Cofraje Glisante PDF

Proprietatile betonului turnat in cofraje glisante |
Un partener puternic!
Oferta beton Bucuresti 

Preturi Termopane
Tipuri Beton 
MENIU
0749.296.886
 office@pret-beton.ro
Aleea Bujoreni Nr.2

 Bucuresti,Sector 6
Lun-Sam 8.00 - 21.00

 Duminica Inchis


Proprietatile betonului turnat in cofraje

glisante
Pret beton, Statii beton Bucuresti, oferta beton Ilfov . Totul despre beton
Proprietatile betonului turnat in cofraje glisante
1. Intărirea iniţială. Betonul turnat în cofrajul glisant este caracterizat printr-o decofrare foarte timpurie, la 4
—8 h de la turnare. Pentru a putea fi decofrat este necesar ca în acest interval să-şi facă priza şi să înceapă
să se întărească, ajungînd la o rezistenţă care să-i permită desprinderea de Cofraj, menţinerea sub
greutatea proprie şi împiedicarea tendinţei de flambaj a tijelor metalice de susţinere .
Priza cimentului trebuie să înceapă la 1,50—2,00 h de la prepararea betonului şi să se termine la 4—6 h, iar
întărirea trebuie să fe
sufcient de rapidă, astfel incit la 4—8 h de la turnare rezistenţa betonului să ajungă la cel puţin 1,50-2,00
kgf/cm2. Începutul prizei se recunoaşte imediat prin faptul că dacă betonul este mişcat IN el apar crăpături, iar
sfîrşitul prizei prin faptul că betonul nu mai poate f reamestecat, intrucat atunci cand este mişcat, betonul se
separă în bulgări care nu se mai lipesc între ei.
Viteza de priză şi întărire a betonului sînt infuenţate în primul rînd de natura, fneţea de măcinare de rezistenţa
http://www.pret-beton.ro/totul-despre-beton/proprietatile-betonului-turnat-in-cofraje-glisante/[10.08.2018 07:45:29]
cimentului, de raportul a/c, de temperatura de păstrare a betonului săi în al doilea rînd de natura şi forma
agregatelor, de compoziţia granuiometrieă şi de lealitatea, compactării betonului.
Pentru a se stabili viteza maximă de ridicare a cofrajului glisant este necesar să se facă o serie de încercări
preliminare prin care să se determine, rezistenţele betonului cu compoziţia care urmează a f folosită (agregate,
ciment, raport a/c etc.) şi păstrat la diferite temperaturi. Ca o indicaţie, sunt date în continuare pentru betoane de
marcă B 200 cu un dozaj de 300 kg cimenţ/m3cu acelaşi raport a/c=0,69, în cazul folosirii unui ciment PZ 400 şi a
unui ciment RIM 200, rezistenţele la 4; 6; 8 şi 12 h de la preparare, în condiţii de păstrare a betonului la +5; +10;
+15 şi +20 C.
Ca exemplu se ia silozul pentru seminţe din Bucureşti menţionat la punctul 3, a, 1 de mai înainte, care a fost
executat în timpul verii, cu o viteză de 3,00 m/zi, deci 1,00 m/8 h. Considerînd că pe înălţimea de glisare de 1,00 m
(cofrajul avea 1,20 m înălţime) betonul trebuie să ajungă la rezistenţa de 1,50—2,00 kgf/cm2, înseamnă că la
temperatura de +20°C (vara) se putea folosi cimentul PZ 400, întrucît cu acesta se ajunge la rezistenţa necesară
după 6—8 h.
Dacă lucrarea s-ar f executat pe timp rece (temperatura de 5 … 10°C), păstrînd acelaşi ciment, ar f fost necesar
să se reducă viteza de glisare la 1,00 m/12h (deci 2,00 m/zi), sau pentru a păstra aceeaşi viteză (3,00 m/zi=l,00
m/8 h), ar f trebuit să folosească cimentul RIM 200.
1. Lucrabilitatea. Betonul turnat în cofraje glisante trebuie să fie foarte lucrabil pentru ca să se compacteze
uşor manual sau mecanic, astfel ca să se formeze o peliculă de mortar lîngă peretele cofrajului, care să-i
asigure o faţă lisă şi să împiedice antrenarea agregatelor de către cofraj. Realizarea acestei condiţii
depinde de forma granulelor, de raportul a/c şi de modul de compactare.
2. Contracţia. La construcţiile cu dimensiuni mari în plan, eforturile din pereţi pot ajunge la valori mari datorită
deformaţiilor din contracţii; aceste eforturi produc fisurarea lor, care în unele cazuri (de exemplu la
rezervoare) ar putea duce chiar la compromiterea lor. Pentru reducerea contracţiilor trebuie ţinut seama de
factorii care o influenţează şi anume că deformaţiile din contracţie cresc cu mărirea dozajului de ciment, eu
fineţea de măcinare a cimentului, cu creşterea raportului a/c şi cu temperatura din perioada de întărire a
betonului.
3. Aderenţa. La betonul turnat în cofraje glisante problema aderenţei este mai acută din cauza cofraj ului
care are tendinţa să antreneze betonul din vecinătatea lui, dezli’pindu-1 la armături. Rezultă că aderenţa şi
odată eu aceasta, protecţia armăturilor contra coroziunii trebuie asigurată aderenţa este influenţată în
afară de felul suprafeţei armăturilor lise sau profilate — şi de lucrabilitatea betonului, modul de
compactare, de menţinerea în poziţie a armăturilor în timpul betonării şi compactării etc.
4. 1. Materialele componente ale betonului
2. Cimenturi. La betoanele obişnuite de marcă pînă la B 200 şi în condiţii normale de temperatură, se
utilizează cimenturi portland de marcă 400 (P 400 sau PZ 400); la betoanele superioare de marcă B
300 sau B 400 se utilizează cimenturi de marcă 500 (P 500 sauPZ 500). Dacă lucrarea se execută pe
timp rece sînt recomandabile cimenturile cu rezistenţe iniţiale mari (RIM 200 şi RIM 250), care dau
betonului rezistenţe suficient de mari la ieşirea din incinta încălzită.
Trebuie evitate cimenturile cu fneţe mare de macinare, care dau deformaţii mari din contracţie, în special
atunci cînd betonarea se face la temperaturi de peste + 25°C.
b. Agregate. Pentru ca betonul să aibă o lucrabilitate bună este recomandabil să fe utilizate agregate
rotunde, de rîu sau de balastieră, evitîndu-se agregatele lamelare şi agregatele de concasaj. Pentru
betoanele de marcă B 200 şi B 300 se utilizează numai agregate cu granule
rotunde. . 0 .
In legătură cu forma granulelor, dacă se noteaza cu ă, o şi c lungimea, lăţimea şi grosimea lor, rapoartele
acestor dimensiuni trebuie să fe b/a^0,66 şi c/a ^0,33.
Dimensiunea maximă a granulelor se ia între l/o şi 1/< om grosimea peretelui şi nu mai mare ca 30 mm;
este recomandabil, în special cînd armăturile sînt dese, să nu se întreacă 1/7 din grosimea peretelui (în
acest mod betonul rezultă mai lucrabil).
Compoziţia granulometrică a agregatelor trebuie să se înscrie în următoarele limite procentuale de treceri

