Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
23
SC|RI
23.1.GENERALIT|}I Clasificare
370
Acest spa]iu din cl\dire, folosit pentru `n care spa]iul disponibil din casa sc\rii
evacuare `n caz de pericol, trebuie s\ este limitat, se folosesc sc\ri drepte cu
fie separat de restul cl\dirii prin pere]i, trepte balansate.
plan[ee [i u[i rezistente la foc. Acest C^nd circula]ia este redus\ sau
lucru este necesar pentru a se putea spa]iul este foarte mic, sunt utilizate
parcurge traseul complet p^n\ la nivelul sc\ri `n spirala.
ie[irii `n exterior, f\r\ a p\r\si casa
sc\rii. 23.2. ELEMENTE COMPONENTE
Pere]ii de la casa sc\rii trebuie s\ Elementele componenete ale unei
aib\ grosimea minim\ de 25 cm – la sc\ri (fig.23.1.III) sunt: treapta,
zid\rie [i de minimum 20 cm la beton, contratreapta, rampa, podestul,
pentru protejarea acestui spatiu `n caz balustrada.
de incendiu (fig.23.1.I).
Treapta reprezint\ suprafa]a
Casa sc\rii va fi ventilat\ [i iluminat\
orizontal\ pe care se circul\.
natural. Suprafa]a ferestrelor este de
Treptele au `ntre ele aceea[i
cel pu]in 1/14 din suprafa]a orizontal\ a
diferen]\ de nivel. Lungimea liber\ a
casei sc\rilor, pentru fiecare etaj `n
treptei este egal\ cu l\]imea sc\rii [i
parte. C^nd nu este posibil\ iluminarea
este `n func]ie de debitul curent al
natural\, se admite lumina artificial\, cu
circula]iei [i de dimensiunile obiectelor
condi]ia s\ fie asigurat\ posibilitatea de
ce urmeaz\ a fi transportate pe scar\.
func]ionare, `n orice moment (incendiu,
cutremur) a unui sistem automat de Contratreapta reprezint\ suprafa]a
iluminare artificiala. Este necesara vertical\ care leag\ dou\ trepte
posibilitatea de comunicare cu consecutive, form^nd `n\l]imea treptei.
acoperisul cu pod sau tip terasa. Raportul dintre `n\l]imea h [i l\]imea l
Forma `n plan (fig.23.1.II) a sc\rii a treptei d\ panta sc\rii. ~ntre aceste
depinde de: suprafa]a casei sc\rii, de elemente trebuie s\ existe relatia
importan]a sc\rii, de cerin]ele Blandel :
arhitectonice [i de raporturile dintre 2 h + l = 62... 64 cm (23.1)
dimensiunile casei sc\rilor. iar pentru gr\dini]e
Sc\rile drepte, `ntre doua nivele 2h + l = 58... 60 cm (23.2)
consecutive, prezint\ o lungime mare
Panta sc\rii este elementul
dar necesit\ spa]iu redus. ~n cazul c^nd
determinant al confortului circula]iei.
num\rul treptelor este mai mare de 15,
Func]ie de `n\l]imea contratreptei,
se prevede un podest pentru odihn\
sc\rile pot fi : joase – cu h<16,5 cm,
(fig.23. 1.I) .
mijlocii – cu h = 16,5 ... 17,5 cm [i `nalte
La construc]iile civile se folosesc, de
– cu h = 17,6 ... 22,5 cm. Treptele joase
obicei, sc\ri cu dou\ aripi paralele [i
sunt recomandate pentru sc\ri
podest intermediar (fig.23.1.I). ~n cazul
371
Sc\ri. Casa sc\rii. Forme `n plan. Elemente componente
I. Scar\ cu o singur\ ramp\ ce une[te III. Elemente componente
dou\ nivele succesive Grind\ de vang Treapt\
Ciubuc
Contratreapt\
75
hr
90
Scar\ cu trei rampe Scar\ cu trei rampe [i
[i dou\ podeste un podest intermediar Lp ≥ L
L
L=90-100cm L=110-120cm
Fig. 23.1 Casa sc\rii, având scar\ cu o singur\ ramp\ [i cu dou\ rame [i podest
intermediar (I.). Forme `n plan (II.). Elemente componente. Dimensiuni
treapt\, podest, distan]\ `ntre rampe, l\]imea sc\rii (III.).
