NP 120-2014 Normativ Privind Cerintele de Proiectare Si Executie A Excavatiilor Adanci in Zone Urbane PDF

PARTEA I
Anul 182 (XXVI) — Nr. 863 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 27 noiembrie 2014
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 2.104/2014
pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
privind cerințele de proiectare, execuție și
monitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane”,
indicativ NP 120-2014 ................................................ 3–41
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 863 bis/27.XI.2014
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind cerințele de proiectare, execuție
și monitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane”, indicativ NP 120-2014*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 31/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 „Inginerie geotehnică și
fundații” și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
cerințele de proiectare, execuție și monitorizare a excavațiilor Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului
adânci în zone urbane”, indicativ NP 120-2014, prevăzută în nr. 1.730/2006 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. privind cerințele de proiectare și execuție a excavațiilor adânci
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al în zone urbane”, indicativ NP 120-2006, publicat în Monitorul
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 9 noiembrie 2006, se
publicării. abrogă.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Shhaideh Sevil,
secretar de stat
București, 29 octombrie 2014.

Nr. 2.104.
*) Ordinul nr. 2.104/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 27 noiembrie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 863 bis/27.XI.2014 3
Anex
la Ordinul MDRAP nr………..
NORMATIV PRIVIND CERINELE DE PROIECTARE, EXECUIE I

MONITORIZARE A EXCAVAIILOR ADNCI ÎN ZONE URBANE,
indicativ NP 120 – 2014
1
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Documente de referin
2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎN
ZONE URBANE
2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci
2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci
2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adânci
2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci
2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci
2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor
2.7. Surse de risc generate de meninerea deschis a excavaiei peste durata stabilit iniial
3. INFLUENA EXCAVAIEI ADÂNCI ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN ZONA
ADIACENT
4. ETAPELE REALIZRII EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE
5. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI
5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane
5.2. Date meteo-climatice ale zonei
5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti
6. PROIECTAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI
6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei
6.2. Stabilirea soluiei de excavare
6.3. Susinerea pereilor excavaiei
6.4. Stabilirea soluiei de epuizment
6.5. Evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie i de coborârea nivelului
apei subterane
7. EXECUIA EXCAVAIILOR ADÂNCI
8. LUCRRI DE MONITORIZARE
9.1. Aspecte specifice
9.2. Monitorizarea excavaiei adânci
9.3. Monitorizarea constructiilor aflate în zona adiacent a excavaiei adânci
9.4. Corelarea urmririi comportrii în exploatare a incintelor adânci, cu urmrirea comportrii
construciilor existente
9. EXPERTIZA GEOTEHNIC PRIVITOARE LA EXCAVAIILE ADÂNCI ÎN ZONE URBANE
ANEX (informativ) – Comentarii
3
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
(1) Prezentul normativ definete cerinele de baz pentru proiectarea i execuia excavaiilor
adânci realizate în zone urbane, precum i cerintele specifice pentru monitorizarea evoluiei în
timp a incintei i a cldirilor/instalaiilor din zona adiacent, pe parcursul execuiei i exploatrii.
(2) Excavaiile adânci sunt lucrri geotehnice speciale, care necesit luarea de msuri
corespunztoare pentru punerea în siguran a incintei construciei care se realizeaz în acestea,
precum i a construciilor i reelelor de utiliti din zona adiacent, astfel cum este definit la
capitolul 3 al prezentului normativ.
(3) Prezentul normativ se aplic la realizarea excavaiilor cu adâncimi mai mari de 3,00 m,
msurate de la suprafaa terenului situate în zone urbane. În categoria excavaiilor adânci se
încadreaz i incintele care au, numai parial, excavaii mai mari de 3,00 m.
(4) Normativul se aplic i în cazul excavaiilor adânci realizate în zone construite situate în afara
zonelor urbane.
(5) Prevederile normativului sunt armonizate cu prevederile din standardele SR EN 1997-1 i SR
EN 1997-2, cu anexele lor naionale.
(6) Prin realizarea de excavaii adânci se pot crea incinte delimitate pe toate laturile sau numai pe
unele din acestea (fig.1).
a. - Excavaii în incint delimitat pe tot conturul; b. - Excavaii în incint delimitat pe trei laturi;
1 - Linia terenului natural; 2 - Peretele incintei; 3 - Excavaii în incint delimitat pe tot conturul; 3' - Excavaii în
incint cu înlimi inegale pe contur; A (A') - Adâncimea excavaiei (incint cu înlimea inegal a pereilor).
Figura 1. Conturul excavaiilor adânci
(7) Normativul se adreseaz proiectanilor, organismelor de verificare i control (verificarea

i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor), specialitilor
cu activitate în domeniul construciilor atestai/autorizai în condiiile legii, executanilor de
lucrri, precum i investitorilor/beneficiarilor de construcii.
4
(8) Prezentul normativ nu conine cerine referitoare la sntate i securitate pentru protecia
executanilor de lucrri pe durata realizrii excavaiei adânci.
1.2. Documente de referin
Reglementri tehnice
Nr. Acte legislative Act normativ prin care se aprob
crt. reglementarea tehnic / publicaia
1. Normativ privind documentaiile Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
geotehnice pentru construcii, administraiei publice nr. 1330/2014, publicat în
indicativ NP 074-2014 Monitorul Oficial al României Partea I nr. 597 i
nr. 597 bis din 11 august 2014
2. Normativ privind proiectarea, Ordinul ministrului transporturilor, construciilor
execuia, monitorizarea i recepia i turismului nr. 279/2005, publicat în Monitorul
pereilor îngropai, indicativ NP 113- Oficial al României Partea I nr. 458 i 458 bis din
2004 30 mai 2005
3. Normativ privind proiectarea Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
geotehnic a ancorajelor în teren, administraiei publice nr. 1444/2014, publicat în
indicativ NP 114-2014 Monitorul Oficial al României Partea I nr. 661 i
661 bis din 9 septembrie 2014
4. Normativ privind proiectarea Ordinul ministrului dezvoltrii, regionale i
geotehnic a fundaiilor pe piloi, turismului nr. 2691/2010, publicat în Monitorul
indicativ NP 123-2010 Oficial al României Partea I nr. 158 i 158 bis din
4 martie 2011
5. Normativ privind proiectarea Ordinul ministrului dezvoltrii, regionale i
geotehnic a lucrrilor de susinere, turismului nr. 2689/2010, publicat în Monitorul
indicativ NP 124-2010 Oficial al României Partea I nr. 158 i 158 bis din
4 martie 2011
6. Normativ privind proiectarea Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
geotehnic a lucrrilor de epuizmente, administraiei publice nr. 995/2014, publicat în
indicativ NP 134 – 2014 Monitorul Oficial al României Partea I nr. 597 i
nr. 597 bis din 11 august 2014
Standarde
Nr.
Indicativ Denumire
crt.
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale
2. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale
3. SR EN 1997–1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale. Anexa naional
4. SR EN 1997–2: 2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
5. SR EN 1997–2: 2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
5
6. SR EN 1997–2: 2007/NB: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:

Investigarea i încercarea terenului. Anexa naional
7. SR EN 12063:2003 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Perei din
palplane
8. SR EN 12715:2002 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Injectarea
terenurilor
9. SR EN 12716:2002 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Injectarea cu
presiune înalt a terenurilor (jet grouting)
10. SR EN 14199:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Micropiloi
11. SR EN 14679:2005 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Stabilizarea în
adâncime a pmânturilor prin malaxare
12. SR EN 14679:2005/AC:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Stabilizarea în
adâncime a pmânturilor prin malaxare
13. SR EN 14731:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Îmbuntirea
pmânturilor prin vibrare de adâncime
14. SR EN 14490:2010 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Pmânt
ranforsat cu inte
15. SR EN 15237:2007 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Drenaj vertical

ZONE URBANE
(1) La proiectarea i execuia excavaiilor adânci în zone urbane exist numeroase surse de risc
(pericole), de care trebuie s se in seama la realizarea acestor lucrri.
(2) Sursele de risc asociate cu realizarea excavaiilor adânci sunt factorii care genereaz riscul i
care pot conduce la concepia defectuoas a incintelor, afectând astfel, implicit, i
construciile/instalaiile din zona adiacent.
(3) Odat identificate sursele de risc la amplasamentul construciei, pentru eliminarea acestora
este necesar luarea de msuri suplimentare de proiectare i execuie a incintei excavate, care pot
conduce la costuri suplimentare ale investiiei.
2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci
(1) Amplasamentele pentru construcii pot fi situate în zone construite sau în zone libere de
construcii.
(2) Amplasamentele situate în zone construite se disting prin cel puin una din urmtoarele
particulariti:
a) forma parcelei, care poate impune restricii cu privire la spaiul disponibil pentru
realizarea excavaiei adânci;
b) prezena în zona adiacent a unor construcii, inclusiv a unor construcii avariate;
c) regimul juridic al vecintilor potenial afectate;
d) situarea în zona de protecie a monumentelor istorice, definit în condiiile legislaiei
specifice în domeniul protejrii monumentelor istorice;
6
e) proximitatea cilor i mijloacelor de transport urban;

f) existena pe amplasament sau în imediata vecintate a unor reele subterane (ap, canal,
gaze, termoficare, electricitate, telecomunicaii etc);
g) prezena în vecintate a unor supraîncrcri la nivelul terenului.
(3) Toate aceste particulariti reprezint, prin ele însele, surse de risc în cazul realizrii unei
excavaii adânci, care pot avea consecine nefavorabile fie asupra construciilor i reelelor de
utiliti din zona adiacent, fie asupra diferitelor lucrri de construcii care concur la execuia
acesteia.
2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci
(1) Forma i dimensiunile în plan, precum i adâncimea excavaiei, pot reprezenta surse de risc.
Un contur neregulat i dimensiuni mari în plan ale excavaiei sporesc complexitatea sistemului de
susineri. Pe msura creterii adâncimii excavaiei, cresc nu numai dificultile de realizare a
lucrrii dar i riscurile pentru lucrarea în sine sau pentru construciile din zona adiacent, privind
stabilitatea acestora.
2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adânci
(1) În ceea ce privete terenul de fundare, se pot distinge surse de risc generate de: particulariti
geotehnice/hidrogeologice ale amplasamentului, ca de exemplu prezena unei stratificaii
eterogene, încruciate, cu straturi având proprieti mecanice defavorabile; amplasarea
construciei pe pant sau în zone inundabile; prezena i variaia de nivel a unei pânze freatice
aflate deasupra cotei finale de excavare; prezena unui strat de ap subteran sub presiune aflat
sub cota final de excavare; absena unui strat impermeabil în care s ptrund un eventual perete
etan de susinere a excavaiei, etc.
(2) O a dou grup de surse de risc privind terenul de fundare rezult din faptul c investigarea
terenului se bazeaz pe un numr limitat de foraje, sondaje deschise i/sau probe de penetrare,
precum i pe încercarea în laborator a unui numr relativ redus de probe. În acest caz, exist
riscul de a nu fi puse în eviden particulariti ale stratificaiei cu mare relevan pentru
proiectarea i execuia excavaiei, sau de a nu se obine parametri geotehnici reprezentativi ai
diferitelor straturi.
2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci
(1) Chiar i în situaiile în care condiiile de teren de pe amplasament sunt cunoscute iar proiectul
se realizeaz cu metode curente din practica de proiectare în domeniu, precizia calculelor
geotehnice poate fi limitat. Drept urmare, se impune aplicarea unei strategii de proiectare care s
elimine aceast surs de risc.
2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci
(1) Indiferent de soluia adoptat, excavaiile adânci pot fi considerate lucrri cu caracter special.
Fiecare din componentele care contribuie la realizarea lucrrilor de excavaii adânci aduce
propriile surse de risc generate de aspecte, precum: tehnologia de execuie, materialele i
7
echipamentele de contrucii utilizate, experiena proprie a executantului în realizarea de lucrri în

