1 Din 2013 PDF

Administrarea publică: teorie şi practică 1
ISSN 1813-8489
Categoria C
Administrarea
Publică
Revistă metodico-ştiinţifică
trimestrială
ianuarie - martie 2013

nr. 1 (77)
Chişinău,
2013
Administrarea Publică, nr. 1, 2013 2
Administrarea Publică
Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială
Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică

de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
Revista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
cu nr. 172 din 15 septembrie 2004.
Acreditată ştiinţific la profilul: administrare publică, ştiinţe politice, drept.
(Hotărârea C.S.Ş.D.T. al A.Ş.M. şi C.N.A.A. nr. 61 din 30 aprilie 2009
cu modificările şi completările ulterioare)
Nr. 1 (77), ianuarie - martie 2013
COLEGIUL REDACŢIONAL
MARINA Vasile, rector al Academiei, redactor- POPA Victor, doctor habilitat în drept, profe-
şef, doctor habilitat, profesor universitar sor universitar, preşedinte al Comisiei juridice,
numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii
BALAN Oleg, vicerector al Academiei, redac- Moldova
tor-şef adjunct, doctor habilitat în drept, pro-
fesor universitar PUZYNA Wlodzimiers, rector al Şcolii de Ad-
ministrare Publică din Szczecin (Polonia)
COJOCARU Svetlana, şef Catedră economie şi
management public, doctor în economie, con- STOICA Virgil, şef Catedră ştiinţe politice, doc-
ferenţiar universitar tor, conferenţiar universitar, Universitatea „Ale-
xandru Ioan Cuza”, Iaşi (România)
GOREA Ana, doctor în filologie, conferenţiar
universitar SÎMBOTEANU Aurel, doctor în ştiinţe politice,
conferenţiar universitar, şef Catedră ştiinţe ad-
GUCEAC Ion, membru-corespondent al Aca- ministrative, Universitatea de Stat din Moldova
demiei de Ştiinţe a Moldovei, secretar ştiinţific
general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei ŞAPTEFRAŢI Tatiana, doctor în biologie, con-
ferenţiar universitar, director Departament or-
MANOLE Tatiana, doctor habilitat în econo- ganizarea instruirii
mie, profesor universitar
VELICIKA Alfonsas, profesor, directorul In-
POPESCU Teodor, doctor în istorie, conferen- stitutului Lituanian de Administrare (LIVADIS)
ţiar universitar (Vilnius)
SUMAR
ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ŞI PRACTICĂ
Victor SACA, Nighina AZIZOV

Conexiunea dintre relaţiile politice şi administrative în procesul decizional din
Republica Moldova: provocări şi recomandări......................................................................11
Sergiu TATAROV
Serviciile sociale: problema delimitării competenţelor în cadrul
descentralizării................................................................................................................................20
Violeta TINCU
Posibilităţi de implicare a sectoarelor privat şi asociativ în activitatea
de prestare a serviciilor publice................................................................................................28
SOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPT
Silvia GORIUC
Funcţia de mediere a şefului de stat........................................................................................34
Eufemia VIERIU
Reglementarea securităţii şi sănătăţii în muncă atât în dreptul intern
cât şi internaţional..........................................................................................................................39
Dumitru VIERIU
Consideraţii generale privind timpul de muncă.................................................................46
ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE
Andrei BLANOVSCHI
Salariul: abordări conceptuale, tipuri de salarii, modalităţi de salarizare..................53
Veronica BUTNARU
ISO 26000 Responsabilitatea socială în instituţiile publice – trecerea de la
bunele intenţii la bunele acţiuni...............................................................................................62
INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI:
STRATEGII ŞI TEHNOLOGII NOI
Eugenia CEBOTARU
Instruirea funcţionarilor publici - o condiţie importantă pentru
implementarea cu succes a guvernării electronice...........................................................67
RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Silvia DULSCHI
Partide şi organizaţii politice conservatoare în Basarabia la începutul secolului
al XX-lea: „sutele negre” şi Uniunea „Arhanghelul Mihail”................................................76
Serghei SPRINCEAN
Terorismul ca factor de influenţă: aspecte bioetice şi politologice..............................88
TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR
Andrei GRUIA
Modele de dezvoltare a societăţii informaţionale..............................................................98
Дмитрий ВОВК
Мультикультурализм как технология социально-политической
регуляции современного гетерогенного общества..................................................101
Oleg SOLOMON
Rolul planificării strategice în marketingul serviciilor publice.....................................106
Константин ПАЛЬШКОВ
Посткоммунистическая трансформация стран Закавказья:
партийный аспект......................................................................................................................114
Iurie GASNAŞ
Măsurile necesare pentru prevenirea acţiunilor care distorsionează sau
restrâng concurenţa în domeniul comunicaţiilor electronice.
Aspecte de reglementare.........................................................................................................119
Елена КОЛИНЬКО
Пути реализации государственной политики Украины в сфере
виктимологической профилактики насильственной преступности................129
Veaceslav BULAT
Conceptul de cooperare intercomunală..............................................................................134
SUMMARY
PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE
Victor SACA, Nighina AZIZOV

The connection between the political and administrative relations in the
decision making process in the Republic of Moldova: challenges and
recommendations...........................................................................................................................11
Sergiu TATAROV
Social services: the problem of delimitating the responsibilities within
decentralization..............................................................................................................................20
Violeta TINCU
Possibilities of involving the private and associative sectors in providing
public services.................................................................................................................................28
CIVIL SOCIETY AND THE STATE OF LAW
Silvia GORIUC
The mediation function of the Head of the State...............................................................34
Eufemia VIERIU
Safety and health regulation in the internal and international labour law...............39
Dumitru VIERIU
General considerations on working time..............................................................................46
ECONOMICS AND PUBLIC FINANCES
Andrei BLANOVSCHI
The salary: conceptual approaches, types of pay, remuneration modalities...........53
Veronica BUTNARU
ISO 26000 Social responsibility in public institutions – moving from good
intentions to good actions..........................................................................................................62
TRAINING OF PUBLIC SERVANTS:
NEW TECHNOLOGIES AND STRATEGIES
Eugenia CEBOTARU
Training of civil servants as an important condition for the successful
implementation of e-government..........................................................................................67
INTERNATIONAL RELATIONS AND EUROPEAN INTEGRATION
Silvia DULSCHI
Conservative political parties and organizations in Bessarabia at
the beginning of the XXth century: „black hundreds” and the Union of
„Archangel Michael”......................................................................................................................76
Serghei SPRINCEAN
Terrorism as a mitigating factor: bioethical and political aspects................................88
THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER
Andrei GRUIA
Modelss of developing an informed society........................................................................98
Dmitri VOVK
Multiculturalism as a technology of social and political regulation of
modern heterogeneous society.............................................................................................101
Oleg SOLOMON
The role of strategic planning in public services marketing.........................................106
Konstantin PALISKOV
Post-communist Transformation of Transcaucasia countries: party aspect...........114
Iurie GASNAŞ
Necessary measures to prevent actions which distort or restrict competition
in electronic communications. Regulatory issues............................................................119
Elena KOLINIKO
Ways of implementing the state policy of Ukraine in the field of
victimological prevention of violent crime........................................................................129
Veaceslav BULAT
The concept of inter-community cooperation..................................................................134
ОГЛАВЛЕНИЕ
ГОСУДАРСТВЕННОЕ УРАВЛЕНИЕ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА
Виктор САКА, Нигина АЗИЗОВ

Взаимосвязь политических и административных отношений в процессе
принятия решений в Республике Молдова: вызовы и рекомендации...................11
Серджиу ТАТАРОВ
Социальные услуги: вопрос разграничения компетенций
в рамках децентрализации......................................................................................................20
Виолетта ТИНКУ
Возможности участия частного и ассоциативного секторов в работе
по оказанию публичных услуг................................................................................................28
ГРАЖДАНСКОЕ ОЬБЩЕСТВО И ПРАВОВОЕ ГОСУДАРСТВО
Сильвия ГОРЮК
Посредническая функция главы государства................................................................34
Еуфемия ВИЕРИУ
Регулирование безопасности и здоровья в труде во внутреннем
и в международном праве......................................................................................................39
Думитру ВИЕРИУ
Общие понятия рабочего времени......................................................................................46
ЭКОНОМИКА И ПУБЛИЧНЫЕ ФИНАНСЫ
Андрей БЛАНОВСКИ
Заработная плата: концептуальные подходы, виды заработной платы,
способы оплаты труда...............................................................................................................53
Вероника БУТНАРУ
ISO 26000 Социальная ответственность в публичных учреждениях –
переход от добрых намерений к добрым действиям.................................................62
ОБУЧЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННЫХ СЛУЖАЩИХ:
НОВЫЕ СТРАТЕГИИ И ТЕХНОЛОГИИ
Еуджения ЧЕБОТАРУ
Обучение государственных служащих – важное условие для успешной
реализации электронного управления.............................................................................67
МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ

Сильвия ДУЛЬСКИ
Консервативные политические партии и организации в Бессарабии
в начале ХХ века: „черные сотни” и Союз Архангела Михаила...............................76
Сергей СПРИНЧАН
Терроризм как фактор влияния: биоэтические и политологические
аспекты.............................................................................................................................................88
ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ
Андрей ГРУЯ
Модели развития информационного общества............................................................98
Дмитрий ВОВК
Мультикультурализм как технология социально-политической
регуляции современного гетерогенного общества..................................................101
Олег СОЛОМОН
Роль стратегического планирования в маркетинге публичных услуг..............106
Константин ПАЛЬШКОВ
Посткоммунистическая трансформация стран Закавказья:
партийный аспект......................................................................................................................114
Юрие ГАСНАШ
Необходимые меры предупреждения действий, искажающих или
ограничивающих конкуренцию в области электронных коммуникаций.
Вопросы регулирования.......................................................................................................119
Елена КОЛИНЬКО
Пути реализации государственной политики Украины в сфере
виктимологической профилактики насильственной преступности................129
Вячеслав БУЛАТ
Концепция межкоммунального сотрудничества........................................................134
A dministrarea publică:
teorie şi practică
Conexiunea dintre relaţiile politice şi administrative

în procesul decizional din Republica Moldova:
provocări şi recomandări
Victor SACA,
doctor habilitat, profesor universitar,
Universitatea de Stat din Moldova
Nighina AZIZOV,
doctorandă, Academia de Administrare Publică
de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova
SUMMARY
The essence of reforms implemented in public administration and public services are directly
and closely linked to the character and main features of political and administrative relations,
its differences and interconnections between political and administrative ones, also between
the qualities of being administrative servants or political ones. Political system, in this field of
research, becomes a main actor in developing public administration reality. For instance, the
reforms that were realized in the public administration during the independence, from 90’s to
present were not addressed, unfortunately, to the subjects related to political and administrati-
ve relations, what are very important for this area of knowledge and experience.
Or, the mission and the role of political and administrative relationships within the decision
making process seems to address new ideas, issues and solutions that contribute to the con-
solidation of power relations, both at national and local levels. Political culture, the relations
between Government as executive branch, Parliament as the legislative one, and local public
administration are in permanent change, that needs resources, strategies and goal oriented
tactics. The transparence of coexistence between political relations and administrative ones
will be defined by normative frameworks that will ensure achieving this goal. A large number
of citizens have to be involved in the processes that use democracy as a way of life.
Sistemul politic şi sistemul administraţi- Trăsăturile distinctive ale perioadei de
ei publice includ activităţi complexe privind tranziţie în Republica Moldova, constituirea
organizarea anumitor relaţii sociale, politice, sistemului politic de tip democratic şi re-
economice ale organelor de stat, ce instru- formarea sistemului administraţiei publice
mentează modele şi dezvoltă câmpuri rela- centrale şi locale, analiza proceselor de de-
ţionale multidimensionale. Astfel, premisele mocratizare în societatea moldovenească
fundamentării unui act de guvernare echi- şi a relaţiilor politice reprezintă obiectul de
tabil, transparent, orientat spre un rezultat studiu de mai mulţi ani al savanţilor autoh-
pozitiv cu impact direct asupra calităţii vieţii toni Gheorghe Rusnac, Alexandru Zavtur,
cetăţeanului sunt reflectate în natura relaţii- Victor Saca, Valeriu Moşneaga, Constantin
lor politice şi administrative existente dintre Solomon, Petru Fruntaşu ş. a. O amplă şi pro-
actorii şi factorii decizionali ai comunităţii. fundă analiză a problemelor intereselor po-
Atare abordare include şi analiza impactului litice şi relaţiilor politice, în special, în etapa
actului de guvernare asupra esenţei şi naturii tranzitorie, includ investigaţiile politologului
complexe a relaţiilor sociale create de facto- Victor Saca, care pune accent pe calitatea re-
rul administrativ şi politic în perioada unor laţiilor politice şi sociale în cadrul actului de
transformări sistemice, radicale de natură so- guvernare. Problematica puterii şi a conflic-
cială, economică şi politică. tului, a procesului legislativ şi decizional ca
fenomene sociale şi politice sunt abordate, cătorească sunt separate şi colaborează în

tangenţial, în lucrările lui Victor Popa, Valeriu exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit
Moşneaga şi Ion Bucătaru. prevederilor Constituţiei. În acest sens, încă
Vizând un subiect interdisciplinar, tema ideile elaborate şi formulate de Montesquieu
publicaţiei de faţă are puncte de reper şi în în modelul său teoretic de separaţie a pute-
experienţa analizei proceselor ce au loc în ca- rilor în stat au un impact asupra naturii re-
drul sistemului administraţiei publice, efec- laţiilor politice şi administrative în procesul
tuate în ultimul timp, ce marchează noi di- decizional modern. [3] De aici şi rezultă for-
mensiuni valorice ale relaţiilor politice în ca- mulările ştiinţifico-practice despre tipurile de
drul evoluţiei proceselor politice (Tudor De- putere existente în stat, caracteristicile aces-
liu, Andrei Groza, Tatiana Savca). Din această tora şi metodele de abordare a lor.
perspectivă, prezintă un interes incontestabil Definirea relaţiilor politice şi adminis-
cercetările politologilor şi experţilor în drept trative. La începutul secolului al XXI-lea,
constituţional şi administrativ din România aprecierea obiectivă a transformărilor la nivel
(Elena Balan, Ioan Alexandru ş. a.) şi din Re- central şi local ce au loc în statul nostru, au fa-
publica Moldova (Ion Creangă, Victor Popa), ţeta unui optimism moderat. Realizările op-
care se axează pe valorificarea unor direcţii timiste care necesită a fi enumerate în acest
noi privind relaţiile dintre politică şi sistemul context pot fi formulate în următorul enunţ:
administraţiei publice în cadrul regimurilor s-a oprit parţial procesul de fragmentare a
democratice incipiente. societăţii, s-a anihilat tendinţa degradării
Reformele care sunt lansate în domeniul masive a populaţiei autohtone în ce priveşte
administraţiei publice au un impact esenţial apartenenţa la valorile sociale şi economice,
asupra structurii relaţiilor politice şi adminis- a fost adoptat un şir de legi care vin să sus-
trative. Aceste reforme vin în contradicţie cu ţină parcursul european al Republicii Moldo-
prevederile dihotomiei teoretice şi practice a va şi a fost adoptată Strategia naţională de
lui Max Weber care afirmă că politicile sunt descentralizare (aprilie 2012), aceasta fiind o
dezvoltate de politicieni şi implementate de prioritate a programului de guvernare a noii
birocraţi. [1] În acest sens, ideea centrală este puteri. Această Strategie prevede, de jure, că
axată pe relaţia dintre politic şi administrativ, autorităţile administraţiei publice locale din
care în majoritatea cazurilor trebuie să inter- Republica Moldova dispun de o autonomie
acţioneze pentru a crea condiţii favorabile declarată deplină, însă, de facto, ea este limi-
dezvoltării unui act de guvernare eficient şi tată, parţial din cauza intervenţiei adminis-
unui proces decizional transparent şi echi- traţiei publice centrale în activitatea lor coti-
tabil. Deseori, această dihotomie nu este diană, parţial din cauza resurselor financiare
respectată din cauza politicului, care inter- proprii aflate sub limita necesităţilor, a căror
vine în administrativ prin pârghii specifice lipsă este însoţită şi de o organizare admi-
domeniului. Aceste situaţii creează premise nistrativ-teritorială excesiv de fragmentată,
de conflict şi, în consecinţă, periclitează actul şi parţial din cauza unor capacităţi instituţi-
modern de guvernare. onale şi administrative insuficiente. Concep-
Cunoştinţele despre natura relaţiilor poli- tul şi obiectivele politicii de descentralizare
tice şi administrative sunt fragmentare. Acest sunt conforme experienţei ţărilor europene,
fapt este determinat de capacitatea şi cali- corespund aspiraţiei de integrare europeană
tatea actului de guvernare care are la bază şi acordurilor bilaterale Republica Moldo-
principiul fundamental de separare a pute- va – Uniunea Europeană. În acest sens, este
rilor în stat, principiu stipulat în Constituţia importantă analiza relaţiilor politice şi admi-
Republicii Moldova. Pornind de la această nistrative în schimbarea pe orizontală şi pe
premisă, vom argumenta enunţul în baza art. verticală. Este necesară delimitarea relaţiilor
6 din Constituţia Republicii Moldova „Separa- sociale şi administrative în schimbare de rela-
ţia şi colaborarea puterilor,” [2] care prevede ţiile politice în schimbare, care ocupă un loc
expres că în Republica Moldova puterea le- esenţial în sistemul politic global. [4]
gislativă, puterea executivă şi puterea jude- Relaţiile sociale alcătuiesc unul dintre
fenomenele cele mai importante ale vieţii În literatura de specialitate conceptul de

