Accesul din stradă în curtea interioară se face printr-un gang, care facilitează și intrarea la

subsolul și parterul clădirii. Principala cauză a degradărilor o constitue infiltrațiile de apă prin
spărturile acoperișului a jgeaburilor și burlanelor degradate. Apa din infiltrații s-a scurs pe
pereți, a distrus tencuiala și zidăria ajungând în final la baza pereților. Efectul fenomenului de
îngheț-dezgheț în mod repetat și lipsa unei întrețineri corespunzătoare au determinat
distrugerea zidăriei în unele locuri chiar pe jumătate din grosimea peretelui. Deformațiile nu
au putut fi preluate de pereți care nu au centuri, ceea ce a determinat apariția fisurilor în
dreptul golurilor și la colțuri. Planșeele de lemn prezintă o stare de degradare prin putrezire
foarte avansată. Din cauza umezelii elementele structurale din lemn ale șarpantei(șipci, popi,
pane, capriori, clești, căptușeala de scândură a streașinii, etc.) sunt deteriorate, putrezite,
există pericolul de prabuşire a acoperișului. Învelitoarea din țigle ceramice profilate este
degradată, facilitează infiltrațiile de apă pe anumite porțiuni, necesitând desfacerea integrală a
acesteia. Cel de-al doilea studiu de caz, este o structură în cadre din beton armat (studiul de
caz 5.1.2). Construcția analizată situată în județul Cluj, municipiul Turda, datează din anul
1964. Destinația inițială a construcției a fost clădire tehnico - administrativă. Datorită
vechimii și stării de degradare construcția este în prezent dezafectată. Clădirea are parter și 3
etaje. Suprastructura este alcătuită din cadre de beton armat, dispuse pe două direcții
ortogonale: stâlpii au secțiunea transversală de 30cmx40cm stâlpii marginali și 35cmx40cm
stâlpii centrali, grinzile principale transversale au secțiunea dreptungiulară, cu dimensiuni de
25cmx50cm iar cele longitudinale de 20cmx40cm, grinzile secundare sunt dispuse pe direcția
longitudinală câte două pe deschidere, au secțiunea dreptungiulară cu dimensiuni de
20cmx40cm; planșeul este din beton armat monolit, cu placa de 15cm grosime; pereții de
compartimentare exteriori sunt din zidărie de cărămidă de 30cm grosime iar pereții interiori
de compartimentare din zidărie de cărămidă au grosimea de 25cm la casa scării și coridor și
12,5cm în rest; acoperișul este de tip terasă necirculabilă. Fundațiile sunt: izolate sub stâlpi,
în plan au dimensiunile de 200cmx160cm sub stâlpii marginali și 220cmx180cm sub stâlpii
centrali. Gradul de deteriorare al clădirii este moderat. Pereții de închidere prezintă o serie de
degradări legate de finisaj(tencuiala decojită) sau de structură(fisuri în pereții din zidărie de
cărămidă).Tencuiala degradată, exfoliată și căzută pe suprafețe restrânse de pe pereții
interiori de zidărie și de pe tavane. Pete uscate, pe suprafețe restrânse la pereți și tavane
provenite din infiltrațiile de apa prin hidroizolația acoperișului terasă. Succțiunea vântului, la
fel ca și apa cauzează tensiuni mecanice în sistemul de hidroizolare al acoperișului(tensiuni
ce se transmit în suportului hidroizolației) conducând la apariția fenomenului de
macrofisurare la sistemul de Contribuții privind reabilitarea funcțională și structurală a
clădirilor vechi şi/sau dezafectate 28 hidroizolație. Efecte precum îmbătrânirea materialului
bituminos, dilatarea termică, generează solicitări mecanice care au determinat distrugerea
izolației.