori, căldura de vaporizare

Alcoolii - volatilitate redusă

PVR la: metanol este ~ 0,5 din PVR a benzinei;

etanol este ~ 0,2 din PVR a benzinei
La temperaturi sub 100C alcoolii nu vaporizează suficient pentru a permite
pornirea motorului.
24.02.2014
2.1.2 Căldura masică de vaporizare

 Alcoolii – mai mare decât la benzină și motorină

Metanolul – cea mai mare (de 2,9 ... 3,8 ori față de benzină)
MTAE – cea mai mică (de 1,3 ... 1,8 ori față de benzină)

 Lmin COO << Lmin benz sau Lmin mot

Metanol – de 2,3 ori; Etanol – de 1,6 ori; MTAE – de 1,2 ori.
 Aport de căldură pt. formarea amestecului de vapori de
combustibil și aer  decât la benzină
Metanol – de aprox. 7 ori
 efect de răcire a aerului mai intens la alcooli

2.1.3 Viteza de ardere laminară

Mai ridicată la amestecul

alcooli – aer decât la
amestecul benzină – aer;

 Durate mai reduse ale

perioadei iniţiale a arderii
la m.a.s. cu metanol

08.03.2017; 28.02.2018
4
 2.1.4 Dozaje limită

Alcoolii – funcționare stabilă la dozaje mai sărace

Ex: m.a.s.  = 6,94, n = 1600 rot/min, taer = 82OC, tapă = 85OC,
pmi = 3,76 bar
benzină: lim = 1,43;
metanol: lim = 1,75.
 creșteri ale  i la sarcini parțiale cu aprox. 10% prin sărăcire cu
15 ... 20%.

2.1.5 Căldura de reacţie

Este mai mică la toți C.O.O. față de benzină şi motorină.

Dar Lmin COO << Lmin benz sau Lmin mot
 Pt. amestec Qin este apropiată la C.O.O. față de Comb. conv.
 Pe a unui motor rămâne aprox. const. la trecerea de la
alimentarea cu comb. conv. la alim. cu C.O.O.
Modificări constructive: - mărirea debitului de combustibil (la metanol de
aprox. 2 ori);
- mărirea capacității rezervorului pt. asigurarea
aceleiași autonomii.

2.1.6 Cifra octanică. Ușurința autoaprinderii

C.O.O. au rezistență ridicată la autoaprindere şi la detonaţie

 posibilitatea măririi lui  i  cu 5 ... 10% (până la 11 ... 14)
 întârzierea la autoaprindere este f. mare  imposibilitatea
funcţionării m.a.c. cu alcooli inferiori

CCe= 52

1 – izopropil nitrat; 2 – n-butil nitrat;

1 – etanol C2H5OH; 2 – izooctan C8H 18; 3 3 – izoamil nitrat; 4 – trietil amoniu
– benzol C6H6; 4 – n-heptan C7H16; 5 nitrat; 5 – hexil nitrat; 6 – 2-etil hexil
– n-dodecan C12H26; 6 – n-hexadecan nitrat; 7 – 2-etoxietil nitrat; 8 – ciclo-
C16H34 hexil nitrat; 9 – n-heptil nitrat; 10 – n-
octil nitrat; 11 – dietilen glicol dinitrat;
12 – trietilen glicol dinitrat
 = 6 n t = 6 * 2000 * 3/1000 = 36ORAC

Qvap. COO  Tam.iniţ.  î.a.a. 

5
  Uşurarea autoaprinderii C.O.O. – prin aditivare cu acceleratori
de reacţii (nitraţi organici). î.a.a. poate fi adus la aceeaşi valoare
cu a motorinei.
Cu cât m aditiv, cu atât î.a.a.
Utilizarea raţională a aditivilor

La utilizarea alcoolilor
aditivaţi sunt necesare
modificări minime ale
echipamentului de
injecţie.

Trietilen glicol
dinitrat

16.03.2016

2.1.7 Toxicitate

Metanolul:
 Pătrunde în organism pe cale:
o Respiratorie
o Digestivă
o Cutanată
 Manifestări: cefalee, amețeli, puls accelerat, respirație slabă,
vărsături, dureri în partea inferioară a abdomenului, în regiunea
spatelui, agitație motorie, extremități reci şi umede, tulburarea
vederii, convulsii, comă.
 Consecințe: dermatoze, orbire, moarte.
 Concentrație limită: 150 mg/m3 aer.

29.02.2012 05.03.2013 14.03.2018

2.2 PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE AMESTECURILOR DE BENZINĂ
CU C.O.O.
Combustibili formați din amestec de benzină cu alcooli:
 M 15 85% benzină + 15% metanol – Germania;
 Gasoholul 90% benzină + 10% etanol – America de Sud.

2.2.1 Miscibilitate şi toleranță la apă

Metanolul – miscibil în orice proporții cu apa, alcoolii, esterii

parțial cu hidrocarburile din petrol

Solubilitatea CH3OH în benzine este favorizată de proporția de HC aromatice

prezente în benzine.

