http://www.legi-internet.

ro/legislatie-itc/publicitate/legea-nr-457-din-
01112004-privind-publicitatea-si-sponsorizarea-pentru-produsele-din-
tutun.html

Legea nr. 457 din 01/11/2004 privind publicitatea si sponsorizarea pentru

produsele din tutun
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1067 din 17/11/2004

Modificata de OG 6/2008 pentru modificarea Èâ„¢i completarea Legii nr. 457/2004 privind
publicitatea și sponsorizarea pentru produsele din tutun - publicata in Monitorul Oficial nr. 78
din 31.01.2008 si de Legea nr.225/2008pentru aprobarea OG 6/2008 (modificarile sunt
identificate cu caractere italice)

Art. 1. - Prezenta lege stabileste masuri cu privire la publicitatea produselor din tutun, precum si cu
privire la promovarea acestora in presa si in alte publicatii tiparite, in emisiuni radiodifuzate, prin servicii
ale societatii informationale si prin sponsorizarea in domeniul tutunului, inclusiv prin distribuirea gratuita
a produselor din tutun, in vederea prevenirii consumului produselor din tutun.
Art. 2. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) produse din tutun - produsele destinate fumatului, prizatului, suptului sau mestecatului, fabricate
total ori partial din tutun, modificat genetic sau nu;
b) publicitate pentru produsele din tutun - orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau ca
efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun;
c) sponsorizare pentru produsele din tutun - orice formă de contribuție publică sau privată pentru orice
eveniment, activitate ori persoană, cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui
produs din tutun;
d) servicii ale societatii informationale - orice servicii de acest tip, astfel cum sunt definite la art. 1 pct. 1
din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, cu modificarile ulterioare.
e) profesioniști în comerțul cu produse din tutun - orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară o
activitate în domeniul producției ori comercializării produselor din tutun sau al consultanței profesionale
care privește produsele din tutun.

Art. 3. -
(1) Se interzice publicitatea produselor din tutun:
a) în presa scrisă și în orice alte publicații și materiale tipărite, cu excepția anunțurilor prevăzute expres
de lege;
b) transmisa de posturile de radiodifuziune si de televiziune publice sau private;
c) în sălile de spectacol, cinematografe sau alte tipuri de săli de proiecție a materialelor vizuale destinate
publicului;
d) pe panouri publicitare, pe copertine sau orice alte structuri de afișaj, indiferent de locul amplasării
acestora ori de taxele datorate, cu excepția celor situate în spațiile de vânzare a produselor din tutun din
incinta unităților economice și a spațiilor special amenajate pentru fumat;
e) prin serviciile societatii informationale;
f) prin folosirea mărcilor de produse din tutun pe alte produse decât cele din tutun sau pe servicii care nu
au legătură cu comerțul cu produse din tutun, cu excepția acelor produse necesare fumatului, precum
scrumiere, brichete, chibrituri și altele asemenea;
g) prin vânzarea sau oferirea gratuită de produse alimentare ori jucării fabricate cu intenția evidentă de a
da produsului și/sau ambalajului său asemănarea cu un produs din tutun.
h) prin crearea, comercializarea sau oferirea gratuită de jocuri, inclusiv a celor destinate utilizării pe
calculator, ori jucării care promovează fumatul sau în care este utilizată o marcă de produs din tutun;
i) prin folosirea mărcilor produselor din tutun sau a unor mesaje care promovează fumatul, inscripționate
ori amplasate pe partea exterioară a oricărui mijloc de transport, precum și pe partea interioară și
exterioară a mijloacelor de transport în comun.
(2) Publicitatea pentru produsele din tutun este permisă numai în publicațiile destinate în mod exclusiv
profesioniștilor în comerțul cu produse din tutun și în publicațiile care nu au fost editate ori tipărite în
România sau într-un stat membru al Uniunii Europene și nici nu sunt destinate în principal pieței
românești ori celei comunitare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), este permisă publicitatea produselor din tutun prin
servicii ale societății informaționale doar în condițiile prevăzute la alin. (2).

