Mănăstirea Putna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai
importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost Mănăstirea Putna
supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” Mihai
( Eminescu).

Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul

Suceava, în Bucovina. Mănăstirea a fost un important centru cultural;
aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase.
Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise,
obiecte de cult, icoane etc.

Cuprins Complexul mănăstirii Putna

Informații generale
Istoric Confesiune ortodoxă
Arhitectura Hram Adormirea Maicii Domnului
Tip călugări
Monument istoric
Localizare
Imagini Țara România
Vezi și Localitate Putna, județul Suceava
Note Ctitor Ștefan cel Mare
Lectură suplimentară Istoric
Data începerii secolul XV
Legături externe
Sfințire 1469
Monument istoric
Clasificare
Istoric Cod LMI SV-II-a-A-05595
Prezență online
Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui http://www.putna.ro
Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și Modifică date / text
s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind
de față întreg clerul moldovenesc”.[1] Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul
mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în1481.

Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Vasile Lupu
în 1653, continuate de Gheorghe Ștefan (1653-1658) și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija, în 1662.[2] Mănăstirea a fost
restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile
arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975.

Arhitectura
Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema
Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și
stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună
cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această
construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este situat și
„Turnul clopotniței” construit în anul1882.

Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu hramul Sfinții

Apostoli Petru și Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul
1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739.
A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a
fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și
Gavril Moroșan, stareț fiind ArhimandritulIachint Unciuleac.

Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988
pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de către
patriarhul Teoctist Arăpașu în timpul arhipăstoririi sale ca mitropolit al Moldovei.

Singura clădire rămasă din vremea Sfântului Voievod Ștefan este Turnul Tezaurului a cărui construcție a fost terminată în anul 1481.
În el au fost adăpostite, în vremi de tulburare, odoarele acestui sfânt lăcaș.

Biserica originală a suferit mari modificări în perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile arhitectonice inițiale specifice stilului
moldovenesc, fiind alcătuită din cinci încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. Se regăsesc astfel reunite elemente de
arhitectură bizantine, gotice și renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele două uși laterale ale pridvorului, încadrate cu
portaluri de piatră. Ușa masivă prin care se trece din pridvor în pronaos are la partea superioară o pisanie care amintește de lucrările
de reconstrucție ce au avut loc în timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnița)
trecerea către naos se face printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele desparțitor specific liniei
arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce se
regăsește și în ornamentația interioară.

Monument istoric
Mănăstirea Putna este inclusă înLista monumentelor istorice din România, având codul de clasificarecod LMI SV-II-a-A-05595. [3]

Imagini
Putna - Biserica veche Mânăstirea Putna Lespedea mormântului Mânăstirea Putna
lui Ştefan cel Mare

Mânăstirea Putna Mânăstirea Putna Mânăstirea Putna Mânăstirea Putna

Pictura murala pronaos Pictură murală gropniţă - Pictura murală a turlei - Mormântul lui Ştefan cel
(bolta) - biserica biserica Mânăstirii Putna biserica Mânăstirii Putna Mare de la Putna şi al
Mânăstirii Putna Mariei Voichiţa (Maria
Voichiţa - a treia soţie a
lui Ştefan cel Mare)

Mormântul Mariei de Bustul lui Mihai Detaliu pictură (pridvor) Detaliu pictură interioară
Mangop (Maria din Eminescu din incinta
Mangop - a doua soţie a mănăstirii
lui Ştefan cel Mare) şi a
fiilor lor: Bogdan şi Petru
Turnul-clopotniță Turnul Tezaurului Turnul porții Casa domnească

Clopotele Mănăstirii
Putna

Vezi și
Biserica de lemn din Putna
Putna, Suceava
Buzduganul cu trei peceți(film din 1977)

Note
1. ^ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor
, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii
de Munte, 1908, p. 54.
2. ^ Despre Mănăstirea Putna(http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-putna-67958.html),
crestinortodox.ro
3. ^ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România(http://www.cultura.ro/page/17), accesat 28 decembrie 2013

Lectură suplimentară
Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna, V
olume 1, Sfânta Mănăstire Putna, 2007

Legături externe
Putna
Mănăstirea Putna - Prezentare, galerie foto, căi de acces
Tur virtual 360o Manastirea Putna - format din două panorame virtuale
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna pe DescoperaRomania.eu
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna - Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Putna - ghid turistic
Manastirea Putna, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
Panteon creștin - Putna, 7 iulie 2004, Revista Magazin
 "In fata mortii am strigat-o pe Maica Domnului!", 29 martie 2004, Jurnalul Național
Sfinții de la Putna, 17 iulie 2006, Costin Anghel,Jurnalul Național
Frescele lui Stefan sau comorile Sucevei, 13 iulie 2004, Florina Zăinescu,Jurnalul Național
Ce se păstrează la Putna din vremea lui Ștefan? , 27 noiembrie 2011, Daniela Cârlea Șontică,Ziarul Lumina
Pelerin spre casa de veci a Sfântului Ștefan cel Mare , 30 iunie 2007, Arhim. Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
Mănăstirea Putna în perioada interbelică, 11 aprilie 2012, Adrian Nicolae Petcu,Ziarul Lumina
Mormintele voievodale de la Putna, 9 octombrie 2007, Epifanie Norocel,CrestinOrtodox.ro
Cum a fost salvata Manastirea Putna in 1940, Florian Bichir, Lumea credinței - anul III, nr. 4(21)
La Putna sfanta si voievodala, 6 iunie 2008, Adrian Bucurescu,România liberă
Imagini

Galerie Foto - Mănăstirea Putna

Video

Prezentare Mănăstirea Putna - Documentar video

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mănăstirea_Putna&oldid=12135553

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 29 martie 2018, ora 17:31.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.