6
Punctul de tulburare (limita de separare a metanolului)
Concentrația de Concentrația de HC Ttulburare,
O
metanol aromatice C
5% 13% -20
5% 25% -26
15% 13% +8
15% 25% -12

Prezența apei în benzină:

 La ieșirea din rafinărie 50 ... 80 ppm;
 Manevrare, transport, stocare 100 ppm
 Metanolul conține apă 500 ppm
 Metanolul este higroscopic % apă crește în timp
 în rezervorul automobilului 0,05 ...0,08% apă

Prezența apei mărește riscul separării amestecurilor benzină – metanol:

5% metanol, 13% HC aromatice, apă 0,05%  Ttulburare = +10OC.
03.03.2014

Benzină cu Benzină cu
13% aromatice 25%
aromatice

Amestec de alcooli: 70% metanol

6% etanol
9% n-propanol
15% izobutanol
Stabilizarea amestecurilor benzină – metanol
Adaosuri de: HC aromatice, alcooli, eteri

Benzen: eficacitate
max. la proporţii reduse
de metanol;

n-butanolul – eficienţă
maximă

7
 Etanolul – mult mai miscibil cu benzina decât metanolul
În prezența apei (4 ... 5%), etanolul se amestecă cu benzina în
proporții de 5 ... 15%

MTBE, MTAE – nu prezintă tendință de separare din amestecurile cu benzina

în prezența urmelor de apă.
02.03.2011 07.03.2013
2.2.2 Volatilitatea, curba de distilare

Amestec de alcooli: 70% metanol + 6% etanol + 9% n-propanol + 15% izobutanol

La concentrații reduse se formează azeotropi extrem de volatili.

Distilarea fracționată se modifică mai ales la fracțiunile de până la 50%, în

sensul reducerii temperaturii de distilare.
Influența alcoolilor grei, începând cu etanolul, este mai redusă.
Apare pericolul fenomenelor de vapour lock şi de percolare.
 limitarea conținutului de C.O.O. din amestec la: 15% metanol şi MTBE,
respectiv la 20% la etanol.

2.2.3 Cifra Octanică

C.O. crește, cel mai mult, la folosirea metanolului.

Efectul se resimte mai ales în cazul CO/R.

8
15.03.2017

2.3 PROPRIETĂŢI FIZICO – CHIMICE ALE AMESTECURILOR ŞI

EMULSIILOR DE MOTORINĂ CU ALCOOLI

Metanolul nu este solubil în marea majoritate a combustibililor diesel

 Prezintă interes numai alcoolul etilic anhidru.

2.3.1 Solubilitatea etanolului în motorine

 Este dependentă de:

- concentraţia de etanol;
- compoziţia HC;
- conţinutul de apă;
- temperatură.
 Etanolul este higroscopic
 conţinutul de apă 
 tendinţa de destabilizare a
amestecurilor

9
2.3.2 Viscozitatea

Scade cu creşterea conţinutului de

etanol.

2.3.4 Cifra Cetanică

Scade cu creşterea conţinutului

de etanol.

2.3.5 Separarea emulsiilor

metanol în emulsie

metanol în emulsie

2.4 APRINDEREA ŞI ARDEREA C.O.O. ÎN M.A.S.

2.4.1 Reducerea primei perioade a arderii şi deplasarea limitei de

inflamabilitate spre amestecuri mai sărace

Viteza arderii laminare a C.O.O. este mai mare decât a benzinei:

 la metanol (ward.lamin.)max  44 cm/s;
 la benzină (ward.lamin.)max  35 cm/s.

10
 Ward.lam.  1 

lim)metanol  lim)benzină

10.03.2014 21.03.2018
2.4.2 Menținerea cvasiconstantă a perioadei arderii rapide

Perioada principală a arderii (arderea rapidă) este influențată mai puțin de

compoziția chimică a amestecului proaspăt  modificări de mai mică amploare ale
duratei sale:
2)metanol  0,872)benzină;  = 1,25
2)15%metanol + 85%benzină  0,912)benzină.

2.4.3 Randamentul indicat

La metanol faţă de benzină, pentru:
1,15, i se menţine cvasiconstant;
1,15, i 
Sărăcirea amestecului produce:
 reducerea temperaturii flăcării
 reducerea căld. spec. a gazelor de ardere
 reducerea disocierii
 diminuarea pierderilor de căldură prin
pereţi



2.4.4 Mărirea randamentului indicat prin creșterea lui 

C.O.O. au CO/R mare:

metanolul – 106; etanolul – 106; TBA – 113; MTBE – 117; MTAE – 114.
 posibilitatea creșterii i prin mărirea lui .
Experiment: alimentare cu etanol
Motor monocilindric, 1200 rpm, = 30%, variabil,  1,25
Avansul la declanșarea scânteii electrice de aprindere reglat la
valoarea minimă la care se obține momentul efectiv maxim.
La același 7,5i a crescut cu 5% prin efect termic față de
alimentarea cu benzină.
Mărind  la: 12i a crescut cu 15%
18i a crescut cu 23,5%

11
 p este mai mare în timpul arderii;
dp la acelaşi 
crește
d
dp
La mărirea lui cresc atât p cât și , dar în destindere presiunea scade
d
mai repede decât la utilizarea benzinei deoarece:
 destinderea este mai accentuată;
 se modifică legea de degajare a căldurii – se reduc 2 și ardere, în special în
domeniul dozajelor sărace.

16.03.2011 19.03.2013

12