372
secundare, iar cele mijlocii – pentru Podestul face trecerea de la o ramp\
sc\ri principale [i secundare. la alta sau de la o scar\ la nivelul unor
Treptele `nalte sunt indicate numai suprafe]e plane orizontale.
pentru sc\ri secundare, iar cele cu L\]imea podestului este egal\ cu
h>19,5 cm sunt admise doar la sc\ri de l\]imea sc\rii, pentru a asigura circula]ia
serviciu. num\rului de fluxuri.
Raportul optim, care necesit\ efortul Balustrada (fig.23.2.I) se prevede la
fizic minim la urcare, este h/l=17/29. partea liber\ a rampei sau podestului,
Pentru a realiza p\[irea comod\, trebuind s\ reziste la solicit\rile
treapta se prevede cu un profil (ciubuc), mecanice (evacuare oameni). ~n\l]imea
care iese `n consol\ 2...5 cm. Profilul de siguran]\ a balustradelor e necesar
constituie, `n acela[i timp , [i un s\ fie 0,8...0,9 m, put^ndu-se reduce
element decorativ. func]ie de l\]imea balustradei. Vor fi
Rampa este por]iunea `nclinat\ a prev\zute balustrade [i `n dreptul
sc\rii (fig.23.1.I,III), ce poate fi ferestrelor `ntret\iate de podestele
dreapta sau curba. sc\rilor.
Num\rul de trepte al unei rampe este M^na curent\ este o pies\ profilat\,
de cel pu]in 3 – pentru o circula]ie situat\ `n mod obligatoriu la partea
comod\ [i `n condi]ii de securitate, [i de superioar\ a balustradei. Ea este fixat\
cel mult 16 trepte. Peste acest num\r, solid de balustrad\ sau de pere]ii
se recomand\ a fi `ntrerupte prin sc\rilor, pe o singur\ parte a rampelor,
podeste de odihn\. la sc\rile care deservesc 1...3 fluxuri, iar
Linia pasului este proiec]ia `n plan la sc\rile mai late – pe ambele p\r]i.
orizontal a liniei de c\lcare normal\ a Forma [i sec]iunea m^inii curente
treptelor. Aceast\ linie este paralel\ cu urmeaz\ a fi astfel conceputa, `nc^t s\
parapetul rampei, la o distan]\ de fie u[or cuprins\ cu m^na (fig.23. 2.II).
50...60 cm de acesta.
23.3. DIMENSIONAREA FUNC}IONAL|
~n\l]imea liber\ `ntre dou\ rampe
suprapuse sau o ramp\ [i podestul ~n cadrul dimension\rii func]ionale, se
superior este de cel pu]in 2,20 m – la vor determina prin calcul: l\]imea [i
sc\ri principale [i 1,90 m – la sc\ri de `n\l]imea treptelor, l\]imea rampei [i a
serviciu, m\surat pe o raz\ ce pleac\ podestelor.
de la muchia treptei (fig.23.1.III). Dimensiunile treptei, l\]imea [i
Grinda de vang este elementul de `n\l]imea se stabilesc `n func]ie de
rezisten]\ (grind\ `nclinat\) pe care necesit\]ile func]ionale ale cl\dirii
reazem\ treptele sau planul rampei (fig.23.1.III) [i de destina]ia sc\rii.
(fig.23.1.III). ~n\l]imea unei trepte (h) rezult\ din
condi]ia
373
n.h = H (23.3) N – num\rul de persoane care trebuie
`n care: evacuat;
n - num\rul de trepte, astfel `nc^t s\ C – capacitatea de evacuare a unui flux,
fie un num\r `ntreg; pe toat\ durata opera]iei de evacuare.
H - `n\l]imea dintre etaje. Rezultatele se rotunjesc la num\rul
Cunosc^nd h, se poate determina `ntreg imediat superior.
l\]imea treptei b, din relatia lui Blandel
b+2h=62... 64 cm (23.4) Num\rul de persoane N se determin\
L\]imea rampei sau lungimea treptei din proiectul cl\dirii sau se stabile[te `n
func]ie de destina]ia acesteia.
se determin\ din considerente
func]ionale [i de evacuare rapid\ a La cl\dirile de locuit, se consider\ o
cl\dirii, `n caz de pericol. persoan\ la 10 m2 suprafa]\ util\; la
La cl\dirile de locuit, cu popula]ie hoteluri, aria ce revine unei persoane
redus\, l\]imea rampei rezult\ din este 8 m2, la care se mai adug\ un spor
condi]ii func]ionale [i din posibilitatea de de 12 % pentru persoanele de serviciu
a se putea transporta pe scar\ diferite [i eventualele persoane str\ine care s-
obiecte. ar afla `n cl\dire.