sociale, politice şi administrative, studierea relaţie este definit prin interacţiunile dintre
lor pe verticală şi orizontală prezentând un diferiţi agenţi sociali cu privire la interesele
interes deosebit atât pentru teoria politică şi cu semnificaţie socială şi la putere, ca instru-
administrativă cât şi pentru practica social- ment de realizare a acestor interese. [8] În
politică. Obiectivul fundamental pe care sunt acest context, accentul de bază este pus pe
centrate relaţiile politice şi administrative viabilitatea relaţiei în raport cu interesul soci-
este acela al problemei puterii sub diferitele al şi politic, care ar fi elementul determinant
sale forme, în special a celei politice, cuceri- în realizarea relaţiei în sensul său empirico-
rea, menţinerea, influenţarea sau monitori- metodologic.
zarea ei. Totodată, ţin şi de caracterul acestei Sfera relaţiilor politice şi sfera relaţiilor ad-
puteri, de organizarea teritorial-administrati- ministrative se pare că au similarităţi, la pri-
vă a statului, precum şi de natura actului de ma vedere. Însă diferenţele în ştiinţa politică
guvernare din stat, care este în mare parte şi administrativă sunt evidente. Relaţiile poli-
determinat de calitatea procesului decizional tice reprezintă totalitatea tuturor obiectelor
la orice nivel. activităţii politice, [9] ceea ce determină com-
Un subiect separat, care necesită a fi plexitatea şi multidimensionalitatea acesteia.
analizat, este procesul decizional, ca o com- În urma unor studii complexe vizavi de acest
ponentă a actului de guvernare. Având în aspect al relaţiilor politice, s-a remarcat ideea
vedere rolul şi locul politicului în societate, că dacă totul în lume ţine şi depinde direct
relaţiile politice în accepţiunea lor nu vizea- de factorul politic, atunci primordialitate în
ză numai politicul, dar ele privesc organiza- contextul acestor relaţii oferim relaţiilor poli-
rea şi conducerea întregii societăţi, întrucât tice dintre diferiţi actori sociopolitici.
orice act de conducere, indiferent de aria de Este relevant faptul că în cadrul schim-
influenţă, are întotdeauna un substrat şi un bărilor politice, rolul relaţiilor politice creşte
conţinut politic. Atât sub aspect teoretic, dar considerabil. Ca argument este că o trăsătură
mai cu seamă sub cel practic, relaţiile poli- imanentă a relaţiilor politice este mobilita-
tice îşi fundamentează acţiunea pe o ideo- tea acestora. Păşind pe calea democratizării,
logie, care în cele mai multe cazuri se ma- trăsătura mobilităţii relaţiilor politice a fost
terializează în programe şi doctrine politice. puternic denaturată de sistemul totalitar şi a
Relaţiile politice se manifestă într-o formă căpătat o formă amorfă cu caracteristici an-
organizată, programatică şi conştientă. [5] tagoniste şi noncoerente. Cetăţenii au pier-
Se poate considera că relaţiile politice dut calitatea „spiritului creativ,” capacitatea
apar în strânsă legătură cu relaţiile sociale, şi potenţialul individualist şi acţional. Limi-
desemnând conţinutul principal al structuri- tat în posibilităţi şi nostalgic după idealurile
lor politice, respectiv cel al societăţii politice. socialismului utopic, cetăţeanul era implicat
Relaţiile sociale se formează independent de în sfera relaţiilor politice caracterizate de un
conştiinţa oamenilor şi, de asemenea, sunt formalism şi subiectivism exagerat. Această
legate direct de apariţia şi dezvoltarea soci- definire a situaţiei este caracteristică şi relaţii-
etăţii. [6] Ele au un caracter complex şi poli- lor administrative care au fost create între ce-
funcţional. tăţeni şi instituţiile statului. Această pierdere
Relaţiile economice sunt relaţiile materiale a mobilităţii generată de regimul totalitar a
de producţie şi de schimb, expresie a satisfa- condus la etapa actuală la apariţia unor con-
cerii necesităţilor de trai. [7] tradicţii violente legate direct de unitatea so-
Relaţiile politice exprimă în modul cel mai cietăţilor puternic fragmentate în schimbare
direct aspiraţiile şi interesele unei clase, ale şi riscul cronic vizavi de integritatea politică
unui grup sau ale unei categorii sociale în ra- şi teritorială a acestora.
port cu cele ale altor clase sau grupuri, în lup- Este foarte important şi momentul că
ta pentru obţinerea bunăstării politice. Astfel pentru a reliefa premisele fundamentale ce
de relaţii, înainte de a se forma, trec prin con- pot determina modificarea parametrilor re-
ştiinţa oamenilor. laţional-politici, există necesitatea obiectivă
de a evidenţia două etape ale acestui proces (participative) ale relaţiilor politice şi acţiunii
complex: politice propriu-zise, care este şi o premisă
- relaţiile politice şi administrative concen- şi un rezultat al existenţei relaţiilor politice
trează în sine nu doar reflecţia social-politică în societate. În continuare, vom enumera şi
a diverselor grupuri sociale, economice, cul- vom analiza principalele caracteristici ontice
turale, politice, dar reflectă şi expresia proce- (existenţiale) ale relaţiilor politice.
selor ce se derulează pe verticală şi orizontală Relaţiile politice au o determinare pro-
în societate prin prisma grupurilor respective fundă în structura activităţii umane. Ele sunt
şi prin felul în care acestea se interpătrund şi legate organic de dobândirea, prezervarea şi
comunică social, politic şi administrativ; exercitarea puterii de către indivizi, grupuri
- esenţa relaţiilor politice şi relaţiilor ad- sociale, ceea ce le creează un statut separat
ministrative constă în complexitatea sferei în activitatea socială. Astfel, politologul ro-
acestora, care determină formarea unor co- mân încearcă să abordeze relaţiile politice
nexiuni complicate, conflictuale, antagoniste din perspectiva relaţiilor de putere. Pe lângă
ori consensuale şi de compromis dintre indi- acestea, factorul determinant în realizarea
vizii unui grup cu societatea în întregime în finalităţii social-politice a individului este
sensul dezvoltării tuturor elementelor struc- cauzată de interesul sporit al individului faţă
tural-funcţionale ale societăţii. de exercitarea puterii şi menţinerii ei cu orice
În accepţiunea politologului român D. preţ. În condiţiile create vom menţiona şi po-
Lepădatu, sensul termenului de relaţii este ziţia lui V. Saca [11] care consideră că relaţiile
atotcuprinzător exprimat clar şi detaliat prin politice reprezintă o rezultantă socială a in-
conţinutul social (inclusiv politic) al activităţii dividului în realizarea propriului interes care
umane în cadrul sistemului pe care îl compu- poate fi alimentat de diverse trăiri emoţiona-
ne. Astfel, relaţiile sociale şi, desigur, cele po- le, social-politice, valorice.
litice presupun existenţa unor legături (sub Relaţiile politice se manifestă sub forma
forma raporturilor, a unor corespondenţe ne- unor raporturi specifice între oameni care
cesare care se construiesc şi se reconstruiesc) sunt condiţionate, în mare parte, de existen-
dintre fenomene, dintre părţile care compun ţa unor diferenţe ce ţin de particularităţi de
un anumit sistem - cel politic, reprezentând poziţii, interese, aspiraţii, credinţe, idealuri
domeniul studiat. [10] Se presupune că dife- social-politice şi chiar de antagonisme feroce
renţa fundamentală dintre relaţiile politice şi la nivel ideologic.
celelalte tipuri de relaţii sociale (administrati- În contextul celor expuse, vom analiza
ve, economice, culturale, etnice, comunitare relaţiile administrative în lumina procesului
etc.) ţine de conţinutul specific ce exprimă decizional şi cel politic. Dacă este să anali-
direct şi, totodată, concentrat esenţa siste- zăm relaţiile administrative în cadrul şi prin
mului politic. intermediul sistemului politic, atunci vom
O definiţie complexă a relaţiilor politice avea două tipuri de relaţii de bază: relaţii
ar cuprinde următorul conţinut: relaţiile po- administrative de tip intern şi de tip extern.
litice reprezintă sintetic şi cvasitotal acele ele- Astfel, relaţiile interne se stabilesc, în special,
mente de structură ale societăţii datorită că- între autorităţi şi în cadrul structurilor orga-
rora are loc progresul social şi mobilitatea so- nizaţionale ale instituţiilor cu funcţii admi-
cială la nivel individual, de grup sau colectiv, nistrative. Dar ceea ce este legat de relaţiile
naţional. Totodată, relaţiile politice integrea- Guvernului (ramura executivă a puterii) cu
ză vădit un caracter de liazonuri sociale prin alte autorităţi, cele judecătoreşti sau legis-
intermediul sistemului politic şi prin faptul că lative, atunci vom exclude principiul subor-
existenţa potenţată a societăţii este indispen- donării din simplul motiv că aceste puteri şi
sabilă dezvoltării unor anumite tipuri de rela- relaţiile dintre ele sunt stabilite în baza prin-
ţii sociale, care până la urmă sunt determinate cipiului evocat de Montesquieu: separarea
de politic. puterilor în stat. [12]
Ideea este că în analiza actuală se pune În tabelul ce urmează vom prezenta care
accentul pe finalităţile comportamentale sunt relaţiile administrative interne şi relaţii-
le administrative externe pentru o mai bună procesului de guvernare la nivel local şi cen-
înţelegere a aplicabilităţii deciziei în cadrul tral.
Tip de relaţii Caracteristici Instituţia de bază şi

decidentul
Externe Relaţiile externe sunt caracterizate de Consiliile raionale,
Relaţii cu autorităţile autonome raporturi de coordonare, sunt alternati- locale
Relaţii cu organizaţii necomer- ve şi se realizează în baza necesităţilor O.N.G.-uri de
ciale APL şi APC. Aceste relaţii nu sunt obli- profil, fundaţii
Relaţii cu agenţii economici gatorii şi se stabilesc în limitele relaţiilor
Relaţii cu persoanele fizice existente.
Interne Relaţiile de autoritate. Ele pot fi ramifi- Parlament
De autoritate cate în:
De cooperare - relaţii ierarhice;
De control - relaţii funcţionale;
De reprezentare - relaţii de stat major, stipulate prin
lege (statut obligatoriu).
Relaţii funcţionale/de colaborare/de re- Guvern/APC
prezentare între deţinătorul sau titularul
de poziţie care intră în relaţie cu alte per-
soane din domeniul sistemului domestic
administrativ sau extern.
În acest sens, Tudor Deliu [13] a efectuat o are loc comunicarea, aplicarea şi executarea
serie de studii cu privire la procesul decizio- prevederilor legislative în vigoare.
nal local şi mecanismele care facilitează lua- Preşedintele Republicii Moldova, potrivit
rea deciziei în spiritul transparenţei, eficienţei art. 77, p. 2 al Constituţiei Republicii Moldo-
şi principiilor democratice. va, „reprezintă statul şi este garantul suvera-
Un alt subiect care trebuie clarificat este nităţii, independenţei naţionale, al unităţii
analiza teoretică şi legislativă în baza căreia şi integrităţii teritoriale a ţării.” Pornind de la
activează şi se dezvoltă sistemul administra- aceste prevederi constituţionale, putem con-
ţiei publice în Republica Moldova. În confor- tura două funcţii prezidenţiale: funcţia de re-
mitate cu prevederile Legii privind administra- prezentare şi funcţia de garant al statului şi al
ţia publică locală, „administraţia publică este Constituţiei.
forma de organizare şi executare nemijlocită Din acest punct de vedere, deosebim atri-
a puterii executive a statului,” factor esenţial buţii prezidenţiale exercitate în raporturile
de care depinde în mare parte exercitarea cu Parlamentul şi atribuţii prezidenţiale
rolului statului în organizarea şi conducerea exercitate în raporturile cu autorităţile ju-
societăţii. Conţinutul administraţiei publice diciare. Un rol aparte ocupă atribuţiile Pre-
este determinat de două categorii de acti- şedintelui Republicii Moldova în sfera puterii
vităţi: activităţi cu caracter de dispoziţie şi executive, în special în raporturile cu Guver-
activităţi cu caracter prestatal (prestarea de nul, cu autorităţile administraţiei publice cen-
servicii publice). La baza structurii adminis- trale de specialitate şi autorităţile administra-
traţiei publice se află două criterii: teritorial ţiei publice locale.
şi funcţional. Preşedintele Republicii Moldova este
În continuare, vom analiza atribuţiile Par- secundat în activitatea sa de un aparat de
lamentului, Preşedintelui, Guvernului Repu- funcţionari dirijat de conducătorul adminis-
blicii Moldova în relaţiile cu puterea judecă- traţiei prezidenţiale care se află în subordinea
torească şi cu alte autorităţi pentru a stabili directă a Preşedintelui. Structura aparatului
raporturile şi tipurile de relaţii în baza cărora prezidenţial şi resursele financiare ale lui se
aprobă la propunerea Preşedintelui de către Toate atribuţiile prevăzute în activitatea

Parlament. Parlamentului ridică gradul de responsabi-
În sistemul autorităţilor publice centrale litate a instituţiei în raport cu Preşedinţia,
Guvernul ocupă un rol deosebit. Acestuia îi Guvernul şi puterea judecătorească. Funcţia
revine, în conformitate cu principiul separa- de bază a Parlamentului, în acest sens, este
ţiei puterilor în stat, alături de şeful statului, funcţia de control parlamentar, care asigură
puterea executivă. Reprezentând puterea ca toate legile adoptate în cadrul şedinţelor
executivă, Guvernul îndeplineşte două func- plenare să fie implementate în conformitate
ţii principale: asigură realizarea politicii inter- cu normele legale şi Constituţia Republicii
ne şi externe a statului şi exercită conducerea Moldova, care este legea supremă în stat.
generală a administraţiei publice. Conexiunea dintre relaţiile politice şi
În conformitate cu art. 97 al Constituţiei administrative în procesul decizional: pro-
Republicii Moldova, Legea privind adminis- vocări şi recomandări. În literatura de spe-
trarea publică locală, Guvernul este alcătuit cialitate, statul este instrumentul principal al
din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, puterii politice. Sistemul administraţiei publi-
viceprim-ministru, miniştri şi membri stabiliţi ce, la rândul său, se află în permanentă cone-
prin lege organică. xiune cu sistemul politic şi prin funcţia care
Activitatea Guvernului se organizează în o realizează, stă la baza actului de guvernare
corespundere cu cerinţele legii cu privire la modern. Anume acest aspect al problematicii
Guvern, Regulamentul Guvernului Republicii noastre nu este destul cercetat suficient de
Moldova. către autorii lucrărilor ştiinţifice naţionale şi
Guvernul îşi exercită funcţiile sale aflându- internaţionale, deoarece în cadrul cercetării
se în şedinţe cu participarea tuturor membri- sunt incluse relaţiile politice, sociale, adminis-
lor săi. La şedinţa Guvernului se discută pro- trative care apar în circuitul şi la diverse etape
bleme majore de interes statal, care privesc de luare a deciziilor. Procesul decizional este
desfăşurarea politicii social-economice şi componenta definitorie a actului de guver-
politice a statului, prevăzute de programul de nare. Dacă nu este totul, atunci reprezintă
guvernare. Prin programul său de activitate, partea dinamică a proceselor de guvernare în
el propune Parlamentului direcţiile politicii toate domeniile de studiu.
interne şi externe. Acesta este rolul său politic. În conformitate cu definiţia savantului J.
Dar, în strânsă legătură cu acest rol, apare şi Kocher, „decizia reprezintă actul raţional de
poziţia Guvernului de autoritate publică cen- alegere a unei linii de acţiune prin care se
trală, de competenţă generală a administra- urmăreşte realizarea obiectivelor ţinându-se
ţiei publice. În virtutea acestui rol, Guvernul cont de resursele disponibile. A decide în-
desfăşoară o activitate executivă, principalul seamnă a alege în baza anumitor criterii din-
său atribut fiind organizarea executării legilor tr-o mulţime de variante posibile de acţiune
de către autorităţile administraţiei publice. pe aceea care e considerată cea mai avanta-
Parlamentul Republicii Moldova este or- joasă pentru atingerea unor obiective. Deci-
ganul reprezentativ al statului şi are următoa- zia este punctul central al activităţii de ma-
rele atribuţii, consfinţite în Constituţia Repu- nagement, întrucât ea se regăseşte în toate
blicii Moldova: elaborarea cadrului legislativ, funcţiile acestuia.” [14]
controlul asupra puterii executive, aprobarea Decizia politică, decizia administrativă
direcţiilor principale ale politicii interne şi ex- sau decizia economică influenţează în egală
terne a statului, aprobarea doctrinei militare măsură sustenabilitatea sistemului politic,
a statului, alegerea şi numirea persoanele ofi- administrativ şi economic respectiv. Acest
ciale în stat, în baza prevederilor legii, iniţie- enunţ reiese din faptul că în lumea întreagă
rea cercetării şi audierii oricăror chestiuni ce sunt luate decizii de diverse tipuri, cu impact
se referă la interesele directe ale cetăţenilor diferit şi cu caracter diferit. Maşinăria decizi-
şi ale societăţii, suspendarea activităţii orga- onală este una foarte complexă, iar studiul ei
nelor administraţiei publice locale, în cazurile necesită mai multe abordări ştiinţifice şi prac-
prevăzute de lege. tice. Managerii, zilnic, se confruntă cu o serie
de probleme. Aceste probleme sunt generate Acest aspect ţine de fezabilitatea deciziei şi
de lipsa unui cadru obiectiv care ar avea un rezultatul final. Orice decizie luată în cadrul
caracter vizionar. Deseori, deciziile se iau în administraţiei publice locale şi centrale tre-
baza unor analize ample, în baza unor proce- buie să corespundă criteriilor financiare, lega-
se care durează ani, iar altele se iau fără a fi lu- le şi ale resurselor umane. Factorul uman are
ate în calcul riscurile de impact şi fezabilitate. o importanţă deosebită în procesul decizio-
Toate aceste dihotomii pot fi clarificate prin nal. Acest factor ţine şi de caracterul decizii-
delimitarea strictă a tipurilor de decizie, ca- lor luate: politice sau administrative. Deseori
racterul decidentului şi sferei în care decizia nu toate deciziile politice sunt decizii care ar
se naşte. În cercetarea noastră, vom analiza, aduce beneficii comunităţii, din cauza facto-
în special, deciziile politice şi deciziile admi- rului uman implicat în proces;
nistrative, care corelează cu tipul de relaţii - decizia trebuie luată în concordanţă cu
existent la moment între factorii de decizie şi necesităţile reale şi în timpi reali. Acest punct
autoritatea executivă. presupune valorificarea procesului decizio-
După B. David, modelul decizional este nal în cadrul spaţiului temporal. Este de men-
elaborat în următoarele etape: definirea pro- ţionat că deseori deciziile care se iau într-o
blemei; evidenţierea variantelor; culegerea anumită perioadă de timp, sunt implementa-
informaţiilor şi estimarea consecinţelor; iden- te foarte târziu, când actualitatea lor este mi-
tificarea variantei convenabile; dezvoltarea şi nimalizată. Aceste lucruri se întâmplă din ca-
implementarea variantei convenabile; evalu- uza unui management decizional defectuos;
area rezultatelor. [15] În adiţie, decide este - decizia trebuie să fie integrată în an-
modelul propus de David în cadrul pledoari- samblul deciziilor adoptate anterior. Pentru
ilor ştiinţifice de clarificare a etapelor de lua- a asigura durabilitatea procesului şi sistemu-
re a deciziilor în cadrul unei comunităţi, unei lui, este obligatoriu ca deciziile să fie luate în
regiuni sau al unui stat. consecutivitate cu planul de acţiuni elaborat,
Din punctul de vedere al ştiinţei admi- obiectivele propuse, cadrul normativ reactu-
nistraţiei publice, vom analiza procesul de- alizat. Aceasta implică cunoştinţe vaste în do-
cizional din perspectiva administrativă, care meniile vizate;
are o valoare aplicativă incontestabilă în re- - decizia trebuie să fie oportună. În acest
alizarea cercetării propuse. După cum a fost sens, argumentul de bază constă în aplicabi-
menţionat anterior, deciziile sunt o activitate litatea şi posibilitatea implementării deciziei
zilnică în activitatea statului, instituţiilor de la luate la orice nivel. Deseori, acest proces este
nivel local, regional, naţional. Deciziile sunt o foarte transparent la nivel local, când decizii-
componentă de bază a activităţii cotidiene le consiliului local, de exemplu, sunt luate şi
a funcţionarilor publici, dar şi politici, şi cu adoptate cu majoritatea de voturi a consilieri-
activitatea acestora se realizează eficienţa şi lor prezenţi. În aceste cazuri, se aprobă buge-
viabilitatea administraţiei publice moderne. tul, se administrează patrimoniul public local,
Astfel, decizia administrativă reprezintă mase stabileşte cuantumul taxelor şi impozitelor
nifestarea de voinţă a funcţionarilor sau or- locale, alegerea vicepreşedinţilor şi alegerea
ganelor administraţiei. Orice decizie adminis- viceprimarilor.
trativă trebuie să răspundă cerinţelor, precum În concluzie, vom menţiona că procesul
urmează: decizional este unul foarte complex şi, re-
- fundamentarea ştiinţifică, ceea ce presu- spectiv, organele abilitate cu acest proces au
pune existenţa studiilor şi analizelor despre o responsabilitate foarte mare în faţa comu-
fezabilitatea şi impactul deciziei luate asupra nităţii pentru a putea evita adoptarea unor
dezvoltării sistemului social, politic şi admi- decizii eronate. De calitatea deciziilor adop-
nistrativ în viitor. Un alt aspect ţine de funda- tate şi de calitatea factorului uman implicat
mentarea legislativă, care vine să legalizeze în proces depinde calitatea actului adminis-
deciziile luate şi să creeze un cadru propice trativ.
implementării scopurilor propuse; În conformitate cu art. 8 din Legea privind
- decizia trebuie să aibă un caracter realist. descentralizarea administrativă, [16] p. 1 şi
p. 2, autorităţile administraţiei publice loca- în statele cu democraţie matură, unde admi-

le sunt consultate în procesul de elaborare, nistraţia publică locală cunoaşte un grad înalt
adoptare sau modificare a legilor referitoare de autonomie şi independenţă financiară.
nemijlocit la organizarea şi funcţionarea ad- Concluzii. Rolul relaţiilor politice şi admi-
ministraţiei publice locale. Aceste puncte se nistrative în procesul decizional este determi-
referă, în mod special, la posibilitatea luării nat, în mare parte, de factorii situaţionali şi de
deciziilor prin intermediul consultărilor, care caracteristicile autorităţilor locale, regionale
sunt parte a procesului decizional adminis- şi naţionale implicate în proces. Acest fapt
trativ şi politic. este influenţat inclusiv de trasarea deciziilor
Un element interesant al observaţiilor fă- importante pe care statul le asumă în realiza-
cute îl constituie principiul complementarită- rea obiectivelor de guvernare. De calitatea şi
ţii între sistemul politic şi sistemul administra- aplicabilitatea acestora depinde dezvoltarea
tiv. Pe de o parte, este vorba despre indepen- durabilă a administraţiei publice centrale şi
denţa administrativă şi, pe de alta, este vorba locale, precum şi a sistemului politic în an-
despre un control politic, excesiv, pe alocuri, samblu.
din partea autorităţilor publice centrale şi Un document foarte important adoptat
locale. În literatura de specialitate găsim că în luna aprilie 2012 în Parlamentul Republicii
această influenţă poate fi de diferită intensita- Moldova este Strategia naţională de descen-
te: câteodată prevalează politicul, câteodată - tralizare. Un domeniu de acţiune, vizat în pre-
administrativul. Şi nu întotdeauna gradul înalt zenta Strategie, este transferul responsabili-
de control al politicului poate asigura o efici- tăţilor. Această dimensiune a administraţiei
enţă în activitatea administraţiei publice prin publice centrale şi locale este dificilă şi dese-
intermediul deciziilor adoptate şi viceversa. În ori defectuoasă. Problemele cu care se con-
Republica Moldova, se întâmplă deseori că în fruntă cetăţenii în acest sens ţin de situaţia
situaţiile în care prevalează politicul, deciziile incertă cu privire la delimitarea responsabili-
administrative sunt eficiente şi dau rezultat tăţilor între autorităţile administraţiei publice
pe termen scurt şi lung. În multe cazuri, când de diferite niveluri şi intervenţia nejustificată
politicul nu este implicat în procesul decizi- a autorităţilor administraţiei publice de nive-
onal, atunci se întâmplă un fenomen des în- lul I în activitatea administraţiei publice de
tâlnit, numit „impasul politic.” Varianta fericită nivelul II şi viceversa. Toate aceste dihotomii
pentru complementarea rolurilor în elabora- influenţează negativ activitatea administraţi-
rea procesului decizional şi adoptarea legilor, ei publice, procesul de luare a deciziilor şi ca-
hotărârilor şi altor documente de uz intern litatea actului de guvernare. În Strategie sunt
sau internaţional este atunci când indepen- prevăzute mecanismele care ar îmbunătăţi
denţa politicului şi independenţa sistemului sistemul, prin crearea unui ciclu de transfer al
administrativ este înaltă. Aceasta se manifestă competenţelor administraţiei publice locale
când funcţionarii publici şi funcţionarii politici şi centrale, clarificarea concisă a responsabi-
au respect mutual, cooperează şi participă la lităţilor şi atribuţiilor funcţionale.
consultări comune pe subiecte de conflict. Relaţiile politice şi administrative sunt
La fel, executivul politic este apreciat pentru elementul-cheie care vor suferi modificări în
formulările şi expertizele care le elaborează, urma implementării prevederilor şi obiecti-
iar funcţionarii publici au respect faţă de po- velor Strategiei, ceea ce ar îmbunătăţi cadrul
liticile elaborate de guvernare şi sunt loiali. de comunicare şi de luare a deciziilor la nivel
Această formulă este prezentă şi funcţională local şi central.
BIBLIOGRAFIE
1. Reinhardt B. Max Weber: An intelectual Potrait. – New York: Double dayand Co., 1960, p.
464.
2. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.94 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
1 din 12.08.1994.
3. Creangă I. Curs de drept administrativ: pentru studenţii fac. de drept. / Universitatea de Stu-
dii Umanistice din Moldova. – Chişinău: Epigraf, 2003 (C.E.P. „Tipografia Centrală”), p. 21.
4. Жуков И. Модернизация социальных отношений в России: замыслы, итоги,
возможности. / Москва: Социологические исследования, № 6 (254), 2005, c. 25.
5. Remy R. C. United States Government. Democracy in action. – Glencoe Division: Macmillan/
McGraw-Hill School Publishing Company, 1993, p. 355.
6. Волков Ю. Социальные отношения и социальная сфера./Социологические
исследования, № 4 (228), 2003, c. 34.
7. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. – Chişinău: Centrul editorial U.L.I.M., 2002, p. 19-
26.
8. Matei A. Analiza sistemelor administraţiei publice. – Bucureşti: Editura Economică, 2003, p.
78.
9. Newman J., Barnes M., Sullivan H. Public participation and collaborative governance. / Jour-
nal of Social Policy, 33 (2), p. 203-223.
10. Lepădatu D. Politologie. Partea a II-a. – Bucureşti: Editura Hyperion XXI, 1993, p. 7-9.
11. Saca V. Interese politice şi relaţii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chişinău: Centrul editorial
U.S.M., 2001, p. 74.
12. Creangă I., Uţică O., Organizarea administrativă a teritoriului. Comentarii la Legea privind
organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. – Chişinău: C.E.P. „Tipografia Centrală,”
2001, p. 46.
13. Deliu T., Manole T., Groza A. Ghidul alesului local. Ediţie revizuită şi completată / coord. ed.:
Marina V., Ionescu Ad., Adam Z. – Chişinău: „Nova Imprim” S.R.L., 2011, p. 79-83.
14. Kocher J. Procesul decizional. / Revista Antreprenoriat Transilvan din <http://antrepreno-
riat.upm.ro/antreprenoriattransilvan/procesuldecizional~25.html> din 07 noiembrie 2012.
15. David B. Modelul mnemotehnic utilizat în definirea etapelor procesului decizional. / Caiete-
le Universităţii „Sextil Puşcariu” nr. 5, Braşov, extras din <http://www.davidb.go.ro>.
16. Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435-XVI din 28.12.2006 / Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova nr. 29-31/91 din 02.03.2007.
Prezentat: 12 decembrie 2012.

