Situaţia românilor din Timoc din 1989 şi până astăzi

Abstract

Articolul ştiinţific doreşte să reliefeze contextul în care minorităţii române din

Serbia îi este grav încălcat drepturi elementare ce definesc o ţară democratică şi

problemele de integrare socială cu care aceştia se confruntă la nivelul regiunii Valea

Timocului, cât şi alterarea tradiţiilor şi chiar înlăturarea acestora.

Introducere

Timocul este o regiune ce se situează în nordul peninsulei Balcanice, la graniţa

sud-vestică a României, cu o populaţie de peste 700.000 de locuitori, majoritatea

populaţiei este oficial de etnie sârbă, dar există şi un grup de minoritari români ce au fost

împărţiţi de către guvernul sârbesc în statisticile oficiale în vlahi şi români. Aceştia

numără peste 35.000 de persoane, conform recensământului din 2011. Oamenii de

ştiinţă, lingviştii împreună cu organizaţiile româneşti din estul Serbiei estimează că ar

exista circa 250.000 de români.

Politica guvernului sârb comite o segregaţie între românii din Voivodina şi cei din Timoc.

Prin declaraţiile oficiale ale guvernului de la Belgrad se recunoaşte faptul că membri ai

acestei comunităţi vlahice au trăsături şi caracteristici asemănătoare cu cele româneşti, iar

limba şi tradiţiile tind spre varianta originii româneşti a acestora. În unele zone locuite de
români au fost aduşi şi instalaţi sârbi din fostele provincii iugoslave, schimbând raportul

etnologic al zonei, în defavoarea românilor.

Anii 90’ – tulburi pentru minoritatea română Timoceană.

Atât Serbia cât şi România îi trata cu dispreţ, astfel dându-le ocazia sârbilor de a-

şi impune politici ce contravin oricărui stat democratic, îngrădindu-le drepturi precum cel

de a învăţa şi vorbi în limba natală, în lăcaşele de cult le era interzis dreptul de a predica

şi se ruga în română, deşi atât sărbii cât şi românii sunt ortodocşi.

Întărirea relaţiei româno-sârbeşti. Guvernul de la Bucureşti îşi apără românii.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană se reiau discuţiile pentru ca

statul român să poată proteja comunităţile din diaspora.

După ce autorităţile sârbeşti au rezistat presiunilor diplomatice pe care România

le-a de făcut în vederea deschiderii unui consulat, în anul 2009 la acea vreme, senatorul

Titus Corlăţean, Preşedintele Comisie de Politică Externă a Senatului a făcut o vizită

românilor din Timoc, promiţându-le că va face toate demersurile pentru ca statul român

să-i ajute. Acesta declara că va aduce în atenţia guvernului de la Bucureşti deschiderea

unui consulat român în Valea Timocului, la Zaicear sau în altă localitate. Mai menţiona

faptul că sârbii recunosc doar parţial identitatea românilor din Timoc.

 Iniţiativa deschiderii unei noi misiuni diplomatice pe pământ sârbesc, într-o zonă

populată de peste 300.000 de români, este urmare a întâlnirilor pe care deputatul PDL

William Brînză, preşedintele Diaspora, le-a avut, la sfârşitul anului 2011, cu ministrul de

externe al Serbiei şi cu preşedintele Parlamentului din ţara vecină.

Începând cu anul 2012, românii din Serbia care locuiesc în Valea Timocului pot

cere sprijin diplomatic şi de la reprezentanţii noului consulat general care va înfiinţat la

Zaicear.

Serbia acceptă consulat al României în Timoc. Gestul Serbiei poate fi unul de

deschiderere sinceră către o rezolvare totală a problematicii românilor/vlahilor din Timoc

sau poate fi doar o mişcare tactică care să însemne doar un gest singular ce ar trebui să

convingă România de bunele intenţii ale Belgradului.

Presiunile României au blocat negocierile Serbiei cu UE

Înainte de a primi statutul de stat candidat la Uniunea Europeană, Serbia a fost

nevoită să clarifice problema minorităţii române de pe teritoriul său. La 28 februarie

2012, România bloca negocierile Belgradului la Consiliul Afacerilor Generale de la

Bruxelles, cerând garanţii pentru respectarea drepturilor comunităţii române din Serbia.

La 1 martie 2012, era semnat un protocol privind statutul minorităţilor din România şi

Serbia, după ce oficialii români impuseseră această cerinţă. Una dintre fazele-cheie ale

documentului a fost legată de denumirea etnicilor români. „ Belgradul îi recunoaşte ca

români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi

români sau vlahi“, se arată în textul protocolului. România a obţinut şi asigurări din

partea Comisiei Europene că progresele Serbiei în domeniul minorităţilor naţionale vor fi

atent monitorizate.
 Anul 2013 – un pas important pentru conservarea limbii române în Serbia

Primele cursuri oficiale de limba română în localităţile Zaicear, Bor şi Negotin

sub directa coordonare a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române

(CNMNR) din Serbia.

Secretarul acestei entităţi culturale reprezentative pentru etnicii români din acest

spaţiu, Marcel Drăgan, a declarat că pentru prima oară, după aproape 200 de ani, în

Timoc “a sunat clopoţelul”, cursurile organizându-se într-un număr de 13 unităţi şcolare

şi fiind frecventate de 395 de elevi care şi-au exprimat interesul pentru învăţarea limbii

materne.

2050, anul în care vor dispărea românii din Voivodina

Previziunea bazată pe un calcul matematic, lansată în anul 2006 şi

care a fost verificată la recensământul din 2011. Recensământul din Serbia

din anul 2011 a găsit în provincia Voivodina un număr de 25.410 români, iar

în regiunea Timoc numărul acestora se va reduce la jumătate.

Concluzii
 Statul român prin guvern trebuie să implimenteze politici pentru a

proteja drepturile tuturor românilor din interior şi exteriorul ţării. Ne afl ăm

într-un moment critic în care identitatea românească din diaspora este pe

punctul de a-şi pierde din substanţă. Promovarea valorilor şi tradiţiilor

româneşti trebuie să reprezinte un deziderat atât pentru statul român cât

şi pentru orice cetăţean născut în interiorul acestei ţări.

Bibliografie

- CONSTANTE Constantin , (1877-1964) Românii din Timoc culegere de

izvoare, Bucuresti, Tipografia Bucovina I. E. Toroutiu, 1944

- Alexandru Metea şi Cosmina Todoca, Timoc. Studii şi articole,, Prefaţă

de Otilia Hedeşan, editurile Marineasa, din Timişoara şi Martor, editura

a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti

- BUCUŢA Emanoil , (1887-1946) Românii dintre Vidin şi Timoc, Bucureşti,

Tipografia cartea românească, 1923

- Cum să furi o identitate: românii din Timoc, filmedocumentare.com

- MAE.RO