La cl\dirile publice (cu aglomerare Capacitatea de evacuare a unui flux
mare de oameni), l\]imea sc\rii rezult\ (C) este indicat\ , `n func]ie de
dintr-o dimensionare, pentru evacuare destina]ia cl\dirilor. La cl\dirile de locuit,
`n caz de pericol. capacitatea de evacuare a unui flux este
Se consider\ c\ evacuarea C =90.
persoanelor se face sub form\ de fluxuri Pe baza num\rului de fluxuri, se
– [iruri de persoane a[ezate una `n determin\ l\]imea sc\rii, care este cel
spatele celeilalte – care circul\ pe sc\ri pu]in: 0,80 pentru un flux; de 1,10
spre exteriorul cl\dirii. pentru 2 fluxuri; de 1,60 pentru 3 fluxuri;
L\]imea rampei se determin\ de 2,10 pentru 4 fluxuri; de 2,50 pentru
(fig.23.1.III ) dup\ nivelul cu cel mai 5 fluxuri.
mare num\r de fluxuri, f\r\ a se cumula
fluxurile care vin de la niveluri diferite. L\]imile uzuale de scar\ sunt cele
Excep]ie fac s\lile de teatru sau care corespund la 2...3 fluxuri. L\]imea
cinematograf. maxim\ a scarii nu se limiteaz\, dar
Num\rul de fluxuri, prin care se rampele cu l\]ime peste 2,40 m vor fi
evacueaz\ persoanele se determin\ cu `mp\r]ite pe toat\ lungimea lor cu
rela]ia balustrade intermediare.
F= N/C (23.5) Sc\rile se vor men]ine cu l\]ime
`n care: constant\, pe por]iunile unde circula]ia
F – num\rul de fluxuri rezultat; este aceea[i.
374
Sc\ri. Balustrade. Mân\ curent\. Sc\ri exterioare
I. Sc\ri. Elemente componente. Sc\ri exterioare
II.
Balustrade - parapete Scar\ independent\ de cl\dire
Peretele pe care
hb hb hb reazem\ scara
exterioar\ este
conceput
1 cm independent de
structura cl\dirii
hb hb hb Rost umplut cu
hb h^rtie gudronat\
pentru evitarea
hp
sprijinirii celor
dou\ elemente
Te[ire realizat\
pentru a evita
hb hb hb sprijinirele `n caz
hp de tasare
hp hp
Scar\ solidarizat\ de cl\dire
M^na curent\
din lemn la
balustrad\ din 1 cm
beton armat
din lemn la 5 cm
balustrad\
din lemn
Consol\ din beton armat
5,4 7,2
3,8
Treapt\ de podest 3-5 cm
7,2
3-5 cm
din profile metalice masive
Fig. 23.2 Elemente componente sc\ri. Balustrade, parapete. Mân\ curent\ (I.).
Sc\ri exterioare (II.)
375
La cl\dirile de locuit, `n\l]imea [i Intradosul acestor trepte se las\, `n
l\]imea treptelor, l\]imea rampei [i a general, brut (neprelucrat) ; dac\ este
podestelor se men]in constante pe toate vizibil, se prelucreaz\. Treptele din
nivelele sc\rii. piatr\ se sprijin\ unele pe altele, pe o
Podestele vor fi dimensionate func]ie f^[ie de 3...8 cm.
de num\rul de fluxuri care este identic Sc\ri de beton. Dala pe care se
cu cel de pe rampa sc\rii, prin care se a[eaz\ treptele din beton poate rezema
face evacuarea persoanelor. pe o umplutur\ de p\m^nt, ca [i cofraj.
Prin dimensiunile func]ionale ale ~ntre stratul de p\m^nt [i dala de beton
sc\rii `n]elegem dimensiunile de gabarit se interpune un strat de nisip
`n stadiul scarii finisate. compactat.
Nivelul podestului exterior se
23.4. SC|RI EXTERIOARE LA CL|DIRI recomand\ a fi mai jos decât al
Sc\rile exterioare (fig.23.2.III), de la pardoselii vestibulului de intrare. ~ntre
intrare sau de la subsol, vor rezema fie scara exterioar\ [i construc]ie se
pe console legate de zid\ria peretelui, prevede un rost de tasare sau arm\tura
fie pe funda]ii independente de restul pl\cii parterului se continu\ cu aceea a
construc]iei. Aceste funda]ii vor avea sc\rii.
acelea[i condi]ii de fundare ca [i SC|RI INTERIOARE
funda]iile de mic\ ad^ncime care nu
transmit sarcini mari [i anume : s\ fie Dup\ materialele frecvent folosite la
`ncastrate `n terenul bun de fundare [i execu]ie, sc\rile interioare pot fi: sc\ri
s\ dep\[easc\ ad^ncimea de `nghe]. de lemn, sc\ri metalice, sc\ri din beton
armat monolit sau prefabricate.