E-mail: nighinaa@gmail.com
Serviciile sociale: problema delimitării

competenţelor în cadrul descentralizării
Sergiu TATAROV,
doctor în drept, lector superior universitar,
Academia de Administrare Publică
SUMMARY
The main topic treated in the article by the author is decentralization perspective, delineati-
on of responsibilities and law gaps in the realm of social assistance within the implementation
of Moldovan National Decentralization Strategy in line with local authorities’ right in order to
regulate and manage a substantial share of social affairs at local level.
Anumite dificultăţi privind accesibilitatea sociale de înaltă specializare care, conform

şi calitatea serviciilor publice locale pentru practicii internaţionale, se pretează prepon-
populaţia Republicii Moldova per ansamblu derent statului în persoana autorităţilor admi-
şi, în speţă, pentru persoanele din grupurile nistraţiei publice centrale (APC).
vulnerabile au făcut ca autorul prezentului de- Serviciile sociale primare şi serviciile socia-
mers să studieze starea lucrurilor în domeniul le specializate sunt într-o mare măsură presta-
asistenţei sociale sub aspectul administrativ şi te de actorii locali ceea ce, aparent, denotă un
legislativ. În acest context, în scopul identifică- grad înalt de descentralizare, însă de facto şi
rii soluţiilor de sistem de îmbunătăţire a acce- de jure APL, în special APL de nivelul I, nu sunt
sului şi calităţii serviciilor publice pentru toţi învestite cu competenţe exclusive şi depline în
beneficiarii serviciilor sociale prezentul de- ceea ce priveşte organizarea serviciilor socia-
mers este important prin faptul că autorul în- le şi evaluarea calităţii acestor servicii, ceea ce
cearcă să analizeze şi să fundamenteze rolul şi este în contradicţie cu Carta Europeană a Au-
delimitarea autorităţilor administraţiei publice tonomiei Locale, Legea nr. 436 din 28.12.2006
– gestionari de asistenţă socială. Clarificarea privind administraţia publică locală şi Legea
competenţelor prestatorilor publici de servi- nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea
cii sociale – ale Ministerului Muncii, Protecţiei administrativă. Drept exemplu la acest capitol,
Sociale şi Familiei (MMPSF) şi autorităţilor ad- putem invoca problema subordonării admi-
ministraţiei publice locale (APL), este cu atât nistrative şi funcţionale a asistentului social din
mai importantă cu cât serviciile sociale sunt cadrul DASPF. Astfel, asistentul social se află,
supuse procesului de descentralizare în cadrul de facto, în primărie (postul de muncă, con-
implementării Strategiei Naţionale de Descen- lucrarea cu primarul, ofiţerul de post) rapor-
tralizare şi consolidării autonomiei locale. tând primarului, dar de jure sau administrativ
Dorim să credem că constatările şi propu- fiind în statele structurii raionale de asistenţă
nerile noastre vor contribui la îmbunătăţirea socială (DASPF) înfiinţate de consiliul raional.
gestionării sistemului administrativ al asisten- Trecerea prin Hotărârea Guvernului nr. 24 din
ţei sociale, generarea modificărilor legislative 10.01.2007 „Pentru aprobarea Regulamentului
şi, prin urmare, la sporirea nivelului şi calita- cu privire la modul de angajare a asistenţilor
tăţii serviciilor sociale acordate populaţiei di- sociali” a asistentului social la autorităţile APL
rect de APL, precum şi de prestatorii privaţi de de nivelul II, anterior fiind în cadrul autorităţi-
servicii sociale. lor APL de nivelul I, în viziunea noastră, poate
Vom menţiona din capul locului că demer- fi privit ca un pas spre centralizarea organizării
sul nostru nu contemplează asupra serviciilor şi prestării mai multor servicii sociale la care
participă asistentul social şi ca neîncredere pe ţelor autorităţilor APL de nivelul I şi de nivelul

viitor în creşterea capacităţilor administrative II. Deşi trebuie să remarcăm că SND operează
ale APL de nivelul I. cu o noţiune controversată „partajarea com-
Printr-un proiect de lege, Guvernul încear- petenţelor” care, în opinia noastră, este o no-
că să amendeze Legea nr. 435 din 28.12.2006 ţiune improprie scopului şi obiectivelor SND
privind descentralizarea administrativă prin – consolidarea capacităţilor administrative ale
introducerea noţiunii de „competenţe parta- autorităţilor administraţiei publice locale în
jate – competenţele exercitate de către autori- prestarea serviciilor mai calitative populaţiei
tăţile publice locale, împreună cu alte niveluri şi delimitarea clară a competenţelor între APC
ale administraţiei publice, cu o separare clară a şi APL, precum şi între APL de nivelul I şi APL
finanţării şi puterii de decizie pentru fiecare ni- de nivelul II.
vel de autoritate publică”. În cazul în care Parla- De fapt, în domeniul asistenţei sociale deja
mentul va accepta propunerea Guvernului de au fost făcuţi primii paşi în această direcţie:
modificare a legii nominalizate, vom fi martori Ordinul Ministrului nr. 353 din 15 decembrie
ai conservării, în cel mai bun caz, a stării de 2011 menţionat mai sus, precum şi articolele
lucruri când lipseşte claritatea şi delimitarea 13-14 din Legea nr. 547/2003 a asistenţei soci-
competenţelor în organizarea şi prestarea ale şi art. 9-10 din Legea nr. 123/2010 privind
serviciilor sociale primare şi celor specializate, serviciile sociale, iniţiată elaborarea de MM-
iar procesul de descentralizare nu va fi decât o PSF a Strategiei de descentralizare a serviciilor
declaraţie de intenţii în ceea ce priveşte deli- sociale.
mitarea competenţelor şi resurselor aferente. Studierea cadrului legal şi practicii admi-
Descentralizarea administrativă ca feno- nistrative în domeniul asistenţei sociale în
men ştiinţifico-administrativ şi, în special, Republica Moldova ne conduce la o consta-
descentralizarea în domeniul serviciilor soci- tare mai puţin benefică: niciun serviciu soci-
ale este un obiectiv multidimensional şi ete- al primar sau de specializare nu este prestat
rogen, care necesită abordări adoptate indivi- fără implicarea autorităţilor publice locale de
dual situaţiilor administrative din statul în care ambele niveluri, iar la coordonarea serviciilor
se lansează astfel de reforme, iar în practică se sociale specializate deseori este implicat MM-
materializează prin perioade lungi de acţiuni PSF. Cu alte cuvinte, suntem în prezenţa unor
coordonate ale actorilor antrenaţi, care impli- competenţe partajate şi/sau competenţe su-
că voinţa şi determinarea decidenţilor politici. prapuse, când ambele niveluri de autorităţi
Acest proces este caracteristic multora dintre ale administraţiei publice au atribuţii în acest
statele aflate în tranziţie din centrul, estul şi domeniu. Drept consecinţă, sunt cazuri când
sud-estul Europei. Şi pentru Republica Mol- APC intervine în competenţele APL, iar APL
dova descentralizarea administrativă, lansată de nivelul II – în atribuţiile APL de nivelul I în
oficial în vara anului 2012, se caracterizează acest domeniu.
printr-un ansamblu de evoluţii complicate, de În contextul celor expuse despre proble-
progrese parţiale neconsolidate în practica de ma competenţelor neclare, uneori partajate
zi cu zi, de ambiguităţi legislative, de confuzii şi suprapuse, considerăm absolut logică şi
privind modul de exercitare a unor compe- consecventă întrebarea, de competenţa cărui
tenţe, în speţă, în domeniul asistenţei sociale. organ de stat ţine să fie efectuată clarificarea
Pentru a fundamenta necesitatea de deli- competenţelor şi eliminarea subsumărilor în
mitare a competenţelor pe niveluri în dome- domeniul asistenţei sociale?
niul asistenţei sociale, dorim să ne ghidăm Conform alin. (1) al art. 60 din Constituţie,
de Strategia Naţională de Descentralizare, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem
aprobată prin Legea nr. 68 din 05 aprilie 2012 al poporului Republicii Moldova şi unica autori-
şi, în special, Planul de acţiuni privind imple- tate legislativă a statului.” Litera j) din alin. (3) al
mentarea Strategiei Naţionale de Descentra- art. 72 din Constituţie statuează că „prin lege
lizare pentru anii 2012-2015 (SND). Astfel, în organică se reglementează regimul general
Obiectivul specific I, Activităţi 1, pct. 1 statu- privind raporturile de muncă, sindicatele şi pro-
ează elaborarea Nomenclatorului competen- tecţia socială” şi art. 47 „Dreptul la asistenţă
şi protecţie socială.” Astfel, putem constată că cument de politici care merită atenţia noastră
datorită rolului său, într-o manieră determi- este Programul de activitate al Guvernului
nantă, Parlamentul decide acceptarea, modi- Republicii Moldova pentru 2011-2014 „Inte-
ficarea sau respingerea politicilor şi mecanis- grarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bu-
melor de realizare a acestora în domeniul asis- năstare“. Programul nominalizat conţine pre-
tenţei sociale prin adoptarea cadrului legal şi vederi-călăuză pentru activitatea executivului
instituţional propus de Guvernul Republicii central la Compartimentul „Politici sociale,”
Moldova. Prin urmare, deciziile privind deli- astfel unele din acţiunile prioritare în dome-
mitarea competenţelor sau delegarea lor la niul asistenţei sociale sunt:
anumite niveluri de administraţie aparţin Par- - „consolidarea capacităţilor instituţio-
lamentului prin adoptare de acte legislative nale şi funcţionale ale autorităţilor adminis-
respective delegând fie APC, fie APL atribuţii traţiei publice locale în exercitarea funcţiilor
concrete în domeniul asistenţei sociale. de autoritate tutelară, pentru a asigura respec-
Totuşi un cuvânt greu de spus în deter- tarea drepturilor copiilor;
minarea competenţelor de asistenţă socială - promovarea cadrului normativ necesar
aparţine Guvernului, dat fiind faptul că con- pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor
ducerea generală şi nemijlocită a domeniului sociale calitative;
asistenţei sociale şi implementarea politicilor - elaborarea şi promovarea mecanismului
în acest sens este una dintre prerogativele de acreditare a prestatorilor de servicii soci-
executivului central, prerogativă realizată, ale şi de procurare a serviciilor sociale;
în special, prin intermediul MMPSF. Astfel, - dezvoltarea unui parteneriat durabil cu
Legea cu privire la Guvern stabileşte urmă- societatea civilă prin atragerea organizaţiilor
toarele: societăţii civile în prestarea serviciilor sociale.”
- Guvernul „ia măsuri în ceea ce priveşte cre- Deşi legislaţia în vigoare prevede necesi-
area unor condiţii normale … de muncă şi odih- tatea consultării opiniei APL, totuşi suntem
nă, asistenţa socială” (art. 11, pct. 3 din Legea pe picior să constatăm că prestarea serviciilor
nr. 64/1990); pe plan local suferă din cauza lipsei mecanis-
- „elaborează şi prezintă Parlamentului pro- mului instituţionalizat eficient de consultare a
iecte de documente normative privind progra- opiniei APL în problemele ce ţin de interese-
mele de dezvoltare economică şi socială” (art. le colectivităţilor locale, în general, şi în pre-
12, pct. 7 din Legea nr. 64/1990); starea serviciilor sociale, în special. Or, aceste
- „coordonează activitatea organelor admi- consultări sunt impuse şi de pct. 6 din art. 4
nistraţiei publice locale în vederea traducerii în din CEAL care prevede că „autorităţile locale
viaţă a politicii de stat în domeniul asistenţei trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp şi
sociale” (art. 19, pct. 3 din Legea nr. 64/1990). într-o manieră apropiată în cursul de planifica-
Apreciind rolul Guvernului în domeniul re şi de luare a deciziei pentru toate chestiunile
asistenţei sociale, precum şi interacţiunea care le privesc direct.”
acestuia cu Parlamentul, autorul demersului Analizând rolul diferiţilor actori la nivel
remarcă faptul că Guvernul şi MMPSF sunt central în procesul de descentralizare a ser-
principalele entităţi publice abilitate cu sar- viciilor sociale este greu de subestimat rolul
cina delimitării competenţelor de prestare fundamental şi diriguitor al organului central
a serviciilor sociale în cadrul descentralizării de specialitate al statului în domeniul protec-
administrative a asistenţei sociale. Aproxima- ţiei sociale – MMPSF. Conform Legii asistenţei
tiv 93 la sută din actele legislative adoptate în sociale nr. 547/2003, în art. 12, alin. (1), „Minis-
domeniul protecţiei sociale au fost înaintate terul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este
Parlamentului de MMPSF prin intermediul autoritatea din cadrul administraţiei publice
Guvernului. centrale care coordonează activitatea de acor-
În contextul examinării platformei legisla- dare a asistenţei sociale şi evaluează funcţio-
tive care ne ajută să identificăm punctele de narea sistemului de asistenţă socială. Analiza
reper în delimitarea şi clarificarea competen- selectivă a legislaţiei în vigoare mai denotă şi
ţelor în prestarea serviciilor sociale, un alt do- alte atribuţii ale MMPSF (art. 12, alin. (2) din
legea menţionată), care sunt importante în asistenţă socială prestatoare de servicii cu spe-
cadrul identificării rolului şi competenţelor cializare înaltă, în cazul în care astfel de instituţii
MMPSF în domeniul asistenţei sociale: nu pot fi organizate şi gestionate de autorităţile
- coordonează şi evaluează activitatea administraţiei publice locale.”
structurilor teritoriale de asistenţă socială Astfel, putem vedea din prevederile cita-
(lit. e); te că alin. (3), art. 12 din Legea nr. 547/2003
- cooperează cu autorităţile administraţi- stabileşte că „la elaborarea politicii de asistenţă
ei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al socială, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
doilea şi cu reprezentanţii societăţii civile, în Familiei se consultă cu reprezentanţii societă-
condiţiile legii, în scop de dezvoltare a serviciilor ţii civile, cu patronatele şi sindicatele,” însă nu
sociale şi de asigurare a calităţii lor (lit. f); prevede consultarea şi reprezentanţilor APL.
- centralizează mijloacele băneşti din aloca- O atitudine similară de neglijare a APL se
ţiile totale prevăzute în bugetul de stat pe anul conţine şi în art. 8, alin. (1), lit. d) din Legea nr.
respectiv pentru asistenţa socială, inclusiv prin 123/2010 cu privire la serviciile sociale, citat
delegare instituţiilor din subordine, în vederea mai sus, prin care „MMPSF în scopul asigurării
realizării programelor cu destinaţie specială din serviciilor sociale: consultă doar (red. n.) patro-
domeniu (lit. j). natele, sindicatele şi societatea civilă şi coordo-
Cu referire la serviciile sociale legislatorul nează cu acestea, la nivel naţional, proiectele de
mai atribuie competenţă APC în art. 12, alin. acte normative cu caracter economico-social.”
(4) din Legea nr. 547/2003: „Autorităţile publice Apreciem ca neinspirate şi pasibile mo-
centrale organizează şi gestionează instituţiile dificării prevederile legilor menţionate care
prestatoare de servicii sociale doar în cazul în nu cer MMPSF să consulte autorităţile APL la
care asemenea instituţii nu pot fi organizate şi elaborarea politicilor în domeniul asistenţei
gestionate de către autorităţile administraţiei sociale.
publice locale.” Apreciind prevederile legale vizavi de ro-
Concluzia desprinsă din art. 12, alin. (2) şi lul şi competenţele APC în domeniul servici-
alin. (4) din Legea nr. 547/2003 conturează un ilor sociale, ne vedem obligaţi să examinăm
rol dublu al MMPSF, pe de o parte, de promo- şi dispoziţiile legale referitor la APL în acest
tor al politicilor în domeniul asistenţei sociale, domeniu. Astfel, conform art. 13 din Legea nr.
iar pe de altă parte, de coordonator şi chiar 547/2003 a asistenţei sociale, APL de nivelul
prestator al serviciilor sociale. II organizează structura teritorială de asistenţă
Art. 8, alin.(1) din Legea nr. 123/2010 pri- socială, în comun cu APL de nivelul I. Alin. (2) al
vind serviciile sociale stabileşte că Ministerul aceluiaşi articol stabileşte că „autorităţile APL
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei „…exerci- de nivelul II, prin intermediul structurii teritoriale
tă atribuţii principale în procesul de asigurare de asistenţă socială, exercită următoarele atri-
a serviciilor sociale la nivel naţional.” Astfel, buţii:
MMPSF, în scopul asigurării serviciilor sociale: [...]
a) elaborează şi promovează politicile în do- b) organizează şi acordă asistenţă socială în
meniul de asistenţă socială, inclusiv al serviciilor funcţie de necesităţile identificate;
sociale, precum şi în domeniul promovării drep- [...]
turilor persoanelor defavorizate; d) susţin autorităţile administraţiei publice
b) elaborează acte normative privind orga- locale de nivelul întâi şi pe reprezentanţii soci-
nizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului etăţii civile în activitatea de elaborare şi imple-
integrat de servicii sociale; mentare a programelor locale de dezvoltare a
[...] asistenţei sociale...;
d) consultă patronatele, sindicatele şi socie- e) asigură gestionarea mijloacelor financiare
tatea civilă şi coordonează cu acestea, la nivel şi a resurselor umane pentru dezvoltarea şi pre-
naţional, proiectele de acte normative de carac- starea asistenţei sociale în teritoriul administrat;
ter economico-social; f) susţin activitatea instituţiilor de asisten-
[...] ţă socială din primăriile aflate în raza unităţii
f) organizează şi gestionează instituţii de administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi
înaintează propuneri în vederea optimizării ac- ale şi gestionar al finanţelor publice destinate
tivităţii acestora.” asistenţei sociale, iar pe de altă parte, practica
Este de subliniat şi o competenţă neclară şi legislaţia în vigoare ne arată că domeniul
a APL de nivelul II „partajată” cu APL de nive- serviciilor sociale, în special, înfiinţarea direc-
lul I stabilită prin alin. (3) al art. 13 din Legea ţiei/secţiei de asistenţă socială şi protecţie a
nominalizată: „Structura teritorială de asistenţă familiei, organizarea prestării serviciilor socia-
socială, de comun acord cu autoritatea admi- le ţine de competenţa APL de nivelul II.
nistraţiei publice locale de nivelul întâi, anga- În ceea ce priveşte competenţele APL de
jează personalul din sistemul de asistenţă nivelul I, cadrul legal plasează aceste autori-
socială.” tăţi cu insuficientă capacitate administrativă
Art. 14 al Legii nr. 547/2003 a asistenţei so- respectivă (cu excepţia mun. Chişinău şi mun.
ciale reglementează rolul APL de nivelul I în Bălţi) de jure şi de facto într-o poziţie de a con-
organizarea asistenţei sociale. Astfel, conform tribui la organizarea şi prestarea serviciilor so-
art. 14, alin. (1), APL de nivelul I exercită urmă- ciale de către autorităţile AAPC şi autorităţile
toarele atribuţii: AAPL de nivelul II. Astfel, chestiunea privind
- adoptă şi dezvoltă strategii locale de susţi- competenţele proprii sau delegate rămâne
nere a persoanelor şi familiilor defavorizate (lit. incertă, datorită unor neclarităţi ale cadrului
c); normativ-legislativ sectorial şi lipsei capaci-
- asigură resursele umane, materiale şi fi- tăţilor administrative ale unui număr mare de
nanciare pentru implementarea programelor UAT de nivelul I.
de asistenţă socială şi pentru soluţionarea pro- Din cele menţionate putem accentua că
blemelor sociale stringente (lit. e); Legea nr. 547/2003 a asistenţei sociale şi Le-
- contribuie la asigurarea condiţiilor adec- gea nr. 123/2010 privind serviciile sociale sta-
vate de activitate pentru personalul structurii tuează unele prerogative ale MMPSF, fără a
teritoriale de asistenţă socială, care activează în ţine cont de principiile puse la baza organiză-
teritoriul administrat (lit. f); rii şi funcţionării APL, de exemplu, autonomia
- monitorizează şi coordonează activitatea decizională şi financiară, având competenţe
personalului din sistemul de asistenţă socială în clare şi exhaustive în cadrul descentraliză-
comun cu structura teritorială de asistenţă soci- rii administrative potrivit Cartei Europene a
ală (lit. g). Autonomiei Locale şi SND. Astfel, putem face
(2) Autorităţile administraţiei publice locale următoarele concluzii şi propuneri prin invo-
de nivelul întâi, conform necesităţilor identifica- carea următoarelor pasaje legale:
te, în mod independent, pot crea servicii sociale MMPSF „coordonează şi evaluează acti-
şi institui unităţi de personal.” vitatea structurilor teritoriale de asistenţă
Conform art. 10 din Legea nr. 123/2010 socială“ (art. 12, alin. (2), lit. e) din Legea nr.
privind serviciile sociale, APL de nivelul I „pla- 547/2003 a asistenţei sociale).
nifică tipurile de servicii sociale conform nece- Este o competenţă, în opinia noastră, pro-
sităţilor populaţiei din teritoriul administrat şi prie APL de nivelul II care gestionează aceas-
resursele necesare pentru prestarea acestora.” tă structură – consiliul raional şi preşedintele
Însă în acest context dorim să reiterăm că, de raionului. Prin urmare, MMPSF nu poate exer-
regulă, bugetele unităţilor administrativ-teri- cita coordonarea şi evaluarea serviciului pu-
toriale (UAT) de nivelul I nu prevăd niciun arti- blic descentralizat care nu este în subordinea
col de cheltuieli pentru asistenţa socială. Prin acestui minister. Or, această prevedere derogă
urmare, Legea privind finanţele publice locale flagrant de la alin. (4) al art. 4 din Carta Euro-
urmează să fie modificată pentru a permite peană a Autonomiei Locale, care stipulează
APL de nivelul I să implementeze prevederea că „competenţele încredinţate colectivităţilor
art. 10 din Legea nr. 123/2010 privind servici- locale trebuie să fie în mod normal depline şi ex-
ile sociale. clusive. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate
Analiza cadrului legal permite o constatare de către o altă autoritate centrală decât numai
că ministerului îi sunt atribuite, pe de o parte, în cadrul legii”. La fel, această prevedere din
competenţe de coordonator al serviciilor soci- Legea nr. 457/2003 este derogatorie cu alin.
(2), lit. j) din Legea nr. 435/2006 privind des- APL de nivelul I „asigură resursele uma-
centralizarea administrativă care stabileşte că ne, materiale şi financiare pentru implemen-
„j) administrarea unităţilor de asistenţă socială tarea programelor de asistenţă socială” (art.
de interes raional; k) dezvoltarea şi gestionarea 14, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 547/2003 a asis-
serviciilor sociale comunitare pentru categoriile tenţei sociale).
social-vulnerabile, monitorizarea calităţii servi- Această prevedere este la fel de criticabilă
ciilor sociale” fac parte din domeniile proprii sub aspectul lipsei mecanismului de realizare.
de activitate ale APL de nivelul II. Astfel, autorităţile APL de nivelul I vor putea
Prin urmare, recomandăm să fie modificat elabora programe proprii de asistenţă socia-
cadrul legal al Republicii Moldova în sensul ca lă, precum şi să le asigure cu resursele uma-
MMPSF să stabilească rigorile şi criteriile de ne, materiale şi financiare doar în cazul în care
evaluare de gestionar al activităţii funcţionale vor beneficia de libertatea efectivă în ceea ce
şi nu să coordoneze sau să evalueze nemijlo- priveşte dotarea şi finanţarea cu secţiile/ser-
cit activitatea structurii teritoriale de asistenţă viciile respective şi resursele umane necesare
socială care este un serviciul public descentra- şi calificate pentru realizarea acestei compe-
lizat. tenţe prevăzute de Lege. Or, în caz contrar, că-
MMPSF „centralizează mijloacele bă- dem în dizgraţia alin. 1 al art. 6 din CEAL, care
neşti din alocaţiile totale prevăzute în buge- statuează că „autorităţile locale trebuie să poată
tul de stat pe anul respectiv pentru asistenţa defini ele însele structurile administrative inter-
socială, inclusiv prin delegare instituţiilor ne cu care ele înţeleg să se doteze, în vederea
din subordine, în vederea realizării progra- adaptării lor la nevoile lor specifice şi cu scopul
melor cu destinaţie specială din domeniu” de a permite o gestiune eficace.”
(art. 12, alin. (2), lit. f) din Legea nr.547/2003 a APL de nivelul I „contribuie la asigura-
asistenţei sociale). rea condiţiilor adecvate de activitate pentru
Putem insista că atât timp, cât lipseşte cla- personalul structurii teritoriale de asistenţă
ritatea şi delimitarea clară a competenţelor în socială” (art. 14, alin. (1), lit. f) din Legea nr.
organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale 547/2003 a asistenţei sociale).
între ambele niveluri ale APL, atât timp, cât Este o prevedere, în viziunea autorului
există implicarea a trei actori, de altfel impor- demersului, totalmente nefundamentată şi
tanţi, MMPSF, APL de nivelul II şi APL de nive- lipsită de logica administrativă internă care
lul I în organizarea efectivă a serviciilor sociale împovărează APL de nivelul I cu nişte sarcini
primare şi cele de specializare, considerăm că improprii de a contribui la crearea condiţiilor
mijloacele băneşti din alocaţiile totale prevă- pentru activitatea serviciilor publice ale APL
zute în bugetul de stat ar trebui să fie delegate de nivelul II.
nu numai instituţiilor din subordinea MMPSF, Autorităţile APL de nivelul I, „conform
dar canalizate şi APL care răspund efectiv de necesităţilor identificate, în mod indepen-
buna organizare şi finanţare a serviciilor soci- dent, pot crea servicii sociale şi institui
ale respective. Altminteri, suntem în prezenţa unităţi de personal” (art. 13 din Legea nr.
problemei enunţate de SND: „Transferul res- 547/2003) şi „planifică tipurile de servicii
ponsabilităţilor APL la nivelul I în prestarea ser- sociale conform necesităţilor populaţiei din
viciilor sociale fără asigurarea mijloacelor finan- teritoriul administrat şi resursele necesare
ciare corespunzătoare pentru executarea lor”. pentru prestarea acestora” (art. 10 din Legea
APL de nivelul I „adoptă programe de nr. 123/2010).
asistenţă socială şi exercită controlul asupra Normele examinate din ambele legi au,
realizării acestora.” mai degrabă, un caracter declarativ şi nefon-
Considerăm că adoptarea unor programe dat, datorită insuficienţei surselor bugetelor
de asistenţă socială este prerogativa APL de UAT de nivelul I şi dezechilibrelor în raporturi-
nivelul II, dat fiind că anume acest nivel dis- le dinte bugetele de diferite niveluri, bugetele
pune de serviciul public descentralizat speci- UAT de nivelul I nu prevăd niciun articol de
alizat – direcţia/secţia asistenţă socială şi pro- cheltuieli pentru asistenţa socială. Or, carac-
tecţie a familiei. terul declarativ al acestor norme vine să con-
firme existenţă problemelor arătate şi în SND: partimentul II. Descentralizarea financiară).

