Sunteți pe pagina 1din 4

C. 10.

Globalizarea

- trăsătură specifică a contextului internaţional din zilele noastre.


- concept controversat.
- unii susţin că nu ar exista deloc. Autorii nu cad de acord asupra sensului conţinutului acestui concept.

Există 3 categorii de abordări teoretice :


1. cei care tratează globalizaarea ca pe o etapă temporară în istoria umanităţii, etapă care nu ar
necesita o regândire a felului de privire al politicii internaţionale.
2. cei care văd în globalizare cea mai recentă fază a capitalismului de tip occidental.
3. cei care tratează globalizarea ca pe un fenomen complet nou, o transformare fundamentală a
politicii internaţionale care cere noi moduri de înţelegere a acesteia.

 John Bailys – Steve Smith, Globalization of World Politics


- globalizare = procesul de interconexiune din ce în ce mai mare între societăţi care face ca evenimentele
care se petrec într-o parte a lumii au din ce în ce mai multe efecte asupra popoarelor şi societăţilor aflate la
mari distanţe.
- globalizarea face lumea să devină mai mică.

- manifestări ale globalizării : internet, comunicaţii TV-satelit, ziarele globale, mişcări sociale internaţionale
( Greenpeace ), francize globale ( McDonalds ), economia globală, riscuri sociale ( poluarea, virusul HIV ).
- globalizarea are caracteristici care trebuie luate în considerare în orice analiză :
1. transferurile economice – statele nu-şi mai pot controla propriile economii; interdependenţă
economică crescută.
2. comunicaţiile – evenimente observate simultan global.
3. cultura globală – datorită comunicării instantanee se formează această cultură globală, majoritatea
ariilor urbane de pe glob încep să semene foarte bine între ele. Această cultură este influenţată de
Hollywood.
4. un efect al răspândirii culturii globale este faptul că lumea devine omogenă, diferenţele se
micşorează, se estompează.
5. transformarea de natură pe care o suferă timpul şi spaţiul datorită vitezei comunicaţiilor.

1
6. apariţia şi dezvoltarea unei comunităţi politice globale în care se întâlnesc mişcări politice şi sociale
transnaţionale şi în care loialităţile primare ale indivizilor se transferă de la nivel statal, către nivel
sub-statal, transnaţional sau internaţional.

- critici aduse globalizării, din diferite perspective :


 globalizarea nu există, este un fel de concept de « catch all » supermediatizat, dar care nu
este un proces unic pentru că : - economiile statelor sunt de fapt mai puţin deschise
decât în anii 1870-1914.
- companiile autentic transnaţionale sunt rare.
- globalizarea este intactă ca deschidere pentru că
economia globală nu este deschisă, ci concentrată între
SUA, UE şi Japonia.
 Globalizarea are o sferă limitată, conceptul se aplică numai la tările dezvoltate.
 Una din critici relevă efectele negative ale globalizării, cum ar fi dezvoltarea reţelelor
teroriste.
 Se ridică proiblema : responsabilitate vs. responsabilizare a companiilor private – sub ce fel
de autoritate se află ele ?
- critica legată de problema responsabilizării : majoritatea asociaţiilor anti-globalizare – Seatle – susţin că
guvernarea globală este nedemocratică şi se întreabă dacă este posibilă o democraţie globală ?
OBS ! aceşti actori sunt responsabili în faţa cui ? ei nu dau socoteală nici unei autorităţi. Unde se
află cetăţeanul în toate aceste acţiuni ale globalizării ?

- care mai este actualitatea statului în globalizare ? mai reprezintă statul modern un actor ?
- atributele statului : - suveranitate
- teritoriu
- monopol violenţă legitimă – realizat prin aparat birocratic administrativ centralizat
- deteritorializarea – implicarea globalizării ( nu mai eşti legat de glie ); relaţiile sociale nu mai sunt legate
de teritorialitate. Consecinţa este impermeabilitatea graniţelor.
- sistemul de state moderne : tratatul Westfalia 1648 - suveranitate
- statalitate
- auto-determinare.
- după acest tratat se crează state centralizate.
- în contextul globalizării unii zic că statele au pierdut anumite atribute ale suveranităţii lor :

2
1. atribute economice – statele nu mai controlează anumite schimburi cu exteriorul datorită datelor
computerizate, a comunicaţiilor globale, a transferurilor economice de capitaluri.
2. atribute simbolice – societăţi modificate din punct de vedere psihologic.
- ca rezultat al dezvoltării reţelelor transfrontaliere, indivizii au căpătat loialităţi care le depăşesc pe acelea ce
confereau legitimitate statului. Apar în acest sens 2 trenduri, tendinţe :
- loialitatea transnaţională
- loialităţi bine localizate, bazate pe etnicitate – de exemplu.
- sistemul de state a suferit anumite schimbari datorită globalizării :
 Dezvoltarea consultărilor multilaterale, care devin mai intense datorită interdependenţei.
 Reducerea şanselor apariţiei unui război între state. Majoritatea conflictelor dintre state au loc acum
la nivel sub-statal.

- Governance – guvernarea post-suveranitate, lumea post-modernă în care suveranitatea se estompează.


- reglementarea acestor fenomene – de globalizare – care nu pot fi gestionate de autorităţi.
 Dimensiunea sub-statală unde se dezvoltă legile transnaţionale, între autorităţi substatale.
( înfrăţirile de oraşe, în UE – Comietul Regiunilor este foarte important ).
 Guvernarea globală supra-statală – apar categorii de instituţii, există un trend către regionalizare,
UE, NAFTA.
 La nivel global apar instituţii de politici macro-economice – FMI, Banca Mondială – de politici
comerciale ; se dezvoltă seturi de reguli numite regimuri internaţionale ( regimul dreptului
internaţional ) ; se crează pieţe financiare globale – Forumul Economic Mondial sau Federaţia
Internaţională a Schimburilor Bursiere.
 Instituţii care nu aparţin nici domeniului public statal, nici celui privat, sunt ONG-urile. Ele sunt
globale din 3 puncte de vedere : - membrii pot aparţine oricărei ţări.
- se ocupă de chestiuni globale.
- îşi urmăresc scopurile profitând de elementele globalizării.

- posibil bilet de examen :


 dilema securităţii + exemple.
- într-un sistem anarhic, neîncrederea între potenţialii inamici duce la o cursă a
înarmării care va duce la război. Ei nu se vor ataca neapărat, dar cursa înarmărilor în
sine reprezintă o problemă. Spirala conflictului.
 caracteristicile regiunii Asia de SE.
- problema dezechilibrelor de putere din Asia de SE.
3
4