Treptele [i podestul acestor sc\ri,
rezemate la ambele capete, trebuie s\ 23.5. SC|RI INTERIOARE DIN LEMN
aib\ o pant\ redus\, spre partea Sc\rile de lemn au un domeniu
inferioara a sc\rii, pentru a permite restr^ns de folosire – exclusiv la
scurgerea apei. locuin]e individuale, cu parter [i etaj –
Execu]ia acestor sc\ri trebuie s\ fie datorit\ unei comport\ri deficitare la
f\cut\ din materiale negelive: piatr\ sau incendiu.
beton. Lemnul de stejar se folose[te mai
Sc\rile de piatra se realizeaza din des la sc\ri, datorit\ rezisten]ei la uzur\
rocile cele mai folosite, calcarele [i [i a aspectului estetic ob]inut prin
gresiile. Treptele masive de piatr\ se lustruire.
taie cu sau f\r\ profil .
Sc\rile de lemn se utilizeaz\ `ntr-o
Suprafe]ele treptei [i contratreptei pot
cas\ a sc\rii proprie, dar [i `n holul sau
fi buciardate sau frecate.
camera de zi a cl\dirii, realizând în
376
acest fel un element de decora]ie
Scar\ din lemn interioar\.
M^n\
Elementele principale de rezisten]\
curent\ ale sc\rii (fig.23.3), cele dou\ vanguri
de lemn ecarisat, sunt solidarizate `ntre
Peretele
casei
ele de treptele executate din dulapi , de
Balustrad\ sc\rii esen]\ tare (grosime 4...5 cm). Treptele
Plan[eu din se `mbin\ cu grind\ de vang, prin
lemn
intermediul unor [ipci prinse de vang,
Podest care urm\resc forma treptelor.
Grind\ din lemn
de vang Contratreapta din sc^ndur\ se
Rezemarea grinzii de vang pe grinda de podest prinde de treapt\, la partea ei
Treapt\ superioar\ sau inferioar\.
Grind\
de vang La sc\rile mai late, solidarizarea,
între grinzile de vang, se face prin
Grind\ de podest buloane metalice cu tije filetate.
Contratreapt\
Grinzile de vang se ancoreaz\ la
Balustrad\
St^lp extremit\]ile de funda]ii, de grinzile
plan[eului sau ale podestului.
Grind\
de vang Podestele sunt por]iuni de plan[eu
Grind\ care primesc `n plus ac]iunea grinzilor
de vang • de vang ce reazem\ `ntre ele.
Grind\ de Treapt\ Intradosul sc\rilor de lemn poate fi cu
Contratreapt\ Grind\ de
podest
podest Treapt\ treptele vizibile finisate ori acoperite
2-2 cu sc^nduri l\mbuite sau tencuite.
Treapt\
Grind\ de vang
Contratreapt\ 23.6. SC|RI INTERIOARE DIN METAL
Cl\dirile industriale constituie aria
Pl\ci ipsos
carton unde se folosesc uneori sc\rile
Intrados din lemn metalice, a c\ror utilizare este dictat\ de
Carton asfaltat
cerin]ele tehnologice (structuri de
Montarea treptelor `n grinda de vang
1-1
rezisten]a metalice) [i spa]iu redus
2
1
Grind\ de vang
Treapt\ pentru amplasare.
Grinzile da vang se realizeaz\ din
Contratreapt\ o]el U,I,T, rotund, tabl\ sub]ire format\
1 la rece sau profile compuse din tabl\
2 groas\ solidarizate cu corniere.