Art. 4. -
(1) Se interzice sponsorizarea pentru produsele din tutun a evenimentelor ori activitatilor care au efecte
transfrontiere sau care implica ori au loc in cel putin doua state membre ale Uniunii Europene, dintre
care unul este Romania.
(2) Se interzice distribuirea gratuita a produselor din tutun in contextul sponsorizarii evenimentelor
prevazute la alin. (1), avand ca scop ori ca efect direct sau indirect promovarea produselor din tutun.
(3) Se interzice distribuirea gratuită a produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani.
(4) Se interzice sponsorizarea pentru produse din tutun a evenimentelor și activităților destinate tinerilor
cu vârsta sub 18 ani.
(5) Se interzice sponsorizarea pentru produse din tutun a oricăror evenimente sau activități care se
desfășoară în unitățile medicale ori în unitățile de învățământ medico-farmaceutic.
Art 4^1 Pentru publicitatea produselor din tutun prin intermediul serviciilor de radiodifuziune și pentru
sponsorizarea programelor de radiodifuziune se aplică prevederile art. 30, respectiv art. 34 alin. (2) din
Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Constituie contravenție nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1), (4) și
(5) și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constituie contravenție nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) și (3) și se sancționează astfel:
a) persoanele juridice, cu amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b) persoanele fizice, cu amendă contravențională de la 500 lei la 1.000 lei.
(3) începând cu a doua abatere, încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) se sancționează cu amenda
contravențională prevăzută la alin. (1) și cu suspendarea temporară a activității de către instituțiile
competente.

Art. 6. -
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite in acest
sens din cadrul Ministerului Sanatatii si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, conform
prevederilor legale in vigoare.
(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute
la art. 5, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(3) Contraventiilor prevazute la art. 5 li se aplica dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 7. -
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 31 decembrie 2006.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 10 lit. b) din Legea nr. 148/2000 privind
publicitatea, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 8. - Prezenta lege transpune Directiva nr. 2003/33/CE privind armonizarea dispozitiilor legislative, de
reglementare sau administrative ale statelor membre cu privire la publicitatea si sponsorizarea pentru
produsele din tutun, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L152 din 20 iunie
2003, si unele dispozitii din Recomandarea nr. 2003/54/CE cu privire la prevenirea fumatului si la
initiativele de imbunatatire a controlului asupra tutunului, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L022 din 25 ianuarie 2003.

http://www.reuters.com/article/us-health-ecigarettes-britain-
idUSKCN0XO2UL?feedType=RSS&feedName=healthNews

Tigarile electronice au beneficii pentru sanatatea publica si ar trebui sa fie

promovate la scara larga pentru a ajuta fumatorii sa renunte la tutun, conform
unei declaratii facute la inceputul saptamanii de catre Institutul Britanic Royal
College of Physicians.

Intr-un raport intocmit pe marginea discutiilor ce au ca subiect impactul tigarilor electronice asupra
sanatatii, grupul de medici britanici a subliniat faptul ca fumatul tutunului este deopotriva adictiv si
letal, concluzionand ca tigarile electronice sunt o varianta mult mai putin daunatoare si mai sigura
pentru sanatate.
Tigarile electronice nu conduc la dorinta de a incerca tutunul si nu normalizeaza acest obicei,
aceste doua idei fiind subiectul celor mai disputate obiectii impotriva comercializarii tigarilor
electronice, vazute ca dispozitive care ar putea atrage copiii in capcana fumatului.
“Niciunul dintre aceste produse nu au atras noi fumatori in randul adultilor si nu au aratat o
crestere semnificativa a doritorilor de tutun din tinerilor nefumatori,” este mentionat in raportul
efectuat de catre grupul de medici britanici din cadrul Royal College of Physicians.
Tutunul ucide jumatate din numarul total al fumatorilor, plus cel putin alte 600 de mii de persoane
din randul nefumatorilor, din cauza fumatului pasiv. Aceste date arata ca avem de aface cu unul
dintre cele mai mari pericole din lume, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Multi experti din domeniul sanatatii publice sunt de parere ca tigarile electronice sunt o alternativa
buna la fumat, ce prezinta riscuri mult mai mici pentru sanatate, insa chiar si asa raman fara
raspuns multe intrebari privint utilizarea acestora pe o perioada lunga de timp.
“Spre deosebire de tutun, nicotina din tigarile electronice nu cauzeaza cancer, boli de inima si
plamani,” a declarat Linda Bauld, profesoara in cadrul Stirling University si directoarea UK Centre
for Tobacco and Alcohol Studies. “Ideal ar fi ca oamenii sa nu fumeze deloc, insa daca alternativa
pe care o aleg este fumatul tutunului, atunci oamenii ar trebui sa fie incurajati sa sa foloseasca
nicotina sub forma tigarilor electronice, o alternativa mai sigura pentru sanatate,” a adaugat
aceasta.