prin site:
Pentru betoanele glisate este foarte importante fracţiunea sub 0,2 mm, care dacă lipseşte, este necesar să
fe adăogată.
O condiţie foarte importantă pentru reuşita lucrării este sa se realizeze o omogenitate perfectă în toată
masa betonului; pentru aceasta este recomandabil ca agregatele să fe livrate în 3 sorturi: 0/3; 3/7 şi 7/30
(sau 7/20, sau 7/15 — după dimensiunea maximă admisa) pentru a se obţine o granulozitate constantă.
^ „
Dacă granulozitatea agregatelor din carieră este constanta, se pot utiliza numai două sorturi 0/7 şi peste 7
mm.
în legătură cu părţile levigabile trebuie respectate aceleaşi condiţii ca şi pentru betoanele obişnuite.
’ c. Adaosuri. în mod normal, la prepararea betoanelor turnate în cofraje glisantenu se folosesc nici
adaosuri plastifante, nici adaosuri acceleratoare. Adaosurile plastifante au proprietatea că întîrzie întărirea
în primele ore; din această cauză ele nu sînt indicate decît în cazul unor dozaje foarte mari de ciment şi al
unor temperaturi ridicate care ar avea ca efect o întărire prea rapidă a betonului. în acest caz se pot folosi
astfel de adaosuri, însă numai pe bază de încercări prealabile.
Clorura de calciu, care este un adaos accelerator al întăririi, poate duce în anumite cazuri la corodarea
armăturilor; din această cauză el nu este folosit decît la executarea lucrărilor pe timp friguros, în proporţie de
maximum 1—2°/o din greutatea cimentului şi numai atunci cînd nu există situaţii favorabile acţiunilor de
corodare.
1. Compoziţia betonului
2. Mărci necesare. Pentru betoanele turnate în cofraje glisante, atunci cînd alte condiţii nu cer mărci
mai mari, este indicată folosirea mărcii B 200. La construcţiile cu solicitări mici şi cînd temperatura
mai ridicată asigură rezistenţele necesare la 6—8 h, se poate folosi şi betonul de marcă B 150.în
construcţiile din beton precomprimat marca minimă este B 300, iar la construcţiile foarte înalte, cum
sînt coşurile de fum, la care eforturile unitare ajung la valori foarte mari, pot fi necesare şi mărci mai
mari, pînă la B 400.
1. Dozaje de ciment. Dozajele de ciment se stabilesc pe bază de încercări, în funcţie de marca betonului
şi cimentului, de raportul a/c, de temperatură; în mod obişnuit se folosesc dozaje în următoarele
limite:
1. Proporţii de apă. Proporţiile de apă se iau între 190 şi 2201/m3 în funcţie de temperatură şi modul de
compactare, astfel ca betonul să aibă consistenţa în limitele următoare:

Aceste consistenţe trebuie asigurate în momentul turnării betonului, astfel încît la preparare tasarea şi
răspîndirea să fe mai mari.
5. Dacă betonul este prea uscat, nu poate f bine compactat, rămî- nînd zone segregate, armături descoperite
etc.; din contra, un mic exces de apă nu este dăunător, intrucît după compactarea betonului, care se face în
condiţii bune, surplusul de apă care s-ar aduna lingă cofraj, poate f scos cu căniţe speciale.
1. Prepararea şi transportul betonului