condiii de teren asemntoare, etc.
2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor
(1) În cazul apariiei unui cutremur pe durata existenei incintei, pot fi afectate atât lucrrile
pentru incinta propriu-zis, cât i construciile i instalaiile din zona adiacent. În acest caz, sunt
necesare verificri atât ale incintei, cât i ale construciilor/reelelor de utiliti din zona adiacent.
2.7. Surse de risc generate de meninerea deschis a excavaiei peste durata stabilit iniial
(1) O excavaie adânc va fi proiectat pentru a rezista pe durata realizrii în incint a construciei
respective. În acest sens pot fi prevzute ancoraje sau structuri de susinere cu caracter temporar
sau definitiv, a cror durat de via poate fi limitat în funcie i de msurile prevzute pentru
protecia anticoroziv a acestora. Proiectarea geotehnic a ancorajelor i a lucrrilor de susinere
se va face în conformitate cu prevederile normativelor NP 114 i NP 124. Pe toat durata
realizrii în incint a construciei proiectate, se vor lua toate msurile necesare pentru eliminarea
oricror surse de risc, precum i pentru punerea în siguran a excavaiei.
(2) În cazul în care durata de meninere deschis a excavaiei depete prevederile iniiale (din
proiect) sau se sisteaz realizarea construciei de baz, trebuie luate msuri de punere în siguran
a incintei, precum i a construciilor i instalaiilor din zona adiacent.
(3) Dac terenul de la cota de oprire a excavaiei este argilos i nu este creat un sistem de drenaj,
vor fi evitate umpluturile din material permeabil, întrucât acestea produc acumularea apei
deasupra argilei, ceea ce conduce la înrutirea caracteristicilor geotehnice.
(4) Pân la punerea în siguran a incintei, vor fi evitate lucrrile care produc solicitri dinamice
sau ocuri care pot afecta negativ lucrrile/construciile existente.

ADIACENT
(1) Excavaia adânc, indiferent de soluia adoptat pentru realizarea ei, va genera deplasri
verticale i orizontale în terenul din zona adiacent.
(2) Zon adiacent a excavaiei adânci este zona în limitele creia deplasrile verticale i
orizontale induse de excavaia adânc pot afecta rezistena i stabilitatea construciilor din
vecintatea acesteia.
(3) Proiectantul excavaiei adânci va stabili mrimea i distribuia în plan i în adâncime a acestor
deplasri prevzând soluii tehnice i tehnologice astfel încât s nu fie influenate construciile din
zona adiacent.
(4) La realizarea excavaiei adânci se vor expertiza tehnic toate construciile i instalaiile situate
în zona adiacent în scopul punerii în siguran a acestora i al lurii de msuri de
remediere/consolidare a acestora, dup caz i potrivit legislaiei în vigoare.
8
(5) Verificrile de rezisten i stabilitate ale unei cldiri existente, efectuate în conformitate cu
reglementrile tehnice specifice aplicabile în vigoare, vor lua în considerare atât încrcrile
aferente cldirii existente, cât i aciunile provenind de la execuia excavaiei pentru noua
construcie (de exemplu: deplasrile verticale i orizontale ale terenului, care conduc la
necesitatea estimrii valorilor admisibile ale deformaiilor).
4. ETAPELE REALIZRII UNEI EXCAVAII ADÂNCI ÎN ZONE URBANE
(1) Realizarea unei excavaii adânci în zone urbane presupune caracterizarea amplasamentului,
prin obinerea de date i informaii privind:
a) terenul de fundare i regimul apelor subterane;
b) condiiile meteo-climatice ale zonei;
c) amplasamentul i vecintile: date generale, construcii, reele de utiliti, mijloace de
transport i supraîncrcri aflate în zona adiacent.
(2) Principalele etape ale realizrii excavaiei adânci în zone urbane sunt urmtoarele:
a) proiectarea: stabilirea dimensiunilor în plan i a adâncimii excavaiei, a soluiilor de
excavare i de epuizment, evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de
excavaie i de coborârea nivelului apei subterane;
b) verificarea sigurantei i stabilitii construciilor i instalaiilor din zona adiacent;
c) execuia excavaiei;
d) monitorizarea lucrrilor incintei i a construciilor din zona adiacent.
(3) Dac în timpul execuiei apar condiii de teren care nu au putut fi anticipate, soluia tehnic i
procedeele de execuie propuse iniial vor trebui modificate, astfel încât s fie puse în siguran
construciile învecinate.
5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane
(1) Datele privitoare la terenul de fundare necesare proiectrii excavaiei se vor obine pe baza
investigrii terenului, cu respectarea prevederilor din din normativul NP 074 i standardul SR EN
1997-2.
(2) În vederea proiectrii unei excavaii adânci este obligatoriu s fie elaborat un Studiu
geotehnic.
(3) Studiul geotehnic trebuie s precizeze, cel puin, urmtoarele elemente:
a) succesiunea straturilor geologice care alctuiesc terenul de fundare, inclusiv prezena
umpluturilor i a deeurilor;
b) prezena faliilor, golurilor carstice sau antropice sau a altor discontinuiti;
c) parametrii fizici (pentru identificare si caracterizare) i mecanici (de rezisten i de
deformabilitate) ai straturilor, influena prezenei apei asupra acestor proprieti i variaia
în timp a acestora;
d) prezena pmânturilor sensibile la umezire, a pmânturilor cu umflri i contracii mari
sau a pmânturilor lichefiabile;
9
e) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitii;

f) stabilitatea general i local a terenului;
g) agresivitatea chimic a terenului i a apei subterane;
h) posibilittile de îmbuntire a terenului (dac este cazul);
i) inundabilitatea;
j) regimul apelor subterane, stabilit prin:
(i) msurtori privind nivelul, direcia de curgere, viteza i caracterul stratului acvifer
(cu nivel liber sau sub presiune);
(ii) variaiile de nivel care se pot produce în timp;
(iii) testri (pompri i turnri) executate în foraje, pentru determinarea coeficienilor de
permeabilitate ai terenului (dac este cazul);
(iiii) msurtori în piezometre ale presiunii apei din porii pmântului (dac este cazul).
(4) Verificarea documentaiei geotehnice pentru lucrrile de excavaii adânci (studiu geotehnic,
studiu geotehnic de detaliu, raport de monitorizare geotehnic a execuiei) va fi efectuat de un
verificator de proiecte atestat pentru domeniul Af „Rezistena i stabilitatea terenului de fundare
al construciilor i masivelor de pmânt”, în conformitate cu prevederile normativului NP 074.
5.2. Date meteo-climatice ale zonei
(1) La proiectare se vor obine informaii meteo-climatice privind amplasamentul construciei,

precum:
a) precipitaiile înregistrate în zon, cu probabiliti de apariie a acestora pe perioada de
execuie a lucrrilor de excavare precum i pe întreaga perioad în care incinta excavat
rmâne deschis;
b) temperaturile maxime i minime;
c) eventualele fenomene meteorologice deosebite care au fost înregistrate.
(2) Aceste informaii sunt necesare atât pentru perioada de execuie a lucrrilor, în vederea
stabilirii msurilor care s evite inundarea incintei, cât i pentru etapa de monitorizare.
5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti
5.3.1. Date generale despre amplasament
(1) La proiectare se vor obine informaii despre utilizarea actual a amplasamentului/eventualele

folosine anterioare ale acestuia.
(2) În acest sens, se va stabili dac în zona respectiv au avut loc exploatri ale unor zcminte
subterane. Se va preciza dac amplasamentul aparine sau este în apropierea unei zone de
protecie sau unei zone protejate, incluse pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor
istorice.
5.3.2. Date privitoare la construciile din zona adiacent
(1) Expertiza construciilor învecinate cu amplasamentul excavaiei va conine informaii privind:

a) vechimea cldirilor i eventualele probleme deosebite care au avut loc în perioada de
execuie sau ulterior;
10
b) eventuala încadrare a cldirilor pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice;

c) tipul structural al cldirilor i capacitatea acestora de a prelua tasrile difereniale;
d) adâncimea i sistemul de fundare: se va preciza dac a fost utilizat fundarea direct
(radier general, fundaii izolate, fundaii continue etc), cu sau fr îmbunttirea
terenului de fundare, sau fundarea indirect (pe piloi, barete, etc.);
e) starea tehnic a structurilor construciilor, cu evidenierea eventualei prezene a unor
tasri, fisuri, crpturi etc;
f) inundabilitatea la cldirile cu subsoluri.
Datele de mai sus sunt necesare în toate etapele de realizare a incintei.
5.3.3. Date privitoare la mijloacele de transport din zon
(1) La proiectare se vor obine date privind tipurile de mijloace de transport care circul în zon
(auto, tramvai, metrou, feroviare) i lucrrile necesare traficului respectiv i se va aprecia msura
în care vreunul dintre aceste mijloace poate influena lucrarea de excavaie ori pri ale acesteia,
precum i dac poate fi influenat de lucrrile de construcii.
5.3.4. Date privitoare la reelele de utiliti
(1) La proiectare/execuie trebuie s fie disponibile toate informaiile necesare referitoare la