„Transferarea responsabilităţilor/competenţe- Prin urmare, întru realizarea prevederilor
lor către nivelurile APL nu ţine cont de resursele art. 13 din Legea nr. 547/2003 şi art. 10 din
economice reale ale acestora şi de capacitatea Legea nr. 123/2010 se impun imperios modi-
lor de a genera venituri proprii semnificative, ficări ale cadrului legal menţionate mai sus,
astfel încât să acopere o parte importantă din precum şi adoptarea Legii privind finanţele
necesităţile de cheltuieli publice” (a se vedea publice locale în redacţie nouă sau modifi-
SND, Partea 1. Administraţia publică locală: carea Legii privind finanţele publice locale în
situaţia actuală şi definirea problemelor, com- aşa mod în care să permită APL de nivelul I să
partimentul I. Descentralizarea serviciilor şi implementeze responsabilităţile în domeniul
competenţelor) şi „Dependenţa bugetară a fie- asistenţei sociale date APL prin lege.
cărui nivel al administraţiei publice faţă de cel De asemenea, insistăm să enunţăm lipsa
imediat superior, dependenţă generată de: (1) platformei teoretice şi temeiului legal privind
insuficienţa veniturilor proprii ale APL; (2) dez- implementarea conceptului de „competenţe
echilibrul vertical cauzat de discrepanţa dintre partajate,” iar pasajele din Strategia Naţională
distribuţia de responsabilităţi şi sursele de venit de Descentralizare care pot crea în mod deli-
între nivelurile administraţiei; şi (3) unele prac- berat confuzia legiferării noţiunii de „compe-
tici moştenite de a include bugetele APL de ni- tenţe partajate” să fie revizuite, dat fiind faptul
velul I în bugetele APL de nivelul II, fapt ce are ca că această sintagmă, în opinia noastră, este
efect intervenţia excesivă a autorităţii centrale totalmente străină spiritului şi literei Cartei
şi, de multe ori, a nivelului raional în gestionarea Europene a Autonomiei Locale şi este de na-
resurselor financiare locale proprii” (a se vedea tură să demotiveze autorităţile APL ca presta-
SND, Partea 1. Administraţia publică locală: tori ai serviciilor publice, în general, şi ai servi-
situaţia actuală şi definirea problemelor, com- ciilor sociale, în speţă.
ACTE NORMATIVE
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994.
2. Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15.10.1985.
3. Carta Socială Europeană revizuită din 18.10.1961.
4. Legea nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern.
5. Legea nr. 436 din 28.12.2006 cu privire la administraţia publică locală.
6. Legea nr. 435 din 28.12.2006 cu privire la descentralizarea administrativă.
7. Strategia Naţională de Descentralizare, aprobată prin Legea nr. 68 din 05.04.2012.
8. Codul Familiei adoptat prin Legea nr. 1316-XIV din 26.10.2000.
9. Codul Civil adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002.
10. Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii
de cetăţeni.
11. Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social.
12. Legea nr. 547-XV din 25.12.2003 a asistenţei sociale.
13. Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale.
14. Legea nr. 338-XII din 15.12.1994 cu privire la drepturile copilului.
15. Legea nr. 129 din 08.06.2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale.
16. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru 2011-2014 „Integrarea
Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare.”
17. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 998 din 28.12.2012 „Pentru aprobarea Re-
gulamentului privind organizarea şi funcţionarea consiliului naţional de acreditare a prestatori-
lor de servicii sociale, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia.” Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 1-5 din 04.01.2013, art. 6.
gulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Respiro” şi a Standar-
delor minime de calitate.”
gulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Asistenţă personală”
şi a Standardelor minime de calitate.”
gulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa-
miliei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.”
21. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 948 din 07.08.2008 „Cu privire la aprobarea
Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de
fiinţe umane.”
22. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1177 din 31.10.2007 „Cu privire la institu-
irea Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi aprobarea Regulamentului-cadru
de activitate a acesteia.”
BIBLIOGRAFIE
1. Romandaş, Nicolae. Dreptul protecţiei sociale. Universitas, 2001.
2. Ghimpu, S. Ţiclea, A. Tufan, C. Dreptul securitaţii sociale. Bucureşti: ALL BECK, 1998, p.357.
3. Miftode, V. Fundamente ale asistenţei sociale. Bucureşti: Editura Eminescu, 1999.
4. Preda, Marian. Politica socială românească între sărăcie şi globalizare. Polirom, 2002, p. 80.
5. Romandaş, Nicolae, Proca, Ludmila. Rolul asistenţei sociale şi asigurării sociale ca instituţii
judirice ale dreptului protecţiei sociale în reformarea activităţii instituţiilor administraţiei publice.
Teoria şi practica administrării publice: materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-prac-
tice, 24 mai 2011. Chişinău: AAP, 2011, p. 93-95.
6. Gribincea, Tatiana. Reforma sistemului de protecţie socială –oportunitate pentru Republica
Moldova. Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din
Republica Moldova. Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice, 21 mai 2008.
V.II. Chişinău: AAP, p.94-96.
7. Documente interne ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. http://www.
mmpsf.gov.md/md/docum_int/
Prezentat: 13 februarie 2013.

E-mail: sergiu.tatarov@gmail.com
Posibilităţi de implicare a sectoarelor privat şi

asociativ în activitatea de prestare a serviciilor publice
Violeta TINCU,
lector universitar,
SUMMARY
When public administration, whether for lack of resources, or for other reasons, can no lon-
ger fulfill its public services providing mission, other subjects can step in, even when located
outside the public administration system. These other subjects can be either private businesses,
enabled to provide public services as a result of both privatization and concession (delegated
management) of some services. This delegated management of public services is perceived by
both domestic and foreign researchers as a more beneficial option for the final user, given pu-
blic administration does not totally lose control over the service provided. There are also other
subjects which can be involved in the providing activities, namely nongovernmental organi-
zations, also located outside the public administration system. Although in our country they
cannot directly provide public services, these organizations can mobilize the citizens and orga-
nize activities for the benefit of the communities (support programs for the seniors, social work,
sanitation, etc.) Moreover, these organizations can also monitor how public administration is
fulfilling its public services-providing mission.
Necesitatea de a înfiinţa servicii publice Astfel, a apărut ideea prestării unui serviciu
bazate pe necesităţile cetăţenilor este în pre- de interes general prin intermediul unei firme
zent recunoscută de administraţii ca fiind un private. În acest sens, „există, bineînţeles, ide-
obiectiv major. [6, p. 665] Potrivit autoarei Ana ea, că sectorul privat este mai eficient decât
Vasile, „dacă privim în urmă, regăsim în servi- cel public datorită disciplinei şi competitivită-
ciile publice preocupările cotidiene care au ţii.” [5, p. 288]
marcat anumite necesităţi, cum ar fi: nevoia Practica a demonstrat că privatizarea este
de electricitate, de apă curentă, de gaze, de binevenită în astfel de domenii precum tele-
transport etc.” [14, p. 4] comunicaţiile, distribuţia de energie, trans-
Pe de altă parte, autorii Corneliu Manda şi porturile, dar mai dificilă în cazul învăţămân-
Cezar Manda menţionează: „Serviciul public tului şi al sănătăţii. Chiar dacă unele servicii
este mijlocul prin care administraţia publică sunt administrate de societăţi private, acti-
îşi exercită activitatea”. [11, p. 394] Deservirea vitatea acestora comportă unele particulari-
unei colectivităţi, fie ea naţională, fie locală, tăţi printre care este de subliniat menţinerea
satisfacerea nevoilor acesteia reprezentând controlului autorităţii publice asupra prestării
scopul fundamental al administraţiei statale serviciului public creat. [7, p. 132]
şi al administraţiei publice locale. [11, p. 394] În ceea ce ne priveşte, ne exprimăm anu-
Totuşi, odată cu dezvoltarea societăţii, mite rezerve faţă de privatizarea totală a unor
sporeşte necesitatea de noi şi diverse servicii servicii publice. Astfel, în literatura de speciali-
publice cu caracter flexibil ce pot fi prestate în tate, inclusiv din ţările în care practica privati-
mod operativ. În aceste condiţii statul şi insti- zării este una obişnuită, se indică următoarele
tuţiile sale, nefiind în stare să satisfacă cerinţe- motive de acceptare cu rezerve a privatizării:
le crescânde s-au văzut nevoite să încredinţe- autorităţile publice manifestă firesc nedorin-
ze unele servicii publice persoanelor private. ţa de a delega controlul asupra unui serviciu
public, din motivul că ele nu vor fi nicicând 1. Gestiunea directă, reprezentată în acele
capabile să transfere şi responsabilitatea de- situaţii în care colectivitatea locală, prin auto-
plină pentru ele sectorului privat. Dacă un rităţile sale reprezentative, asigură ea însăşi
aranjament referitor la privatizare eşuează în serviciul public sau îl transferă unei instituţii
satisfacerea aşteptărilor publicului, cetăţenii aflate în subordinea sa.
vor înainta mai curând proteste autorităţilor 2. Gestiunea delegată reprezintă procesul
publice decât contractorului privat. [9, p. 91] de încredinţare a administrării serviciului pu-
Un alt motiv de preocupare constă în blic de către autoritatea administrativă a unei
conceptele de deschidere şi transparenţă în întreprinderi, de regulă, din sectorul privat. În
practica serviciilor publice. Astfel, autorităţi- acest sens, un serviciu public poate fi concesi-
le publice se supun unor nenumărate preve- onat, arendat etc.
deri legale referitoare la transparenţă, care se 3. Gestiunea semidirectă reprezintă un pro-
referă atât la transparenţa şedinţelor, cât şi a ces de administrare a serviciului public, alături
documentelor. Pe de altă parte, atunci când o de prestarea unei părţi din serviciul public de
firmă privată îşi asumă dreptul de operare sau către o persoană privată. [1, p. 102]
de proprietate, practicile de activitate nu vor Ce-a de-a doua formă, gestiunea delegată
fi întotdeauna comunicate publicului larg. [9, sau concesionarea, este cea care ne intere-
p. 92] sează în mod deosebit. Anume această formă
Totodată, există temeri că privatizarea ne apare ca o alternativă viabilă a privatizării
unor servicii în prezent monopolizate de stat totale a serviciilor publice, dat fiind faptul că
în unele ţări, cum ar fi asigurarea cu energie, administraţia publică nu pierde pârghia de
serviciile poştale sau comunicaţiile, ar putea fi influenţă asupra agentului privat în acest caz.
în detrimentul utilizatorului, dat fiind faptul că Astfel, administraţia poate încredinţa gestiu-
operatorii privaţi s-ar concentra pe sectoarele nea unui serviciu public unei persoane parti-
profitabile ale pieţei şi, mai devreme sau mai culare, fizice sau juridice. Acest procedeu mai
târziu, ar majora tarifele la servicii. [10, p. 26] poate fi numit „concesionare.” Potrivit doctri-
Astfel, deşi privatizarea generează plusuri nei franceze „concesiunea reprezintă acel sis-
de eficienţă, încurajează investiţiile, totuşi tem, în care puterea publică (locală sau naţi-
aceste beneficii se realizează deseori prin stra- onală) concede unei întreprinderi (private sau
tegii nepopulare, dar uşor de prognozat, cum publice) responsabilitatea de a produce şi de
ar fi creşterea tarifelor. [4, p. 145] a distribui servicii colective locale.” [13, p. 14]
În atare condiţii, evident, apare întreba- În cazul gestiunii concesionate (indirecte),
rea logică: în caz de privatizare totală, care statul recurge frecvent la această modalita-
mai este rolul administraţiei publice, unde te pentru a transfera prin contract gestiunea
îşi mai găseşte ea loc în acest proces? Potri- unor servicii publice sau pentru a obţine reali-
vit unor opinii, rolul administraţiei publice zarea unei activităţi publice de către un parti-
nu se schimbă nicidecum, dat fiind faptul că, cular, cu care încheie un contract de concesio-
oricum, atâta timp cât necesităţile cetăţenilor nare. Cu această ocazie au apărut unele cazuri
sunt satisfăcute, fie ele şi prin structuri private, de abateri, favorizate de lipsa de transparenţă
misiunea administraţiei publice va fi îndepli- şi insuficienţa controlului de legalitate. Din
nită oricum. aceste considerente legiuitorul a instituit „o
Considerăm însă că, în condiţiile în care obligaţie de concurenţă perfectă,” obligând
unele servicii au fost privatizate, iar între sec- delegarea gestiunii serviciilor publice (con-
toarele public şi privat există o strictă delimi- cesionarea) numai prin licitaţie publică, orga-
tare – din punct de vedere juridic, al regimului nizată în condiţiile legii. Putem observa că la
proprietăţii etc. – rolul administraţiei publice nivel internaţional, tenderul competitiv prin
se schimbă substanţial. Anume din acest mo- intermediul licitaţiei e o practică obişnuită, în
tiv suntem în dezacord cu ideea privatizării vederea stimulării concurenţei. [2, p. 167]
totale a unor servicii publice. Anume gestiunea delegată, ca alternativă
Menţionăm în acest sens că serviciile pu- a privatizării totale, ne pare o alternativă cât
blice pot fi gestionate sub trei forme: se poate de viabilă la privatizarea totală a unor
servicii publice. În acest caz, autorităţile admi- axat, în principal, pe regiunea Centru, inclu-
nistraţiei publice nu pierd total orice influenţă zând doar parţial respondenţi din regiunile
asupra calităţii şi preţurilor serviciilor prestate, Nord şi Sud.
putând controla în continuare situaţia – lucru Rezultatele acestui sondaj sunt cât se poate
favorabil şi pentru utilizatori, pentru că în caz de sugestive şi demonstrează cu prisosinţă că
de eşec ei sunt mai predispuşi să învinuiască viziunea cetăţeanului referitor la problematica
autorităţile şi mai puţin – operatorul privat. serviciilor publice se deosebeşte de modul în
Pentru a verifica cum este percepută posi- care percep problema cercetătorii în domeniu
bilitatea implicării sectorului privat în presta- sau autorităţile administraţiei publice.
rea de servicii publice, din punctul de vedere O întrebare din chestionar a vizat proble-
al cetăţenilor-utilizatori, în perioada octom- ma calităţii serviciilor publice, în următoarea
brie 2010 - octombrie 2011 am realizat un formulă: „Cum apreciaţi la moment calitatea
sondaj pe un eşantion de 100 respondenţi, prestării serviciilor publice în Republica Mol-
utilizatori ai serviciilor publice. Sondajul a fost dova?”
Cum apreciaţi la moment calitatea prestării serviciilor publice în Republica Moldova?
Următoarea întrebare inclusă în chestionar şi gradul de satisfacţie a populaţiei?” Majori-

a fost: „Consideraţi că privatizarea anumitor tatea respondenţilor au manifestat atitudine
servicii publice poate spori calitatea acestora pozitivă faţă de privatizare.
Consideraţi că privatizarea anumitor servicii publice poate spori calitatea acestora şi

gradul de satisfacţie a populaţiei?
Argumentul principal adus de respondenţi recunoscând, astfel, posibilitatea implicării

în folosul privatizării este că aceasta ar contri- organizaţiilor neguvernamentale în domeniul
bui la sporirea calităţii. Printre serviciile ce ar serviciilor publice. [8, p. 12]
putea fi privatizate pe primele locuri s-au pla- În ceea ce ne priveşte, considerăm că sec-
sat asigurarea cu apă şi salubrizarea, pe locul torul asociativ reprezintă o forţă reală, în stare
doi – transportul public, doar doi din 100 de să reducă considerabil povara administraţiei
respondenţi, indicând că ar fi binevenită pri- publice. Totuşi sectorul asociativ nu poate fi
vatizarea serviciilor de comunicaţii. considerat el însuşi drept prestator de servicii
Pe lângă firmele private, ca subiecţi din publice şi aceasta din câteva motive: 1) admi-
afara sistemului administraţiei publice, un nistraţia nu poate nici înfiinţa şi nici desfiinţa
rol important în domeniul ce ne interesează un serviciu prestat de asociaţiile neguverna-
îl pot juca şi organizaţiile nonguvernamentale. mentale; 2) nu poate controla calitatea pre-
Astfel, acestea pot să-şi aducă prin partene- stării acestor servicii; 3) nu poate fixa tarifele
riatul cu administraţia publică o contribuţie prestării serviciilor de nicio organizaţie negu-
importantă la prestarea unor servicii publice vernamentală. Cu toate acestea, sectorul aso-
sociale (îngrijirea oamenilor în etate, progra- ciativ poate complementa foarte bine activi-
me pentru tineret etc.) [7, p. 132] tatea de prestare a serviciilor publice.
În ceea ce priveşte rezultatele cercetărilor Prin stabilirea unor parteneriate între ad-
efectuate de cercetătorii de peste hotare, con- ministraţiile publice locale şi organizaţiile ne-
siderăm demnă de menţionat poziţia doctri- guvernamentale, cele din urmă pot juca un
nei engleze, care se arată foarte deschisă faţă rol foarte important în oferirea unor servicii,
de posibilitatea implicării sectorului asociativ cum ar fi ajutorul social al oamenilor de vârsta
în problematica serviciilor publice. De exem- a treia, îngrijirea bătrânilor solitari, ajutoarele
plu, cercetătorii englezi consideră: „Cele mai umanitare, desfăşurarea unor programe cu
bune servicii publice sunt cele orientate spre caracter educaţional pentru diferite categorii
utilizator, motiv pentru care implicarea secto- de vârstă, prin organizarea diferitelor cluburi
rului terţiar e vitală. Astfel, cunoaştem că, la de interese, organizarea diferitelor activităţi
nivel naţional există programe de satisfacere care ar fi în folosul întregii colectivităţi (acţiuni
a unor necesităţi care sunt implementate de de salubritate, amenajare, înverzire etc.). [12,
organizaţiile caritabile, întreprinderile sociale p. 34]
sau grupurile de voluntari şi care funcţionea- În sondajul nostru am încercat să identi-
ză impecabil.” [3, p. 1] ficăm şi nivelul de acceptare a implicării or-
Doctrina franceză, studiind problematica ganizaţiilor nonguvernamentale în prestarea
gestiunii serviciilor publice, evidenţiază pa- serviciilor publice, din perspectiva cetăţenilor.
tru modalităţi: 1) directă (inclusiv prin regie); În acest sens, în chestionar a fost inclusă în-
2) prin intermediul unei instituţii publice; 3) trebarea: „Consideraţi că organizaţiile ne-
prin intermediul unei întreprinderi private; 4) guvernamentale (O.N.G.) pot fi implicate în
printr-o asociaţie fără scop lucrativ (bănesc), gestiunea serviciilor publice?”
Deşi majoritatea absolută a responden- cesionării (gestiunii delegate) a unor servicii.