2. Prepararea betonului. Betonul trebuie preparat mecanizat, de preferinţă într-o staţie centralizată sau în
apropiere de construcţia respectivă, cu malaxoare cu amestecare forţată şi sub supravegherea
continuă a personalului de laborator, astfel încît să fie asigurată o calitate constantă a preparării pe tot
timpul ei.
3. Transportul betonului. Transportul betonului se poate face cu orice mijloc însă ou condiţia ca pe
parcurs să nu se producă segregări; din acest punct de vedere este recomandabil ca betonul să fie
preparat cît mai aproape de lucrare. Dacă betonul se ia de la o staţie centralizată, este necesar ca
transportul să se facă cu autoagitatoare.
Transportul pe verticală se face cu boburi sau cu macarale. La ridicarea cu boburile se utilizează bene sau
buncăre metalice cu capacitate de 0,40—0,80 m3. Din bene betonul se descarcă pe platforma de lucru a
cofrajului glisant sau în buncăre intermediare.
1. Punerea în operă a betonului

2. Turnarea betonului. Betonul se toarnă în cofraj într-un strat uniform de 10—20 cm grosime, lăsîndu-se
un spaţiu de circa 5 cm pînă la partea superioară a lui. Betonul proaspăt turnat se acoperă pentru a
fi ferit de arşiţă sau de frig. înainte de turnarea betonului se verifică poziţia armăturilor, controlîndu-le
faţă de dimensiunile şi poziţia prevăzută în proiect. Platforma de lucrru se menţine curată şi udă în
timpul arşiţei. Turnarea betonului se face astfel încît la compactare betonul din stratul turnat anterior
să nu-şi fi început priza. Dacă se constată că în timpul transportului s-au produs unele segregări,
betonul se reamesteeă înainte de turnare; dacă betonul are priza începută sau este prea uscat, nu se
foloseşte.
3. Compactarea betonului. Stratul de beton proaspăt se compactează, manual sau mecanic, pe o
adîncime cu cîţiva cm mai mare decît a stratului respectiv, făcîndu-se astfel o mai bună legătură cu
stratul turnat anterior; acesta este motivul prevederii de la punctul precedent ca la turnarea betonului
dintr-un strat, betonul din stratul
precedent să nu ti început să facă priză. La compactare se acordă o atenţie deosebită zonelor din apropierea
golurilor de uşi şi ferestre, celor de la colţuri şi din zonele cu armături dese unde se produc cele mai multe
defecte de betonare.
Pentru compactarea manuală a betonului se utilizează şipci de lemn şi lopăţele metalice (formate dintr-o
plăcuţă de 10X10 cm şi 4 mm grosime sudată de O1 tijă din oţel-beton icu diametrul de 8 mm). Compactarea
se începe introducînd lopăţica pe lingă cofraj la o adîn- cime de cîţiva cm în stratul precedent pentru a
îndepărta granulele mari de peretele cofrajului şi pentru a realiza un strat de mortar la suprafaţa betonului
care să formeze şi stratul de protecţie a armăturilor. Se împinge apoi betonul din mijlocul peretelui cu şipca
de lemn, introducînd-o cu cîţiva cm şi în stratul precedent şi mişcînd-o în sus şi în jos cu o amplitudine de
cîţiva cm pînă cînd se compactează betonul şi apare apa la suprafaţa lui; apoi, şipca se extrage din beton,
continuînd mişcarea sus-jos, ca să nu rămînă gol în urma ei. Operaţia se repetă cu un pas de 10—20 cm.
Compactarea manuală se poate face cu bune rezultate, fără a^sor licita cofraj ele cu împingeri prea mari —
aşa cum se întîmplă la compactarea mecanică, însă duce la un consum mai mare de manoperă.
Compactarea mecanică prin vibrare se foloseşte în mod obişnuit pentru betonul turnat iniţial, pînă la
umplerea cofrajului, înainte de începerea glisării, dar se poate folosi şi în timpul glisării în special la
betoanele cu rezistenţă mecanică mare — avînd avantajul folosirii unei consistenţe mai ridicate (la un
raport a/c mai mic rezistenţa betonului este mai mare) şi a unui consum de manoperă mai redus decît la
compactarea manuală.
La compactarea mecanică a betoanelor executate în cofraje glisante trebuie respectate unele reguli specifce
şi anume:
— să se folosească numai vibratoare de interior cu o frecvenţă
de cel puţin 5 000—6 000 rot/min;
— diametrul capului vibrator se ia în funcţie în primul rînd de
grosimea peretelui şi anume 3—4 cm pentru pereţi pînă la 20 cm grosime, 4—5 cm pentru pereţi cuprinşi
între 20 şi 35 cm grosime şi 5—7 om pentru pereţi de la 35 cm grosime în sus;
-— raza de acţiune a vibratorului este în funcţie de frecvenţa vibraţiilor, de diametrul buteliei, de raportul
a/c etc. şi se determină experimental pentru fecare caz în parte. Pentru frecvenţa de 5 000—6 000 rot/min
se poate considera informativ 15—20 cm pentru diametrul buteliei de 3—4 cm, 20—27 cm pentru diametrul
de 4—5 cm şi 27—35 cm pentru diametrul de 5—7 cm. Pasul de mutare al vibratorului se ia mai mliic decît
zona de acţiune a lui;
• ■— vibratorul se introduce încet în beton pînă pătrunde 3—4 cm în stratul precedent; pentru o cufundare
a buteliei în beton timpul de vibrare este de 10—25 s, determinat prin încercări. Scoaterea vibratorului se
face încet pentru a nu lăsa o gaură în urma lui;
— în timpul vibrării este interzis ca butelia să atingă armăturile sau cofrajul, aceasta producînd dislocarea
armăturilor din betonul în curs de Întărire, deci distrugerea aderenţei şi deranjarea structurii betonului;
