Zece negrii mititei

Agatha Christie

Într-o zi caldă de august, opt persoane ajung pe Insula Negrilor, o insuliță izolată aflată la mai

bine de o milă de coasta comitatului Devon, din Anglia. Aparent, fiecare persoană a primit o

invitație, de la un anumit U.N. Owen, în care se menționează istoria lui sau ei proprie, și în care,

de exemplu, se oferă un loc de muncă, o vacanță de vară târzie și neașteptată sau întâlnirea unor

prieteni vechi. Ei sunt întâmpinați de un majordom și o bucătăreasă (care nu și-au întâlnit

niciodată angajatorul), ei ajungând să fie în total zece pe insulă. În timp ce își așteaptă gazdele, ei

găsesc înrămată o copie a poeziei "Zece negri mititei", așezată pe perete, și observă zece statuete

din porțelan aflate pe masa din salon; ei discută și despre diferite ciudațenii, precum și despre

pensiunea în care se află. Majordomul pune o înregistrare de gramofon în timp ce aceștia discută,

precum a fost instruit să o facă; în mod neașteptat, înregistrarea conține o voce care vorbește

despre fiecare vizitator în parte, despre crimele pe care le-a comis fiecare, dar la care a scăpat de

justiție, iar, la final, vocea întreabă dacă "acuzații" au ceva de spus în apărarea lor. Fiecare

persoană pare șocată și mulți manifestă inocență. Anthony Marston și Philip Lombard, însă,

recunosc că acuzațiile sunt adevărate, dar dna. Brent refuză să discute despre asta împreună cu

cei de acolo, dar îi povestește totul Verei Claythorne a doua zi. La finalul serii, Marston își

termină paharul. El moare instantaneu, din cauza otrăvirii cu cianură, strecurată în paharul său.

Imediat după aceea, oaspeții observă că una dintre statuete a dispărut, iar versurile poeziei par să

reflecte maniera în care a murit ("Unul s-a-necat din ei și-au rămas doar nouă"). Restul oaspeților
sunt, după aceea, omorâți unul câte unul, fiecare moarte având legătură cu versurile poeziei și cu

dispariția statuetelor, cu toate că există multe abateri de la firul poveștii, ceea ce face ca ordinea

victimelor să nu fie cea aparentă.

Poezia

Zece negri mititei au mâncat la cină ouă

Unul s-a-necat din ei și-au rămas doar nouă.

Nouă negri mititei s-au culcat noaptea în cort

Unul a dormit prea mult ș-au rămas doar opt.

Opt negri mititei au mers la Devon în noapte

Unul nu s-a-ntors din ei și-au rămas doar șapte.

Șapte negri mititei spărgeau lemne pentru case

Unul s-a tăiat din ei și-au rămas doar șase.

Șase negri mititei se jucau cu-albine mici

Pe unul l-au pișcat din ei și-au rămas doar cinci.

Cinci negri mititei îndrăgeau legea, nu teatrul

Unul s-a făcut jurist și-au rămas doar patru.

Patru negri mititei merg la mare, prichindeii

Unul fu-necat din ei și-au rămas doar trei.

Trei negri mititei merg la zoo-n papuci noi

Pe-unul ursul l-a mâncat și-au rămas doar doi.

Doi negri mititei căutau nebunul

Unul s-a prăjit din ei și-a rămas doar unul.

Un negru mititel trăia singur-singurel

Într-o zi s-a spânzurat și n-a mai rămas nici el.

Scrisoarea criminalului

Un vas de pescuit descoperă o sticlă (ce conține confesiunea criminalului), care este trimisă apoi

la Scotland Yard. Nu este explicat cât timp a trecut după ce crimele s-au petrecut și până este

găsită sticla.