reelele de utiliti existente, inclusiv cele care rezult din expertizarea tehnic a acestora, dac
este cazul.
(2) Astfel, pentru întregul amplasament se vor indica traseele eventualelor reele de utiliti aflate
în funciune: ap potabil, canalizare menajer, canalizare pluvial, energie electric,
telecomunicaii, gaze, etc., iar pentru conductele aflate în apropierea incintei se va verifica starea
lor de etaneitate.
(3) În cazul în care în apropierea amplasamentului sunt reele electrice, se va depista i eventuala
prezen a curenilor vagabonzi.
(4) Totodat, se vor culege informaii i despre eventuale reele de utiliti abandonate.
(5) În cazul în care nu exist informaii certe privind pozitia reelelor, se vor efectua sondaje pe
întregul amplasament al incintei, în scopul depistrii tuturor reelelor de utiliti existente.
(6) Atunci când este necesar devierea unora dintre reelele de utiliti, aceasta se va face cu
respectarea legislaiei în vigoare i în baza unor proiecte de specialitate.
5.3.5. Date privitoare la supraîncrcri
(1) La proiectare se vor culege date i se va aprecia posibilitatea de apariie a unor supraîncrcri
pe durata execuiei excavaiei, precum i pe durata în care incinta excavat rmâne deschis.
Supraîncrcrile pot fi generate de desfurarea lucrrilor de execuie din incinta excavaiei, de
activitile curente ale proprietarilor din vecintate sau de diverse activiti desfurate în situaii
ocazionale.
(2) Pentru fiecare dintre supraîncrcrile care se iau în considerare, se vor stabili: perioada
posibil de apariie, durata, poziia în plan i mrimea.
11
6. PROIECTAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI
(1) La proiectarea excavaiei se vor respecta reglementrile tehnice în vigoare referitoare la

diferitele tipuri de excavaii, precum: excavaii taluzate în pmânt natural, excavaii taluzate în
pmânt ranforsat, excavaii verticale sprijinite sau excavaii cu elemente autoportante.
(2) Vor fi evaluate deformaiile terenului din zona adiacent cauzate de excavaie i, dac este
cazul, de variaiile nivelului apei subterane în cuprinsul terenului de fundare al construciilor
existente învecinate. Acestea vor fi comparate cu valorile admisibile pentru construciile
existente. Dac deformaiile estimate sunt inacceptabile, va fi revzut soluia incintei, se vor lua
msuri de meninere la cota iniial a nivelului apei subterane sub construciile existente, etc.
(3) Se va ine seama de eventuala ridicare a nivelului apei care conduce la creterea împingerilor
asupra peretelui excavaiei i la sporirea debitelor concentrate care pot afecta negativ stabilitatea
general.
(4) Lucrrile de susinere a pereilor incintei trebuie s reziste la aciunea cutremurelor, iar
deplasrile acestora nu trebuie s afecteze construciile i instalaiile din zona adiacent.
(5) Excavaia adânc definit la art. 1.1 se încadreaz, de regul, în categoria geotehnic 3, astfel
cum aceasta este definit în NP 074. Stabilirea categoriei geotehnice se face în funcie de
urmtorii factori: condiiile de teren, nivelul apei subterane, încadrarea construciei în categoria
de importan, vecintile i zona seismic.
(6) Proiectul excavaiei adânci va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul Af.
6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei
6.1.1. Dimensiunile în plan
(1) Dimensiunile în plan ale excavaiei deriv din tema de proiectare, prin care se urmrete, de
regul, un grad cât mai ridicat de ocupare cu construcii a amplasamentului, cu respectarea
legislaiei în vigoare.
(2) Atunci când pe conturul amplasamentului se afl cldiri, se va cuta, pe cât posibil,
distanarea limitelor excavaiei fa de cldirile învecinate, pentru a se reduce riscurile la care
executarea excavaiei le poate expune pe acestea.
(3) Stabilirea distanei noii construcii fa de limita proprietii se va face cu respectarea
spaiului de lucru minim impus de execuia peretelui de sprijin (fig.2).
(4) În condiiile realizrii viitoarei construcii în contact cu peretele de sprijinire a taluzului
incintei, dimensiunea spaiului IV din figura 2 se reduce în consecin.
(5) În cazul în care peretele de sprijinire a taluzului incintei are rol de perete definitiv al noii
construcii, spaiile de lucru vor fi modificate corespunztor.
12
a. – Plan; b. – Seciune vertical

(I) - Spaiul de lucru minim pentru execuia peretelui de sprijin al taluzului; (II) – Limea peretelui de sprijin al
taluzului; (III) – Tolerana de execuie a peretelui de sprijin al taluzului; (IV) – Spaiu de lucru pentru noua
construcie
Figura 2. Spaiul de lucru minim pentru execuia peretelui de sprijinire a taluzului incintei
6.1.2. Stabilirea adâncimii excavaiei
(1) Adâncimea excavaiei rezult din numrul de niveluri subterane specificate prin tema de
proiectare a noii construcii i din soluia de fundare aleas. Totui, este necesar ca definitivarea
acestei adâncimi s se fac dup cunoaterea condiiilor geotehnice i hidrogeologice de pe
amplasament, în mod particular a nivelului i caracterului pânzelor de ap subteran interceptate
în forajele de investigare a terenului de fundare. Întrucât dificultile i riscurile cresc în msur
apreciabil prin coborârea cotei finale de excavare sub nivelul apei subterane, trebuie avut
întotdeauna în vedere posibilitatea limitrii numrului de niveluri subterane, pentru reducerea
acestor dificulti i riscuri.
(2) Pe parcursul realizrii excavaiilor în pmânturi argiloase, odat cu creterea adâncimii exist
riscul umflrii fundului spturii G, ca urmare a scderii presiunii geologice (fig.3). Tendina de
umflare crete odat cu mrimea dimensiunilor în plan ale excavaiei.
(3) Prin proiect se va stabili tehnologia de execuie a fundaiei noii construcii, astfel încât s se
realizeze fundarea acesteia la cota din proiect. În cazul fundaiei pe radier, atunci când betonarea
nu se poate realiza continuu, una dintre msurile tehnologice indicate este excavarea parial i
execuia radierului pe ploturi, evitând descoperirea total a incintei la cota final de fundare.
(4) În cazul în care este justificat, înainte de efectuarea spturii se poate recurge la msuri de
consolidare prin injectri ale terenului aflat sub cota final a excavaiei.
13
Figura 3. Linia posibil a fundului excavaiei, din cauza umflrii terenului
(5) În situaia în care sub nivelul cotei inferioare a incintei se gsete un strat impermeabil de
greutate G sub care se afl un acvifer sub presiune de rezultant S, exist riscul de rupere
hidraulic a bazei excavaiei (fig.4). În acest caz, trebuie efectuat verificarea privind efectul
subpresiunii, respectiv la starea limit ultim UPL, în conformitate cu SR EN 1997-1. În cazul
unui rezultat nefavorabil, se vor lua msuri de depresionare a acviferului, înainte de începerea
lucrrilor de execuie a incintei.
Figura 4. Verificarea ruperii hidraulice a bazei excavaiei
6.2. Stabilirea soluiei de excavare
(1) În funcie de dimensiunile în plan i de adâncimea excavaiei, de condiiile geotehnice/

hidrogeologice i de vecinti, excavaiile adânci se pot realiza fr sprijinire (taluzate) sau
14
sprijinite. În ambele situaii se va avea în vedere verificarea la strile limit ultime GEO i STR,
conform SR EN 1997-1.
(2) inând seama de particularitile de pe fiecare latur a unei incinte excavate, se pot alege
soluii diferite de sprijinire pentru fiecare dintre laturi.
(3) Alegerea soluiei de excavare se va face în urma unui calcul tehnico-economic, în care vor fi
comparate diferitele soluii posibil a fi realizate.
(4) Soluia de excavare trebuie s aib în vedere concluziile expertizelor tehnice privind starea
tehnic a construciilor i instalaiilor din zona adiacent, efectuate potrivit legislaiei în vigoare
pentru punerea în siguran a acestora.
6.2.1. Excavaii nesprijinite (taluzate)
(1) Excavaiile taluzate pot fi avute în vedere doar în situaiile în care între limitele în plan ale
construciei pentru care este necesar excavaia i conturul amplasamentului rmâne o zon de
teren suficient de mare pentru a se putea înscrie un taluz.
(2) Aceast soluie de excavare este indicat, îndeosebi, în situaia în care nivelul apei subterane
se afl sub cota inferioar a spturii sau, dac se afl deasupra acestei cote, atunci când volumul
de ap acumulat prin pereii si baza excavaiei este redus i poate fi controlat fr riscuri.
(3) Sursele de risc pot proveni din pierderea stabilitii taluzului pe zone mai mult sau mai puin
extinse, cauzat de factori naturali sau antropici.
(4) În funcie de natura terenului i de distana între baza excavaiei i suprafaa terenului,
excavaiile taluzate se pot realiza în dou variante, în pmânt natural i, respectiv, în pmânt
ranforsat.
6.2.1.1. Taluzuri în pmânt natural
(1) Prin proiectare se vor stabili pantele taluzurilor, înlimea acestora, poziia i limea
bermelor, sistemul de colectare i evacuare a apelor, etc.
(2) Avantajul soluiei const în simplitatea execuiei, îndeosebi în cazurile în care nu sunt
necesare epuizmente. Dezavantajul îl reprezint volumele mai mari de terasamente.
(3) În figura 5a se prezint o soluie cu excavaii limitate de un taluz executat în pmânt natural,
când nivelul apei subterane este situat sub nivelul excavaiei.
(4) În cazul prezenei apei subterane deasupra cotei de excavare i a unui debit considerabil se
prevede, de regul, un ecran de etanare executat în spatele viitorului taluz (fig.5b). Ecranul poate
fi realizat din palplane, panouri sau piloi secani din beton, elemente subiri, voal de etanare,
etc.
15
a.
b.
a. - cu nivel al apei subterane sub cota excavaiei

