Aplicaţie – serii cronologice afectate de sezonalitate

Considerăm seria cronologică privind sosirile trimestriale de turişti la hotelul “Creasta” dintr-o
zona montană, in perioada 2005-2007:
Numărul turiştilor cazaţi
Anul
I II III IV
2005 940 650 1934 1360
2006 952 706 2072 1406
2007 992 734 2088 1478

Perioada
Anul Trimestrul yt
t
I 1 y1 =940
II 2 y 2 =650
y 3 =193
2005 III 3
4
y 4 =136
IV 4
0
I 5 y 5 =952
II 6 y 6 =706
y 7 =207
2006 III 7
2
y 8 =140
IV 8
6
I 9 y 9 =992
II 10 y10 =734
y11 =208
2007 III 11
8
y12 =147
IV 12
8

1
 Atunci când seria cronologică prezintă fluctuaţii regulate (sezoniere sau ciclice), componenta
trend a unei serii cronologice se estimează prin metoda mediilor mobile (MM), pentru a netezi evoluţia
fenomenului. Trendul se determină sub forma unor medii, calculate din atâţia termeni (p), la câţi se
manifestă o oscilaţie completă. Mediile se numesc mobile sau glisante, deoarece în calculul unei astfel
de medii, se lasă în afară primul termen al mediei anterioare şi se introduce următorul termen.
Se observă că o oscilaţie completă se realizează într-un număr de 4 perioade (trimestre), atunci
trendul va fi determinat prin metoda mediilor mobile din patru termeni, valorile y t ale seriei
cronologice modificându-se după formula:
0.5  y t  2  y t 1  y t  y t 1  0.5  y t  2
y tT ( MM )  , t  2,3,..., n  2
4

Perioada 0.5  yt  2  yt 1  yt  yt 1  0.5  yt  2

Anul Trimestrul yt ytT ( MM ) 
t 4
I 1 y1 =940 *
II 2 y 2 =650 *
y 3 =193 0.5  y1  y 2  y 3  y 4  0.5  y 5
2005 III 3 y 3T ( MM )  =1222,5
4 4
y 4 =136 0.5  y 2  y 3  y 4  y 5  0.5  y 6
IV 4 y 4T ( MM )  =1231
0 4
0.5  y 3  y 4  y 5  y 6  0.5  y 7
I 5 y 5 =952 y 5T ( MM )  =1255,25
4
II 6 y 6 =706 y 6T ( MM ) =1278,25
2006 y 7 =207
III 7 y 7T ( MM ) =1289
2
y 8 =140
IV 8 y 8T ( MM ) =1297,5
6
2007 I 9 y 9 =992 y 9T ( MM ) =1303

2
 y10 =73 0.5  y8  y9  y10  y11  0.5  y12
II 10 y10T ( MM )  =1314
4 4
y11 =208
III 11 *
8
y12 =14
IV 12 *
78

Pentru a măsura efectul sezonier, vom determina devieri (abateri) sezoniere (pentru modelul
aditiv al unei serii cronologice) sau indici de sezonalitate (pentru modelul multiplicativ al unei serii
cronologice.
Devierile sezoniere măsoară, în medie, abaterile fiecărui sezon de la trend, iau valori pozitive şi
negative, astfel încât suma devierilor sezoniere, pentru toate sezoanele, să fie egală cu zero.
Indicii de sezonalitate măsoară, în medie, de câte ori se abate variabila, în fiecare sezon, de la
trend, iau valori supraunitare sau subunitare, astfel încât produsul lor să fie egal cu 1.

Pentru determinarea abaterilor sezoniere se parcurg următorii paşi:

Pasul 1. Se elimină din valorile observate ( y t ) componenta de trend ( y tT ) determinată prin MM, adică
se elimină y tT ( MM ) :
y t  y tT  y tS  y tR , t  1,2,..., n
(modelul aditiv pentru o serie cronologică)

 y t  y tT  y tS  y tR , t  1,2,..., n

Pasul 2. Pentru fiecare sezon (trimestru) se calculează media valorilor obţinute la Pasul 1 (prin calculul
mediei se înlătură cea mai mare parte din variaţiile reziduale).

Pasul 3. Mediile se vor ajusta astfel încât suma lor să fie egală cu 0, adică se calculează abaterile
sezoniere corectate, ce reprezintă componenta sezonieră a seriei cronologice.