— este bine ca înainte de începerea vibrării să se procedeze la fel ca la vibrarea manuală pentru
straturile de beton dintre armături şi cofraj (prin împingerea betonului cu lopăţica metalică);
■—• vibratorul nu se lasă niciodată în funcţiune pe platforma de lucru;
— la pereţii alcătuiţi din mai multe straturi (cu izolare termică) se compactează în primul rînd stratul de
beton de protecţie, utilizînd lopăţica metalică.
6. Două sînt măsurile mai importante care trebuie luate pentru ca betonul să-şi păstreze calitatea scontată şi
anume:
— la ieşirea din cofrajul glisant betonul trebuie protejat — vara contra uscării produsă de arşiţă, care i-ar
lua din apa necesară fenomenelor chimice de priză şi întărire şi iarna contra frigului care ar împiedica
ajungerea betonului la rezistenţa mecanică cerută. Protejarea se poate realiza printr~o prelată sau folie de
polietilenă, care îmbracă spaţiul dintre platforma superioară şi cea inferioară;
— betonul trebuie udat pentru asigurarea rezistenţei şi pentru reducerea contracţiilor; udarea se poate
face cu furtunul de pe platforma de lucru inferioară, dar se poate face şi printr-o instalaţie specială cu ţevi
găurite, montată sub platformă.
1. Executarea pereţilor
2. Umplerea cofrajului. Executarea pereţilor se începe prin umplerea treptată a cofraj elor cu beton
turnat în straturi, orizontale uniforme de 15—20 cm grosime; compactarea betonului în această fază
se face în mod obişnuit prin vibrare. în acest timp se verifică în permanenţă dacă nu se produc pierderi
de beton pe sub cofraj.
3. Desprinderea cofrajului. Desprinderea cofrajului poate să înceapă după ce a fost umplut cu beton pe
o înălţime de 80—90 cm şi la cel puţin 3—4 h după începerea betonării. Gradul de întărire a betonului
se controlează prin desfacerea unei scînduri de la partea inferioară a cofrajului; betonul se consideră
suficient de întărit dacă degetul pus pe beton nu lasă urmă. în acest caz se desfac legăturile cofrajului
cu terenul sau eu fundaţia şi se face prima ridicare.
4. Executarea pereţilor. Executarea pereţilor constituie un proces tehnologic complet, care se
finalizează prin realizarea completă a lucrării, inclusiv golurile şi finisajele. Operaţiile care alcătuiesc
procesul tehnologic se execută de pe cele două platforme de lucru.
De pe platforma superioară se execută următoarele operaţii:
1) Betonarea pereţilor, care se face aşa cum s-a arătat mai înainte, trebuie condusă astfel încît să nu se
producă rotirea cofrajului; pentru aceasta sensul turnării betonului şi a circulaţiei muncitorilor, se inversează
cel puţin de 4 ori/schimb.
Pentru a nu se dezechilibra cofrajul, betonul se descarcă în şah pe platforma de lucru (la clădirile de
locuinţe). La silozuri, unde există două platforme — una interioară şi alta exterioară ■— descărcarea
betonului se face pe platforma interioară.
Dacă betonul se descarcă într-un singur punct, el se transportă la punctul de turnare cu tomberoane sau cu
roabe pe pneuri.
La pereţii exteriori, la care termoizolarea se realizează prin plăci din beton celular autoclavizat, beton cu
granulit etc., înglobate în perete, plăcile care se ridică pe platforma de lucru superioară cu bobul sau în
containere cu macarale, trebuie curăţite şi udate înainte de a f montate. Montarea lor şi compactarea
betonului trebuie făcute cu o deosebită atenţie pentru ca prin rosturile dintre ele să nu pătrundă beton care
ar crea punţi termice — cu consecinţa în timpul iernii a unei zone de condens pe faţa interioară a pereţilor.
Montarea armăturilor se face pe măsura ridicării cofrajului, de pe platforma superioară, legînd barele
orizontale de cele verticale; montarea trebuie făcută cu mare precizie, astfel ca distanţele de la feţele
cofrajului să fe exact cele din proiect, aceasta pentru ca grosimea stratului de beton de acoperire să
corespundă celui din proiect şi pentru ca distanţa dintre cele două reţele de armătură să fe menţinută
constantă, în caz contrar butelia pervibratorului poate atinge armăturile — cu consecinţele negative arătate
anterior. Mai avantajos este să se folosească carcase de armătură — completate în dreptul jugurilor.
Dacă în faţadă se execută betoane amprentate cu profluri sau desene, acestea se realizează prin
introducerea în cofrajul glisant a unor panouri, cu mulajele respective, care constituie tipare fxe pentru
betonul care se toarnă peste ele. După trecerea panourilor prin cofrajul glisant, ele se demontează de pe
platforma de lucru inferioară, se curăţă, se spală şi se ridică pe platforma superioară, unde se reutilizează.
_ Montarea ramelor pentru uşi şi ferestre şi a cutiilor pentru golurile necesare instalaţiilor şi pentru
rezemarea planşeelor, se face fxîndu-le de armăturile pereţilor.
2) Controlul rezistenţei betonului se face preluînd cî’te 2 serii a 3 cuburi şi o serie de 3 prisme pe fecare
schimb sau la un metru înălţime de perete, ceea ce revine la 6 serii de cuburi şi 3 serii de prisme pe zi.
Păstrarea probelor şi încercarea lor se face astfel:
‘ Seria 1 pentru stabilirea mărcii — se păstrează conform pre-