ţilor a răspuns pozitiv la această întrebare, Gestiunea delegată este percepută atât de
trebuie să menţionăm totuşi următoarele: doctrina autohtonă, cât şi de cea străină ca
unii respondenţi au idei destul de vagi despre fiind o variantă mai favorabilă pentru utiliza-
ceea ce ar trebui să facă organizaţiile negu- torul final, dat fiind faptul că administraţia pu-
vernamentale, percepându-le, în primul rând, blică nu pierde total controlul asupra serviciu-
ca surse de finanţare, lucru, evident, neveri- lui. Totodată, în activitatea de prestare poate
dic. Doar câţiva respondenţi le percep ca pe fi implicat şi un alt subiect localizat în afara
un instrument de monitorizare şi asigurare a sistemului administraţiei publice – organiza-
transparenţei în activitatea serviciilor publice. ţiile neguvernamentale. Deşi nu pot presta
În concluzie vom menţiona că, atunci când nemijlocit servicii publice, aceste organizaţii
administraţia publică, din lipsă de resurse sau pot mobiliza cetăţenii şi organiza diferite ac-
din alte motive nu-şi mai poate îndeplini co- tivităţi care ar fi în folosul întregii colectivităţi
respunzător misiunea de prestare a serviciilor (programe de ajutorare a persoanelor în etate,
publice, pot interveni şi alţi subiecţi, localizaţi acţiuni de salubrizare, înverzire etc.). Totoda-
în afara sistemului autorităţilor administraţiei tă, aceste organizaţii pot exercita şi un rol de
publice. Aceştia pot fi anumite structuri pri- monitorizare a modului în care administraţia
vate, care pot presta servicii publice atât în publică îşi îndeplineşte misiunea prestatoare.
rezultatul privatizării, cât şi în rezultatul con-
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru I., Matei L. Servicii publice. Bucureşti: Economica, 2000.
2. Amaral M., Saussier S. Auction procedures and competition in public services: The case of
urban public transport in France and London. Utilities Policy, Jun 2009, vol. 17, Issue 2.
3. Chapman T., Brown J. Entering a brave new world? An assessment of third sector readiness
to tender for the delivery of public services in the United Kingdom. Policy Studies, vol. 29, No. 1,
March 2008, pag. 117.
4. Davis J. Private-sector participation in the water and sanitation sector. Annual Review Envi-
ronment Resources, 2005.
5. Dowding K., John P. The Three Exit, Three Voice and Loyalty Framework: A Test with Survey
Data on Local Services. Political Studies, vol. 56, 2008, pag. 288–311
6. Gannon-Leary P., Baines S., Wilson R. Collaboration and partnership: A review and reflections
on a national project to join up local services in England. Journal of Interprofessional Care, No.
20(6), December 2006, pag. 665-674.
7. Ghidul alesului local. Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică, 2007.
8. Guyon Ch. Moderniser les services publics: mission possible. Paris: Les Editions
d’Organisation, 1998.
9. Jacobs J. W., Howe C. W. Key Issues and Experience in U.S. Water Services Privatization. Water
Resources Development, vol. 21, No. 1, Carfax, March 2005, pag. 89-98.
10. Maczkovics C. The Railways at the Crossroads of Liberalisation and Public Service. E.P.P.P.L.
No. 1, 2009.
11. Manda C., Manda C. C. Dreptul colectivităţilor locale. Bucureşti: Lumina Lex, 2002,
12. Mocanu V. Descentralizarea serviciilor publice. Chişinău: Tish, 1999.
13. Rachline F. Services publics, économie de marché. Paris: Presse de Sciences Politiques,
1996.
14. Vasile A. Prestarea serviciilor publice prin agenţi privaţi. Bucureşti: All Beck, 2003.

E-mail: tivioleta@mail.ru
Societatea civilă
Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 33
S ocietatea civilă
şi statul de drept
Funcţia de mediere a şefului de stat

Silvia GORIUC,
doctor în drept, conferenţiar universitar,
şef Catedră ştiinţe juridice,
RÉSUMÉ
La médiation comme institution juridique, descend du droit international. On considère la
médiation, dans cette branche du droit, comme un moyen paisible de résoudre les différends
entre les états, dans le cadre duquel le médiateur participe directement et activement, notam-
ment en proposant certaines solutions, aux pourparlers entre les parties du conflit, afin de réa-
liser un accord entre elles. Une fois appliquée cette définition au spécifique du droit consti-
tutionnel, on va constater que le Président de laRépublique que puisse exercer sa fonction de
médiation il faudra qu’il se trouve dans la présence de certains différends entre les organes du
pouvoir d’Etat.
Procedeul medierii, ca instituţie juridică, noţiuni amintite, dar ideea de mediere ne

îşi are obârşia în dreptul internaţional. În este altfel sugerată din unele prevederi con-
această ramură a dreptului, medierea este stituţionale. De exemplu, Constituţia Fede-
considerată un mijloc paşnic de rezolvare raţiei Ruse prevede că Preşedintele „...asigu-
a diferendelor dintre state, în cadrul căruia ră funcţionarea coordonată şi interacţiunea
mediatorul participă direct şi activ, inclusiv organelor puterii de stat.” Totodată, multe
prin propunerea unor soluţii la tratativele sisteme constituţionale nu presupun sau nu
dintre părţile în conflict, în vederea realizării consacră expres în textele constituţionale
unui acord între ele.1 Aplicând această de- un astfel de rol Preşedintelui republicii, cum
finiţie la specificul dreptului constituţional, ar fi, de exemplu, constituţiile Germaniei,
vom constata că, pentru ca Preşedintele re- Ucrainei, Bulgariei, Republicii Moldova.
publicii să poată exercita funcţia sa de me- Deşi Constituţia Republicii Moldova nu
diere, el va trebui să se afle în prezenţa unor prevede expres, în text, rolul de arbitru sau
diferende şi anume – a unor diferende între mediator al Preşedintelui republicii între pu-
organele puterii de stat. terile constituţionale ale statului, Constituţia
Constituţiile contemporane ale unor ţări îi consacră un şir de atribuţii constituţiona-
prevăd expres funcţia de mediere sau func- le, ce corespund prerogativei de a veghea
ţia de arbitraj a şefului de stat între organe- la buna funcţionare a autorităţilor publice.
le puterii de stat. Astfel, potrivit Constituţiei În argumentarea acestei opinii aducem pro-
României, Preşedintele veghează la buna cedurile constituţionale consacrate realizării
funcţionare a autorităţilor publice, exerci- funcţiei de mediere (funcţie prevăzută în
tând în acest scop funcţia de mediere între Constituţie) a Preşedintelui României siste-
puterile statului. Constituţia franceză pre- matizate de profesorul Genoveva Vrabie: a)
vede că Preşedintele asigură, prin arbitrajul Preşedintele transmite mesaje Parlamentu-
său, buna funcţionare a autorităţilor publice, lui cu privire la principalele probleme po-
iar în Constituţia Greciei se statuează: „Pre- litice ale naţiunii (art. 88); b) Preşedintele
şedintele republicii este arbitrul instituţiilor poate solicita Parlamentului reexaminarea
republicii.” De remarcat, că sunt şi constituţii legii adoptate înainte de promulgarea ei
în care nu întâlnim niciuna dintre cele două (art. 77, alin. 2); d) Preşedintele poate să di-
Societatea civilă
publică: de drept
zolve Parlamentul dacă nu a acordat votul toate diligenţele pentru găsirea unor căi de
de încredere pentru formarea Guvernului în preîntâmpinare a lor, de evitare sau aplanare
termen de 60 de zile de la prima solicitare, a blocajelor instituţionale care pot surveni în
după respingerea a, cel puţin, două solici- activitatea acestora.
tări de învestitură (art. 89, alin. 1); e) în urma Funcţia de mediere între autorităţile pu-
consultării partidului care are majoritatea blice este o funcţie a Preşedintelui Republicii
absolută în Parlament ori a partidelor repre- Moldova cu titlu secundar, deoarece echili-
zentate aici, dacă nu există o asemenea ma- brul puterilor şi buna funcţionare a autorită-
joritate, Preşedintele României desemnează ţilor publice sunt asigurate, în primul rând,
un candidat pentru funcţia de Prim-ministru; de mecanismele de colaborare a autorităţi-
f ) în caz de remaniere guvernamentală sau lor şi controlul lor reciproc, fără implicarea
de vacanţă a postului, Preşedintele revocă Preşedintelui republicii. Astfel, de exemplu,
sau numeşte, în condiţiile prevăzute în art. în cazul în care Guvernul nu-şi exercită func-
85, alin. 2, pe unii membri ai Guvernului; ţiile potrivi Constituţiei, Parlamentul poate
g) Preşedintele poate consulta Guvernul în utiliza mecanismele de control prevăzute de
probleme urgente şi de o importanţă deo- lege: întrebări, interpelări, moţiuni şi demite-
sebită (art. 86), după cum poate lua parte la rea Guvernului.
şedinţele acestuia dacă se dezbat probleme În acelaşi timp, unele atribuţii în exercita-
de interes naţional privind politica externă, rea funcţiilor legislativă şi executivă de către
apărarea ţării sau asigurarea ordinii publice. „titularii distincţi” este imposibilă fără impli-
De asemenea, el poate participa, la cererea carea Preşedintelui republicii. De exemplu,
Primului-ministru, şi în alte situaţii (art. 87); fără promulgarea legii adoptate de Parla-
h) Preşedintele poate cere poporului să-şi ment, conform Constituţiei este imposibilă
exprime, prin referendum, voinţa cu privi- punerea în vigoare a legii. Profesorul Victor
re la probleme de interes naţional (art. 90); Popa menţionează că „promulgarea legilor
i) poate iniţia, la propunerea Guvernului, este un mecanism politico-juridic de echili-
revizuirea Constituţiei (art. 146, alin. l).2 Ma- brare a puterilor şi, în acelaşi timp, o formă
joritatea procedurilor constituţionale consa- de control asupra utilităţii şi legităţii lor,
crate funcţiei de mediere enumerate de dna permiţând Preşedintelui să întoarcă spre re-
profesor sunt exercitate şi de Preşedintele examinare legile la care are obiecţii.”3 Fără
Republicii Moldova, cu excepţia participării desemnarea candidaturii de Prim-ministru
la şedinţele Guvernului şi dreptul de a iniţia devine imposibilă procedura de formate a
revizuirea Constituţiei. Guvernului, iar ca condiţie prealabilă de-
Rolul de mediator între puterile statului semnării, Constituţia prevede consultarea
revine Preşedintelui Republicii Moldova, în fracţiunilor parlamentare, care reprezintă un
primul rând, din calitatea de reprezentant mecanism de mediere în scopul configurării
al statului. Pe linia exercitării prerogativelor susţinerii parlamentare a viitorului candidat.
de mediere conferite de Constituţie, Preşe- Consultarea fracţiunilor parlamentare, de
dintele se manifestă ca un mediator şi con- asemenea, reprezintă un mijloc de medie-
ciliator atât între puterile statului, cât şi între re în cazul unui blocaj legislativ, care poate
interesele statului şi ale societăţii, având un conduce la dizolvarea Parlamentului. Preşe-
rol activ şi pozitiv în coordonarea şi corelarea dintele republicii, consultând fracţiunile par-
diferitelor exigenţe şi opţiuni care să condu- lamentare, ar putea convinge legislativul să
că în final la eficienta funcţionare a structu- preia activitatea de legiferare, fără a recurge
rilor de stat, la respectul legii şi al drepturi- la dizolvarea Parlamentului.
lor omului, dar şi la luarea în considerare a În scopul asigurării bunei funcţionări a
aspiraţiilor legitime ale membrilor societăţii. autorităţilor publice, în cazul în care Primul-
Mijloacele de exercitare a funcţiei de medi- ministru se află în una din situaţiile prevăzute
ere nu detaşează Preşedintele republicii ca de art. 105 al Constituţiei Republicii Moldova
magistrat suprem; el nu tranşează conflicte- sau este în imposibilitate de a-şi exercita atri-
le dintre organele puterii de stat, ci depune buţiile, Preşedintele Republicii desemnează
un alt membru al Guvernului ca Prim-minis- desfăşurării alegerilor parlamentare. Con-

tru interimar până la formarea noului Gu- form art. 48 al Constituţiei Republicii Letonia,
vern (art. 101, alin. 2 al Constituţiei). Preşedintele republicii, iniţiind dizolvarea
Un mijloc de mediere între organele pu- Parlamentului (Seimului), printr-un referen-
terii de stat, precum şi între organele puterii dum republican, se consultă în mod obli-
de stat şi societate acordate şefului de stat gatoriu cu titularul suveranităţii. În cazul în
în diferite ţări, îl reprezintă referendumul. care majoritatea participanţilor se pronunţă
Referendumul, ca formă directă de parti- pentru dizolvarea Parlamentului, acesta se
cipare a poporului la viaţa social-economică consideră dizolvat, fiind stabilită data noilor
şi politică a statului, este întâlnit sute de ani alegeri parlamentare. În cazul în care majo-
în urmă. Astfel, primul referendum a fost des- ritatea participanţilor se pronunţă împotriva
făşurat în Elveţia în sec. al XV-lea. De atunci, dizolvării Parlamentului, conform art. 50 al
la nivel naţional, s-au desfăşurat sute de refe- Constituţiei, Preşedintele republicii este con-
rendumuri.4 În prezent instituţia referendu- siderat demis din funcţie, iar Parlamentul ale-
mului este prevăzută în constituţiile a peste ge un nou Preşedinte al republicii pe durata
20 de state, inclusiv Republica Moldova, iar mandatului Preşedintelui demisionat.8
în 13 state referendumul se desfăşoară fără a Conform art. 2, alin. l din Constituţia Re-
fi prevăzut în Legea Fundamentală. Din 1940 publicii Moldova suveranitatea naţională
până în 1999 s-au desfăşurat peste cinci sute aparţine poporului, care o exercită în mod
de referendumuri naţionale, dintre care pes- direct şi prin organele sale reprezentative.
te trei sute în Elveţia.5 Constituţionalistul rus Prin această exprimare, legiuitorul a consa-
K. V. Aranovski defineşte referendumul ca crat principiul democraţiei semidirecte care
„un act al puterii populare, prin intermediul îmbină democraţia reprezentativă (exerci-
căruia cetăţenii adoptă cu majoritatea votu- tarea suveranităţii prin organele statale) cu
rilor decizii politice şi legislative.”6 democraţia directă (folosirea unor metode
În scopul evitării unui blocaj legislativ, prin care poporul îşi exercită nemijlocit vo-
Preşedintele Republicii Franceze poate su- inţa). Printre mijloacele tehnice de interven-
pune referendumului orice proiect de lege ţie directă, specifice democraţiei directe se
asupra organizării puterilor publice, asupra numără referendumul, consacrat în art. 75 al
reformelor privind politica economică şi so- Constituţiei Republicii Moldova.
cială a naţiunii şi privind serviciile publice Constituţia Republicii Moldova nu preve-
care contribuie la aceasta, ocolind, astfel, de expres subiecţii care pot iniţia referen-
forul legislativ. Atunci când referendumul dumul şi nici problemele care pot fi supuse
a condus la adoptarea proiectului de lege, referendumului, stabilind prin art. 75 doar
Preşedintele republicii promulgă legea. Con- că cele mai importante probleme ale socie-
stituţia României, de asemenea, acordă Pre- tăţii şi statului sunt supuse referendumului.
şedintelui republicii dreptul de a-şi exprima Analizând conţinutul textului constituţional,
voinţa prin referendum cu privire la proble- observăm că s-a folosit o exprimare generală
me de interes naţional, însă referendumul – probleme de interes naţional. Prin „proble-
are un caracter consultativ.7 me de interes naţional” subînţelegându-se,
Dreptul şefului satului de a iniţia referen- de fapt, situaţiile care se referă la interesele
dumul republican, în cadrul unor ţări, are o naţionale şi pentru rezolvarea cărora trebuie
importanţă deosebită şi pentru asigurarea consultat deţinătorul suveranităţii naţionale
echilibrului între puterile statului sau evita- – poporul. Preşedintele Republicii Moldova,
rea unui blocaj instituţional. Astfel, în caz de potrivit art. 88, lit. f ) al Constituţiei, „poate”
conflict între Parlament şi Guvern, Preşedin- cere poporului să-şi exprime voinţa prin re-
tele Republicii Letonia, care este republică ferendum. Prin această formulare, a fost lăsa-
parlamentară, are dreptul de a iniţia un refe- tă la aprecierea Preşedintelui luarea deciziei
rendum, înainte de dizolvarea Parlamentului, de consultare a poporului. Desigur, în calita-
ce-şi trage legitimitatea din voinţa directă te de şef al statului şi având în vedere rolul
a titularului suveranităţii exprimată la data său de garant al independenţei naţionale,
Societatea civilă
publică: de drept
garant al respectării Constituţiei şi mediator tra propunerilor de modificare a Constituţiei,