http://www.revista-
piata.ro/Care_sunt_marcile_de_tigari_preferate_de_romani_si_de_unde_sunt_achizitionate-
id7664.html

Cele mai frecvent cumparate brand-uri de tigari au fost, in 2011, Kent (33,8%), Marlboro (9,7%),
Winchester (8,2%), Viceroy (7,6%) si Winston (7,0%), potrivit studiului Global asupra Tutunului la
Adulti (GATS)*, realizat, in anul 2011, in Romania.

Acelasi studiu releva faptul ca cea mai comuna sursa de procurare a tigarilor a fost reprezentata de
magazine (84,3%), chioscuri (6,6%) si vanzatori ambulanti (3,5%). Foarte putini fumatori si-au
procurat tigarile de la alta persoana (2,7%) sau din alte surse (2,7%).

In medie, un fumator curent a cheltuit lunar 273,1 RON pentru procurarea tigarilor.

In ceea ce priveste publicitatea, 4 din 10 persoane (40,5%) au sesizat o forma de publicitate,

sponsorizare sau promovare a produselor din tutun. Barbatii (45,2%), cei din grupul de varsta 15-24
ani (58,8%) si cei din mediul urban (50,4%) au observat cu o mai mare probabilitate diverse tipuri de
publicitate, sponsorizare si promovare, comparativ cu femeile.

Global, cel mai mare procent dintre persoane au observat reclame in magazine unde se vand tigari
(26,7%), pe internet (6,8%) si pereti publici (4,9%).

Cei din mediul urban au fost mai expusi la publicitate la tutun, decat cei din rural pe internet (9,4%
vs. 3,6%). In functie de varsta, cei din grupul 15-24 ani au notat in proportie semnificativ mai mare
publicitate la tutun pe internet (16,9%) fata de cei de 25 ani si peste (5,0%). Procentul global al celor
care au notat sponsorizari ale unor evenimente sportive a fost de 5,0%.

Referitor la promovarea tigarilor cele mai comune au fost cadourile (8,1%), urmate de “promoterite”
(7,0%), itemi cu nume sau logo de brand (5,2%), esantioane gratuite (4,4%), reduceri de preturi
(4,0%), cupoane (4,0%) si promovare prin posta (1.2%).

Metodologia studiului

*Studiul Global asupra Tutunului la Adulti (GATS), condus in anul 2011 in Romania, a fost un studiu
de gospodarie reprezentativ la nivel national, al consumului de tutun de catre persoanele in varsta de
15 ani si mai mult.
Din cele 5.629 gospodarii esantionate, in 4.601 a fost completat interviul de gospodarie, ceea ce a
condus la o rata de raspuns la chestionarul de gospodarie de 89,9%. Rata de raspuns la chestionarul
de gospodarie a fost mai ridicata in mediul rural decat in cel urban (95,8%, respectiv 85,6%). Dintre
subiectii selectionati din locuintele care au completat screening-ul de gospodarie, 4.517 au completat
interviul individual, ceea ce a avut ca rezultat o rata de raspuns la nivel individual de 98.4%. Rata
totala de raspuns a fost 88.5%.