3
 yt y tT ( MM ) y t  y tT ( MM )
Anul Trimestrul Perioada t
I 1 y1 =940 * *
II 2 y 2 =650 * *
1998
III 3 y 3 =1934 y 3T ( MM ) =1222,5 y 3  y 3T ( MM ) =711,5
IV 4 y 4 =1360 y 4T ( MM ) =1231 y 4  y 4T ( MM ) =129
y 5T ( MM ) =1255,2
I 5 y 5 =952 y 5  y 5T ( MM ) =-303,25
5
y 6T ( MM ) =1278,2
1999 II 6 y 6 =706 y 6  y 6T ( MM ) =-572,25
5
III 7 y 7 =2072 y 7T ( MM ) =1289 y 7  y 7T ( MM ) =783
IV 8 y 8 =1406 y 8T ( MM ) =1297,5 y 8  y 8T ( MM ) =108,5
I 9 y 9 =992 y 9T ( MM ) =1303 y 9  y 9T ( MM ) =-311
II 10 y10 =734 y10T ( MM ) =1314 y10  y10T ( MM ) =-580
2000
III 11 y11 =2088 * *
IV 12 y12 =1478 * *

4
 Anul I II III IV
y 3  y 3T ( MM ) =711,
2005 * * y 4  y 4T ( MM ) =129
5

y 5  y 5T ( MM ) =- y 6  y 6T ( MM ) =- y 8  y 8T ( MM ) =108,
2006 y 7  y 7T ( MM ) =783
303,25 572,25 5

2007 y 9  y 9T ( MM ) =-311 y10  y10T ( MM ) =-580 * *

Mediile pe Suma devierilor Media devierilor

trimestru
  303,25    311 
  572,25    580 
711,5  783

129  108,5
 (abaterilor ) sezoniere= sezoniere este
(Abaterile 2 2 2 2  22,667
S 
Sezoniere = -307,125 = -576,125 = 747,25 = 118,75 =Suma mediilor= 4
brute) = -22,667≠0 = -5,667
Abaterile y S I  307,125  S y S II  576,125  S y S III  747,25  S y S IV  118,75  S Suma abaterilor
sezoniere
=-302,8125 =-571,8125 =751,5625 =123,0625 sezoniere corectate = 0
corectate

Abaterile sezoniere în trimestrele I şi II sunt negative (niveluri sub trend), iar abaterile sezoniere pentru trimestrele III şi iV sunt pozitive
(vârfuri de activitate).
Rezultatele arată că factorul sezonier deviază numărul de turişti ce se cazează la hotelul „Creasta” astfel:
- în trimestrul I cu 302,8125 ≈ 303 turişti sub linia de trend,
- în trimestrul II cu 571,8125 ≈ 572 turişti sub linia de trend,
- în trimestul III cu 751,5625 ≈ 752 turişti peste trend,
- în trimestrul IV cu 123,0625 ≈ 123 turişti peste trend.

Componenta sezoniera ytS este data de

 
  302,8125  y S I , pentru t  1, 5, 9  Trimestrul I al fiecarui an) 
 
 571,8125  y , pentru t  2, 6, 10  Trimestrul II al fiecarui an 
 S II
y tS  
 
 751,5625  y S III , pentru t  3, 7, 11  Trimestrul III al fiecarui an 
 
123,0625  y S IV , pentru t  4, 8, 12  Trimestrul IV al fiecarui an 

Observatie: y S I  y S II  y S III  y S IV  0 .

5
6
 Previzionarea fenomenelor afectate de sezonalitate

În cazul fenomenelor afectate de sezonalitate, nivelurile previzionate, pentru tendinţa pe termen

lung pe sezoane, trebuie corectate cu factorul sezonier.
După determinarea abaterilor sezoniere, se parcurg următorii paşi în vederea previzionării:

Pasul 1. Se determină seria desezonalizată prin eliminarea componentei sezoniere y tS din valorile ,
adică se calculează: y t  y tS , t  1, n ,
ce reprezintă termenii seriei desezonalitate.

Pasul 2. Se determină trendul  ŷ t  al seriei desezonalizate prin metoda analitică, de regulă. Unul dintre
cele mai utilizate este trendul linear:
Trend  yt  ytS   yˆ t  a  b  t .