între organele puterii de stat, Preşedinte- prezentate de subiecţii nominalizaţi, singur
le Republicii Moldova va apela la electorat nedispunând de dreptul de a iniţia revizu-
atunci, când interesele ţării impun această irea Constituţiei. În cazul în care propune-
măsură. Importanţa măsurilor preconizate rea de revizuire a Constituţiei parvine de la
a se lua trebuie să obţină suportul susţinerii Guvern, iar Parlamentul nu acceptă revizui-
lor de către popor. Putem deduce că referen- rea, apelând la referendum, Preşedintele ar
dumului pot fi supuse cele mai importante rezolva un eventual conflict dintre legislativ
probleme atât de ordin politic, cât şi social şi executiv. Totodată, atât Guvernul, cât şi o
sau economic. Titlul VI al Codului electoral treime din deputaţi dispun atât de dreptul de
prevede procedura organizării şi desfăşură- a iniţia revizuirea Constituţiei, cât şi de drep-
rii referendumului republican, subiecţii cu tul de a iniţia un referendum constituţional.
dreptul de a iniţia referendumul, problemele Deci implicarea Preşedintelui republicii este
care pot fi supuse şi nu pot fi supuse referen- lipsită de sens, la fel ca şi acordarea dreptului
dumului.9 de iniţiere a referendumului constituţional,
Referendumului republican îi sunt supu- fără acordarea dreptului de iniţiere a revizu-
se cele mai importante probleme ale socie- irii Constituţiei. Reforma constituţională din
tăţii şi ale statului. În funcţie de natura juri- 05 iulie 2000 a exclus Preşedintele republicii
dică, referendumul poate fi constituţional, din lista subiecţilor cu drept de a iniţia revi-
legislativ sau consultativ. zuirea Constituţiei, ceea ce, în opinia noas-
Referendumului constituţional îi sunt tră, nu este justificat, deoarece în calitatea
supuse propunerile privind revizuirea Con- sa de garant al suveranităţii, independenţei
stituţiei. Ca o instituţie nemijlocită a demo- naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale
craţiei, în cazul în care revizuirea Constituţiei a statului, precum şi garant al Constituţiei,
este iniţiată de un număr de, cel puţin, 200 şeful statului trebuie să beneficieze de acest
de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept, dispunând şi de dreptul de a iniţia un
drept de vot, referendumul apare ca o con- referendum constituţional.
trabalanţă a democraţiei reprezentative, de- Conform Codului electoral (art. 143, alin.
oarece poate decide asupra unor probleme 3 şi 4) referendumului legislativ îi sunt supu-
de o mare importanţă ocolind unicul organ se proiectele de lege sau unele prevederi ale
legislativ – Parlamentul, care adoptă Consti- acestora de o importanţă deosebită, iar re-
tuţia. Referendumul constituţional mai poa- ferendumului consultativ îi sunt supuse pro-
te fi iniţiat de, cel puţin, o treime din deputa- blemele de interes naţional, în scopul con-
ţii din Parlament sau de Guvern. Necătând la sultării opiniei poporului asupra unor astfel
prevederile constituţionale, Codul electoral de probleme cu adoptări ulterioare, de către
în art. 144, între subiecţii cu drept de a ini- autorităţile publice competente, a unor ho-
ţia referendumuri constituţionale, îl include tărâri definitive.
şi pe Preşedintele Republicii Moldova, iar Atât referendumul legislativ, cât şi con-
art. 148 al aceluiaşi Cod stabileşte că iniţi- sultativ au un caracter facultativ, rămânând
erea referendumului pentru revizuirea Con- la discreţia subiecţilor cu drept de iniţiere
stituţiei se efectuează în condiţiile art. 141 a referendumului. Referendumul legislativ,
al Constituţiei, care nu-i acordă acest drept. precum şi cel consultativ poate fi iniţiat de
Din prevederile constituţionale şi prevederi- Preşedintele republicii, dreptul de a declara
le Codului electoral putem presupune că, în desfăşurarea referendumului aparţinând ex-
cazul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, clusiv Parlamentului (art. 66, lit. b) al Consti-
ce parvine de la Guvern sau de la o treime tuţiei).
din deputaţii Parlamentului, Preşedintele Un mecanism de mediere a şefului de
republicii dispune de dreptul de a iniţia un stat cu societatea civilă îl reprezintă rapor-
referendum constituţional pe problema ne- turile cu partidele politice. Funcţia socială a
cesităţii modificării Constituţiei sau ar putea unor asemenea formaţiuni sau forţe politice
cere poporului să se pronunţe pro sau con- a constat în stabilirea şi extinderea unor noi
legături operaţionale permanente între gu- cadrul Parlamentului şi al Guvernului, dar

vernanţi (puterea executivă şi parlament), pe realizând funcţiile arbitrului dintre diverse-
de o parte, şi cei guvernaţi, pe de altă parte. le forţe politice reprezentate în Parlament şi
Prin intermediul acestor noi organisme, care Guvern.
şi ele au revendicat dreptul de a prezenta, Printre mijloacele de mediere ale Preşe-
cel puţin, în parte, anumite categorii socio- dintelui Republicii Moldova în scopul asigu-
profesionale de indivizi, cetăţenii au dobân- rării bunei funcţionări a autorităţilor publice
dit noi forme de control asupra elitei guver- se înscriu: adresarea de mesaje Parlamen-
namentale. Conştientizând din ce în ce mai tului cu privire la principalele probleme ale
mult rolul lor social şi accesul la exercitarea naţiunii (art. 84 al Constituţiei); numirea în
puterii politice, formaţiunile politice respec- funcţii publice, în condiţiile prevăzute de
tive s-au implicat tot mai activ în procesul de lege (art. 88, lit. d) al Constituţiei); dreptul
guvernare, cel puţin, la nivelul său organiza- de a participa la şedinţele Parlamentului, cu
ţional: în formarea structurii de guvernare posibilitatea de a lua cuvântul la orice fază a
(Parlamentul şi Guvernul). dezbaterilor (art. 88, alin. 3 din Regulamen-
Funcţia de mediere a şefului de stat între tul Parlamentului).
organele puterii de stat şi societate, prin in- Asigurând buna funcţionare a autorită-
termediul partidelor politice poate fi exerci- ţilor publice, Preşedintele republicii asigură
tată doar în cazul în care şeful statului se află respectarea cadrului juridic de funcţionare a
în afara oricărui partid politic, având, astfel, tuturor organelor statului şi de îndeplinire a
posibilitatea de a interveni pentru a încerca obligaţiilor ce le au funcţionarii publici, pre-
să atenueze divergenţele dintre partide cu cum şi cetăţenii faţă de stat, deoarece autori-
privire la unele probleme majore de interes tatea şi viabilitatea instituţiilor de stat sunt o
naţional. Echidistanţa şefului de stat faţă de reflectare a modului în care cetăţenii respec-
partidele politice este importantă în cazul tă normele de drept şi normele morale, pe
lipsei majorităţii parlamentare a unui partid, care statul le aduce la îndeplinire în ultimă
astfel neparticipând în lupta partidelor din instanţă prin convingere şi constrângere.
NOTE
1
Anghel I. Subiecte de drept internaţional. Bucureşti, 1998, p. 137.
2
Vrabie G. Organizarea politico - etatică a României: Drept constituţional şi instituţii politice.
Vol. II, Iaşi: Cugetarea, 1999, p. 282.
3
Popa V. Drept public. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 1998, p. 343.
4
Курячая М. М. Соотношение института референдума со смежными институтами
непосредственной демократии. // Конституционное и муниципальное право, № 4, 2004,
c. 10.
5
Chagnolaud D. Droit constitutionnel contemporain. Tome 1. Théorie générale. Les grands régi-
mes étrangers. Paris: Armand Colin, 2001, p. 202-203.
6
Арановский К. В. Государственное право зарубежных стран: Учебное пособие. Москва:
И.Д. ”Форум” Инфра-М, 2000, c. 448.
7
Deleanu I. Drept constituţional şi instituţii politice, vol. II. Iaşi: Editura Fundaţiei ”Chemarea,”
1996, p. 134.
8
Constituţia Republicii Letonia. // Конституции стран Европы: в 3-х томах, том 2. Под. общ.
ред. Л. А. Окунькова. Москва: Норма, 2001.
9
Codul electoral al Republicii Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81 din
08.12.97.

E-mail: teodorina@rambler.ru
Societatea civilă
publică: de drept
Reglementarea securităţii şi sănătăţii în muncă

atât în dreptul intern cât şi internaţional
Eufemia VIERIU,
Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, România
SUMMARY
Occupational safety and health at work, labour law, is a set of uniform binding rules that
have as their object the regulation of social relations that form it with regard to the Organiza-
tion; conduct and control the processes work in order to ensure optimal conditions at science
level and modern technology; safeguard the life, for one limb and for all participants in this
prevention process of industrial accidents and occupational illness.
Problema sănătăţii şi securităţii la locul de „Securitatea şi sănătatea în muncă, insti-

muncă a constituit şi va constitui un element tuţie a dreptului muncii, este un ansamblu
fundamental al politicilor sociale ce au fost unitar de norme juridice imperative care au
adoptate de-a lungul timpului şi, datorită di- ca obiect reglementarea relaţiilor sociale ce
ferenţelor majore între statele membre, este se formează cu privire la organizarea multi-
necesară o abordare globală cu privire la să- laterală, desfăşurarea şi controlul proceselor
nătate şi securitate în muncă. de muncă, în scopul asigurării condiţiilor op-
Art. 41, alin. (2) din Constituţie dispune time, la nivelul ştiinţei şi tehnicii moderne,
că: „salariaţii au dreptul la măsuri de pro- pentru apărarea vieţii, integrităţii corporale
tecţie socială. Acestea privesc securitatea şi şi sănătăţii tuturor participanţilor în acest
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al proces, prevenirea accidentelor de muncă şi
femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu a îmbolnăvirilor profesionale.”3
minim brut pe ţară, repausul săptămânal, Începând cu data de 01 octombrie 2006,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii Legea nr. 319/2006 a abrogat Legea protec-
în condiţii deosebite sau speciale, formarea ţiei muncii nr. 90/1996.
profesională, precum şi alte situaţii specifice, Principalele aspecte în care Legea nr.
stabilite prin lege.” 90/1996 nu corespundea prevederilor legis-
Potrivit art. 171 din Codul Muncii al Ro- laţiei europene erau următoarele: prevedea
mâniei, „angajatorul are obligaţia să ia toate amenzi pentru salariaţi în cazul nerespectă-
măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi rii de către aceştia a măsurilor de protecţie
sănătăţii salariaţilor şi să asigure securitatea a muncii, în contradicţie cu Directiva-cadru
şi sănătatea lor în toate aspectele legate de 89/391/CEE care prevede că unic răspunză-
muncă.”1 tor pentru aplicarea măsurilor de sănătate şi
Actul normativ special, Legea nr. securitate în muncă este angajatorul; condi-
319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă2 ţiona primirea echipamentului individual de
„stabileşte principii generale referitoare la lucru de plata unei sume de către angajat,
prevenirea riscurilor profesionale, protecţia într-un cuantum de maximum 50% din pre-
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, elimina- ţul echipamentului, în contradicţie cu Direc-
rea factorilor de risc şi accidentare, informa- tiva-cadru care spune că aplicarea măsurilor
rea, consultarea, participarea echilibrată, de protecţie şi prevenire nu trebuie în niciun
instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor caz să implice costuri pentru salariaţi; aces-
lor, precum şi direcţiile generale pentru im- ta nu respectă unele dintre prevederile nou-
plementarea acestor principii” (art. 1 şi 2). lui Cod al Muncii (Legea nr. 53/2003); folosea
termenul de „protecţie a muncii” în loc de cel că de Stat pentru protecţia muncii în subordi-
utilizat de normele europene, respectiv cel nea sa, Institutul de cercetări ştiinţifice pentru
de „securitate şi sănătate în muncă,” fapt cu protecţia muncii. La nivel teritorial, controlul
importante implicaţii juridice.4 protecţiei muncii era exercitat de inspectori
Activitatea de protecţie a muncii a evo- încadraţi în consiliile regionale şi orăşeneşti
luat în ţara noastră odată cu dezvoltarea in- ale sindicatelor, coordonaţi metodologic de
dustriei. inspecţia amintită.
„În anii 1874 şi 1894 au fost adoptate Le- În luna decembrie 1965 a intrat în vigoare
gea sanitară, respectiv Regulamentul indus- Legea nr. 5 cu privire la protecţia muncii care
triilor insalubre. Legea din 1874 constituie cuprindea obligaţii şi răspunderi, precum şi
un progres faţă de legislaţiile anterioare in- organizarea activităţii, în condiţiile economi-
troducând o nouă concepţie modernă şi pu- ei centralizate.
nând mare accent pe igienă.”5 În 1968, la Ministerul Muncii s-a înfiin-
Astfel, în art. 5 din Regulamentul indus- ţat Inspecţia de Stat pentru protecţia muncii,
triilor insalubre se prevedea: „În orice stabili- compusă din trei inspectorate generale pe
ment industrial cu mai mult de 10 lucrători, ramuri de activitate şi o direcţie tehnică me-
atelierele vor avea un spaţiu de, cel puţin, 5 nită să înglobeze atribuţiile celor trei direcţii
m3 de fiecare lucrător, iar plafonul va avea funcţionale.
înălţimea de, cel puţin, 3 m,” iar în art. 6 se Întrucât modificările şi completările
stipula: „Pentru a înlătura pericolul rănirii lu- aduse Legii nr. 90/1996 au fost numeroase,
crătorilor în timpul funcţionării maşinii, va aceasta a fost republicată în anul 2001, dar şi
trebui prevăzut un spaţiu liber, destul de larg modificată ulterior.
pentru a permite circulaţia, iar organele de Codul Muncii al României, intrat în vigoare
transmitere ale maşinilor, ascensoarele, roţi- la 01 aprilie 2003, conţine un întreg titlu (V)
le legate de vreun motor se vor împrejmui cu intitulat Sănătate şi securitate în muncă, alcă-
parapetele de siguranţă.” tuit din trei capitole, cuprinzând art. 171-187.
Apoi, protecţia muncii a fost reglemen- Necesitatea dezvoltării prevederilor aces-
tată în mod direct, chiar dacă nu s-a folosit tui Cod, în concordanţă cu normele europe-
această terminologie, prin Legea minelor6 ne, a impus adoptarea Legii nr. 319/2006.
din 1985, care, la art. 30, prevedea obligaţia În afară de Codul Muncii şi de Legea nr.
întreprinzătorului de a lua „toate măsurile 319/2006, mai există o serie de acte normati-
pentru a executa lucrările de exploatare, ast- ve care reglementează aspecte ale sănătăţii
fel încât să evite orice pericol şi să garanteze şi securităţii în muncă.
siguranţa lucrătorilor.” „Problema sănătăţii şi securităţii la locul
Din aceeaşi perioadă mai datează şi alte de muncă a constituit un element funda-
acte normative cum ar fi: Legea pentru repa- mental al politicilor sociale ce au fost adop-
usul în zilele de duminică şi sărbători din 1897; tate, de-a lungul timpului, începând din
Legea privind munca femeilor în industrie şi secolul trecut, în statele ce aveau să devină
exploatări miniere din 1906; Legea privind membre ale Comunităţilor Europene. Odată
ajutoarele de boală şi leziune din 1923; Legea cu constituirea comunităţilor europene, a
privind munca minorilor şi femeilor din 1928. devenit tot mai necesară, în condiţiile în care
În anul 1934 este promulgată Legea pri- existau mari diferenţieri între statele mem-
vind accidentele de muncă. Acest act norma- bre, o abordare globală a problemelor de să-
tiv poate fi considerat actul de naştere al in- nătate şi securitate la locul de muncă.”8
stituţiei protecţiei muncii pentru ţara noas- În Cartea albă privind securitatea şi să-
tră, în accepţia modernă a termenului. nătatea în muncă este subliniată ideea că
Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale a această problematică a constituit obiectul
luat naştere în anul 1936, în anul 1949 s-a în- de preocupare în ultimii 30 de ani, dar în
fiinţat Consiliul pentru protecţia muncii.7 mod deosebit - după adoptarea Actului Unic
În anul 1953, s-a înfiinţat în cadrul Consi- European din 1987, ritmul reglementărilor în
liului Central al Sindicatelor, Inspecţia tehni- materie s-a intensificat.
Societatea civilă
publică: de drept
Obiectivele în materie sunt clar definite tăţii în muncă, cu scopul de a preveni acci-
în art. 118 şi 118A din Tratatul asupra Co- dentele, bolile profesionale şi decesele la lo-
munităţii Europene, în sensul că acestea se cul de muncă, prin elaborarea, în consultare
angajează ca, printr-o armonizare tot mai cu patronatele şi sindicatele reprezentative,
accentuată, să contribuie la ameliorarea me- a unei politici naţionale, a unui sistem şi a
diului de muncă pentru a proteja sănătatea unui program naţional.
şi securitatea lucrătorilor. Conform art. 4 din Convenţie, sistemul
Organizaţia Internaţională a Muncii a naţional de securitate şi sănătate în muncă
adoptat mai multe convenţii în materia pro- trebuie să includă, printre altele:
tecţiei sănătăţii şi securităţii în muncă, unele - legislaţia, contractele colective dacă
dintre ele fiind ratificate şi de România. este cazul şi orice alte instrumente legate de
Principalele preocupări ale Organizaţiei securitatea şi sănătatea în muncă;
Internaţionale a Muncii au fost, încă de la - o autoritate sau un organism ori autori-
apariţia acesteia (11 aprilie 1919), sănătatea tăţi sau organisme responsabile cu securita-
şi securitatea în muncă. tea şi sănătatea în muncă, desemnate con-
Aceasta are obligaţia de a sprijini naţiunile form legislaţiei sau practicii naţionale;
lumii pentru elaborarea de programe proprii - mecanisme care să asigure respectarea
vizând: creşterea nivelului de viaţă, posibili- legislaţiei naţionale, inclusiv sisteme de in-
tatea lucrătorilor de a ocupa funcţii în care specţie a muncii;
să dea toată măsura abilităţii şi cunoştinţelor - măsuri pentru promovarea, la nivel de
lor şi care să le creeze satisfacţie, astfel încât unitate, a cooperării între conducere, lucră-
să contribuie la bunăstarea comună, asigu- tori şi reprezentanţii acestora, ca element
rarea pentru cei interesaţi a posibilităţii de esenţial de prevenire în mediul muncă.
formare profesională, posibilitatea tuturor În decursul existenţei sale, cum era nor-
de a participa în mod echitabil la rezultatele mal, Organizaţia Internaţională a Muncii s-a
muncii în materie de salarii şi alte câştiguri, preocupat de problemele privind securita-
extinderea măsurilor de securitate socială în tea şi sănătatea în muncă.
vederea asigurării unui venit de bază pentru Convenţia O.I.M nr. 121/1964 privitoare la
toţi cei care au nevoie de protecţie precum despăgubirile acordate în caz de accident de
şi pentru asigurarea unor îngrijiri medicale muncă sau îmbolnăvire profesională. Con-
complete, garantarea de şanse egale în do- venţia obligă statele membre să stabilească
meniul educativ şi profesional.9 în ce condiţii un accident de traseu poate fi
Convenţia nr. 121 referitoare la prestaţiile considerat accident de muncă; să enumere
în caz de accidente de muncă şi de boli profe- bolile ce sunt considerate boli profesionale.
sionale, din anul 1964, prevede că legislaţiile Indemnizaţiile cuvenite persoanelor care
naţionale „trebuie să protejeze toţi salariaţii au devenit incapabile de a muncii datori-
din sectoarele private sau publice, inclusiv tă unui accident de muncă, despăgubirile
cooperatist.” cuvenite urmaşilor celui decedat într-un
Prima sesiune a Conferinţei Internaţio- accident de muncă formează obiectul regle-
nale a Muncii, organul suprem, a avut loc la mentării art. 13-15 din Convenţie.
Washington în luna octombrie 1919, ocazie Convenţia O.I.M. nr. 155/1981 privind secu-
cu care a fost ales directorul primului Birou ritatea şi sănătatea muncitorilor, convenţie
Internaţional al Muncii.10 esenţială, consacră obligaţia statelor de a
La cea de-a 95-a Conferinţă Internaţiona- aplica şi de a verifica aplicarea unei politici
lă a Muncii, care s-a desfăşurat la Geneva, în coerente în materie de securitate şi sănătate
perioada 31 mai – 16 iunie 2006, a fost adop- a lucrătorilor la locul de muncă.11
tată Convenţia privind cadrul promoţional Convenţia O.I.M. nr. 161/1985 cu privire la
pentru securitate şi sănătate în muncă. serviciile de sănătate în muncă12 stabileşte
În art. 2 din această Convenţie se cere fie- obligaţia statelor membre de a institui pro-
cărui membru care o rectifică de a promova gresiv servicii de medicină a muncii pentru
îmbunătăţirea continuă a securităţii şi sănă- toţi salariaţii din economiile naţionale .
Serviciile de medicină a muncii trebuie: - Directiva nr. 89/656/CCE din 30 noiembrie