GATS Romania furnizeaza informatii despre consumul de tutun, renuntarea la fumat, fumatul pasiv,
aspecte economice, media si cunostinte, atitudini si perceptii referitoare la consumul de tutun.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fumat

În august 2011, numărul fumătorilor din întreaga lume era estimat la 1 miliard[3]. În afară de acest
tip de fumat activ, medicii constată existența și nocivitatea fumatului pasiv, care constă din
inhalarea involuntară a fumului de țigară de către persoane care se află în aceeași încăpere cu
fumători activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),
circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv, o treime din ei fiind copii care sunt
expuși fumului de țigară acasă.[4] Totodată, fumatul pasiv poate cauza pierderea auzului.[5]
În secolul XX, aproximativ 100 de milioane de oameni au murit din cauza tutunului[6]. Organizația
Mondială a Sănătății a declarat ziua de 31 mai "Ziua Mondială fără Tutun", în anul 1987, tocmai
pentru a-i face pe fumători să conștientizeze pericolul utilizării tutunului, nu numai pentru ei, ci și
pentru societatea în care trăiesc[6]. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile
pulmonare obstructive cronice (BPOC).
Tarul și cianidele sunt responsabile de producerea bronșitei și emfizemului, în principal prin
hipersecreția glandelor bronșice și blocarea acțiunii de epurare (curățare) ciliară.
Tusea și expectorația, dispneea (dificultatea în respirație), wheezing-ul (respirație zgomotoasă) și
durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale.
Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de țigări pe zi este de 20 de ori mai mare decât al
nefumătorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supraviețuirii pentru încă 5-10 ani a
fost apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1
litru) șansele de supraviețuire sunt de 1-3 ani.
Fumatul de țigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc cunoscut în apariția certă a
BPOC. Un studiu realizat printre bărbați cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și
nefumători de țigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent de alți
factori de risc, fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC
(cu 45% mai mare).
În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare și că există o
vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. În schimb răspunsul la medicația
bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului în BPOC are un pronunțat impact, scăzând
rata exacerbărilor severe și riscul complicațiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este
benefic în orice moment al evoluției bolii crescând calitatea vieții pacienților și reducând
mortalitatea datorată BPOC.
Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului în copilărie și, posibil, în
debutul astmului la adult. Este știut că fumatul crește numărul celulelor inflamatorii prin
mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor
celulare, intensificarea anumitor funcții celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori.
Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronșic au un risc crescut al mortalității
prin această boală comparativ cu bărbații. Coexistența bolilor ischemice cardio-vasculare ar
favoriza aceasta.[7]
Conform celor mai recente statistici, în România fumatul omoară 33.000 de persoane pe an. Peste
70% dintre aceștia mor între 35 și 69 de ani.[11]

În scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului, în România fumatul este interzis în spații închise de
la locul de muncă. În spațiile publice închise, fumatul este permis numai în camere special amenajate
pentru fumat, cu respectarea unor condiții obligatorii. Se interzice comercializarea produselor din
tutun în unitățile economice situate în incinta și la o distanță mai mică de 50 metri față de orice
punct de acces în spitale și unități de învățământ, cu excepția unităților de învățământ superior.
Există obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări un avertisment și o fotografie color sau altă
ilustrație care ilustrează consecințele fumatului asupra sănătății.[12] De asemenea, se interzice orice
publicitate pentru produsele din tutun prin orice formă de comunicare comercială care are ca scop
sau ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun sau a fumatului.[13]

Sistemul de sănătate a plătit, în 2012, 1,2 miliarde de lei pentru tratarea unor boli cauzate strict de
fumat, din 4,3 miliarde de lei pentru tratarea bolilor asociate fumatului.[14]

La sfârșitul lui 2015 a fost inițiată de Ministerul Sănătății și e susținut de mai multe organizații cu
activitate în domeniul sănătății și de unele ONGuri, o lege care interzice fumatul în toate spațiile
publice închise din România, indiferent de destinația lor, precum și în parcuri și locuri de joacă.
Contestația la această lege fusese depusă în decembrie 2015 de senatori din mai multe grupuri
parlamentare. În 27 ianuarie 2016 Curtea Constituțională a validat definitiv legea antifumat. [15][16]

Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat în 29 ianuarie 2016, decretul pentru promulgarea
Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea
efectelor consumului produselor din tutun.[17][18]

Autoritățile au pus la punct o strategie prin care fumatul în România să fie limitat aproape complet în
următorii 20 de ani.[19] Prin această strategie se dorește ca în anul 2035, ținta asumată de Ministerul
Sănătății, România să aibă prima generație de tineri nefumători

http://www.snspms.ro/UserFiles/File/ph_press/php_ps_edsan.pdf
MARKETING DIRECT
de Wolf R. Hirschmann

Forme de promovare a produselor

Promovarea produselor se face folosind diverse metode şi forme, care se integrează la
nivelul unei firme în mixul promoţional. Cele mai importante forme ale acestui mix promoţional
sunt: publicitatea, stimularea sau promovarea vânzărilor, relaţiile publice, vânzarea personală,
marca, târgurile şi expoziţiile.
Publicitatea. Publicitatea este o formă de comunicare impersonală care are drept scop
informarea pieţei în legătură cu activităţile firmei sau cu bunurile şi serviciile acesteea, precum şi
influenţarea clienţilor să cumpere. Cu alte cuvinte, publicitatea are un rol de informare focalizată
pe anumite produse şi servicii şi de stimulare a cumpărării lor de către clienţi. Deşi mesajele
transmise prin publicitate vizează anumite categorii ţintă de clienţi, în practică este greu de ştiut în
ce măsură aceste mesaje şi-au atins scopul. De aceea, prin publicitate, mesajele se transmit în mod
repetat pentru a se crea o redundanţă necesară. Natura publică a publicităţii comerciale îi conferă
acesteea un fel de legitimitate în privinţa produsului. Capacitatea de pătrundere a ei depinde de
timpul sau spaţiul alocat mesajului şi de repetabilitatea lui. Totodată, clientul află în mod indirect
cât de mare este firma, ştiut fiind faptul că numai firmele mari îşi pot permite bugete mari pentru
publicitate. Din punct de vedere al comunicării, publicitatea este un proces unidirecţional sau, mai
bine zis, un monolog. Clientul este un receptor pasiv şi poate decide dacă să-i acorde sau nu
atenţie. Publicitatea comercială poate fi utilizată pentru a i se crea unui produs o imagine durabilă
în timp, aşa cum s-a întâmplat cu coca-cola sau pentru a declanşa o vânzare rapidă. În general, se
consideră că publicitatea îndeplineşte următoarele funcţii:
- Funcţia de informare, care constă în aducerea la cunoştinţa clienţilor potenţiali a elementelor
informaţionale necesare despre firmă, produsele şi serviciile sale.
- Funcţia economică, prin care publicitatea influenţează decizia consumatorilor sub aspectul
raportului între costuri şi avantajele funcţionale ale produselor.
- Funcţia de influenţare, care vizează atragerea consumatorilor către un anumit produs sau o
marcă şi către un anumit moment de efectuare a cumpărăturilor.
- Funcţia de reamintire, care urmăreşte să menţină pe termen cât mai lung interesul publicului
pentru produs, marcă sau firmă.
Firmele care intenţionează să îşi promoveze produsele şi serviciile apelează la firme de
publicitate specializate, care construiesc mesajele şi contextele publicitare astfel ca ele să aibă un
impact cât mai puternic asupra clienţilor potenţiali. Cel mai întâlnit mesaj publicitar
este reclama, care reprezintă unul sau mai multe personaje folosind cu succes produsul considerat.
Pentru a crea un impact mai puternic asupra potenţialilor cumpărători, se apelează deseori la
celebrităţi care să prezinte produsul respectiv. Prin aceasta se foloseşte principiul psihologic de
transfer a imaginii de celebritate asupra produsului şi firmei producătoare. De asemenea, reclama
se foloseşte de un ambient muzical cunoscut, care să creeze o stare emoţională favorabilă
receptării mesajului.
Promovarea vânzărilor. Este o metodă cu efect pe termen scurt, dar de o mare intensitate. Ea