vederilor STAS 1799-65 şi se încearcă la 28 de zile

Seria 2, păstrată în condiţiile lucrării, se încearcă după seria 1
– Seria 3, păstrată în condiţiile lucrării, se încearcă la 2 zile pentru verifcarea rezistenţei minime necesare
Seria 4, idem ca (3) încercată la 7 zile
Seriile 5 şi 6, idem ca (3) servesc pentru stabilirea curbei de . întărire a betonului.
Prismele se păstrează şi se încearcă ca seriile de cuburi 3, 4 şi 5.
Rezistenţa betonului se mai poate determina, cu o precizie mai mică, şi prin sclerometrare.
In perioadele reci, în mod obişnuit se determină rezistenţa betonului din două în două ore, pe cuburi mici,
de 10x10x10 cm, păstrate în condiţiile lucrării; în funcţie de aceste rezistenţe se determină şi viteza de
ridicare a cofrajului.
De pe platforma inferioară se execută următoarele operaţii:
3) Controlul gradului de întărire a betonului, detectarea eventualelor defecţiuni de turnare şi repararea lor.
4) Verifcarea verticalităţii cofrajului, a grosimii pereţilor etc.
5) Executarea lucrărilor de fnisaj (tencueli, placaje etc.).
6) Scoaterea ramelor şi cutiilor pentru goluri, a matriţelor pentru betoane decorative etc.
d. Verifcări în timpul turnării pereţilor. în timpul turnării pereţilor, în afară de controlul rezistenţei betonului,
mai trebuie făcute următoarele verifcări:
‘ Orizontalitatea cofrajului se verifcă cu ajutorul reţelei de nivele, după fecare 2—5 ridicări Nivelul cofrajului
se verifcă faţă de mira fxată pe bob sau în peretele construcţiei — cel puţin odată pe schimb Verticalitatea
construcţiei se verifcă cu frul cu plumb sau cu aparate topografce — odată la fecare schimb, sau din metru
în metru
Gradul de întărire a betonului la ieşirea din cofraj se verifcă cel puţin odată la 2 h
Poziţia şliţurilor pentru pereţii despărţitori şi pentru instalaţii
Dacă cofrajul se ridică pe verticală şi nu a început să se răsucească
. Dacă cofrajul nu s-a înclinat, rupînd betonul în unele zone
1. Ridicarea cofrajului glisant după terminarea betonării. După terminarea betonării trebuie continuată
ridicarea cofrajului încă cel puţin 50—60 cm pentru a-1 deslipi complet de beton, în unele cazuri se
ridică circa 1,30 m pentru a-1 aduce cu 10—15 cm peste cota finală a betonului.
2. Toleranţe. în timpul glisării se pot admite următoarele abateri maxime de la dimensiunile din proiect:
La grosimea pereţilor + 10 mm
La nivelul orizontal al cofrajului — în mod obişnuit + 10 mm, excepţional + 20 mm La poziţia în plan a golurilor
+ 20 mm La poziţia pe verticală a ramelor şi cutiilor + 20 mm
, La poziţia tîmplăriei pe orizontală şi verticală + 10 mm
1. Defecţiuni şi remedieri. în timpul execuţiei pot să apară o serie de defecţiuni ale betonului: 1) segregări;
2) ruperi ale betonului prin antrenarea lui de către cofraj; 3) zone macroporoase ete,, oare prin
respectarea strictă a tehnologiei şi printr-un control riguros^ s-ar fi putut ievita. Caracteristic acestei
metode de execuţie este însă că aproape toate defecţiunile se pot repara în cadrul aceluiaşi proces
tehnologic, de pe acelaşi cofraj glisant — prin îndepărtarea betonului necorespunzător şi înlocuirea lui,
după caz, cu beton sau mortar.
Materialele pentru reparaţii sînf următoarele — în funcţie de adîncimea golurilor rezultate după îndepărtarea
betonului turnat defectuos :
7. Mortar de ciment: 1 parte ciment P 400 sau PZ 400 + 2 părţi nisip 0—1 mm+ 2 părţi nisip 1—3 mm — pentru
repararea golurilor pînă la 3 cm adîncime Mortar de ciment: 1 parte ciment P 400 sau PZ 400 +1,2 părţi
nisip 0—1 mm+1,2 părţi nisip 1—3 mm+1,6 părţi nisip 3 7 mm — pentru repararea golurilor pînă la 5—
6 cm adîncime
■ Beton B 200 sau B 250 — pentru golurile mai adînci ca 6 cm
Mortarul se aplică prin torcretare sau prin aruncare cu putere cu mistria ia reparaţiile de suprafaţă şi prin
matare la golurile mai adînci.
. Dacă betonul este prea întărit, în mortar se adaugă ArOoet E 50 în proporţie de 20—25% din cantitatea de
ciment, iar reparaţiile cu baton se fac peste un amorsaj de 1—2 cm grosime din mortar cu Aracet E.
Defecţiunile obişnuite care pot apare sînt:
1) Defectarea unei macarale sau a unui bob: pînă la reparare se foloseşte mijlocul de^ridicare de rezervă,
de exemplu a doua ma- c?f.a%7 ayînd^grijă să se continue ridicarea cofrajului cu cel puţin 3 ridicări pe oră (ca
să nu se înţepenească cofrajul). Dacă defecţiunea este generală şi nu se mai poate aduce beton, se
continuă ridicarea cofrajului pînă la dezlipirea lui de beton şi apoi se opreşte pînă la repararea defecţiunii.
Dacă oprirea betonării s-a produs într-o zonă fără armături, se vor introduce scurtături de otel-beton care să
facă legătura între betonul vechi şi cel nou.
2) Turnare pe ploaie: se continuă lucrul, se protejează betonul ca să nu fe spălat, iar dacă totuşi este spălat
se scoate apa de peste betonul turnat şi înainte de turnarea stratului următor de beton se întinde un strat
subţire de mortar cu 500 kg ciment/m3.
3) Betonul rezultă poros: cauza este compactarea necorespunză
