Institutiile UE

• Parlamentul European - reprezintă interesele

popoarelor
• Consiliul Uniunii Europene - reprezintă interesele
statelor membre
• Comisia Europeană - apără interesul
Comunităţilor
• Consiliul European
• Curtea Europeană de Justiţie
• Curtea de Conturi
• Banca Central Europeană
 Principiile functionarii institutiilor

• Principiul autonomiei de vointa

• Principiul atribuirii de competente
• Principiul echilibrului institutional
• Principiul democratiei reprezentative
• Principiul subsidiaritatii
• Principiul proportionalitatii
Parlamentul European
• înfiinţat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta
“popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene“
• Structura: presedinte, birou parlamentar, conferinta
presedintilor, comitete, secretariat
• Rolul Parlamentului în cadrul Uniunii Europene are în
vedere:
__examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare,
alături de Consiliul UE (Consiliul de Miniştri), prin procedura
de co-decizie;
__aprobarea (şi monitorizarea) bugetului UE;
__exercitarea funcţiei de control asupra altor instituţii
UE, cu posibilitatea de a înfiinţa comisii de anchetă;
__aprobarea acordurilor internaţionale majore, cum ar
fi acordurile privind aderarea de noi SM şi acordurile
comerciale sau de asociere între UE şi alte ţări.
Parlamentul European (II)

Procedurile de decizie aplicabile la nivelul Parlamentului sunt:

• procedura de co-decizie – Parlamentul împarte puterea
legislativă cu Consiliul;
• procedura de aviz conform – acordul Parlamentului este
obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative;
• procedura de cooperare – Parlamentul poate influenţa
deciziile Consiliului prin dreptul de a aduce amendamente
propunerilor acestuia – această procedură a fost limitată, în
urma Tratatului de la Amsterdam, la câteva situaţii ce
privesc uniunea economică şi monetară;
• procedura de consultare – Parlamentului îi este cerută o
opinie, ce este fundamentată de unu din comitetele sale;
 PE- Tratatul de la Lisabona
• numărul maxim de deputaţi este fixat la 751,
incluzând preşedintele Parlamentului;
• pragul minim de locuri pe stat membru este
fixat la şase deputaţi, pragul maxim de locuri
pe stat membru este fixat la 96;
• alocarea locurilor trebuie să fie fundamentată
pe principiul „proporţionalităţii degresive”
 Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri)

-reprezintă interesele Statelor Membre

-are în componenţa sa mai multe consilii
specifice, grupate pe sectoare de activitate.
Preşedinţia Consiliului este deţinută, prin
rotaţie, de fiecare SM (schimbarea acesteia
având loc o dată la şase luni)
 Comisia Europeană

Principalele competenţe :

• de control: supraveghează respectarea Tratatului UE şi

implementarea legislaţiei comunitare;
• de iniţiativă: are monopolul iniţiativei în chestiuni de competenţă
comunitară (politici comunitare);
• de execuţie: joacă rolul unui guvern la nivel comunitar, având
responsabilitatea implementării şi coordonării politicilor, precum şi
a gestionării Fondurilor Structurale şi a bugetului anual al Uniunii;
• de reprezentare: primeşte scrisorile de acreditare ale ambasadorilor
ţărilor din afara spaţiului comunitar în UE şi are Delegaţii – cu rang
de ambasade - în statele candidate sau în alte state din afara
Uniunii, precum şi birouri de reprezentare în SM.
 Consiliul European
• este constituit din şefii de stat sau de guvern ai
SM, iar lucrările sale sunt găzduite de SM care
deţine Preşedenţia Consiliului Uniunii Europene
• Rolul central al Consiliului European în UE se
exprimă totodată prin puterea sa de numire.
Acesta propune candidatul la postul de
preşedinte al Comisiei Europene şi numeşte
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe şi politica de securitate.
 Curtea Europeană de Justiţie

• are rolul de a asigura uniformitatea

interpretării şi aplicării dreptului comunitar şi
are competenţa de a soluţiona litigii care
implică SM, instituţii comunitare, companii
sau persoane fizice din spaţiul UE
• numărul judecătorilor este de 25. Judecătorii
aleg Preşedintele Curţii, cu un mandat de trei
ani, care poate fi reînnoit
 Curtea Europeană de Justiţie (II)
Dupa Lisabona, Curtea de Justiţie a UE
desemnează ansamblul sistemului jurisdicţional
al UE, alcătuit din:
• Curtea de Justiţie;
• Tribunalul, denumit anterior „Tribunalul de
Primă Instanţă”;
• tribunalele specializate, denumite anterior
„camere jurisdicţionale”.
 Curtea Europeană de Conturi

• a dobândit statutul de institiţie a UE numai în

1993
• Rolul său este de a controla aspectele
financiare ale UE
• este independentă în raport cu celelalte
instituţii comunitare şi are deplină libertate în
privinţa organizării şi planificării activităţii sale
de audit şi de raportare
 Banca Centrală Europeană

• înfiinţată în 1998 şi este responsabilă pentru

politica monetară a UE
• este administrată de un preşedinte şi un consiliu
executiv
• Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC)
• BCE are personalitate juridică. Aceasta este
singura abilitată să autorizeze emisiunea de
monedă euro. Banca este independentă în
exercitarea competenţelor şi în administrarea
finanţelor sale.
 Competenţe exclusiv ale Uniunii Europene:

• Uniunea vamală
• Stabilirea regulilor competiţiei la nivelul pieţei
interne
• Politica monetară pentru statele din zona Euro
• Protecţia resurselor biologice ale mărilor, ca
parte a politicii piscicole commune
• Politica comercială comună
• Semnarea tratatelor internaţionale
 Competenţe comune:

• Piaţa internă
• Anumite aspecte specifice în domeniul politicii sociale (definite în Tratat)
• Coeziune economică, socială şi teritorială
• Agricultură şi piscicultură
• Mediu şi schimbări climatice
• Protecţia consumatorului
• Transport
• Reţele trans-europene
• Energie
• Libertate, securitate şi justiţie
• Sănătate publică
• Cercetare şi dezvoltare tehnologică
• Spaţiu
• Cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar
 Competenţe ale statelor membre, dar în cadrul
cărora UE poate oferi asistenţă

• Protecţia şi îmbunătăţirea domeniului sănătăţii

• Industrie
• Cultură
• Turism
• Educaţie, formare profesională, tineret
• Sport
• Protecţie civilă
• Cooperare administrativă