CLADIRI DIN FONDUL EXISTENT CU SUPRASTRUCTURA DIN STALPI SI GRINZI DE BETON ARMAT

2.1. Forma in plan si pe verticala; vecinatati; rosturi de dilatatie si tasare; regim de inaltime.

Forma terenului de amplasament a impus realizarea de constructii cu forme neregulate n plan: forma trapezoidala, forma literei Y, forme frnte (figurile 2.3 .2 .13.) Conditiile de sistematizare din perioada respectiva referitoare la gradul de oc upare al terenului de catre cladiri (A construita / A teren) si vecinatatile au condus la urmatoarele caracteristici: . cladiri cu una (figurile 2.8, 2.9), doua (figurile 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 2.10, 2 .11) , sau trei laturi de tip calcan; . cladiri cu expunere dubla (la doua strazi) (figurile 2 3, 2.6, 2.11, 2.12), tr ipla (fig.2.9) si retragerea calcanelor pe naltime (figura 2.2); . rosturile de tasare ntre cladiri sunt numai de 2 cm; . cladirile sunt prevazute cu una sau mai multe curti interioare de forme dreptu nghiulare, triunghiulare, care au rolul de aerisire si ventilatie pentru camerele din inter iorul planului; acestea se desfasoara de la parter la mansarda; prin una din aceste cu rti iese si cosul de la centrala termica si eventual de la crematoriu; . numarul de niveluri este ntre S+P+3E pna la S+P+11E; naltimea de nivel curent est e n jur de 3,00m; parterul are o naltime egala cu cea a nivelului curent, sau o nalti me mai mare, n jur de 4,50m 5,00m; ultimul nivel, care de obicei este o mansarda, are o naltime de nivel redusa la 2,60- 2,80m; . cladirile vecine pot fi de aceeasi naltime sau cu naltimi diferite; numarul de n iveluri si naltimea de nivel pentru cladirile vecine pot pot fi egale sau diferite, astfel nct planseele acestora se pot afla la naltimi diferite; (figura 2.1); . toate cladirile prezinta neregularitati pe verticala datorate: - bowindow-urilor care apar n general la colturi si pe fatadele principale (figur ile 2.3 2.13); bowindow-ul reprezinta o zona construita de la etajul 1 in sus, n afara planului fattdei de la parter; -retragerilor succesive la etajele superioare (ultimele 3-4 etaje) si mansarda; aceste retrageri pot sa fie diferite pe fatadele principale si posterioare; -retragerea parterului fata de subsol cu realizarea unor mici terase si eventual a unor curti de lumina; 2.2. Functiuni pe nivele, alcatuire unitati functionale.

Cladirile de acest tip au n general destinatia (initiala) de locuinte; un numar r edus dintre acestea au suportat o schimbare de destinatie, fie de la locuinte la clad ire de birouri, fie invers. In general, la etaje, compartimentarea spattilor functionale se past reaza . La etajele superioare, care se retrag, spatiile functionale se pot micsora si deci se schimba si compartimentarile. Parterul poate avea aceeasi destinatie cu etajele; n aceasta situatie naltimea de nivel si compartimentarile sunt aceleasi; exceptie fac numai zonele de acces (sc ara) n cladire. O alta posibilitate este ca parterul sa aiba o alta destinatie dect etajele, n gen eral pentru spatii comerciale; n acest caz naltimea de nivel este mai mare dect cea a et ajelor, iar compartimentarea difera n totalitate. Magazinele pot ocupa toata suprafata su bsolului, sau numai partial (fig.13). Subsolul poate sa aiba aceeasi suprafata cu cea a parterului sau mai mare; n ultimul caz sunt incluse si suprafetele curtilor de lumina si eventual suprafete suplimentare n cadrul terenului de proprietate. Pentru subsoluri se pot nominaliza urmatoarele tipuri de functiuni: . locuinte (figurile 2.15, 2.16, 2.17); n acest caz subsolul are denumirea de demis ol; naltimea de nivel este in jur de 2,80m; demisolul este ridicat din pamnt , astfel n ct sa se poata prevedea ferestre cu o naltime n jur de 90cm-1,00m; . boxe pentru depozitare; aceste spatii au n general aceeasi naltime, fie ca sunt fo losite de locatari, fie de mgazinele de la parter; subsolul poate avea in acelasi timp spatii destinate locuintelor si spatii destinate boxelor, care au aceeasi naltime de niv el; . spalatorii si uscatorii; . centrala termica (figurile2.15, 2.16, 2.17, 2.18)2.15,); spatiile pentru central ele termice de tip vechi sunt mari , att n plan orizontal ct si pe verticala (H subsol = 4,50 5,00m), datorita gabaritelor importante pentru cazane , boiler, hidrofor; lnga ce ntrala termica se afla un spatiu suplimentar pentru rezervorul de combustibil lichid (p acura); aceste rezervoare au fost n general dezafectate, cnd combustibilul lichid a fost nlocuit cu gaze, dar spatiul (mic, incomod si fara lumina) nu are alta destinatie ; de la centrala termica pleaca canalul de fum pana la cosul de fum, amplasat de obicei lnga un perete exterior de la o curte de lumina; n cazul existentei a doua subsoluri , centrala termica se afla in subsolul 2; .