b. - cu nivel al apei subterane deasupra cotei excavaiei
Figura 5. Excavaie limitat de un taluz
6.2.1.2. Taluzuri în pmânt ranforsat
(1) Pentru reducerea volumelor excavate se pot adopta pante ale taluzului mai apropiate de
vertical, obinute prin ranforsarea terenului cu elemente capabile s preia solicitri de traciune.
Acestea se introduc cu o uoar înclinare în jos în raport cu orizontala i se realizeaz din bare
metalice introduse în pmânt prin batere sau în guri forate i apoi fixate prin injectare (a se
vedea standardul SR EN 14490).
(2) Un taluz din pmânt ranforsat se realizeaz „de sus în jos”, pe msura excavrii, în trepte.
Dup introducerea elementelor de ranforsare, faa taluzului este protejat cu un strat de beton
torcretat sau alte soluii care asigur i fixarea captului intelor.
(3) Aceast soluie se poate alege în situaia în care pmântul are o coeziune suficient, astfel
încât faa expus a spturii s fie stabil în intervalul de timp cuprins între lucrrile de excavaie
i de protecie.
În figura 6 se prezint cele patru faze de execuie ale unei excavaii taluzate în pmânt ranforsat.
16
Figura 6. Faze de execuie ale ranforsrii unui taluz prin inte
6.2.1.3. Taluzuri în teren consolidat
(1) Pentru reducerea amprizei spturilor necesare excavaiei pot fi avute în vedere soluii de
consolidare a terenului de pe conturul viitoarei incinte prin injectare, vibrare de adâncime sau
prin malaxare a pmântului, rezultând o structur de pmânt – ciment (a se vedea standardele SR
EN 12715, SR EN 12716, SR EN 14731 i SR EN 14679).
(2) Injectarea se poate face cu presiune joas sau înalt (jet grouting). La proiectare vor fi avute
în vedere tehnologia, precum i reeta care trebuie aplicat pentru realizarea unui masiv de
pmânt stabil.
(3) Dac nivelul apei subterane se afl deasupra nivelului excavaiei, este obligatorie obinerea
unei permeabiliti cât mai reduse.
(4) Procedeul de malaxare poate fi combinat cu cel de injectare cu presiune înalt. De asemenea,
se pot introduce bare de armtur.
(5) La execuia lucrrilor exist surse de risc provenite din impactul negativ asupra construciilor
din zona adiacent, respectiv ptrunderea suspensiei în subsoluri, creterea deformaiilor, etc.
(6) În cazul unor defecte care sunt sesizate în timpul spturii, sub nivelul apei subterane, este
foarte dificil intervenia pentru reparare.
6.2.2. Excavaii sprijinite (verticale)
(1) Excavaiile verticale sprijinite sunt excavaii realizate la adpostul unor lucrri de susinere.
Proiectarea geotehnic a lucrrilor de susinere se va face în conformitate cu prevederile
normativului NP 124.
(2) Se disting dou categorii principale de lucrri de sprijinire utilizate pentru realizarea în zone
urbane de excavaii adânci verticale: cu folosirea de elemente prefabricate sau cu perei îngropai.
17
(3) În cazul în care peretele nu este autoportant, împingerea pmântului este transferat unui
sistem de susineri interioare format din filate i praiuri/tirani de ancorare.
(4) La realizarea excavaiilor sprijinite trebuie asigurate cerinele specifice de rezisten i
etaneitate.
6.2.2.1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate
Sprijinirile la care se folosesc elemente prefabricate sunt, de regul, sprijiniri cu caracter

temporar, la care se urmrete recuperarea i reutilizarea elementelor utilizate.
6.2.2.1.1 Sprijiniri cu dulapi, filate i praiuri
(1) Aceast soluie poate fi aplicat doar în cazul în care excavaia nu implic realizarea de
epuizmente.
(2) În cazul folosirii praiurilor înclinate, un dezavantaj al utilizrii acestui sistem îl reprezint
faptul c reclam o suprafa în plan relativ mare, care reduce din suprafaa disponibil pentru
construcia definitiv.
(3) În figura 7 se prezint o sprijinire cu dulapi verticali, filate orizontale i praiuri înclinate.
(4) În cazul utilizrii sprijinirilor cu dulapi, filate i praiuri, sursele de risc pot proveni din
scurgerea materialului din terenul adiacent prin rosturile dintre dulapii verticali, precum i la
dezafectarea sprijinirii, care trebuie fcut în corelare cu execuia noii construcii i prezena
construciilor din zona adiacent.
Figura 7. Sprijinirea peretelui incintei cu dulapi, filate i praiuri
6.2.2.1.2 Sprijiniri cu palplane
(1) Palplanele sunt elemente din lemn, din profile metalice sau din material plastic, introduse în
teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil (a se vedea i
standardul SR EN 12063).
(2) Pereii din palplane se utilizeaz mai ales în situaiile în care nivelul apei subterane este
situat deasupra cotei finale de excavare.
18
(3) În figura 8 se prezint un perete din palplane la care, pe msura excavrii, susinerea este
completat prin filate i praiuri.
(4) La extragerea palplanelor se va urmri s nu se produc deteriorri ale hidroizolaiei noii
construcii.
(5) În cazul utilizrii sprijinirilor cu palplane în zone urbane, sunt unele riscuri de care trebuie s
se in seama:
a) la introducerea palplanelor, vibraiile propagate în teren pot afecta cldirile i reelele de
utiliti din zon, iar zgomotul produs este un factor de poluare sonor care poate atinge
limite inacceptabile;
b) în exploatare, din cauza realizrii necorespunztoare a rosturilor, poate s apar un aflux
de ap care antreneaz particulele fine de pmânt din exterior;
c) la extragerea palplanelor, se pot crea goluri în terenul de sub construciile existente, în
cazul în care terenul conine straturi de pmânt cu coeziune mare.
Figura 8. Sprijinire cu perete de palplane
6.2.2.1.3 Sprijiniri în „sistem berlinez”
(1) „Sistemul berlinez” const în introducerea pe conturul peretelui, la distane care rezult prin
calcul, a unor elemente metalice cu profil dublu T, introduse sub cota final de excavare.
(2) Introducerea profilelor poate fi realizat prin batere sau în guri de foraj betonate.
(3) Pe msura excavrii, pe aripile profilelor metalice sau în spatele acestora sunt împnai dulapi
orizontali din lemn.
(4) Utilizarea „sistemului berlinez” se poate face în pmânturi care posed suficient coeziune
pentru a-i menine stabilitatea pe înlimea de excavare corespunztoare dulapilor care se
introduc, pe amplasamente în care nivelul apei subterane este situat sub cota final de excavare,
fie în mod natural, fie printr-o coborâre general a acestui nivel.
(5) În locul profilelor metalice se pot executa piloi forai, între care se execut o protecie a
terenului prin torcretare, cu sistemul de drenaj aferent.
19
(6) În figura 9 se prezint o seciune orizontal printr-un perete realizat cu „sistemul berlinez” cu
utilizarea de profile metalice.
Figura 9. Sprijinire realizat în “sistem berlinez” cu profile metalice
(7) În cazul utilizrii sprijinirilor în „sistem berlinez”, riscurile pot fi cauzate de mrimea
deformaiilor orizontale care apar la partea superioar a sprijinirii i care pot conduce la tasri ale
terenului i, implicit, ale construciilor din zona adiacent. Fenomenul este accentuat de
posibilitatea scurgerii materialului fin printre dulapi.
6.2.2.2. Sprijiniri cu perei îngropai
(1) Pereii îngropai sunt lucrri de susinere executate direct în amplasament pe conturul viitoarei
incinte, sub protecia crora se realizeaz excavaiile adânci. Uneori, pereii îngropai pot servi i
ca fundaii de adâncime sau perei portani având caracter definitiv. În acest caz trebuie adoptate
detaliile necesare impuse de conlucrarea cu structura i de cerinele specifice. Proiectarea,
execuia, monitorizarea i recepia pereilor îngropai se face în conformitate cu prevederile
normativului NP 113.
(2) În funcie de alctuirea constructiv, pereii îngropai se clasific în: perei din panouri i
perei din piloi forai.
6.2.2.2.1 Perei din panouri
(1) Pereii din panouri pot fi realizai din beton monolit (perei mulai) sau din elemente
prefabricate.
(2) Pereii mulai sunt realizai prin turnarea în teren a betonului, dup ce în prealabil a fost
excavat, sub protecia noroiului bentonitic, o tranee în care se introduce carcasa de armtur
(fig.10). Etaneitatea rostului dintre panouri este asigurat prin elemente speciale.
(3) Pereii îngropai din elemente prefabricate se obin prin lansarea unor elemente prefabricate
într-o tranee, excavat sub protecie de noroi bentonitic, substituit apoi de noroi autoîntritor,
sau excavat direct sub protecie de noroi autoîntritor (a se vedea i NP 124). Etaneitatea este
asigurat prin întrirea noroiului autoîntritor i prin profile de material plastic introduse în rostul
dintre elemente.
20
Figura 10. Perete din panouri
(4) Dezavantajele utilizrii panourilor prefabricate rezid din greutatea mare a elementelor care
trebui introduse în tranee i din dificultile de amenajare a rostului.
(5) În cazul utilizrii pereilor din panouri, sursele de risc, în special la execuie, provin din:
a) deprecierea caracteristicilor noroiului bentonitic prin aciunea de splare de ctre apa
subteran în micare;
b) prezena unor pmânturi macrogranulare, terenuri cu permeabilitate mare sau caviti
care pot cauza pierderea brusc a fluidului stabilizator sau o cdere brusc a betonului în
timpul turnrii;
c) prezena bolovanilor sau a oricror obstacole subterane, care pot cauza dificulti la
excavare;
d) viteza de scurgere prea mare a apei subterane, care poate antrena particulele fine din
betonul proaspt turnat, creând astfel zone neetane;
e) neasigurarea unei diferene suficiente între nivelul noroiului în tranee i nivelul apei
subterane;
f) neasigurarea unui flux neîntrerupt al fazelor de execuie (sparea panoului, lansarea
carcasei de armtur i a pieselor de rost, betonarea) i nerespectarea intervalelor de timp
admise între faze;
g) imersarea insuficient în beton a tubului cu pâlnie pentru betonare i manevrarea greit a
acestuia;
h) utilizarea de panouri prea lungi, care reduce numrul de rosturi, dar poate conduce la o
betonare necorespunztoare, cu formarea de incluziuni de noroi în masa betonului, prin
care se pot produce scurgeri importante de ap, mai ales sub presiuni hidrostatice mari (la
un nivel ridicat al apei subterane asociat cu o excavaie foarte adânc); de asemenea,
scade gradul de siguran al excavaiei executate lâng calcanul unei construcii adiacente.
În acest caz, se limiteaz lungimea unui panou la dimensiunea cupei de excavare, iar
trecerea la execuia unei noi tranei trebuie s se fac numai dup betonarea panourilor
adiacente;
i) modul de realizare a rosturilor verticale dintre panouri, precum i a rosturilor între perete
i radier;
j) extragerea necontrolat a elementelor de rost.
6.2.2.2.2 Perei din piloi forai
(1) Pereii îngropai din piloi forai cu interspaii (fig. 11a) sau dispui practic tangeni se
utilizeaz în amplasamente în care nu se impun condiii de impermeabilitate a peretelui.
(2) Atunci când se impun asemenea condiii, se folosesc perei din piloi secani, dintre care
piloii primari sunt nearmai, din beton, mortar sau din alt material cu rezisten sczut, iar cei
21
secundari sunt armai (fig. 11b). În cazul pereilor îngropai cu caracter definitiv, care fac parte
din structura viitoarei construcii, piloii primari vor fi dimensionai în consecin.
(3) Alegerea tipului de pilot se face în funcie de condiiile de teren, de nivelul apei subterane i
de vecinti, utilizând metode de excavare continu sau discontinu, i aplicând, acolo unde este
necesar, metode de susinere a pereilor forajului.
(4) Se vor realiza astfel, în principal, piloi forai în uscat i netubai, piloi forai sub noroi
bentonitic, piloi forai cu tubaj recuperabil sau piloi forai cu nec continuu.
a.
distana între axele piloilor secundari
b.
a. - piloi armai cu interspaii
b. - piloi secani: piloi rezisteni (armai) / piloi nearmai, din material cu rezisten sczut
Figura 11. Perete din piloi
(5) Pentru susinerea pereilor excavaiei pot fi utilizai micropiloi doar dac nivelul apei
subterane este sub cel al excavaiei, din cauza dificultii de secantare la diametre mici (a se
vedea standardul SR EN 14199).
(6) În cazul utilizrii pereilor din piloi forai, sursele de risc pot proveni din urmtoarele situaii:
a) numrul mare de rosturi verticale dintre piloi;
b) lipsa unui element de rost
c) zona secantat se poate reduce la lungimi mari ale piloilor;
d) execuia succesiv poate produce deteriorri ale piloilor adiaceni;
e) existena unui strat afânat, moale, aflat aproape de partea superioar a pilotului, care poate
conduce la formarea de caviti la extragerea tubajului;
f) extragerea prea rapid a necului într-un pmânt necoeziv;
g) dac viteza de extragere a tubajului nu este suficient de redus poate produce vibraii care
pot s afecteze construciile din zona adiacent;
h) în cazul forrii sub protecia noroiului bentonitic, vor fi avute în vedere aspectele
prezentate la pereii din panouri.
22
6.3 Susinerea pereilor excavaiei
(1) Susinerea pereilor excavaiei, se poate face în interior, prin praiuire sau prin planee de
beton armat, sau în exterior, prin ancorare.
6.3.1 Susineri interioare prin praiuire
(1) Principalele elemente constructive care alctuiesc sistemul prin praiuire sunt: filatele
dispuse perimetral (elemente încovoiate), praiurile (elemente comprimate) i popii, acolo unde
este necesar reducerea lungimii de flambaj a praiurilor.
(2) La contactul cu peretele excavaiei, praiurile trebuie împnate sau precomprimate, astfel
încât s fie împiedicat deplasarea spre incint a peretelui sprijinit.
(3) Dezavantajul sistemului îl reprezint aglomerarea incintei cu praiuri, contravântuiri, popi
etc., ceea ce îngreuneaz excavarea i, în general, activitile de construcie asociate lucrrii
subterane.
(4) În figura 12 se prezint în plan i în seciuni verticale diferite moduri de realizare a unor
susineri prin praiuire.
(5) Tehnologia de susinere prin planee de beton armat, cunoscut i sub denumirea de „metoda
milanez” sau „metoda de sus în jos”, implic turnarea la suprafaa terenului a unui planeu din
beton armat în care se las goluri care vor servi, ulterior, la accesul lucrtorilor i echipamentelor,
la evacuarea pmântului i la ventilarea zonei de lucru din incint.
(6) Sparea se face sub planeu, care îndeplinete rolul de prai pentru pereii îngropai. Prin
proiectare vor fi stabilite tehnologia de lucru, modul de legtur a planeelor i radierului cu
peretele îngropat, rezistena peretelui sub planeu pân la turnarea planeului inferior, precum i
deformaiile peretelui între dou planee consecutive. Înainte de turnarea planeului, se pot
introduce în teren piloi care s susin planeul.
23
2
a. 1
2
1
2
3
1
b.
2 1
Berm
temporar
2
1 7
2 2
1
1 3
a. - dispunerea în plan a sprijinirilor (exemple); b. - seciuni prin incint cu sprijiniri interioare