Pasul 3. Se previzionează componenta de trend astfel determinată pentru perioadele viitoare:

yˆ n 1 , yˆ n  2 , yˆ n 3 , yˆ n  4

Pasul 4. Se adună valorile previzionate pe sezoane de la pasul anterior cu abaterile sezoniere, pentru a
obţine previziunea finală:
y n 1 previzionat   yˆ n 1  y S I ,
y n  2  previzionat   yˆ n 2  y S II ,
y n 3  previzionat   yˆ n 3  y S III ,
y n  4  previziona t   yˆ n  4  y S IV .

În exemplul considerat, pe baza datelor trimestriale din perioada 2005-2007,

t  1, n, n  12 trimestre , privind numărul de turişti cazaţi la hotelul „Creasta”, s-au calculat termenii
seriei desezonalizate y t  ytS , t  1, n , iar apoi, pentru seria desezonalizată s-a determinat componenta
trend folosind metoda analitică - trendul linear:
Trend  yt  ytS   yˆ t  a  b  t .
Coeficienţii a şi b reprezintă soluţia sistemului de ecuaţii normale:
 n n
n  a  b   t    yt  ytS 
t 1 t 1
 n n n
,
a   t  b   t 2   t   y  y 
 t 1 t 1 t 1 t tS
n n   n  1 n n   n  1   2n  1
unde  t  1  2  ...  n  si  t 2  12  2 2  ...  n 2  .
t 1 2 t 1 6

Atunci, sistemul ecuatiilor normale este:

 12  a  b  78  15312

a  78  b  650  101300,5
cu soluţia a=1195,43 şi b=12,40,

7
deci trendul seriei desezonalizate este Trend  yt  ytS   yˆ t  1195,43  12,40  t .
Calculele intermediare sunt prezentate în tabelul următor:

y tS y t  y tS
Anul
Tri- Perioada yt
(componenta (seria t   y t  y tS  t2
mestrul t
sezoniera) desezonalizata)

y1S =-
I 1 y1 =940 y1  y1S  1242,8125 1242,8125 1
302,8125

y 2 S =-
II 2 y 2 =650 y 2  y 2 S  1221,8125 2443,625 4
2005 571,8125

III 3 y 3 =1934 y 3 S =751,5625 y 3  y 3 S  1182,4375 3547,3125 9

IV 4 y 4 =1360 y 4 S =123,0625 1236,9375 4947,75 16

y 5 S =-
I 5 y 5 =952 1254,8125 6274,0625 25
302,8125

y 6 S =-
II 6 y 6 =706 1277,8125 7666,875 36
2006 571,8125

III 7 y 7 =2072 y 7 S =751,5625 1320,4375 9243,0625 49

IV 8 y 8 =1406 y 8 S =123,0625 1282,9375 10263,5 64

y 9 S =-
I 9 y 9 =992 1294,8125 11653,3125 81
302,8125

y10 S =-
II 10 y10 =734 1305,8125 13058,125 100
571,8125
2007
y11S =751,562
III 11 y11 =2088 y11  y11S  1336,4375 14700,8125 121
5

y12 S =123,062 y12  y12 S  1354,937

IV 12 y12 =1478 16259,25 144
5 5
12 12 12 12 12
  yt  ytS    t   yt  ytS    t 
2
t =  yt 
t 1 t 1 t 1 t 1 t 1

=78 =15312 =15312 =101300,5 =650

8
9
 Pentru a previziona numarul de turisti pentru cele patru trimestre ale anului 2008, procedam
astfel:
1. Previzionam valorile componentei trend:
t  13  trimestrul I, 2008 , yˆ13  1195,43  12,40  13  1356,63 turisti ,
t  14  trimestrul II, 2008 , yˆ14  1195,43  12,40  14  1369,03 turisti ,
t  15  trimestrul III, 2008 , yˆ15  1195,43  12,40  15  1381,43 turisti .
t  16  trimestrul IV, 2008 , yˆ16  1195,43  12,40  16  1393,83 turisti .

2. Corectam valorile previzionate prin adunarea abaterilor sezoniere corectate:

t  13  trimestrul I, 2008 , y13  previzionat   yˆ13  y S I 
 1356,63    302,8125 
 1053,8175  1054 turisti

t  14  trimestrul II, 2008 , y14  previziona t   yˆ14  y S II 

 1369,03    571,8125 
 797,2125  797 turisti

t  15  trimestrul III, 2008 , y15  previziona t   yˆ15  y S III 

 1381,43  751,5625 
 2132,9925  2133 turisti

t  16  trimestrul IV, 2008 , y16  previziona t   yˆ16  y S IV 

 1393,83  123,0625 
 1516,8925  1517 turisti

10