spatiile pentru ascensoare; acestea pot fi numai pentru cabinele de ascensor, sa u camere de masini; . garaje (figura 2.18); . adapost de aparare locala antiaeriana (ALA) (figura 2.18.); acestea sunt spatii n chise, fara ferestre si sunt amplasate fie la subsol 1 , fie la subsol 2; n general, la cladirile vechi , exista un singur acces n adapost; exista nsa si situatii n care adaposturil e a doua blocuri mvecinate comunica ntre ele, si n acest caz adaposturile au doua acces e (intrari).

2.3. Scari: numarul caselor de scara si amplasarea acestora in planul cladirii: implicatii din punct de vedere structural

Blocurile vechi, construite intre anii 1933-1947, sunt prevazute cu cel putin d oua scaai (scara principala si secundara), n functie de dimensiunile n plan, numarul d e corpuri de cladire si iesirile la una sau doua strazi. In blocurile cu regim mic de naltime , S+P+(3-4)E, circulatia pe verticala se realizeaza si cu un lift care este pozitionat fie ntre rampele scarii principale, fie n imediata apropiere a acesteia. In blocurile cu regim mediu si mare de naltime, fiecare casa de scara este dubla ta (pentru circulatie) de cte un lift. Casele de scara prezinta urmatoarele caracteristici: . scara principala are n general o pozitie centrala n planul cladirii; scara secun dara este amplasata fie lnga scara principala (figurile 2.4, 2.9, 2.11), fie lnga fatada (fi gura 2.13); . forma caselor de scara este: -dreptunghiulara: scara este rezolvata cu o rampa si podest de nivel (figura 2. 19), cu doua rampe si doua podeste (de nivel si intermediar) (figura2.22) sau cu trei rampe si trei podeste (figura2.21); -forma curba pe zona rampei; n acest caz treptele rampei sunt balansate (figura 2.20); -scara principala se desfasoara pe naltimea parterului si a etajelor; -scara secundara se desfasoara pe ntreaga naltime a cladirii, de la subsol la

mansarda;

In figurile 2.20, 2.21 sunt reprezentate doua situatii n care cele doua scari, principala si secundara sunt cuplate; amplasamentul lor n acest caz, este n mijloc ul cladirii (figura 2.12, ), sau lnga un calcan (figura 2.4). Latimea rampelor este de 1,3-2,1m la scari principale si 0,8-1,1m la scari secundare; naltimea treptelor de.la 16cm la 18,5 cm; ncastrarea n zid, pentru trept ele ncastrate este de 1/6 din lungomea treptei. Din punct de vedere structural, cuplajul celor doua scari conduce la o ntreruper e importanta a planseului si deci la perturbarea transmiterii eforturilor n plan or izontal catre elementele structurale. Structura de rezistenta a acestor scari este realizata n general cu placi pentru rampe si podeste, sprijinite pe grinzi de podest (dispuse n special la podestele de niv el) si grinzi de vang marginale, curbe spatial, care marginesc rampele; . grinda de vang exterioara este pozitionata n grosimea peretelui care delimiteaz a casa scarii si sprijina pe stlpi; . grinda de vang interioara sprijina numai pe grinzile de podest de nivel.; pe a ceasta grinda sprijina parapetul, care este n general realizat din zidarie de caramida d e 7 cm.

2.4. Acoperisuri

Acoperisurile acestor tipuri de cladiri sunt n general de doua tipuri:

. acoperisuri cu panta mare peste ultimul etaj, (figura 2.23) care este mai mic ca suprafata dect etajele curente; scurgerea apelor se realizeaza catre exterior, ntr-un jgheab care este pozitionat n spatele unui atic nalt perimetral si apoi n burlane; acestea au sectiune dreptunghiulara sau rotunda si sunt pozitionate lnga peretele exterior, fie n exterior, fie n interior (ntr-o ghena proprie); acoperisul este pre vazut cu luminatoare de tip lucarne sau tabachere, pentru luminarea si ventilarea podului ; -invelitoarea este n general din tabla zincata pe astereala; -structura de rezistenta a acestui acoperis este de tip sarpanta din lemn, pe sc

aune sau cu ferme; rezemata pe peretii de zidarie de la ultimul nivel;

. acoperis de tip terasa n zonele ramase libere prin retragerile de la ultimele niveluri (figura 2.23); termoizolatia acestor zone este deficitara;