1 – filate; 2 – praiuri orizontale sau înclinate; 3 – popi; 4 – reazem; 5 – pilot; 6 – bloc de preluare a împingerii; 7 –
radier
Figura 12. Susinerea în interiorul incintei excavate prin praiuire
6.3.2. Susineri interioare prin planee de beton armat
(1) În figura 13 sunt prezentate etapele de execuie ale infrastructurii unei cldiri înalte cu
subsoluri multiple, realizat prin „metoda de sus în jos”.
24
1 – perete îngropat; 2 – baret sau pilot; 3 – stâlp; 4 – teren natural; 5, 6, 8, 9 – planee; 7 – stâlp; 10 – radierul de la
ultimul subsol
Figura 13. Etapele de execuie ale infrastructurii unei cldiri înalte cu subsoluri multiple
folosind tehnica „de sus în jos” (exemplificare: etapele I – IX)
(2) Metoda „de sus în jos” este indicat în situaiile în care se impun limitri severe ale
deplasrilor pereilor îngropai sau în cazul unor deschideri mari ale incintei. La utilizarea
susinerilor interioare prin planee de beton armat apar, totui, dificulti la realizarea spturii i
betonrii sub planee.
6.3.3. Susineri exterioare prin ancoraje în teren
(1) Ancorajele în teren (fig.14) reprezint elemente structurale capabile s transmit la un strat
portant de pmânt forele de întindere care le sunt aplicate, prin intermediul unui bulb. În acest
caz, pentru ancorare pot fi folosite sârme, toroane sau bare.
(2) Alegerea sistemului de susinere prin ancoraje în teren depinde de numeroi parametri, între
care:
a) respectarea legislaiei în vigoare pentru execuia ancorajelor în teren în afara limitelor
proprietii;
b) natura terenului i comportarea în timp a acestuia;
c) regimul apei subterane în momentul executrii ancorajelor i, ulterior, în faza de
excavare;
d) agresivitatea mediului, inclusiv a apei subterane;
e) poziia fundaiilor i subsolurilor cldirilor învecinate, ca i a reelelor de utiliti
existente.
25
Figura 14. Ancoraje în teren pentru pereii unei incinte
(3) La proiectare vor fi analizate i urmtoarele aspecte:

a) caracterul definitiv sau permanent al ancorei;
b) necesitatea efecturii în timp a unor intervenii la sistemul de ancoraj;
c) condiiile în care este obligatorie scoaterea ancorajelor provizorii de sub construciile din
zona adiancent, în conformitate cu legislaia în vigoare;
d) efectul forei de tensionare i a presiunii de injectare asupra construciilor din zona
adiacent;
e) efectele pe care realizarea ancorajelor le poate avea asupra acestor construcii (de
exemplu tasri în faza de forare, ridicri în faza de injectare a suspensiei sau mortarului,
efectul asupra apei subterane etc). În cazul ancorelor definitive se recomand efectuarea
de evaluri asupra comportrii în timp a acestora, fcându-se precizri asupra
modalitilor de întreinere i de intervenie în cazul apariiei unor defeciuni.
(4) Nu se recomand folosirea ancorajelor în cazul în care nivelul hidrostatic se afl deasupra
punctului de pornire al forajului, atunci când acest nivel nu poate fi coborât sau când nu se
dispune de o tehnologie adecvat care s permit prevenirea curgerii apei, cu antrenarea
particulelor de pmânt.
(5) În cazul folosirii unor ancoraje (tirani) definitive în pmânturi argiloase, se va ine seama de
consistena acestor pmânturi. Va fi considerat adecvat acea tehnologie care a fost gsit
corespunztoare în toate fazele de execuie a ancorajului (forare, armare, injectare), pe baza unor
încercri in situ.
(6) Alegerea soluiei cu ancoraje implic o serie de surse de risc provenite, în principal, din
suprapunerea unor factori, cum ar fi: nivelul ridicat al apei subterane, influena variaiei nivelului
acestei ape, prezena unor strate de pmânturi uor antrenabile de apa în micare, întâlnirea unor
caviti, curgerea lent a terenului argilos în care se afl bulbul, lungimea mare a ancorajelor,
prezena unor cldiri i reele de utiliti în apropiere.
26
6.4. Stabilirea soluiei de epuizment
6.4.1. Aspecte generale
(1) Prezena apei subterane pe amplasamentul excavaiei adânci reprezint un factor de care
trebuie s se in seama la proiectarea i execuia lucrrii.
(2) În scopul îndeprtrii apei din excavaie i al asigurrii condiiilor de lucru în uscat este
necesar efectuarea de lucrri de epuizment.
(3) Principalele metode prin care se asigur executarea excavaiilor adânci în prezena apei
subterane sunt urmtoarele:
a) pomparea direct a apei care ptrunde prin pereii i fundul excavaiei;
b) coborârea general a nivelului apei subterane, prin filtre aciculare sau puuri-filtre,
realizat înainte de excavare;
c) realizarea unor bariere etane, care s împiedice apa subteran s ptrund în excavaie.
(4) Alegerea metodei celei mai eficiente depinde de numeroi factori, dintre care: dimensiunile în
plan i adâncimea excavaiei; grosimea i natura straturilor de pmânt; mrimea presiunii apei în
fiecare strat; prezena în vecintate a unor construcii i reele de utiliti; perioada de timp cât va
rmâne deschis excavaia.
(5) În cazul în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei inferioare a spturii, se va
întocmi un Proiect de epuizmente, în care se vor detalia lucrrile de dirijare, colectare i evacuare
din incint a apelor infiltrate i a apelor provenite din precipitaii (a se vedea i NP 134).
Proiectul va conine toate msurile necesare coborârii nivelului apelor subterane sub cota final a
excavaiei i meninerea acestui nivel coborât pe perioada de execuie a lucrrilor în incint. Se
vor efectua verificri la strile limit ultime GEO, HYD i UPL, conform SR EN 1997-1.
(6) Pentru colectarea apelor pluviale sau a unor infiltraii reduse, se va executa un sistem de
rigole care s adune apele în interiorul unor bae, de unde acestea vor fi evacuate prin pompare i
conduse în sistemul de canalizare al zonei. Acest sistem de rigole va fi amplasat cât mai departe
posibil de baza ecranului incintei.
(7) Rigolele vor fi cptuite cu materiale filtrante, pentru a se evita antrenarea excesiv a
materialului fin din terenul de fundare. În acelai scop, baele din care se evacueaz apa vor fi
amenajate pentru ca pompele s nu antreneze materialul fin.
(8) Soluiile tehnice de realizare a epuizmentelor se vor alege funcie de particularitile
amplasamentului i se vor corela cu tehnologia de execuie a lucrrilor din interiorul incintei.
(9) Programul de pompare se va întocmi înainte de începerea lucrrilor i se va adapta în perioada
de execuie, în funcie de necesiti.
(10) La alegerea i aplicarea metodei de epuizment este necesar îndeplinirea unor condiii de
baz, care se refer la:
a) nivelul coborât al apei subterane, care trebuie monitorizat în permanen, pentru evitarea
variaiilor care pot afecta atât stabilitatea excavaiei i continuitatea lucrrilor de
construcie, cât i stabilitatea construciilor învecinate;
b) excavaie, care trebuie s rmân în permanen stabil, fr s se produc alunecri ale
malurilor sau umflri excesive ale bazei;
27
c) stratul purttor de ap care, în cazul în care este un pmânt granular neuniform, se poate
comporta ca un filtru invers, capabil s previn pierderea de pmânt prin pompare; dac
acest lucru nu se întâmpl, în jurul puului de descrcare trebuie realizat un filtru invers,
pentru a împiedica antrenarea unor pmânturi cum sunt prafurile nisipoase, nisipurile
prfoase i nisipurile fine;
d) instalaia de pompare, care trebuie prevzut cu capaciti i surse de energie de rezerv.
(11) În cazul utilizrii epuizmentelor, riscurile pot apare în cazul diferenelor mari între nivelul
apei subterane i cota inferioar a spturii, când debitele prea mari necesar a fi evacuate conduc
la antrenarea excesiv de material sau nu pot fi stpânite. De asemenea, aceast situaie poate
determina scderea nivelului apei subterane i în afara incintei, ceea ce poate provoca tasri ale
terenului din zona adiacent.
6.4.2. Epuizment prin pompare direct
(1) În fig. 15 sunt prezentate scheme de utilizare a pomprii directe în cazul unei excavaii
taluzate. Apa infiltrat este colectat prin anuri sau drenuri i dirijat la un sistem de pompare
amplasat într-o zon special amenajat (ba).
a - incinte la care riscul de pierdere a stabilitii taluzelor este redus; b. – incinte la care riscul de pierdere a stabilitii
taluzelor este mare; c. – incinte ale cror taluze sunt protejate cu “saltele” cu rol de filtru invers
1 – taluzul incintei; 2 – diferena de cote între nivelul apei din teren i cel al excavaiei; 3 – sistem de colectare i
evacuare a apei; 4 – dren de colectare; 5 – linii de curent; 6 – nivelul iniial al apei; 7 – nivel coborât al apei; 8 –
„saltea” din material drenant.
Figura 15. Utilizarea pomprii directe la o excavaie taluzat
(2) La o diferen redus între nivelul iniial al apei subterane i cota de excavare i la un taluz
suficient de lin (fig.15a), riscul de pierdere a stabilitii malului excavat este mic. Dac diferena
de nivel este mare iar taluzul este mai apropiat de vertical (fig.15b), apa în micare poate
provoca deplasarea particulelor de pmânt i pierderea stabilitii taluzului prin eroziune, mai cu
seam în pmânturi de tipul nisipurilor fine sau nisipurilor uniforme.
28
(3) Stabilitatea unui astfel de taluz se poate îmbunti prin aternerea unei „saltele" din pietri
sau piatr sortat, cu rol de filtru invers (fig. 15c). În terenuri neuniforme alctuite din pietriuri
cu nisip, riscul de instabilitate este mai redus, întrucât pmântul însui actioneaz ca un filtru.
(4) În figura 16 sunt artate condiiile epuizmentului prin pompare direct în cazul unei excavaii
la adpostul unui perete etan, a crui baz se oprete în stratul purttor de ap.
a. – seciune vertical; b. - plan