- să identifice riscurile de îmbolnăvire la 1989 privind prescripţiile minime de securitate
locul de muncă; şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători
- să supravegheze sănătatea lucrătorilor în timpul muncii a echipamentelor de protec-
în timpul procesului de muncă; ţie individuală;
- să asigure promovarea precum şi adap- - Directiva nr. 91/383/CCE din 25 iunie 1991
tarea muncii la lucrător şi nu invers, să se or- privind măsurile care vizează promovarea
ganizeze puncte de prim ajutor; ameliorării securităţii şi sănătăţii în muncă a
- să fie gratuite; lucrătorilor care au o relaţie de muncă pe du-
- să participe la cercetarea accidentelor rată determinată sau o relaţie de muncă inte-
de muncă şi a bolilor profesionale.13 rimară;
În Uniunea Europeană a fost emisă o di- - Directiva nr. 2000/54/CE a Parlamentului
rectivă cu aplicabilitate generală (Directiva- European şi a Consiliului din 18 septembrie
cadru nr. 89/391 din 12 iunie 1989)14 şi nume- 2000 cu privire la protecţia lucrătorilor împo-
roase directive sectoriale, care formează „un triva riscurilor legate de expunerea la agenţi
adevărat labirint.” biologici în timpul muncii;
Aceasta constituie cadrul juridic general - Directiva nr. 2006/25/CE a Parlamentului
în această materie, fiind stabilit, prin pream- European şi a Consiliului din 05 aprilie 2006
bulul său, că „ameliorarea securităţii, a igie- privind prescripţiile minime de securitate şi să-
nei şi sănătăţii muncitorilor reprezintă un nătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
obiectiv ce nu poate fi subordonat conside- riscurile datorate agenţilor fizici.
raţiilor de factură pur economică.” Elementul „Există şi anumite principii generale de
de importanţă deosebită adus de această prevenire”15 care se vor regăsi şi în Directiva
Directivă constă în obligaţia angajatorului Consiliului nr. 89/391/CCE:
de a adapta munca la om, prin diferite pro- - evitarea riscurilor;
cedee, printre care: alegerea metodelor de - evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
producţie şi muncă, organizarea ergonomi- - combaterea riscurilor la sursă;
că a locurilor de muncă în scopul atenuării - adaptarea muncii la om, în special în
muncii monotone sau repetitive, reducerea ceea ce priveşte proiectarea posturilor de
efectelor acestora asupra sănătăţii. muncă, alegerea echipamentelor de muncă,
Cel care angajează este obligat să asigure a metodelor de muncă şi de producţie, în ve-
securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toa- derea reducerii monotoniei muncii, a muncii
te aspectele legate de munca pe care o pre- cu ritm predeterminat şi a diminuării efecte-
stează. Angajatorul este cel care va suporta lor acestora asupra sănătăţii;
toate cheltuielile pentru luarea măsurilor de - adaptarea la progresul tehnic;
securitate şi sănătate în muncă. Reprezen- - înlocuirea a ceea ce este periculos cu
tanţii salariaţilor sunt cei care pot propune ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
măsuri de protecţie şi sunt consultaţi con- mai puţin periculos;
form legislaţiei proprii fiecărui stat membru - dezvoltarea unei politici de prevenire
al Uniunii Europene. coerente care să cuprindă tehnologiile, or-
În baza Directivei-cadru nr. 89/391 au fost ganizarea muncii, condiţiile de muncă, rela-
adoptate mai multe directive: ţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul
- Directiva nr. 89/654/CCE din 30 noiembrie de muncă;
1989 privind prescripţiile minime de securitate - adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor
şi sănătate la locurile de muncă; de protecţie colectivă faţă de măsurile de
- Directiva nr. 89/655/CCE din 30 noiembrie protecţie individuală;
1989 privind prescripţiile minime de securitate - furnizarea de instrucţiuni corespunză-
şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători toare lucrărilor.
în timpul muncii a echipamentelor de muncă, În ceea ce priveşte primele reglementări
modificată prin Directiva nr. 95/63 din 05 de- ale protecţiei muncii în unele ţări dezvoltate
cembrie 1995; putem spune că în Anglia, în anul 1833, au
Societatea civilă
publică: de drept
fost numiţi primii inspectori pentru fabrici, referiri la protecţia muncii consemnate în
iar în 1844 a fost adoptat Marele act al fabri- Legea pentru sănătate şi moralitatea uceni-
cii care a dăinuit aproape un secol. În anul cilor, din anul 1802 care stabilea standardul
1937 a fost înlocuit cu documentul intitulat pentru ventilaţie şi permitea magistraţilor
Actul fabricilor, modificat în anul 1948, care sau membrilor marcanţi din localitate să in-
stabileşte în mod amplu aspecte referitoare specteze orice loc de muncă.
la prevenirea accidentelor de muncă, sanc- Sub aspectul competenţei, Franţa este
ţionarea severă a abaterilor, aplicarea unor principala promotoare a sistemului generalist
măsuri de siguranţă şi protecţia sănătăţii al inspecţiei muncii bazat pe intervenţia asu-
personalului. pra ansamblului realităţilor sociale ale între-
O.I.M. a devenit, în anul 1946, prima in- prinderilor, respectiv: control, îndrumare şi
stituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor conciliere.
Unite. „Germania a avut primele reglementări
Ea a jucat un rol activ în promovarea co- cu elemente de protecţia muncii în Legea ti-
operării tehnice internaţionale, realizarea nerilor care muncesc în fabrici (1839) şi Legea
unor norme juridice de muncă aplicabile în pentru numirea inspectorilor (1845). Ulterior,
marea majoritate a lumii, s-a preocupat de s-au adoptat Codul industrial (1869), Codul
sporirea implicării organizaţiei în dezbaterea imperial de asigurări (1884), Legea minelor,
şi soluţionarea marilor probleme ale dezvol- Legea produselor toxice, Legea produselor ex-
tării şi păcii. plozive şi Legea echipamentelor tehnice.”16
În cadrul sesiunilor sale au fost dezbătu- „Statele Unite ale Americii au avut prime-
te teme ca: industrializarea ţărilor în curs de le reglementări de protecţia muncii în statul
dezvoltare, ameliorarea condiţiilor şi a me- Massachusetts prin Legea pentru prevenirea
diului muncii, salariile minime, asigurările accidentelor în fabrici (1877) şi prin Legea de-
sociale şi protecţia socială, libertatea sindi- clarării şi cercetării accidentelor (1886).”17
cală şi negocierea colectivă, munca la do- În considerarea aderării României la Uni-
miciliu, abolirea muncii copiilor, reducerea unea Europeană la 01 ianuarie 2007 şi în te-
sărăciei prin muncă, globalizarea şi efectele meiul Legii nr. 319/2006, s-a înregistrat un
sale sociale, stimularea încadrării în muncă a proces accelerat de transpunere, pe calea
tinerilor, criza locurilor de muncă, munca de- hotărârilor de guvern, a directivelor speci-
centă în serviciul dezvoltării durabile. fice în materie de securitate şi sănătate în
Franţa se remarcă prin cele mai vechi muncă.
NOTE
1
A se vedea Codul muncii art. 171, alin. (1) şi (2), adoptat prin Legea nr. 53/2003, publicată
în Monitorul Oficial al României, nr. 72 din 05 februarie 2003 cu modificările şi completările
aduse prin: Legea nr. 480/2003 pentru modificarea lit. e), art. 50 din Legea nr. 53/2003 – Co-
dul Muncii publicat în Monitorul Oficial al României nr. 814 din 18 noiembrie 3003; Legea nr.
541/2003 pentru modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii publicat în
Monitorul Oficial al României nr. 913 din 19 decembrie 2003; Ordonanţa de Urgenţă a Guver-
nului României nr. 65/2005 privind modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii publicat în Monitorul Oficial al României nr. 576 din 05 iulie 2005, aprobată cu modifi-
cări şi completări prin Legea nr. 371/2005 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1147
din 19 decembrie 2005; Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 672 din 27 iulie 2005; Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului României nr. 55/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii publicat în Monitorul Oficial al României nr. 788 din 18 septembrie 2006, aprobată cu
completări prin Legea nr. 94/2007 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 264 din 19
aprilie 2007; Legea nr. 237/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 269 din Legea nr. 53/2003
– Codul Muncii publicat în Monitorul Oficial al României nr. 497 din 25 iulie 2007.
2
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
3
Ţiclea Alexandru, „Tratat de dreptul muncii”, Editura U. J., Bucureşti, 2007, p. 709.
4
Radu Roxana Cristina, „Dreptul muncii”, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 308.
5
A se vedea şi Livia Chiriţă, „Scurt istoric al asistenţei medicale în România,” în Revista „Me-
dicina Familiei,” nr. 13, Editura Polirom, Timişoara, 1997.
6
Acest act normativ prevedea înfiinţarea caselor de ajutor prin intermediul cărora se acor-
da sprijin pentru incapacitate temporară de muncă, datorită accidentării sau îmbolnăvirii, dar
şi a caselor de pensii, care stabileau pensii de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli
profesionale.
În prezent, accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională, care au avut loc în timpul procesului de muncă sau în îndepli-
nirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de, cel puţin,
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
Boala profesională constă în afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei me-
serii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în pro-
cesul de muncă.
7
Acesta s-a înfiinţat în subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, prezidat
de un ministru şi format din consilieri ministeriali, reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a
Muncii, Comisiunii de Stat a Planificării, Ministerului Învăţământului Public şi responsabili cu
protecţia muncii.
Acest consiliu avea rolul de a studia şi propune noi măsuri în domeniu şi de a controla
modul de aplicare a celor stabilite dispunând de un corp de inspectori tehnici, pe ramuri de
producţie. De asemenea, erau stabilite obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei mun-
cii la nivelul ministerelor, centralelor şi întreprinderilor.
8
Popescu Andrei, „Dreptul internaţional şi european al muncii,” Ediţia 2, Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2008, p. 410.
9
A se vedea Ţiclea Alexandru, op. cit., p. 78-79.
10
Primul director al Biroului Internaţional al Muncii a fost francezul Albert Thomas, fost
jurnalist, om politic, ministru în timpul primului război mondial, el a avut un rol major în ori-
entarea activităţii O.I.M. la începuturile acesteia.
11
Angajatorii trebuie să ia măsuri pentru reducerea riscurilor ce ar putea aduce atingere
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Cel ce încadrează va fi obligat să pună la dispoziţia lucră-
torilor îmbrăcăminte şi echipament de protecţie şi să facă în aşa fel încât maşinile, utilajele,
substanţele pe care le utilizează să se afle sub un control strict şi permanent.
12
Prin serviciu de sănătate în muncă se înţelege orice serviciu învestit cu funcţii esenţi-
al preventive şi însărcinat să consilieze pe angajator, lucrător şi pe reprezentanţii acestora
cu exigenţele impuse pentru stabilirea, precum şi pentru menţinerea unui climat optim de
muncă.
Acestea pot să fie organizate atât ca servicii deservind o singură întreprindere, ori ca ser-
vicii deservind mai multe întreprinderi, ele trebuind să fie informate de către angajator cu
privire la orice factor care ar putea prejudicia sănătatea lucrătorilor.
13
Ion Traian Ştefănescu, „Tratat de dreptul muncii,” Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007,
p. 606.
14
Publicată în J.O.C.E. nr. L183 din iunie 1989.
15
Securitate şi Sănătate în Muncă, Ediţia a V-a, 22 februarie 2008, Editura Best Publishing,
p.14.
16
A se vedea Tiberiu-Constantin Medeanu, “Accidentele de muncă” , volumul І, Editura Lu-
mina Lex, Bucureşti, 1998, p. 11.
17
Ibidem, p. 15.
Societatea civilă
publică: de drept
BIBLIOGRAFIE
1. Ţiclea Alexandru. Tratat de dreptul muncii. Editura U. J, Bucureşti, 2007.
2. Radu Roxana Cristina. Dreptul muncii. Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008.
3. Chiriţă Livia. Scurt istoric al asistenţei medicale în România. Revista Medicina Familiei, nr.
13, Editura Polirom, Timişoara, 1997.
4. Popescu Andrei. Dreptul internaţional şi european al muncii, ediţia a II-a. Editura C. H. Beck,
Bucureşti, 2008.
5. Ştefănescu Ion Traian. Tratat de dreptul muncii. Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
6. „Securitate şi Sănătate în Muncă”, ediţia a V-a, 22 februarie 2008, Editura Best Publishing.
7. Medeanu Tiberiu-Constantin. Accidentele de muncă, vol. І, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1998.
8. Codul Muncii al României, adoptat prin Legea nr. 53/2003.
9. Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al Ro-
mâniei, partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
10. Directiva-cadru nr. 89/391, publicată în J.O.C.E. nr. L183 din iunie 1989.
11. Vieriu Eufemia, Vieriu Dumitru. Dreptul muncii. Editura Pro Universitaria, 2011.
Prezentat: 28 martie 2012.

E-mail: bajenaru@rambler.ru
Consideraţii generale privind timpul de muncă

Dumitru VIERIU,
avocat, Baroul Bucureşri, România
SUMMARY
Whereas work done involves spending the vital force of man, that is objectively, as a day
of work, within certain limits, being only a part of a day of life. To have an activity respect for
specific work programme represents one of the specific features of the legal report sourced by
the individual labour contract.
Desfăşurarea activităţii cu respectarea de lucru sau duratei normale a muncii;

unui anumit program de lucru reprezintă - timpul peste programul de lucru sau
una din trăsăturile specifice ale raportului peste durata normală a muncii.
juridic izvorât din încheierea contractului Durata normală a muncii este stabilită
individual de muncă. Întrucât munca efectu- pentru munca desfăşurată în timpul zilei sau
ată presupune cheltuirea forţei vitale a omu- pentru aceea prestată în timpul nopţii. Du-
lui, este necesar, în mod obiectiv, ca ziua de rata normală a zilei de lucru este, în medie
muncă să se încadreze în anumite limite, să – potrivit art. 38, alin. (3) din Constituţia Ro-
fie numai o parte dintr-o zi de viaţă. Toto- mâniei – de, cel mult, 8 ore. Durata normală
dată, munca trebuie să aibă un caracter de a timpului de lucru se realizează prin săptă-
continuitate şi să fie prestată într-un număr mâna de lucru de 5 zile. Ea reprezintă deci
minim de ore pe zi; dacă nu depăşeşte două 40 de ore pe săptămână. În anumite condiţii,
ore sau 1/4 normă pe zi, activitatea trebuie ziua de lucru poate fi sub 8 ore şi, ca urmare,
să fie considerată că are loc pe baza unui săptămâna - sub 40 de ore. Durata maximă
contract civil. 1 legală a timpului de muncă nu poate depăşi
Ducând o luptă susţinută pentru apăra- 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele supli-
rea drepturilor lor, salariaţii au înscris, printre mentare.3
primele revendicări, stabilirea prin lege a li- În cazul tinerilor în vârstă de până la 18
mitelor de muncă, reglementarea repausului ani, durata timpului de muncă este de 6 ore
săptămânal şi a concediului de odihnă plătit. pe zi şi de 30 de ore pe săptămână. În funcţie
Timpul de muncă reprezintă durata sta- de specificul unităţii sau al muncii prestate,
bilită, dintr-o zi sau săptămână, în care este se poate opta şi pentru o repartizare inegală
obligatorie prestarea muncii în cadrul con- a timpului de muncă, cu respectarea dura-
tractului individual de muncă. tei normale a timpului de muncă de 40 de
Timpul de muncă se află într-o indisolubi- ore pe săptămână. În cazurile în care durata
lă legătură cu timpul de odihnă; reglementa- normală a timpului de muncă se stabileşte
rea lui reprezintă o garanţie a dreptului fun- în funcţie de specificul unităţii sau al muncii
damental la odihnă. Această reglementare prestate, durata timpului de muncă zilnic nu
asigură o îmbinare armonioasă a intereselor poate depăşi 10 ore.4 Tinerii în vârstă de până
sociale cu cele ale fiecărui salariat.2 la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
Dispoziţiile legale care reglementează Timpul de muncă peste programul de lu-
timpul de muncă şi timpul de odihnă au ca- cru sau peste durata normală poate fi consti-
racter imperativ, orice derogare de la norme- tuit din: ore suplimentare; timpul care dato-
le pe care le conţine este inadmisibilă. rită specificului muncii nu se poate încadra
Clasificarea timpului de muncă. Timpul în programul normal de lucru; orele prestate
de muncă poate fi împărţit în două categorii: peste programul de lucru în scopul asigurării
- timpul care se încadrează în programul serviciului pe unitate.
Societatea civilă
publică: de drept
Organizarea timpului de lucru. Potrivit Ziua de muncă sub 8 ore. În cazurile în

Codului Muncii al României, în limitele obli- care unor anumite categorii de personal tre-
gatorii ale zilei şi săptămânii de lucru, modul buie să li se asigure o protecţie specială, pre-
de organizare a timpului de muncă, precum cum şi atunci când procesul de producţie se
şi evidenţa salariaţilor în unitate se stabilesc desfăşoară în condiţii deosebite, durata zilei
prin regulamentul de ordine interioară. Prin de muncă este sub 8 ore. De asemenea, s-a
acest regulament se prevăd ora de începe- prevăzut posibilitatea stabilirii unor progra-
re şi cea de sfârşit a programului de lucru, me de lucru parţiale de 6, 4 sau 2 ore pe zi.7
organizarea lucrului, după caz, în schim- Astfel, pentru tinerii sub 16 ani durata
buri (tură), tură continuă sau tumus etc. cu timpului de muncă este de 6 ore pe zi, fără
indicarea duratei şi a condiţiilor în care se ca aceasta să ducă la o scădere a salariului
fac predarea şi preluarea lucrului, precum (art. 162 din Codul Muncii).
şi a modului de organizare a serviciului pe Unităţile sunt obligate să acorde femeilor,
unitate şi a orelor de gardă. De regulă, pro- în cursul programului de lucru (în ipoteza în
gramul de lucru este unitar pentru întregul care ele nu doresc să beneficieze de conce-
personal, dar pentru salariaţii cu sarcini spe- diu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă
cifice (de pază, la centralele telefonice etc.), de până la 2, respectiv, 3 ani, pauze pentru
programul de lucru poate fi diferit. Regula- alimentarea şi îngrijirea copilului, de o jumă-
mentul de ordine interioară cuprinde preve- tate de oră, la intervale de, cel mult, 3 ore;
deri referitoare la pauză pentru masă, zilele la aceste pauze se adaugă şi timpul necesar
de repaus săptămânal, în cazul în care acesta deplasării dus şi întors de la locul unde se gă-
nu poate fi asigurat sâmbăta şi duminica etc. seşte copilul. Timpul acordat pentru alăpta-
Instituţionalizarea principiului negociere, inclusiv deplasările, nu poate depăşi 2 ore
rii, reglementarea contractului colectiv de zilnic. Pauzele se acordă până la împlinirea
muncă conduc, în mod firesc, la consecin- de către copil a vârstei de 9 luni putându-se
ţa organizării timpului de muncă de către prelungi, pe baza recomandărilor medicale,
cei doi parteneri sociali – patron şi salariaţi până la 12 luni, în cazul copiilor prematuri,
– prin intermediul acestui contract. Aşa fi- distrofici şi celor care necesită o îngrijire deo-
ind, contractul colectiv va cuprinde clauze sebită. Pauzele şi reducerea programului de
privind organizarea timpului de muncă, cu lucru se includ în timpul de muncă şi nu au
valoare de principiu, concretizate în regula- consecinţe asupra salariului sau altor drep-
mentul de ordine interioară ori, în detaliu, turi materiale.8 De asemenea, s-a prevăzut
reglementând toate aspectele ce privesc că „femeile care au în îngrijire copii de până
timpul respectiv.5 la 7 ani pot lucra cu 1/2 din normă fără să li
Ziua de muncă de 8 ore. Stabilirea zilei de se afecteze drepturile ce decurg din calitatea
muncă de 8 ore, deci a săptămânii de 40 de de salariat.”9
ore, constituie regula de aplicare generală. În temeiul dispoziţiilor art. 13, alin. (2) din
În acelaşi sens, art. 32, alin. (1) din Legea Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a
nr. 188/1999 prevede că durata normală a persoanelor vârstnice, soţul sau rudele care
timpului de lucru pentru funcţionarii publici au în îngrijire o persoană vârstnică depen-
este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptă- dentă şi sunt salariaţi pot beneficia de un
mână. program redus de lucru de o jumătate de
Durata de 8 ore a zilei de muncă asigură normă. Drepturile salariate se primesc inte-
desfăşurarea, în condiţii obişnuite, a proce- gral, diferenţa suportându-se din bugetul
sului de producţie, răspunzând cerinţelor de local (corespunzător salariului brut lunar al
ordin biologic, material, spiritual şi social ale asistentului social debutant cu pregătire me-
salariaţilor. Nu mai puţin însă această durată die). De asemenea, cel în cauză beneficiază
este condiţionată din punct de vedere isto- de vechime în muncă potrivit programului
ric, fiind rezultatul unei lungi evoluţii. Ea este normal de lucru.
susceptibilă de a fi redusă în funcţie de sta- Prestarea muncii cu reducerea zilei de lu-
diul dezvoltării economice şi sociale.6 cru se impune şi în condiţiile reglementate
de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ro- de inspectoratele de stat teritoriale pentru