2.5. Materiale folosite pentru peretii nestructurali

Caramida; grosimi de zidarie. -caramida uzuala (de presa sau de mna) cu dimensiuni efective de 68x130x270mm; st ratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime, iar cel vertical de 1cm; (figura 2. 24); -caramida dublu presata pentru zidaria aparenta de fatada cu dimensiuni de 40x140x270mm; -caramida dublu presata italiana pentru captusirea exterioara a peretilor de zid arie; 30x80x280; - grosimea zidurilor de caramida; caramida (14cm); 1 caramida (28cm); 1si 1/2 ca ramida (28 cm); 2 caramizi (56cm); -greutatea unui m3 de zidarie din caramida obisnuita este de 1650-1800 kg/m3; di n caramida cu goluri 1100-1300 kg /m3; -zidarie din pereti dubli, usori, de tip american ; peretii sunt alcatuiti din 2 pe reti de caramida asezata pe muchie, cu spatiu de aer la mijloc si legati cu caramizi ase zate pe lat la 6 rnduri; se ntrebuinteaza la bowindouri si ca umplutura ntre cadrele de beton arma t, la interior si la exterior; peretele are 28 cm grosime si este mai bun izolant term ic; (figura 2.26).

Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenta de 15 kg/cm2 la 28 zil e) si liant de ciment (cu rezistenta de 275 kg/cm2 la 28 zile).

2.6. Finisaje: pardoseli, tencuieli, placaje, obloane, plafoane suspendate

Tencuielile folosite la aceste tipuri de cladiri se pot clasifica astfel:

-tencuieli interioare pe pereti cu mortar de var gras bine driscuite; -tencuieli interioare sau exterioare cu mortar de ciment pe pereti, socluri, etc :; -tencuieli pe pereti cu mortar de var gras si ciment; -tencuieli interioare pe tavane cu ciment sau cu mortar de var gras, aplicate pe bolti de caramida sau placa de beton; -tencuieli interioare la tavane, pe plasa de rabitz aplicata sub grinzile de lem n, cu mortar de var gras; -tencuieli interioare la tavane, pe plasa de rabitz aplicata sub grinzile de bet on armat de sub tavane , cu mortar de var gras si adaos de ciment; placa are mustati de srma galv anizata de 1,5-2mm grosime; de aceste srme se prinde o plasa din bare cu diametrul 6-8mmm, c u ochiuri de 25cm, de care se prinde plasa de rabitz galvanizata; -tencuiala la pereti pe plasa de rabitz galvanizata cu o grosime de 1,2-2mm si o chiuri de 2cm; -tencuieli n similipiatra (piatra artificiala) cu mortar de ciment, la: socluri, fatade, bruri, etc. -tencuieli n terasit, granulit, dolomit etc. -tencuieli n ipsos, sclivisiri, glet obisnuit la pereti si tavane;

Pardoselile folosite prezinta urmatoarele solutii: -pardoseala de mozaic (turnat sau n dale) de 12-15mm grosime, pe un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime; -dusumele de brad de 3-4cm grosime batute pe grinzisoare de tufan de 8x10cm, sau 6x8cm la distante de 50-55cm; -pardoseala din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb si uluc, batuta pe dusum ea oarba de 2,5cm grosime, care este montata pe cusaci de lemn de 4x6cm; ntre acestia exista umplutura fonoizolanta din sparturi de caramida sau moloz; -pardoseli din beton sclivist la subsoluri. -sub placa de planseu exista de multe ori plafon suspendat , din rabitz cu tencu iala, care mascheaza conductele si sifonul de la baie.

Obloanele metalice situate deasupra ferestrelor de la fatadele principale sunt montate n cutii cu dimensiunile; -pna la o naltime de oblon de 3,00m -35x35cm;-de la 3,00-4,50m naltime de oblon de 40x40cm; -pentru obloane actionate mecanic, prin manivela de mna sau electric, cutia se ma reste n ambele sensuri.

2.7. Aspecte privind izolarea higrotermica si acustica; materiale termo si fonoizolatoare.

Din punct de vedere al izolarii fonice, masurile care au fost considerate se ref ereau la: -folosirea caramizii pline presate la peretii care despart mediul locuit de zone le cu surse sonore; -folosirea de materiale fonoizolatoare pentru izolarea planseelor (figura 2.27), a peretilor si a conductelor care sunt prinse de pereti.

Materiale termo si fonoizolatoare folosite n perioada respectiva

. izorel : panouri izolante fono si termo, din fibra de lemn , de dimensiuni 1,5 5-3.0m, grosime de 5,8,10,12 si 20mm ; . =0,029 ; . = 250 kg/m3 ; . asko : panouri din pluta expandata si impregnata, termo si fonoizolatoare, fol osite la pereti si pardoseli ; grosimi de 2,3,4,5 si 6 cm ; . stabilit : placa izolatoare, neinflamabila, folosita la pereti ; grosimi de 2, 5, si 7cm ; . vata de sticla : materiale izolatoare termo si fono ; . =0,03 ; . = 100 kg/m3 ; . celotex :material american, termo si fonoizolator ; dimensiuni ale panourilor de 3,60x1,20m si grosime de 11 si 22mm ; ; . = 260 kg/m3 ; . =0,041.