1 – perete etan; 2 – punct de colectare a apei
Figura 16. Epuizment prin pompare direct la adpostul unei incinte etane
(5) Liniile de curent ocolesc baza peretelui, dirijându-se apoi spre baza excavaiei. Se creeaz,
astfel, condiiile unei curgeri „de jos în sus" prin raport cu excavaia, ceea ce reprezint o surs de
risc, putând produce antrenarea hidrodinamic a pmântului i pierderea stabilitii terenului de la
baza excavaiei (fig.17). Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurat o fi „t” care s
confere sigurana cerut sau trebuie s se recurg la epuizment prin coborârea general a
nivelului apei subterane. În acest caz, va fi efectuat verificarea la starea limit HYD, conform
SR EN 1997– 1.
a. – linii de curent; b. – schema curentului de infiltraie i a antrenrii pmântului
Figura 17. Antrenarea hidrodinamic a pmântului (stare limit HYD)
29
6.4.3. Epuizment prin coborârea general a nivelului apei subterane
(1) În figura 18 este artat schema de principiu a coborârii generale într-o singur treapt a
nivelului apei subterane, iar în figura 19 schema coborârii în mai multe trepte, folosind filtre
aciculare sau puuri filtre dispuse pe conturul unei excavaii taluzate.
Figura 18. Coborârea nivelului apei subterane prin pompare într-o singur treapt
Figura 19. Coborârea nivelului apei subterane prin pompare în mai multe trepte
(2) În figura 20 sunt artate câteva situaii de utilizare a coborârii generale a nivelului apei
subterane în cazul unor excavaii verticale sprijinite.
(3) Figura 20a se refer la cazul unui perete vertical permeabil, care ptrunde într-un strat de
argil. Instalaia de coborâre general, amplasat în exteriorul excavaiei, asigur epuizarea apei
din stratul permeabil i, totodat, reducerea presiunii exercitate asupra peretelui. Apa infiltrat în
interiorul excavaiei este eliminat prin pompare direct.
(4) Figura 20b se refer la cazul unui perete vertical etan oprit cu baza în stratul permeabil. Prin
amplasarea instalaiei în interiorul excavaiei, se urmrete coborârea nivelului apei subterane sub
baza excavaiei.
30
(5) Figura 20c se refer la acelai caz ca i cel din figura 20b, diferena constând din plasarea
instalaiei în exteriorul peretelui etan, ceea ce conduce la reducerea presiunii asupra peretelui.
(6) Figura 20d se refer la cazul unui perete vertical intersectând un strat de argil în care se afl
baza excavaiei, sub care se gsete un acvifer sub presiunea JwH, unde H este diferena de nivel
între talpa stratului de argil i nivelul hidrostatic iar Jw este greutatea volumic a apei. În acest
caz, coborârea general a nivelului hidrostatic are ca efect evitarea ruperii hidraulice a stratului de
argil de la baza excavaiei (starea limit UPL), întrucât presiunea Jwh a apei la baza argilei este
mai mic decât presiunea datorat greutii stratului argilos.
a. – perete vertical permeabil; b. – perete vertical etan oprit într-un strat permeabil, cu epuizment în exterior;
c. – perete vertical etan oprit într-un strat permeabil, cu epuizment în interior;
d. – perete vertical care intersecteaz un strat de argil sub care se afl un acvifer sub presiune
Figura 20. Coborârea nivelului apei subterane în cazul incintelor cu perei verticali
(7) La coborârea general a nivelului apei subterane în exteriorul excavaiei apare un dezavantaj,
i anume faptul c presiunea efectiv crete cu mrimea JwH, unde H este coborârea nivelului
apei subterane în punctul considerat. Creterea greuttii pmântului este însoit de tasarea
terenului, cu consecine defavorabile asupra construciilor din zon.
31
(8) De asemenea, o durat îndelungat de meninere a nivelului sczut al apei în zona adiacent
poate conduce la uscarea vegetaiei existente, cu efecte defavorabile asupra mediului
înconjurtor.
(9) Aspectele menionate la alin.(7) i (8) reprezint surse de risc ale utilizrii acestor soluii.
(10) Pentru a nu perturba regimul hidrodinamic al zonei, poate fi avut în vedere o soluie prin
care apa ptrunde în incint prin curgere dinspre exterior. În acest sens, se pot executa incinte cu
perei verticali permeabili, de exemplu piloi distanai, care permit ptrunderea apei freatice.
Între aceti piloi se prevede un filtru invers (dren vertical – a se vedea standardul SR EN 15237),
realizându-se astfel o incint drenant, iar pentru captarea apei se prevede un dren perimetral sau
un an în interiorul incintei, care dirijeaz apa infiltrat într-o bae, de unde este evacuat. În
acest mod, nu se realizeaz o cretere a nivelului apei în exteriorul incintei, care s conduc la o
mrire a presiunii pe ecran.
În figura 21 se prezint schema unei incinte drenante.
1 – perete perimetral din piloi forai cu interspaii; 2 – dren vertical între piloi; 3 – dren longitudinal; 4 – nivelul
apei freatice care curge spre incint; 5 – teren existent; 6 – limita inferioar a excavaiei
Figura 21. Incint drenant
6.4.4. Bariere etane pentru prevenirea ptrunderii apei subterane în excavaie
6.4.4.1. Bariere verticale
(1) În cazul excavaiilor adânci în zone urbane, barierele verticale se realizeaz, de regul, din
perei îngropai care trebuie s ptrund cu partea terminal într-un strat de argil practic
impermeabil.
32
(2) Atunci când stratul de argil se afl la adâncime mare, este indicat utilizarea de „perei
compui”, având la partea superioar dublul rol de rezisten i etanare i o alctuire în
consecin, iar la partea inferioar, care asigur racordarea cu stratul de argil, doar rol de
etanare (a se vedea i NP 124).
(3) În figura 22 se prezint seciuni verticale prin câteva tipuri de perei compui.
a – perete îngropat; b – perete îngropat i perete în „sistem berlinez”; c - perete din elemente prefabricate
Figura 22. Bariere verticale realizate din perei îngropai compui cu rol de rezisten i
etanare
(4) În situaii speciale, barierele verticale se pot realiza prin injectare, utilizându-se, în funcie de
condiiile de teren, fie injectarea la presiuni normale de lapte de ciment sau de amestecuri argil-
ciment, fie injectarea cu suprapresiune (jet grouting). Uneori, barierele realizate prin injectare se
plaseaz în spatele peretelui îngropat pentru a se evita astfel necesitatea unei coborâri generale a
apei subterane, care poate produce tasri ale cldirilor din zon.
6.4.4.2. Bariere orizontale
(1) La grosimi mari ale stratului sau straturilor permeabile, când pereii verticali etani (cu rol de
bariere) nu pot atinge stratul impermeabil, se poate recurge la formarea unei bariere orizontale
care s închid accesul apei prin baza excavaiei. În funcie de condiiile de teren, bariera
orizontal se poate realiza prin injectare cu supra-presiune (jet grouting) sau prin injectare de
argil-ciment la presiuni normale. Uneori, barierele de grosime redus realizate prin injectare se
ancoreaz cu ajutorul unor micropiloi sau prin ancoraje verticale.
(2) În figura 23a se prezint o barier orizontal executat prin injectare cu suprapresiune (jet
grouting), iar în figura 23b o barier prevzut cu elemente de ancorare.
(3) În ambele cazuri, este necesar efectuarea verificrii la starea limit ultim de subpresiune
UPL, în conformitate cu SR EN 1997-1.
33
a. b.
Perete îngropat Perete îngropat
Strat permeabil Strat permeabil
Barier orizontal
realizat prin jet
grouting Barier orizontal
realizat prin jet
grouting
Ancoraje
Strat impermeabil
Strat impermeabil
a. – injectare la baz; b. – injectare la baz i ancoraje
Figura 23. Bariere orizontale
6.5 Evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie i de coborârea