se realizează pintr-o diversitate de instrumente, cum ar fi: cupoane, concursuri, reduceri de
preţuri, oferte speciale, cadouri, etc. Prin promovarea vânzărilor se urmăreşte captarea atenţiei
cumpărătorilor şi inducerea ideii de câştig prin cumpărarea produselor considerate, în momentele
respective. Spre deosebire de publicitate, care este o formă pasivă de promovare a produselor,
promovarea vânzărilor este o formă activă deoarece îi transformă pe cumpărătorii potenţiali în
actori. În acest caz, o serie de cumpărători sunt câştigătorii unor reduceri de preţuri sau a unor
cadouri şi prin aceasta ei devin modele de decizie de cumpărare pentru ceilalţi clienţi. În acest caz,
promovarea vânzărilor exprimă o invitaţie directă de a cumpăra produsul pe loc, contextul fiind
favorabil fie printr-o reducere spectaculoasă de preţ, fie printr-o demonstraţie atrăgătoare făcută
cu noul produs.
Promovarea vânzărilor poate stimula cinci tipuri de reacţii din partea clienţilor: creşterea
interesului de a se informa, încercarea de produse, revenirea la cumpărături, creşterea traficului şi
creşterea frecvenţei de a veni la cumpărături. Creşterea interesului de a se informa poate fi
stimulată prin oferirea de materiale gratuite care să conţină date atractive funcţionale şi de preţ
despre o serie de produse sau prin lansarea directă şi prin presă a unor chestionare simple, prin
care clienţii pot solicita informaţii suplimentare. Aceste activităţi trebuie corelate şi cu cele de
reclamă, pentru a se crea efecte multiple şi eventual sinergetice.
Încercarea produselor constituie o experienţă directă foarte atrăgătoare pentru mulţi clienţi.
În ultimă instanţă, experienţa directă poate fi mai eficientă decât cea mediată. Marketerii vor
proiecta aceste încercări pentru produsele mai ieftine, care pot fi testate uşor, direct în magazine.
De exemplu, clienţii sunt invitaţi să guste porţii mici din diverse produse alimentare noi
(brânzeturi, cafea, dulciuri, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice, etc.). Pentru alte tipuri de
produse se pot organiza demonstraţii de folosire a produselor respective (televizoare, camere
video, calculatoare, aspiratoare de praf, etc). Rezultatele acestor testări pot constitui argumente
raţionale sau emoţionale suficient de puternice pentru unii cumpărători. Încurajarea clienţilor de a
reveni la cumpărături constituie un proces iterativ, care poate conduce la fidelizarea lor. Această
încurajare se face prin oferirea unor beneficii sub forma unor cupoane de reducere a preţului sau a
unor carduri de fidelitate, cu o serie de avantaje pentru clienţi.
Creşterea traficului spre magazin se poate face prin organizarea unor evenimente atractive
în magazin sau în apropierea lui. De exemplu, la o librărie se pot face lansări de cărţi cu prezentări
din partea unor cunoscuţi critici literari, urmate de un dialog cu autorii şi încheiind cu oferirea de
autografe din partea autorilor. Creşterea vânzărilor urmăreşte două tipuri de obiective: creşterea
cantităţilor cumpărate din acelaşi produs la o singură venire în magazin şi creşterea numărului de
vizite la acelaşi magazin. În primul caz, ideea de bază este de a-l determina pe client să cumpere
mai mult decât ar avea el nevoie pentru perioada imediat următoare, prin oferirea produslui dorit
în pachete supradimensionate, la preţuri convenabile. Clientul cumpără astfel un surplus de
produse, pe care le stochează. Prin aceast mecanism, clientul îşi pierde interesul imediat pentru
alte produse similare concurente.
Un impact important îl au evenimentele de promovare a vânzărilor direct în magazine, prin
reduceri instantanee de preţuri pentru o parte dintre cei prezenţi sau oferirea unor cadouri la
cumpărarea produselor. În ultima vreme un accent deosebit se pune pe creşterea fidelităţii