Fig.23.3 Scar\ din lemn
377
Treptele [i contratreptele (fig.23.4) se Scar\ de metal
execut\ din tabl\ groas\ din o]el, tabl\
striat\, rigidizate cu corniere. Trepte [i contratrepte din tabl\ groas\
Treptele [i contratreptele, alc\tuite pe suportul din corniere
din tabl\ presat\, sunt astfel formate, Treapt\ din tabl\ groas\ Grind\ de vang
`nc^t rigiditatea treptei se realizeaz\ (U18/20)
Suport
prin nervuri verticale. balustrad\
Grinzile de vang reazem\ pe funda]ii
sau pe un plan[eu de beton armat, prin Corniere suport
378
Rampa sc\rii din beton armat monolit sc\rii. Dala continu\ pe mai multe nivele
este o dal\ rezemat\ longitudinal, [i fr^nt\ la intersec]ia rampei cu
desc\rc^ndu-se pe podeste sau podestul se comport\ ca o plac\
rezemat\ transversal [i transmi]^nd sub]ire, prismatic\. Aceast\ comportare
sarcinile pe pere]ii longitudinali sau pe spa]ial\ d\ sc\rii o rigiditate mare, cu
grinzile de vang. toate c\ nu are grinzi de rezemare.
Rezemarea longitudinal\ a rampei se ~n cazul c^nd nu se consider\
poarte realiza prin intermediul pl\cii conlucrarea rampei cu podestul, rampa
podestului, care, la r^ndul s\u poate fi se va `ncastra `n pere]ii longitudinali ai
rezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip de casei sc\rii, iar podestul va lucra
ramp\ continu\ conlucreaz\ `n plan separat, fiind `ncastrat pe trei laturi `n
vertical cu podestul (`mpiedicat a se roti zidurile casei sc\rii, iar pe a patra –
`n plan vertical), care necesit\ grosime rezemat pe o grind\ de podest.
[i armare sporit\. Treptele, la sc\rile din beton armat
Alt\ solu]ie de rezemare longitudinal\ monolit, pot fi alc\tuite din beton simplu
a rampei este pe grinzi de podest – turnate peste o plac\ armat\ sau
grinzi amplasate la intersec]ia `ntre turnate `mpreun\ cu dala din beton
ramp\ [i podest. armat (fig.23.5).
Rezemarea rampei prin intermediul
grinzilor de vang (grinzi `nclinate) se Datorit\ efectului arhitectonic
folose[te atunci c^nd deschiderea deosebit, se utilizeaz\ din ce `n ce mai
rampei este mare. des sc\rile cu plac\ treapt\ -
contratreapt\. La acest tip de sc\ri,
Rezemarea pe grinzile de vang se
poate realiza prin : sarcinile exterioare vor determina
eforturi care sunt preluate numai de
• amplasarea acestor grinzi la
trepte [i contratrepte. Dac\ unghiul `ntre
marginile rampei (`n cazul casei sc\rii
trepte [i contratrepte este de 900, aceste
vitrate) sau pu]in retrase spre interior, `n
sc\ri poart\ denumirea de sc\ri
scopul mic[or\rii grosimii aparente a
ortopoligonale.
rampei ;
• prelungirea acestor grinzi, care Solicitarea preponderent\, la acest
servesc [i la rezemarea podestului; tip de sc\ri, este `ncovoierea.
• amplasarea unei singure grinzi Armarea sc\rilor ortopoligonale se
centrale, care va avea dimensiuni poate realiza cu arm\turi continue [i
m\rite comparativ cu solu]ia grinzii de etrieri sau arm\turi continue [i cu bare
vang marginale, reduc^nd astfel suplimentare `nclinate (fig.23.5). Pentru
gabaritul liber al sc\rii. simplificarea calculelor, grosimea
treptelor va fi egal\ cu cea a
Rezemarea transversal\ a rampei se
contratreptelor.
realizeaz\ `n pere]ii longitudinali ai casei
379
Sc\ri din beton armat monolit
Balustrad\ lp lr lp
Ancorarea Plac\ podest
balustradei
Plac\
Plac\ ramp\ Grind\ de podest
podest
3 4
Grind\ podest A α
Plan
1 1
Podest
Fig. 23.5 Scar\ din beton armat monolit. Sec]iune transversal\. Plan. Scheme
statice. Armare.
380
Datorit\ concentr\rilor de eforturi, `n Sc\ri din beton armat prefabricat
locurile de fr^ngere a liniei mediane se
Sc\ri prefabricate cu dou\ grinzi de vang
prev\d arm\turi `nclinate.
Trepte Trepte masive
Sc\ri din beton armat prefabricat.