nivelului apei subterane
(1) Caracteristic pentru proiectarea i executia excavailor adânci în zone urbane este cerina de
evaluare i limitare a deplasrilor terenului, impus de prezena în imediata vecintate a unor
cldiri i reele de utiliti, care reprezint regula i nu excepia.
(2) Principalii factori care trebuie avui în vedere la evaluarea deplasrilor pe vertical i pe
orizontal ale terenului în jurul i sub excavaie sunt urmtorii:
a) dimensiunile excavaiei;
b) caracteristicile terenului;
c) starea iniial de eforturi orizontale („starea de repaus") în teren;
d) modificarea strii de eforturi în cuprinsul terenului;
e) regimul apei subterane i modificarea acestuia, în special în cazul când taluzul este în
teren consolidat iar apa subteran este drenat;
f) rigiditatea peretelui i a sprijinirii;
g) efectele preîncrcrii praiurilor i ancorajelor în teren;
h) caracterul temporar sau definitiv al peretelui sprijinirii;
i) metodele de execuie.
(3) Pentru reducerea la minimum a deplasrilor terenului, se pot adopta, în principal, urmtoarele
msuri:
a) realizarea unei structuri de susinere cât mai rigide;
34
b) asigurarea unei fie corespunztoare a peretelui într-un strat cu caracteristici mecanice

ridicate;
c) asigurarea unui numr corespunztor de puncte de susinere pe înlimea peretelui;
d) prevederea ultimului nivel de susinere cât mai aproape de cota final a excavaiei;
e) preîncrcarea praiurilor sau pretensionarea ancorajelor în teren;
f) evitarea utilizrii de echipamente i tehnologii care produc vibraii;
g) evitarea de soluii i tehnologii de execuie care pot duce la pierderi de pmânt în spatele
peretelui;
h) prevenirea antrenrii particulelor fine de pmânt prin pomparea apei;
i) evitarea perturbrii regimului hidraulic al apelor subterane, cum ar fi coborârea general a
apei în spatele peretelui;
j) evitarea ridicrii nivelului apei subterane a crei scurgere era asigurat printr-un sistem de
drenaj;
k) îmbuntirea pmânturilor cu caracteristici mecanice nefavorabile aflate la i sub cota
final de excavare, pentru sporirea rigiditii i asigurarea unei rezistene adecvate;
l) utilizarea, ori de câte ori este posibil, a unor berme, în interiorul i pe conturul excavaiei;
m) utilizarea injectrii care s compenseze modificarea tensiunilor în teren i pierderile de
pmânt.
(4) Dac sprijinirile taluzurilor incintei au un rol temporar, trebuie avut în vedere ca, în
exploatare, noua construcie s asigure stabilitatea acestor taluze i s aib rol de zid de sprijin
având deplasri cu valori sub cele admise pentru lucrrile existente aflate în zona adiacent.
(1) Execuia excavaiei reprezint o etap deosebit de important în procesul de realizare a noii
construcii, care trebuie încadrat în planul general de execuie a structurii.
(2) Lucrrile aferente excavaiei adânci se realizeaz în conformitate cu proiectul i în condiii de
calitate corespunztoare.
(3) Supravegherea execuiei lucrrilor de excavaii adânci va fi efectuat de un responsabil tehnic
cu execuia atestat pentru domeniul „Lucrri speciale de fundaii”.
(4) Pe durata execuiei se va urmri atât corelarea între fazele componente ale lucrrii de
excavaie, cât i corelarea strâns între lucrrile de excavaie i lucrrile de construcii care
urmeaz a se executa în interiorul incintei excavate. Intervalele mari de timp între terminarea
excavaiei i atacarea lucrrilor de construcii (de exemplu armarea i betonarea radierului)
reprezint o surs major de risc atât pentru excavaie, cât i pentru construciile învecinate. De
aceea, durata de meninere a nivelului excavaiei la cota final trebuie limitat la strictul necesar
tehnologic, corelat cu lucrrile viitoarei construcii.
(6) Prin programul de lucrri adoptat, executantul trebuie s ia în considerare scenarii de
intervenie în caz de avarii înregistrate, prin care s limiteze consecinele unor accidente
tehnologice cu efecte negative asupra incintei sau asupra construciilor amplasate în zona
adiacent a lucrrilor.
(7) Pentru situaiile în care pot s apar întreruperi în execuia lucrrilor pe perioade mai mari de
timp, ca urmare a timpului friguros, accidentelor tehnologice de execuie sau altor cauze, trebuie
35
s se stabileasc condiiile specifice de oprire i reluare a lucrrilor i de punere în siguran a

incintei în toat aceast perioad.
(8) La execuia excavaiei adânci, se vor respecta actele legislative i reglementrile tehnice
specifice aplicabile, în vigoare, referitoare la lucrrile prevzute în proiect.
8.1 Aspecte specifice
(1) Efectuarea lucrrilor de monitorizare se va face conform legislaiei în vigoare i va cuprinde

msurtori privind atât excavaia, cât i construciile aflate în zona adiacent, pentru a cunoate în
permanen comportarea în timp a acestora.
(2) Monitorizarea va cuprinde, în toate cazurile, efectuarea de msurtori topometrice.
(3) Activitatea de monitorizare se realizeaz pe baza unui proiect de monitorizare care trebuie s
ia în considerare i influena excavaiei asupra construciilor aflate în zona adiacent. Acest
proiect va fi o parte component a proiectului general al excavaiei adânci.
(4) Prin proiectul de monitorizare se vor stabili urmtoarele:
a) amplasarea reperelor de referin;
b) amplasarea punctelor de msur;
c) programul de msurtori privind deplasrile, fisurile, nivelul apei, debitele evacuate, etc.
i gradul de precizie al msurrii acestora, respectând reglementrile tehnice specifice.
(5) Punctele de msur vor fi astfel alese încât mrcile s fie stabile i accesibile pe toat perioada
execuiei lucrrilor.
(6) Mrcile se vor amplasa atât pe elementele structurale (de exemplu perete îngropat), cât i pe
construcii i teren, în limitele zonei adiacente a excavaiei.
(7) În proiectul de monitorizare va fi prevzut, în mod obligatoriu, efectuarea de msurtori
dup evenimente speciale care pot apare în perioada de execuie i care sunt resimite în zon
(cutremure, explozii, ploaie cu frecvena anual 1/1 - cea mai mare ploaie dintr-un an, etc.).
(8) Rezultatele msurtorilor vor fi incluse într-un raport de monitorizare, care va conine i
eventualele msuri care se impun i care trebuie realizate pe perioada de execuie a lucrrilor.
8.2. Monitorizarea excavaiei adânci
(1) Prin activitatea de monitorizare a excavaiei, în funcie de amploarea i durata lucrrilor,

precum i de prezena construciilor în zona adiacent, se vor urmri urmtoarele:
a) tasarea ecranului;
b) deplasarea ecranului la partea superioar;
c) deplasarea orizontal pe verticala ecranului;
d) deplasarea elementelor de susinere;
e) deplasarea orizontal pe vertical a terenului din exteriorul incintei;
f) deplasarea pe vertical a bazei excavaiei;
g) nivelul apei subterane fa de baza excavaiei;
36
h) nivelul apei subterane în incint i în zona adiacent;

i) debitele de ap evacuate;
j) sedimentele antrenate.
(2) Proiectul de monitorizare poate include i un sistem de instrumentare a pereilor de susinere a
excavaiei, precum i a unor elemente de susinere.
(3) În cazul excavaiei adânci cu limi mai mari de 20 m, oprite cu baza in formaiuni argiloase
sau marnoase, se recomand efectuarea de msurtori de deplasri pe vertical ale bazei
excavaiilor, provocate de spturi i de realizarea construciilor. În acest caz, se poate întocmi un
grafic de tipul celui prezentat în figura 24.
CLADIRII
INCEPEREA CONSTRUCTIEI
CLADIRII
FINALIZAREA CONSTRUCTIEI
FINALIZAREA EXCAVATIEI
RIDICARE (mm)
INCEPEREA EXCAVATIEI
1 CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A

CONSTRUCTIEI NU DEPASESTE GREUTATEA
VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT
1
TIMP
TASARE (mm)
2
T
2 CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A
CONSTRUCTIEI DEPASESTE GREUTATEA
VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT
Figura 24. Graficul de evoluie a deplasrilor pe verticala bazei excavaiilor
(4) Amplasarea punctelor de msur se va stabili în corelare cu proiectul excavaiei.

(5) La raportarea rezultatelor msurtorilor va fi pus în eviden stadiul lucrrilor: profilul
excavaiei, realizarea susinerilor, funcionarea sistemului de epuizment, etc.
8.3. Monitorizarea construciilor aflate în zona adiacent a excavaiei adânci
(1) La realizarea lucrrilor de excavaii adânci trebuie întocmit i un proiect de monitorizare a

construciilor aflate în zona adiacent acesteia.
(2) Activitatea de monitorizarea va urmri:
a) deplasrile pe vertical i orizontal ale construciilor;
b) deplasrile pe vertical i orizontal ale terenului;
c) deschiderea rosturilor construciilor;
d) evoluia fisurilor construciilor (dac exist).
(3) La întocmirea proiectului va fi stabilit amplasarea mrcilor. Se vor fixa mrci de tasare sau
martori în zona fisurilor existente în pereii, grinzile, stâlpii i fundaiile construciilor din zona
adiacent. La stabilirea punctelor de msur, se va ine seama de rezultatele expertizelor tehnice,
astfel încât s fie prevzute mrci în toate punctele/zonele construciei stabilite ca fiind critice.
(4) În proiectul de monitorizare, în instruciunile privind modul de efectuare a inspeciei
periodice a structurii de rezisten a cldirilor se vor explicita condiiile de msurare a fisurilor
(deschideri, adâncimi, cauze generatoare, etape de execuie în care apar, msuri de intervenie,
37
timp de observare, etc.). Totodat, se vor specifica performanele instrumentelor de msurare i

observare a comportrii în timp care se utilizeaz pentru monitorizarea construciilor din zona
adiacent funcie de tipologia acestora.
(5) Concluziile rapoartelor de monitorizare coninând observaii i rezultate ale msurtorilor
efectuate vor sta la baza meninerii sau scoaterii de sub urmrire a comportrii în timp a
lucrrilor, în conformitate cu legislaia în vigoare.
8.4. Corelarea urmririi comportrii în exploatare a incintelor adânci cu urmrirea

comportrii construciilor existente
(1) Cele dou activitti de urmrire descrise la pct. 8.2 i 8.3 trebuie corelate, astfel încât
programele de efectuare a msurtorilor s fie comune, atât în perioada de execuie a lucrrilor,
cât i dup finalizarea acestora.
(2) Se recomand ca msurtorile pentru construciile existente s fie efectuate în aceleai
condiii tehnice i metodologice ca i cele pentru noua incint/construcie.
(3) Interpretarea rezultatelor msurtorilor va avea în vedere atât rezultatele msurtorilor privind
incinta propriu-zis, cât i cele privind construciile învecinate.
9. EXPERTIZA GEOTEHNIC PRIVITOARE LA EXCAVAIILE ADÂNCI ÎN ZONE