toare, jetonul defectuos se îndepărtează şi reparaţia se face asa cum s-a aratat mai înainte.
4) Flambarea tijelor de susţinere: se determină cauza (beton prea moale, supraîncărcare etc.) şi se
înlocuieşte tija respectivă, înlătu- nnd defecţiunea care a provocat fambajul.
„ Betonul nu se dezlipeşte de cofraj: din cauză ică nu s-a întărit sufcient şi curge pe la partea inferioară a
lui; cauza poate f proporţia prea mare de apă sau viteza de ridicare prea mare Pentru remediere se reduce
viteza de ridicare sau se corectează compoziţia betonului.
6) Fisuri orizontale sub cofraj — datorite antrenării betonului de către cofraj; aceste fsuri pot f provocate din
cauza lipsei de conicitate a cofrajului, din cauza înclinării lui sau din cauza ridicărilor prea rare, care au ca
efect lipirea betonului de cofraj. Şi o poziţionare greşită a armaturilor, care ajung să fe lipite de cofraj poate
produce acelaşi efect prin frecarea sau agăţarea armăturilor de peretele cofraj ului. După înlăturarea cauzei
se repară defecţiunea, des- făcînd betonul din zona fsurată, înlocuindu-1 cu mortar sau beton nou.
7) Cojrajul se deformează în plan orizontal sau se înclină în plan vertical: aceste defecte se remediază prin
testarea pe console de echilibrare şi prin strîngerea sau slăbirea tiranţilor.
_ 8) Zgîrieturi sau rupturi verticale pe pereţi datorite tablei desprinse sau unor cuie ieşite din cofraj;
defecţiunile trebuie imediat înlăturate. Dacă tabla cu care este căptuşit cofrajul a fost bătută invers de cum
este normal, adică cea de la partea inferioară bătută peste cea de la partea superioară, se produc defecţiuni
de aceeaşi natură. In acest caz se opreşte betonarea, se ridică cofrajul pînă cînd betonul rămîne cu cîţiva
centimetri sub nivelul înnădirii şi se introduce o^ nouă căptuşeală de tablă de la partea superioară a
cofrajului şi trecînd peste rostul de înnădi re cu cârca 5 cm. a 9) Construcţia iese din poziţia verticală: această
defecţiune se întâmplă, de obicei, daică nu se controlează periodic orizontalitatea cofrajului. Aducerea la
verticala iniţială se poate face dînd cofrajului o înclinare inversă, de 0,5—1%, dar devierea produsă nu se
mai poate corecta decît în mică măsură printr-o încărcare a betonului în zona concavităţii; în zona
convexităţii nu se mai poate corecta decît prin diminuarea stratului de acoperire cu beton a armăturilor, ceea
ce nu este permis. Din această cauză este foarte important ca verifcarea orizontalităţii cofrajului să se facă
în permanenţă.
10) Construcţia se răsuceşte: această defecţiune poate’f datorită montării puţin inclinate a tijelor de
susţinere şi a verinelor sau turnării betonului şi circulaţiei pe cofraj într-un singur sens; ea se produce/în
special la construcţiile unicelulare rotunde. Dacă răsucirea este datorită unor tije înclinate, se opreşte
betonarea, se dezlipeşte cofrajul, se înlocuiesc tijele înclinate cu altele montate vertical şi se continuă
betonarea. Dacă răsucirea este datorită circulaţiei într-un singur sens, se schimbă sensul betonării şi al
circulaţiei.’ Ca să se evite această defecţiune, prescripţiile prevăd ca sensul’betonării să se schimbe de 4
ori/schimb.
11) Marcarea prin trepte de circa 1 cm sau prin segregări a unor straturi de beton de 30—60 cm înălţime:
aceste defecţiuni sînt datorite de obicei turnării betonului în straturi prea groase care nu pot f compactate
conform celor arătate anterior. Pentru remediere se îndepărtează betonul segregat sau necompactat şi se
fac reparaţiile necesare de pe platforma inferioară. Aceste defecţiuni nu se procluc dacă betonul se toarnă
în straturi subţiri de 10—20 cm şi compactarea se face aşa cum s-a arătat.
12) Zonele de beton neantărit sunt datorite de obicei turnării unui beton cu ciment alterat sau cu priza
începută; betonul neîntant se desface si se înlocuieşte cu beton bun.
13) Zonele de beton poroase sînt datorite unui beton prea uscat sau cu agregate avînd o granulozitate
necorespunzatoare; m acest caz se corectează compoziţia betonului.
14) Armătură aparentă – datorită lipsei puricilor sau unei distante prea mari între ei.
15) Armături neaderente în beton poros — datorite compactari necorespunzătoare a stratului de acoperire
cu beton (nu s-au util lopăţelele metalice). Se îndepărtează stratul de beton neaderent ş se înlocuieşte cu o
tencuială (conform punctului g). –
m Beton compact, dar stratul de beton de acoperire se desface este atingerea cu butelia a transmit vibraţia si
în zone cu beton care a făcut priza. Betonul de acoperire se îndepărtează şi suprafaţa respectiva se
tencuieşte cu mortar de ciment.
17) Mustăţile pentru legătura cu planseele deplasate: cauza este antrenarea lor de către cofraj datorită
unor armătura pereţilor. Defcienţa se remediază prm desfacerea betonlui montarea corectă a mustăţilor şi
rebetonare.
‘ 18) Rame si cutii pentru goluri sau matriţe pentru betoane aparente deplasate de cofrajul glisant: cauza