Capacitatea de ridicare a macaralelor
va influen]a asupra adopt\rii uneia
dintre urm\toarele solu]ii de elemente
prefabricate la sc\ri de beton armat, `n
ordinea cre[terii gradului de Scar\ prefabicat\ cu grind\ de vang central\
industrializare :
Trepte
• trepte prefabricate independente; prefabricate
381
industrializare, se folosesc sc\ri • mozaic turnat;
prefabricate din panouri mari, alc\tuite • sc^nduri de stejar fixate `n dibluri
din ramp\ [i jum\tatea podestului de lemn;
prefabricat (fig.23.6). • PVC fixat cu adezivi.
Rezemarea acestui element Intradosul sc\rilor din beton armat se
prefabricat (rampa + semipodest) se tencuie[te [i se zugr\ve[te.
face pe podest sau grinda de podest de
la plan[eul etajului [i pe panoul de 23.8. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL
perete de la casa sc\rii. Pentru a efectua calculul sc\rilor,
Sc\rile din beton armat prefabricat acestea se descompun `n elemente
prezint\ dezavantajul rigidiz\rii reduse a simple, izolate: treapta, rampa, grinda
cl\dirii, comparativ cu cele din beton de vang, grinda de podest, dala
monolit. podestului.
La cl\dirile industriale `nalte, se ~nc\rcarea util\ din aglomera]ia de
folosesc sc\rile elicoidale prefabricate, oameni ce poate proveni `n caz de
realizate dintr-un st^lp central, trepte pericol, are valoarea cuprins\ `ntre
prefabricate. Lipsa contratreptelor [i 3500...5000 N/m2; la aceste `nc\rc\ri se
forma trapezoidal\ a treptelor fac ca adaug\ `nc\rcarea permanent\
scara s\ fie comod\ la urcat (fig. 23.6). provenit\ din greutatea proprie,
Finisarea sc\rilor din beton armat. La pardoseal\ [i tencuiala intradosului.
sc\rile din beton armat, finisajul se Aceste `nc\rc\ri sunt uniform
utilizeaz\ `n func]ie de destina]ia cl\dirii, repartizate pe suprafa]a: cea
importan]a sc\rii, considerente estetice permanent\ - pe o suprafa]\ `nclinat\,
[i economice. iar cea util\- pe o suprafa]\ orizontal\.
Placa rampei, care se consider\
Sc\rile din beton armat se pot finisa
simplu rezemat\ sau `ncastrat\ pe
cu :
grinda podestului, se va calcula `n
• mortar de ciment sclivisit `n
func]ie de raportul laturilor pl\cii, dup\
grosimea de 1-1,5 cm ; `n cazul unei
una sau dou\ direc]ii. Se recomand\ a
circula]ii frecvente, se protejeaz\
se lua `n considera]ie [i conlucrarea
muchiile cu o]el cornier fixat prin
treptelor, care va determina un consum
ancore metalice. Pentru a evita
mai redus de arm\tur\.
alunecarea, suprafa]a treptelor se va
Placa [i grinzile de podest se
prevedea rulat\ sau buciardat\;
calculeaz\ ca mici plan[ee, c\rora li se
• placaje din piatr\ natural\ (granit,
asigur\ continuitatea cu treptele.
marmur\) sau piatr\ artificial\ (pl\ci
Grinda de podest este `nc\rcat\ din
de mozaic), la treptele [i
rampe sub form\ de sarcini concentrate,
contratreptele a[ezate pe un pat de
prin intermediul grinzii de vang, [i de
2cm de mortar de ciment (fig.23.6);
382
Sc\ri din beton armat. Structuri de rezisten]\.
Plac\ podest Plac\ podest rezemat\
rezemat\ pe grind\ pe grind\ podest [i
1 podest [i peretele
4 peretele casei sc\rii Direc]ia de
Direc]ia de rezemare a
rezemare a Plac\ ramp\ pl\cii
pl\cii `ncastrat\ `n podestului
podestului peretele casei
sc\rii Grind\ podest
Plac\ ramp\
`ncastrat\ `n Grinzi podest
peretele casei
Fig. 23.7 Sc\ri din beton armat. Structuri de rezisten]\ care lucreaz\
dup\ direc]ie transversal\ (1,2,3) sau longitudinal\ (4,5,6).
383
sarcina aferent\ din placa de podest, calculeaz\ cu grinzi simplu rezemate
sub forma unei sarcini uniform pe grinzile de podest sau continue din
distribuite. desf\[urarea pe toate nivelele, dac\
Grinzile de vang, care preiau decalarea `ntre vanguri [i rigiditatea la
`nc\rc\rile de la trepte [i ramp\, se torsiune a grinzilor de podest pot fi
neglijate.
384