cumpărătorilor faţă de o anumită marcă de produse sau o anumită firmă, fapt pentru care s-au
iniţiat o serie de premii de fidelitate şi modalităţi creative de oferire a lor.
Relaţii publice. În această categorie intră toate activităţile pe care organizaţia le desfăşoară
cu scopul de a comunica cu publicul vizat. Se poate spune că folosirea relaţiilor publice constituie
o metodă de promovare în masă a produselor, care are ca obiectiv specific crearea unei imagini
favorabile pentru firmă şi produsele sale. Relaţiile publice pot avea un impact important asupra
gradului de informare a opiniei publice, în condiţiile în care costurile totale pot fi mai mici decât
cele ale publicităţii.
Relaţiile publice conţin relaţiile cu presa şi cu o serie de instituţii ale statului implicate în
special în promovarea unor documente legislative favorabile. Manifestarea concretă a relaţiilor
publice îmbracă diverse forme şi modalităţi. Cele mai frecvent folosite sunt confecţionarea şi
lansarea oficială a ştirilor, care trebuie să contribuie la imaginea favorabilă a firmei şi produselor.
De asemenea, se folosesc prezentările saudiscursurile preşedinţilor sau directorilor de firme în
cadrul unor conferinţe de presă sau a unor evenimente la care aceştia sunt invitaţi să participe. În
spectrul relaţiilor publice ăntră şi sponsorizarea, care poate fi fructificată cu multă abilitate de
către firmă.
Vânzarea personală. În anumite etape ale procesului de cumpărare, în special în etapa de
formare a preferinţelor cumpărătorilor pentru anumite produse, vânzarea personală poate fi o
modalitate de impact pentru promovarea vânzărilor. Această metodă are avantajul contactului
direct dintre vânzător şi potenţielii cumpărători. Un vânzător cu talent şi bine pregătit poate fi un
actor excelent şi poate convinge atât la nivel cognitiv cât şi emoţional asupra avantajelor
produsului prezentat. În elaborarea strategiilor de vânzare personală trebuie să se ţină cont de
următoarele elemente de bază: definirea obiectivelor pentru vânzarea personală, analiza mărimii
forţei de vânzare, proiectarea teritorială a anvergurii procesului de vânzare personală, analiza
structurii forţei de vânzare, recrutarea şi selecţia celor care vor realiza vânzarea directă, instruirea
vânzătorilor, stabilirea modului de retribuire a lor, stabilirea mecanismului de supervizare a
activităţii vânzătorilor, evaluarea rezultatelor.
În cadrul vânzării personale, accentul se poate pune pe procesul de vânzare sau pe client. În
primul caz, vânzătorii sunt pregătiţi pentru a realiza demonstraţii spectaculoase cu produsul
considerat şi de a evidenţia superioritatea funcţională a produsului respectiv faţă de produse
similare aflate pe piaţă. Rezultatul acestui demers trebuie să fie convingerea clientului că ar fi în
interesul lui să achiziţioneze produsul respectiv, chiar dacă nu se gândise până atunci la aşa ceva.
În cel de-al doilea caz, vânzătorul încearcă să identifice o serie de probleme cu care se confruntă
clientul şi să îi sugereze cum poate să le soluţioneze prin achiziţionarea produselor pe care el le
promovează. Aceasta este o metodă mai dificilă, dar mai eficientă, deoarece se centrează de la
început pe nevoile cumpărătorului.
Târguri şi expoziţii. Târgurile şi expoziţiile reprezintă manifestări promoţionale complexe
unde se pot reuni toate formele promoţionale prezentate anterior. Ele se caracterizează prin
concentrarea într-un spaţiu limitat şi pentru o durată limitată de timp a unui număr foarte mare de
firme, care îşi promovează produsele şi serviciile. Târgurile şi expoziţiile oferă posibilităţi mari
pentru cercetarea pieţei şi cunoaşterea concurenţei. De asemenea, ele oferă un loc propice pentru
negocieri şi contractări. Participând la ele, firmele pot descoperi noi posibilităţi pentru
îmbunătăţirea canalelor de distribuţie.