poate f îngustarea cofr«- jului care le antrenează, deplasîndu-le faţa de poziţia iniţiala imediat ce apar
defecţiunile trebuie revizuite dimensiunile cofrajul Poziţia si dimensiunile golurilor se corectează de pe
platforma interioară de lucru. .
19) Petele de idei pe pereţi — sunt produse de uleiul pierdut de o verină şi colectat în golul tijei respective.
Se schimba verina se sparge peretele, ca să se scurgă uleiul, se spală peretele cu un degresant si se
înlocuieşte betonul.
20) Goluri în zona conurilor de ancora la lucrările din beton precomprimat, datorită compactarii insufciente
a betonului Aceste defecte sunt foarte periculoase, deoarece acolo se produc eforturile cele mai mari din
beton. Se curăţă betonul necorespunzător şi se înlocuieşte cu beton bun, compactat cu mare grijă.
8. Planşeele pot f din beton monolit, din beton prefabricat sau din beton monolit turnat peste elemente
prefabricate. Caracteristic construcţiilor executate în foraje glisante este că în momentul executării sau
montării planşeelor, reazemele formate de pereţi sînt gata executate. Modul de executare al planşeelor este
diferit la construcţiile civile cu deschideri relativ mici şi număr mare de niveluri şi la construcţiile
industriale — în mod obişnuit cu un nivel şi cu deschideri mari.
9. Rezemarea planşeelor se poate face în goluri lăsate în pereţi — de obicei de 20×25 cm, la 0,60—1,00 m
distanţă, în şanţuri lăsate în pereţi (prin introducerea în cofraj a unor scînduri care se scot de pe platforma
inferioară), prin sudură de plăci înglobate în betonul pereţilor la glisare sau cu ajutorul unor mustăţi
înglobate în beton la turnare, apoi dezdoite, curăţite de mortar şi înglobate în placa turnată monolit sau într-
o fîşie de îmbinare cu panoul prefabricat de planşeu.
1) Planşeele din beton armat monolit se execută pe cofraje de- montabile susţinute de bride metalice din
oţel-beton, prinse în pereţii turnaţi sau pe cofraje coborîtoare.
Betonul se face obişnuit de marca B 200, confecţionat cu ciment RIM 200 sau RIM 300, pentru a se accelera
întărirea betonului şi a se reduce cît mai mult durata de menţinere a cofrajelor; decofrarea se poate face cînd
betonul ajunge la o rezistenţă egală cu 50% din marcă.
Planşeele se pot executa în timpul glisării sau după terminarea ei, prima soluţie necesitînd o mare
concentrare de manoperă şi de utilaj de ridicare.
Ridicarea betonului se face cu boburi sau cu pompe de beton. După decofrarea planşeului, cofrajul este
ridicat şi montat cu 5’—6 niveluri mai sus.
Planşeele monolite se pot executa şi pe cofraje coborîtoare, cofrajul superior find susţinut de pereţi, apoi
coborît şi suspendat de planşeul de deasupra, întărit. Ciclul de execuţie al unui planşeu este de 4 zile, în
care se cuprinde eoborîrea cofrajului, fxarea şi calarea lui, armarea, betonarea şi întărirea betonului pentru a
putea f decofrat; după decofrare, planşeul mai este susţinut încă 4 zile, prin tiranţi de planşeul superior.
Ciclul de 4 zile poate f redus la 2 zile dacă întărirea betonului se accelerează printr-un tratament termic.
__ Coborîrea cofrajului se face cu macarale uşoare, deplasabile de la o încăpere la alta (cel puţin 3
macarale), dar pot f folosite şi instalaţii electrohidraulice ca cele pentru ridicarea cofrajului glisant, dotate
însă cu verine ridicătoare-coborîtoare. Plăcile prefabricate de pianşeu se toarnă în mod obişnuit la exteriorul
constructiilor, pachet, una peste alta în raza de actiune a macaralei cu care se vor ridica. Uneori se
foloseşte şi soluţia execuţie SinUm, atelier de prefabricate; aceasta scumpeşte insa costul din cauza
transportului lor pînă la şantier.
Executarea plăcilor de planşeu se face înainte de glisai ea pere tilofon perioadă de demontare a cofrajului
glisant * remontarea iui la construcţia următoare; în acest mod se asigura continuitatea lucrului betoniştilor şi
ferarilor.
Montajul plăcilor se face cu macaraua, cobormdu-le pma la velul respectiv şi aşezîndu-le pe scaune
rezemate pe planşeul O altă soluţie care s-a aplicat la noi este turnarea; de planşeu în interiorul încăperilor
respective, unul peste alt montarea lor, de sus în jos. Ridicarea lor se orizontală, susţinute cu tiranţi sau
bnde de pereţi sau m poziţie inclinată asezîndu-le prin basculare pe console fxate in pereţi.Problema cea
mai importantă la utilizarea planşeelor prefabcate este îmbinarea lor cu pereţii. Ancorarea planşeelor m per
trebuie făcută cu cea mai mare atenţie pentru ca depinde siguranţa oamenilor care vor locui m imobilele
respective îmbinarea se face ca în fg. 156, cu etrieri dm perete şi din placa armături longitudinale. în îig.
156, a este arătată îmbinarea cu un perete exterior, iar în fg. 156, b cu un perete interior. Marca betonului
este bine să fe B 250 (minimum B 200). Foarte important este ca atît betonul peretelui, cît şi al
prefabricatului să fe perfect curate şi bine udate, iar betonul de monolitizare să fe foarte bine compactat.
Pret Beton Bucuresti

