Structuri din zidărie de

cărămidă şi piatră
Curs 5
Aprilie 2009
Degradări la pereţi de cărămidă
Deteriorări ale zidăriei de cărămidă
 Factori de considerat în reabilitarea unei
structuri din zidărie
 vechimea construcţiei;
 tipul zidăriei:
 din piatră,
 din cărămidă;
 tipul materialului de legătură dintre piatra de
zidărie:
 zidărie uscată,
 mortar cu liant de tip argilă sau var,
 mortar cu liant pe bază de ciment;
 sistemul structural:
 zidărie simplă,
 zidărie conlucrând cu elemente metalice,
 zidărie conlucrând cu elemente din beton armat,
 zidărie cu stâlpişori şi centuri din beton armat,
 tipul fundaţiilor.
Degradări ale pereţilor datorită terenului de fundare

TEREN DEGRADAT
 Cedări locale
SPALET RUPT
GRINDA DIN LEMN
Pereţi deterioraţi
Degradări la structurile de zidărie inregistrate
după un cutremur
Studiu de caz – imobil în Galaţi
Infiltraţii de apă la teren
Degradări la tavan şi pereţi
Buiandrugi deterioraţi
Repere de urmărire a evoluţiei în timp a
discontinuităţilor
Reabilitarea structurilor de zidărie trebuie
să includă:
 eliminarea cauzelor ce pot produce degradarea
materialelor;

 îmbunătăţirea transmiterii încărcărilor la fundaţii;

 legarea elementelor verticale adiacente;

 realizarea conlucrării dintre elementele structurale

verticale

 evitarea schimbării sistemului structural.

Lucrări de protecţie pe perioada de consolidare
Păstrarea faţadelor/zidurilor de fronton
Principiile reabilitării structurilor de zidărie
 refacerea zidăriilor dislocate,
 betonarea parţială cu ştrepi din beton,
 injectarea şi matarea fisurilor şi crăpăturilor,
 coaserea fisurilor cu scoabe din oţel,
 camăşuirea pereţilor,
 bordarea golurilor,
 legarea zonelor de colţ,
 introducerea de tiranţi,
 introducerea de eclise din profile metalice,
 dispunerea de elemente orizontale şi verticale din beton armat,
 cămăşuieli din materiale compozite.
Pregătirea zidăriei:

 înlăturarea tencuielilor existente,

 adâncirea rosturilor pe o adâncime de 15-20 mm,

 îndepărtarea materialului neaderent prin frecare cu

peria de sârmă până la deschiderea porilor pietrei
de zidărie,

 suflarea cu aer comprimat a zonelor curăţate pentru

îndepărtarea prafului.
 Ţeserea
zidăriei
1 – perete din zidărie de cărămidă;
2 – fisură;
3 – gol creat prin scoaterea
cărămizilor;
4 – suprafaţă curăţată cu peria de
sârmă;
5 – gol tratat pentru a fi rezidit;
6 – zidărie nou executată;
7 – scăriţe (plase) amplasate în
mortar de ciment;
8 – zone tratate prin pesulare cu
amorsă
Refacere inadecvată a zidăriei
Refacerea incorectă a zidăriei
Ţeserea – injectarea
la zidurile groase

1 – perete portant din zidărie de

cărămidă;
2 – fisuri;
3 – zonă afectată de fisuri;
4 – ştuţuri pentru executarea
injectării
Soluţie consolidare la pereţi

1 – perete; 2 – fisuri; 3 – scoabe de oţel; 4 – planşeu;

5 – centuri din oţel-beton
Injectări la pereţii din zidărie
 curăţarea de praf a fisurii cu un jet de aer sub presiune,
 spălarea cu jet de apă a fisurii, dacă se utilizează injectarea cu
lapte de ciment sau mortar pe bază de ciment,
 introducerea în zidărie, la adâncimea de aproximativ 5 cm, la
distanţe de circa un metru în lungul fisurii a unor ştuţuri prin care
se va face injectarea,
 aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele feţe ale
zonelor cu fisuri (matarea fisurilor),
 injectarea de jos în sus la o presiune de maxim 3 atm – se trece
la injectarea prin următorul ştuţ, pe verticală, în momentul în care
materialul de injectare ajunge la acest nivel,
 îndepărtarea ştuţurilor după întărirea materialului de injectare şi
repararea zonelor.
 Coaserea cu scoabe

FISURA ZONA BETONATA BRIDA

 Cămăşuirea pereţilor

SCOABA

O
10-15

20 c m
20 c m

Grosimea cămăşuielii în funcţie de material:

până la 4cm la mortar
până la 10 cm la beton
 Bordarea golurilor

BRIDA
SCOABE
A- A A- A

A A A A
10 3-5
RAMA DIN RAMA DIN
BETON ARMAT CORNIER
 Legarea zonelor de colţ

10
 Introducerea de tiranţi
1
BRIDA AGRAFA
PLACA TIRANT
DE CAPAT

BRIDA DE
TIRANT
PIULITA
1 1- 1
Introducerea centurilor

80 - 100 cm CONECTOR ZIDARIE EXISTENTA

CENTURA BETON ARMAT

Studiu de caz - castelul Banffy, Botinda
Zidărie de piatră
Mortare de probă
Restaurarea cornişei de la intrarea principală
 Lucrări de
restaurare
şi
consolidare
Moschea din
Mopti - Mali
 Bloc de
locuinte din
1960 - Canada
Degradări ale cărămizii – fisurări, dislocări şi ruperi
Refacerea zidăriei
 Clădire de
locuinţe din
1973 - Ontario
External insulation finishing system - EIFS
Concluzii

 Este dificilă aprecierea proprietăţilor mecanice a

materialului rezultat din aplicarea unei anumite
soluţii de consolidare;

 Toate operaţiile ce le implică soluţiile de

consolidare necesită mai mult experienţă şi
cunoaştere/îndemânare decât noutăţi
tehnologice.