URBANE
(1) Excavaia adânc în zone urbane reprezint o lucrare cu caracter special, pentru care condiiile
geotehnice i hidrogeologice au un rol preponderent.
(2) La lucrrile de susinere a excavaiilor i a infrastructurii, în cazul construciilor care necesit
executarea de excavaii cu adâncime de 6,0 m sau mai mare, este necesar efectuarea unei
expertize geotehnice întocmite de un expert tehnic atestat pentru domeniul Af.
(3) Pe întreg parcursul lucrrii, se pot efectua expertize geotehnice întocmite de un expert tehnic
atestat în domeniul Af, pentru urmtoarele faze de proiectare/execuie:
a) fazele preliminare de proiectare: expertiza va avea drept principal obiectiv identificarea
surselor de risc geotehnic asociate utilizrii diferitelor soluii care pot fi avute în vedere;
b) faza de proiect tehnic sau la proiectul în faz unic: expertiza va trebui s evalueze
corectitudinea soluiei adoptate fa de riscurile geotehnice identificate;
c) faza de execuie a lucrrii: expertiza va stabili msura în care condiiile de teren întâlnite
sunt în concordan cu cele recunoscute prin investigarea terenului de fundare, precum i
necesitatea adaptrii proiectului sau tehnologiei de execuie la aceste condiii, în vederea
reducerii riscurilor la un nivel acceptabil.
(4) Expertiza geotehnic va face referire i va interpreta datele rezultate din programul de
monitorizare a excavaiei adânci i/sau a construciilor/instalaiilor din zona adiacent acesteia.
38
Anex (informativ) – COMENTARII
C1. Pentru proiectarea i execuia incintelor din zona adiacent construciilor monumente
istorice/cu valoare patrimonial/siturilor arheologice se recomand aplicarea prevederilor
prezentului normativ coroborat cu respectarea prevederilor legislative i tehnice specifice
reabilitrii i/sau protejrii acestora.
C2. Obligaiile i rspunderilor factorilor investiionali implicai în realizarea lucrrilor de
excavaii adânci sunt cele cuprinse în legislaia în vigoare.

ZONE URBANE
C1. La stabilirea valorii investiiilor la care trebuie executate excavaii adânci, pentru limitarea
eventualelor costuri suplimentare/neprevzute se va acorda o mare atenie riscurilor principale
care pot aprea pe durata realizrii lucrrilor de excavaii.
C2. În categoria riscurilor suplimentare asociate executrii excavaiilor adânci se încadreaz i
lipsa de experien a executanilor de lucrri sau dotarea necorespunztoare cu
echipamente/utilaje pentru lucrri de excavaie în terenuri de natura celui de pe amplasament.
C3. Pe durata realizrii incintei, investitorul/beneficiarul i executantul vor avea în vedere
asigurarea condiiilor necesare i luarea tuturor msurilor care se impun pentru eliminarea
oricror surse de risc, precum i pentru punerea în siguran a excavaiei.
La realizarea excavaiilor adânci, exist posibilitatea fizic a mririi duratei de execuie a
lucrrilor de construcii, fapt care poate conduce la obligativitatea executrii de lucrri
suplimentare, care vizeaz sigurana incintei i a construciilor/instalaiilor din zona adiacent,
precum i cea a construciilor aflate în zona adiacent.
C4. Pentru diminuarea surselor de risc care pot apare dintr-o prevedere financiar sau planificare
defectuoas, investitorul construciei la care se execut excavaii adânci va avea în vedere c este
necesar s dispun, înc de la începerea lucrrilor, de mijloacele adecvate (tehnice, financiare,
etc.) pentru punerea în siguran a excavaiei.

ADIACENT
C1. Investitorul/beneficiarul construciei pentru care se realizeaz lucrrile de excavaie adânc
va avea în vedere expertizarea construciilor/instalaiilor existente din zona adiacent, dup caz i
potrivit legislaiei în vigoare, i luarea msurilor constructive care se impun pentru punerea în
siguran a acestora, dac este cazul.
Dac prin expertizarea construciilor/reelelor de utiliti existente este pus în eviden luarea de
msuri de punere în siguran a construciilor preexistente ca urmare a aciunilor induse de
realizarea excavaiei adânci, inclusiv efectuarea de lucrri de consolidare,
39
investitorul/beneficiarul construciei va avea în vedere suportarea cheltuielilor asociate acestora,

în conformitate cu legislaia în vigoare.
C1. La proiectarea excavaiilor adânci, se vor utiliza datele privitoare la terenul de fundare
obinute pe baza investigrii terenului, conform temei de proiectare.
C2. La proiectarea excavaiilor adânci, se vor solicita i utiliza informaiile referitoare la reelele
de utiliti (poziie, lungime, etc.) din zona adiacent, conform temei de proiectare.

C1. Lucrrile de execuie se realizeaz de ctre antreprenorul general al construciei, care
rspunde pentru realizarea acesteia în termenul prevzut i în condiii de calitate corespunztoare.
Respectarea cerinelor privind realizarea de lucrri de calitate i în termen, inclusiv în ceea ce
privete experiena în realizarea de lucrri de acelai tip în condiii de teren similare, se aplic i
antreprenorilor de specialitate, acolo unde este cazul.
C1. Activitatea de monitorizare a excavaiei adânci i a construciilor din zona adiacent se
efectueaz în conformitate cu prevederile prezentului normativ, precum i cu cele ale
reglementrilor tehnice/legislaiei specifice, în vigoare.
Rezultatele/observaiile msurtorilor obinute în perioada de monitorizare vor fi comunicate
investitorului/beneficiarului la încheierea fiecrei faze de monitorizare pentru luarea, dac este
cazul, a msurilor de remediere care se impun pe perioada de execuie a lucrrilor de excavaie
adânc.
C2. Elaborarea proiectului de monitorizare a construciilor/reelelor de utiliti din zona adiacent
excavaiei adânci i monitorizarea acestora se efectueaz prin grija investitorului/beneficiarului
potrivit legislaiei în vigoare.
C3. Pentru monitorizarea coerent pe durata lucrrilor a excavaiei adânci i a
construciilor/instalaiilor învecinate, investitorul/beneficiarul va avea în vedere desfurarea în
aceleai condiii (echipamente de msurare/urmrire, operator specializat, metode de
colectare/prelucrare a datelor, etc.) a programului de activitate pentru monitorizarea execuiei noii
incinte/construcii, precum i pentru monitorizarea construciilor/reelelor de utiliti din zona
adiacent.
40
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|636262]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 bis/27.XI.2014 conține 44 de pagini. Prețul: 22,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

NP 120-2014 Normativ Privind Cerintele de Proiectare Si Executie A Excavatiilor Adanci in Zone Urbane PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP 120-2014 Normativ Privind Cerintele de Proiectare Si Executie A Excavatiilor Adanci in Zone Urbane PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

București, 29 octombrie 2014.

NORMATIV PRIVIND CERINELE DE PROIECTARE, EXECUIE I

ANEX (informativ) – Comentarii

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

Figura 1. Conturul excavaiilor adânci

(7) Normativul se adreseaz proiectanilor, organismelor de verificare i control (verificarea

1.2. Documente de referin

6. SR EN 1997–2: 2007/NB: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎN

2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci

e) proximitatea cilor i mijloacelor de transport urban;

2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci

2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci

2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci

echipamentele de contrucii utilizate, experiena proprie a executantului în realizarea de lucrri în

2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor

3. INFLUENA EXCAVAIEI ADÂNCI ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN ZONA

4. ETAPELE REALIZRII UNEI EXCAVAII ADÂNCI ÎN ZONE URBANE

5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane

e) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitii;

5.2. Date meteo-climatice ale zonei

(1) La proiectare se vor obine informaii meteo-climatice privind amplasamentul construciei,

5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

5.3.1. Date generale despre amplasament

(1) La proiectare se vor obine informaii despre utilizarea actual a amplasamentului/eventualele

5.3.2. Date privitoare la construciile din zona adiacent

(1) Expertiza construciilor învecinate cu amplasamentul excavaiei va conine informaii privind:

b) eventuala încadrare a cldirilor pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice;

5.3.3. Date privitoare la mijloacele de transport din zon

5.3.4. Date privitoare la reelele de utiliti

(1) La proiectare/execuie trebuie s fie disponibile toate informaiile necesare referitoare la

5.3.5. Date privitoare la supraîncrcri

6. PROIECTAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI

(1) La proiectarea excavaiei se vor respecta reglementrile tehnice în vigoare referitoare la

6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei

6.1.1. Dimensiunile în plan

a. – Plan; b. – Seciune vertical

6.1.2. Stabilirea adâncimii excavaiei

Figura 3. Linia posibil a fundului excavaiei, din cauza umflrii terenului

Figura 4. Verificarea ruperii hidraulice a bazei excavaiei

6.2. Stabilirea soluiei de excavare

(1) În funcie de dimensiunile în plan i de adâncimea excavaiei, de condiiile geotehnice/

6.2.1. Excavaii nesprijinite (taluzate)

6.2.1.1. Taluzuri în pmânt natural

a. - cu nivel al apei subterane sub cota excavaiei

Figura 5. Excavaie limitat de un taluz

6.2.1.2. Taluzuri în pmânt ranforsat

Figura 6. Faze de execuie ale ranforsrii unui taluz prin inte

6.2.1.3. Taluzuri în teren consolidat

6.2.2. Excavaii sprijinite (verticale)

6.2.2.1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate

Sprijinirile la care se folosesc elemente prefabricate sunt, de regul, sprijiniri cu caracter

6.2.2.1.1 Sprijiniri cu dulapi, filate i praiuri

Figura 7. Sprijinirea peretelui incintei cu dulapi, filate i praiuri

6.2.2.1.2 Sprijiniri cu palplane

Figura 8. Sprijinire cu perete de palplane

6.2.2.1.3 Sprijiniri în „sistem berlinez”

Figura 9. Sprijinire realizat în “sistem berlinez” cu profile metalice

6.2.2.2. Sprijiniri cu perei îngropai

ANEX (informativ) – Comentarii

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Documente de referin

2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci

2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci

2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci

2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci

2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor

5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane

5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei

6.2. Stabilirea soluiei de excavare

6.3 Susinerea pereilor excavaiei

6.4. Stabilirea soluiei de epuizment

6.5 Evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie i de coborârea

8.2. Monitorizarea excavaiei adânci

8.3. Monitorizarea construciilor aflate în zona adiacent a excavaiei adânci

8.4. Corelarea urmririi comportrii în exploatare a incintelor adânci cu urmrirea

Anex (informativ) – COMENTARII