Pret-beton.ro, este un site dedicat producatorilor si consumatorilor de beton din Romania. Pret-beton.ro
comercializeaza beton proaspat in Municipiul Bucuresti si Judetul Ilfov si promoveaza vanzarea betonului in Cluj,
Iasi, Brasov si Craiova .
DETALII
Sectiuni
Despre noi
Contact
Vanzare Beton Bucuresti
Oferta beton Bucuresti
PRET BETON Bucuresti
Cu o experienta de peste 10 ani pe piata de beton din Bucuresti, compania noastra va ofera preturi competitive la
toate tipurile de beton pentru constructii.
Oferta Pret

Oferte pret beton
Bucuresti

© 2018 Pret Beton, Bucuresti Rundreise.

Cofraje Glisante PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cofraje Glisante PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proprietatile betonului turnat in cofraje glisante |

Oferta beton Bucuresti 

Aleea Bujoreni Nr.2

Lun-Sam 8.00 - 21.00

Proprietatile betonului turnat in cofraje

Proprietatile betonului turnat in cofraje glisante

Compoziţia granulometrică a agregatelor trebuie să se înscrie în următoarele limite procentuale de treceri

1. Prepararea şi transportul betonului

1. Punerea în operă a betonului

— să se folosească numai vibratoare de interior cu o frecvenţă

de cel puţin 5 000—6 000 rot/min;

— diametrul capului vibrator se ia în funcţie în primul rînd de

■—• vibratorul nu se lasă niciodată în funcţiune pe platforma de lucru;

Păstrarea probelor şi încercarea lor se face astfel:

‘ Seria 1 pentru stabilirea mărcii — se păstrează conform pre-

Seria 2, păstrată în condiţiile lucrării, se încearcă după se­ria 1

Seria 4, idem ca (3) încercată la 7 zile

Seriile 5 şi 6, idem ca (3) servesc pentru stabilirea curbei de . întărire a betonului.

Prismele se păstrează şi se încearcă ca seriile de cuburi 3, 4 şi 5.

De pe platforma inferioară se execută următoarele operaţii:

4) Verifcarea verticalităţii cofrajului, a grosimii pereţilor etc.

5) Executarea lucrărilor de fnisaj (tencueli, placaje etc.).

Poziţia şliţurilor pentru pereţii despărţitori şi pentru insta­laţii

Dacă cofrajul se ridică pe verticală şi nu a început să se ră­sucească

. Dacă cofrajul nu s-a înclinat, rupînd betonul în unele zone

, La poziţia tîmplăriei pe orizontală şi verticală + 10 mm

■ Beton B 200 sau B 250 — pentru golurile mai adînci ca 6 cm

Defecţiunile obişnuite care pot apare sînt:

3) Betonul rezultă poros: cauza este compactarea necorespunză­

Pret Beton Bucuresti

Vanzare Beton Bucuresti

Oferta beton Bucuresti

PRET BETON Bucuresti

S-ar putea să vă placă și

Seria 2, păstrată în condiţiile lucrării, se încearcă după seria 1

Poziţia şliţurilor pentru pereţii despărţitori şi pentru instalaţii

Dacă cofrajul se ridică pe verticală şi nu a început să se răsucească

3) Betonul rezultă poros: cauza este compactarea necorespunză