mâniei nr. 99/2004 în perioadele de tempe- protecţia muncii, pe baza determinărilor
raturi extreme. efectuate de către personalul încadrat în
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. unităţile specializate ale Ministerului Sănătă-
31/1991 privind stabilirea duratei timpului ţii din care rezultă depăşirea limitelor prevă-
de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii zute de normele naţionale şi protecţia mun-
care lucrează în condiţii deosebite, vătămă- cii (art. 3). Durata reducerii timpului normal
toare, grele sau periculoase, cei care desfă- de muncă şi categoriile de persoane care
şoară efectiv şi ore permanent activitatea în beneficiază de acest program se stabilesc
locuri de muncă cu condiţii deosebite - vătă- prin contractul colectiv de muncă la nivel de
mătoare, grele sau periculoase, beneficiază ramură, grupuri de unităţi şi unităţi.11
de reducerea duratei timpului de muncă sub Munca în timpul nopţii. Codul Muncii al
8 ore pe zi, această reducere nu afectează sa- României prevede că se consideră muncă
lariul şi vechimea în muncă (art. 1). Stabilirea în timpul nopţii aceea, care se prestează în
categoriilor de personal, a activităţilor şi lo- intervalul cuprins între orele 22.00-6.00, cu
curilor de muncă pentru care durata timpu- posibilitatea abaterii, în cazuri justificate,
lui de lucru se reduce sub 8 ore pe zi se face cu o oră în minus sau în plus faţă de aceste
pe baza următoarelor criterii: limite.
a) natura factorilor nocivi – fizici, chimici Durata muncii de noapte este mai mică
sau biologici şi mecanismul de acţiune al cu o oră decât durata muncii în timpul zilei,
acestora asupra organismului; fără diminuarea salariului. Această prevede-
b) intensitatea de acţiune a factorilor no- re nu se aplică şi celor care au un program
civi sau asocierea acestor factori; normal de muncă mai mic de 8 ore; prin ur-
c) durata de expunere la acţiunea facto- mare, în aceste cazuri, durata timpului de
rilor nocivi; muncă este aceeaşi, ziua şi noaptea.
d) existenţa unor condiţii de muncă ce În unităţile în care procesul de muncă
implică un efort fizic mare, în condiţii nefa- este neîntrerupt sau unde condiţiile specifi-
vorabile de microclimat, zgomot intens sau ce ale muncii o impun, programul de lucru în
vibraţii; timpul nopţii poate fi egal cu cel din timpul
e) existenţa unor condiţii de muncă ce im- zilei. În cazurile în care programul de lucru
plică o solicitare nervoasă deosebită, atenţie în timpul nopţii are aceeaşi durată cu cel din
foarte încordată şi multilaterală sau concen- timpul zilei, munca prestată în timpul nopţii
trare intensă şi un ritm de lucru intens; se plăteşte cu un spor de 25% din salariul de
f ) existenţa unor condiţii de muncă ce bază, dacă timpul lucrat noaptea reprezintă,
implică o suprasolicitare nervoasă, determi- cel puţin, jumătate din programul de lucru.
nată de un risc de accidentare sau de îmbol- De acest spor beneficiază şi salariaţii care
năvire; lucrează în condiţii deosebite, unde durata
g) structura şi nivelul morbidităţii în ra- timpului de muncă este mai mică de 8 ore pe
port cu specificul locului de muncă; zi. Este interzisă folosirea la muncă în timpul
h) în alte condiţii de muncă vătămătoare, nopţii a tinerilor sub vârsta de 18 ani, a fe-
grele sau periculoase care pot duce la uzura meilor gravide începând cu luna a şasea şi a
prematură a organismului. Durata timpului celor care alăptează. Munca femeilor în tim-
de lucru se reduce, ţinându-se seama de ac- pul nopţii în unităţile industriale este admisă
ţiunea factorilor enumeraţi asupra stării de numai în anumite cazuri şi anume:
sănătate şi capacităţii de muncă şi de mă- a) pentru femeile care deţin funcţii de
sura în care consecinţele acţiunilor acestor conducere sau funcţii cu caracter tehnic
factori pot fi diminuate sau eliminate prin care implică o răspundere deosebită (în lipsa
micşorarea timpului de expunere (art. 2).10 unor prevederi legale care să enumere aces-
Existenţa condiţiilor deosebite – vătămă- te funcţii, s-a propus, ca ele să fie determi-
toare, grele sau periculoase – la locurile de nate în cuprinsul regulamentului de ordine
muncă se stabileşte, pentru fiecare unitate, interioară);
Societatea civilă
publică: de drept
b) pentru femeile care lucrează în servici- baza planurilor de mers stabilite anticipat.
ile sanitare şi de asistenţă socială; Dacă prin specificul său, activitatea impune
c) în cazurile de forţă majoră, dacă se pro- organizarea în schimburi inegale, munca în
duce o întrerupere în funcţionarea dispoziti- turnus poate fi practicată şi în alte sectoare
velor şi instalaţiilor, când defecţiunea aces- pentru asigurarea funcţionării utilajelor şi in-
tora provoacă încetarea lucrului, precum şi stalaţiilor.
în cazul în care munca este necesară; În sectorul medico-sanitar, programul
d) în alte situaţii deosebite, în unele ra- de lucru este specific; el cuprinde un nu-
muri de producţie stabilite prin lege, cu măr mediu de ore pe zi – pentru activitatea
acordul sindicatelor. obişnuită, contravizite, asigurarea asistenţei
Timpul de muncă în unele activităţi cu medicale sâmbătă, duminică şi în zilele de
condiţii specifice. În baza prevederilor unor sărbători legale, precum şi ore de gardă, în
acte normative speciale, durata zilei de mun- care se asigură permanenţa serviciului în
că poate fi mai mare, în construcţii, în indus- timpul în care restul personalului este liber,
tria forestieră, în agricultură, precum şi în alte cu deosebire pentru cazuri urgente şi nepre-
activităţi în condiţii specifice, fără ca aceasta văzute.13
să poată depăşi, în medie – lunar, trimestrial, Programul de lucru al personalului didac-
semestrial sau anual, după caz – durata nor- tic prezintă, de asemenea, deosebiri faţă de
mală a zilei de muncă. programul obişnuit de lucru; el se întocmeş-
Din cuprinsul textului citat rezultă că te pe baza normării didactice, ţinându-se
durata zilei de muncă mai mare decât cea seama de obligaţiile sale complexe privind
normală este admisă numai în condiţiile şi în activitatea de predare a lecţiilor la clasă,
limitele prevăzute expres în actele normati- expunerea prelegerilor sau cursurilor, orga-
ve speciale. De precizat este că, într-un atare nizarea şi efectuarea practicii în producţie a
caz, dispoziţia înscrisă în art. 38, alin. (3) din elevilor şi studenţilor, activitatea de cerceta-
Constituţia României este respectată, întru- re ştiinţifică etc.
cât, în medie, durata normală a zilei de mun- Orele suplimentare. Orele prestate pes-
că nu este depăşită.12 te programul său peste durata normală a
Munca în tură continuă, turnus şi alte timpului de lucru sunt, de regulă, ore supli-
forme specifice. Pentru anumite locuri de mentare, care se compensează cu timp liber
muncă, datorită specificului activităţii, se corespunzător. Dacă munca astfel prestată
pot stabili forme specifice de organizare a nu a putut fi compensată cu timp liber co-
timpului de lucru, după caz, în tură continuă, respunzător, orele suplimentare se vor salari-
turnus şi alte forme. za cu un spor din salariul de bază astfel: 50%
Munca în schimburi sau în ture implică din salariul de bază pentru primele două ore
un serviciu succesiv şi, totodată, alternativ, de depăşire a duratei normale a zilei de lu-
astfel încât, concomitent cu satisfacerea ce- cru; 100% din salariul de bază, pentru orele
rinţelor procesului de producţie, să se ţină următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi
seama şi de asigurarea condiţiilor corespun- orele lucrate în zi de repaus săptămânal sau
zătoare de lucru pentru întreg personalul în zilele în care, în conformitate cu regle-
salariat. mentările în vigoare nu se lucrează.
În cazurile în care procesul de producţie Potrivit dispoziţiilor legale, în cazul per-
este neîntrerupt – siderurgie rafinării, ter- sonalului din unităţile bugetare, din organe-
mocentrale, hidrocentrale etc. – munca se le puterii executive şi din regiile autonome
organizează în tură continuă. Desfăşurarea cu specific deosebit, munca peste durata
activităţii în mod neîntrerupt caracterizează normală a timpului de lucru poate fi prestată
şi munca în turnus, cu deosebire că, în acest numai dacă efectuarea orelor suplimentare
caz, schimburile sunt inegale. Munca în tur- a fost dispusă de conducătorul instituţiei re-
nus este prestată cu deosebire pentru func- spective, după caz, şeful ierarhic, fără a depă-
ţionarea fără întrerupere a mijloacelor de şi 120 ore anual. În cazuri cu totul deosebite,
transport a căror circulaţie se desfăşoară pe organele competente pot aproba efectuarea
orelor suplimentare şi peste acest plafon, timpului de lucru. În toate cazurile, prestarea
dar nu mal mult de 360 ore anual. Aproba- muncii în aceste condiţii se justifică pentru
rea efectuării orelor suplimentare se face cu realizarea unor lucrări sau a unei producţii
consultarea sindicatelor. suplimentare, în situaţiile în care s-ar dovedi
Prestarea muncii în orele suplimentare că orele suplimentare nu au această motiva-
constituie o excepţie, deoarece, de regulă, re obiectivă, cheltuielile făcute pentru pre-
sarcinile de producţie trebuie să fie realizate, starea lor pot fi considerate un prejudiciu,
într-o bună organizare, în timpul programu- susceptibil de a atrage răspunderea celor
lui de lucru. Acesta este unul din motivele vinovaţi.15
pentru care în contractul colectiv de muncă Munca prestată peste programul de lu-
unic la nivel naţional s-a prevăzut că salaria- cru de către persoane cu funcţii de condu-
ţii pot fi chemaţi să presteze ore suplimen- cere. Astfel cum se prevede în lege, munca
tare numai cu consimţământul lor, iar ceea prestată de personalul din această categorie,
ce depăşeşte 120 de ore pe an de persoană, peste programul de lucru, nu se remunerea-
necesită şi acordul sindicatelor din unitate ză suplimentar; aceste persoane beneficiază
sau instituţie.14 de un salariu corespunzător răspunderilor şi
În conformitate cu dispoziţiile din Codul obligaţiilor ce le revin, precum şi de indem-
Muncii, în anumite situaţii, munca peste pro- nizaţii de conducere.
gramul normal de lucru fiind imperioasă, În aplicarea acestor prevederi legale, prin
conducerea unităţii este competentă să dis- persoane cu funcţii de conducere conside-
pună efectuarea ei, cu acordul sindicatelor, răm că trebuie să se înţeleagă nu toate cate-
fără o altă aprobare şi fără să se prevadă un goriile de personal, astfel cum sunt definite
plafon al orelor suplimentare. Astfel, este ad- în Codul Muncii, ci numai cele care benefici-
misă prestarea muncii peste durata normală: ază de indemnizaţii de conducere.
a) pentru preîntâmpinarea sau înlătura- Orele prestate peste programul de lu-
rea efectelor calamităţilor sau altor cazuri de cru, în scopul asigurării serviciului pe uni-
forţă majoră, precum şi în situaţii care peri- tate. Cerinţele continuităţii producţiei, pre-
clitează sănătatea sau viaţa unor persoane; cum şi asigurarea unor intervenţii operative
b) pentru înlăturarea efectelor unor situ- în cazuri de accidente, avarii sau alte eveni-
aţii neprevăzute, care ar dăuna bunei funcţi- mente neprevăzute, determină organizarea
onări a serviciilor de aprovizionare cu apă şi serviciului pe unitate, pe care salariaţii tre-
energie electrică, de canalizare, a serviciilor buie să-l efectueze, în baza unei îndatoriri
poştale şi de telecomunicaţii, a căilor şi mij- generale.
loacelor de transport în comun, a instalaţii- Activitatea depusă în acest scop se desfă-
lor de distribuire a combustibilului; şoară, de regulă, peste programul de lucru,
c) pentru repararea dispozitivelor şi insta- dar nu poate fi calificată ca muncă în ore
laţiilor în cazul în care defecţiunea acestora suplimentare, deoarece implică îndeplinirea
provoacă încetarea lucrului, pentru mai mul- unor sarcini speciale, distincte de cele care
te persoane; caracterizează atribuţiile de serviciu afe-
d) pentru prevenirea sau înlăturarea unor rente postului sau funcţiei deţinute potrivit
situaţii care ar putea provoca degradarea contractului de muncă. De aceea, salarizarea
sau distrugerea materiilor prime, materiale- activităţii desfăşurate în aceste ore este ex-
lor ori produselor. clusă. De asemenea, nu este posibilă plata
Regimul legal al orelor suplimentare, fi- vreunui spor, cum este cel prevăzut pentru
ind restrictiv, prestarea acestora fără existen- munca în timpul nopţii. Aceste ore se com-
ţa aprobării prealabile necesare sau cu de- pensează cu timp liber corespunzător în
păşirea plafonului maxim atrage răspunde- următoarele 60 de zile, cu excepţia persoa-
rea materială a celor vinovaţi care au dispus nelor care îndeplinesc funcţii de conducere
efectuarea muncii peste durata normală a a unităţii.16
Societatea civilă
publică: de drept
NOTE
1
În art. 9 din Legea nr. 6/1992 se prevede: “Orice convenţie prin care se renunţă total sau
în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă.”
2
Ţiclea Alexandru, Tufan Constantin. Dreptul muncii, curs pentru uzul studenţilor. Editura
Global Lex, 2004, pag. 502.
3
Contractul colectiv de muncă unic nivel naţional pe anii 2007-2011 prevede că: „Durata
maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele
suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi
şi peste 48 de ore pe săptămână, care include şi orele suplimentare, cu condiţia ca media ore-
lor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de o lună calendaristică, să nu depaşească
48 de ore pe săptămână.”
4
Contractul colectiv de muncă unic nivel naţional pe anii 2007-2011, art. 4, art. 5, art. 6.
5
Belu Constantin. Dreptul muncii. Editura Universitaria, Craiova, 2007, pag. 500.
6
Ţiclea Alexandru, Tufan Constantin. op. cit., pag. 504.
7
Art. 11, alin. (1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2011
prevede: „Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în con-
tractele colective de muncă de la unităti, timpul de muncă poate fi parţial, corespunzător
unor fracţiuni de normă, de minim 2 ore.”
8
Art. 156 din Codul Muncii al României: „Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii
băneşti ale angajatorilor.”
9
Art. 17, alin. (2) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2011.
10
Legea nr. 31 din 22 martie 1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore
pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase.
11
Art. 12, alin. (2) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2011.
12
Ţiclea Alexandru, Ghimpu Sanda. Dreptul muncii, ediţia a II-a. Editura All Beck, Bucureşti,
2004, pag. 150.
13
Belu Constantin, op. cit., pag. 503.
14
Ţiclea Alexandru, Tufan Constantin, op. cit., pag. 508.
15
Ţiclea Alexandru, Ghimpu Sanda, op. cit., pag. 153.
16
Ţiclea Alexandru, Tufan Constantin, op. cit., pag. 510.
BIBLIOGRAFIE
1. Ţiclea Alexandru, Tufan Constantin. Dreptul muncii, curs pentru uzul studenţilor. Editura
Global Lex, 2004.
2. Ţiclea Alexandru, Ghimpu Sanda. Dreptul muncii, ediţia a II-a. Editura All Beck, Bucureşti, 2004.
3. Belu Constantin. Dreptul muncii. Editura Universitaria, Craiova, 2007.
4. Legea nr. 6 din 05 februarie 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor.
5. Legea nr. 31 din 22 martie 1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore
pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase.
6. Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici – republicată.
7. Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.
8. Contractul colectiv de muncă unic nivel naţional pe anii 2007-2011.
9. Codul Muncii al României, adoptat prin Legea nr. 53/2003, publicată în Monitorul Oficial
al României (I) nr. 72 din 05 februarie 2003.
10. Vieriu Eufemia, Vieriu Dumitru. Dreptul muncii. Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.
Prezentat: 28 martie 2012.

E conomie
şi finanţe publice
Economie şi finanţe
Administrarea publice
publică: teorie şi practică 53
Salariul: abordări conceptuale, tipuri de salarii,

modalităţi de salarizare
Andrei BLANOVSCHI,
doctor în economie, conferenţiar universitar,
SUMMARY
In this article is examined conceptual approaches regarding the definition of wages, com-
ponents, forms and contemporary methods of wage, like as wage development in the Republic
of Moldova.
Abordări conceptuale. Salariul, ca for- muncii salariate este separarea muncitoru-

mă de plată a forţei de muncă, se aplică din lui de proprietatea asupra mijloacelor de
timpurile cele mai îndepărtate. Încă în Codul producţie. În astfel de condiţii, angajatorul,
de legi al lui Hammurabi din Babilonul antic având posibilitatea să aleagă dintr-un nu-
(milemiul II î. e. n.) apare fenomenul „muncii măr mare de lucrători, îi preferă pe cei care
salariate,” fenomen generat, pe de o parte, sunt de acord să lucreze pentru cel mai mic
de perioadele de timp în care se efectua un salariu. Muncitorii îşi reduc, astfel, unul altuia
mai mare volum de muncă, care nu putea fi valoarea muncii lor. Într-o asemenea situaţie,
acoperit exclusiv prin munca sclavilor şi, pe între toate genurile de muncă se stabileşte
de altă parte, ca urmare a constituirii cate- doar salariul care tinde spre minimul mijloa-
goriei sociale de oameni liberi, care puteau fi celor necesare supravieţuirii proprietarului
angajaţi în câmpul muncii contra unei sume forţei de muncă. Astfel, aspectul hotărâtor
de bani, stabilite şi reglementate legal. al determinării mărimii salariului este con-
Categoria economică de salariu îşi are curenţa dintre cererea şi oferta de forţă de
originea în latinescul salarium care, în esen- muncă.
ţă, semnifica raţia de sare alocată unui ostaş. Fondatorul doctrinei liberalismului eco-
Ulterior, această noţiune a fost extinsă şi uti- nomic clasic, Adam Smith (1723-1790), scria
lizată pentru a exprima preţul plătit lucrăto- în opera sa „Avuţia naţiunilor. Cercetare asu-
rilor care prestau diferite activităţi în folosul pra naturii şi cauzelor sale” (1776): „Un an-
altor persoane. gajat trebuie să poată trăi întotdeauna din
Fondatorul doctrinei „justiţiei sociale”, munca sa, iar salariul trebuie să fie, cel puţin,
Toma d’Aquino (1225-1274 e.n.), considera suficient pentru a-l întreţine. Salariul trebuie
în lucrarea sa „Suma Theologiae” (1266) că să fie, de cele mai multe ori, chiar ceva mai
lucrătorul angajat trebuie să obţină contra mare decât atât; altfel ar fi imposibil pentru
muncii prestate altei persoane un „salariu muncitor să întemeieze şi să întreţină o fami-
just”. Acest salariu trebuie să-i permită să lie, iar cursul vieţii, al unor asemenea munci-
trăiască el şi membrii familiei sale inapţi de tori, n-ar putea dura mai mult de o genera-
muncă, la scara poziţiei pe care o ocupă în ţie.”1 Autorul „Avuţiei naţiunilor...” a subliniat
structura claselor sociale. Teoria „salariului şi faptul că salariul este unicul venit bazat pe
just” nu şi-a pierdut actualitatea nici în epoca muncă. Celelalte venituri – profitul, renta şi
în care trăim, cu toate că de la elaborarea sa dobânda – sunt venituri create de munca su-
au trecut peste şapte sute de ani. plimentară a angajaţilor.
Preocupat de problema salariului, fizio- Alt fondator al liberalismului economic
cratul Anne Robert Jacques Turgot (1727- clasic, David Ricardo (1772-1823), afirma
1781) considera că o condiţie a apariţiei în lucrarea sa „Despre principiile economiei
politice şi ale impunerii” (1817), că salariile pe un timp oarecare şi în circumstanţe de-

trebuie lăsate la concurenţa liberă şi loială terminate. A doua condiţie e să fie liber din
de pe piaţa muncii. Legea cererii şi ofertei de punct de vedere economic, adică să nu po-
muncă este cea care va funcţiona şi pentru sede mijloace de producţie, prin utilizarea
forţa de muncă, la fel ca pentru orice altă cărora să-şi asigure producerea bunurilor
marfă. D. Ricardo distinge şi un „preţ de pia- necesare traiului. În virtutea acestor condiţii,
ţă” al muncii, care reprezintă suma de bani să fie nevoit să vândă singurul lucru pe care
plătită în mod real pentru folosirea forţei de îl are – capacitatea de muncă. Posibilitatea,
muncă conform raportului dintre cererea şi dar şi necesitatea ca forţa de muncă să se
oferta de braţe de muncă.2 transforme în marfă nu apar decât în cadrul
Într-adevăr, la prima vedere, salariul mun- economiei de piaţă.
citorului apare ca preţ al muncii. Dar aceasta Ca orice marfă, forţa de muncă este su-
este numai în aparenţă, pentru că, de fapt, pusă legii valorii; are deci valoare şi valoare
esenţa salariului este alta. Ea constă în înţe- de întrebuinţare. Valoarea forţei de muncă
legerea deosebirilor dintre forţa de muncă şi este determinată de cheltuielile socialmente
muncă, a faptului că muncitorul vinde patro- necesare pentru producerea şi reproducerea
nului nu munca, ci forţa de muncă. O astfel de sa. Valoarea de întrebuinţare a mărfii – for-
explicaţie a fost dată de fondatorul doctrinei ţă de muncă reprezintă capacitatea sa de a
socialiste, Karl Marx (1818-1883), în opera produce, în procesul de producţie pentru
sa „Capitalul,” vol. I, publicat în anul 1867. În care este angajată, o valoare mai mare decât
viziunea lui K. Marx, salariul nu poate fi plată propria sa valoare, de a produce plusvaloare.
a muncii, deoarece munca nu este marfă, ci Anume pentru această calitate a sa, proprie-
procesul de creare a mărfii. În al doilea rând, tarul mijloacelor de producţie o angajează.
salariul nu poate fi preţul muncii, pentru că Aşadar, ceea ce vinde muncitorul nu este
munca nu se poate măsura prin muncă; ta- munca, timpul său de muncă, ci forţa de
utologia este evidentă, scrie K. Marx; pentru muncă pentru un anumit timp. Prin urmare,
că munca nu poate să aibă valoare, „tot aşa salariul nu reprezintă plata muncii, ci forma
cum greutatea ca atare nu poate să aibă o transformată a valorii, respectiv, a preţului
greutate a ei sau căldura – o temperatură a forţei de muncă.
ei.”3 Dacă prin absurd s-ar admite că mun- Nu numai K. Marx, ci şi unii dintre celebrii
citorul vinde proprietarului mijloacelor de economişti ai contemporaneităţii subliniază
producţie munca, atunci, conform legii va- caracterul deosebit al mărfii – forţa de mun-
lorii, muncitorului îi revine întreaga valoare că. Astfel, Paul Samuelson, laureat al Pre-
nou-creată, ceea ce detonează posibilităţile miului Nobel pentru economie (1970), subli-
angajatorului de a obţine venit în formă de niază că „omul este mai mult decât o marfă,”
profit, rentă sau dobândă. el îşi „închiriază serviciile pe baza unui preţ,”
Astfel, muncitorul vinde angajatorului nu care este „de la distanţă cel mai important
munca, ci forţa de muncă sau capacitatea preţ.”4 De aceea, la stabilirea salariului trebu-
de a munci. Prin forţa de muncă se înţelege ie să se ţină seama de specificul mărfii - forţa
totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale, de muncă.
care există în organismul, în personalitatea Baza economică a salariului. Izvorul
vie a omului, pe care el le pune în funcţiune salariului îl constituie munca necesară a po-
atunci când produce bunuri de un fel oare- sesorului forţei de muncă. Dar ce reprezintă
care. munca necesară? Pentru înţelegerea conţi-
Aptitudini fizice şi intelectuale puse în nutului acestui gen de muncă trebuie exa-
mişcare au existat întotdeauna. Forţa de minat mecanismul împărţirii duratei zilei de
muncă în calitate de marfă nu există însă muncă în muncă necesară şi supramuncă,
decât atunci când, simultan, sunt respectate respectiv – în muncă plătită şi muncă neplă-
două condiţii. Prima, când posesorul acestor tită.
aptitudini este liber din punct de vedere ju- Presupunem că durata zilei de muncă
ridic pentru a-şi putea vinde forţa de muncă constituie 8 ore pentru care, în conformitate
cu contractul individual de muncă încheiat muncă lucrătorul produce plusprodus la fel

între salariat şi patron, lucrătorul va primi un în mărime de $10, care după vinderea mărfii
salariu de 10 dolari americani. Presupunem, va fi însuşit gratuit de către proprietarul mij-
în continuare, că această zi de muncă se îm- loacelor de producţie sub formă de surplus
parte în două părţi: 4 ore de muncă necesa- de valoare sau plusvaloare.
ră şi 4 ore de supramuncă. În timpul muncii Schematic, cele expuse mai sus pot fi pre-
necesare salariatul produce produs necesar zentate astfel:
în formă de marfă egal cu $10, care după durata zilei de muncă = 8 ore;
desfacerea mărfii va fi plătit lucrătorului sub valoarea mărfii = $20;
denumirea de salariu. În timpul de supra- salariul lucrătorului = $10.
După cum vedem, forţa de muncă a salari- Salariul de bază reprezintă partea princi-
atului produce o valoare ($20) mai mare decât pală a salariului total ce se cuvine angajatului
propria valoare ($10), produce plusvaloare. pentru activitatea prestată angajatorului con-
De aceea salariul este definit ca fiind forma form pregătirii profesionale, într-un anumit
transformată a valorii, respectiv, a preţului interval de timp. Salariul de bază se stabileşte
forţei de muncă. pentru fiecare salariat în raport cu calificarea,
În viziunea noastră, o astfel de definire a importanţa şi complexitatea activităţii ce revi-
salariului este una ştiinţifică deoarece ea ex- ne funcţiilor pe care le îndeplineşte.
plică faptul că lucrătorul nu însuşeşte întreaga Adaosurile şi sporurile la salariul de bază
valoare creată de el în decursul zilei de mun- formează partea variabilă a salariului fiecărui
că, ci numai o parte din ea – valoarea produ- angajat pentru munca efectuată, ţinându-se
sului necesar. Este corectă şi afirmaţia, potri- cont de durata vechimii în muncă.
vit căreia o altă parte a valorii – plusvaloarea Tipurile de salariu. Există următoarele trei
– revine angajatorului indiferent dacă acesta tipuri de salariu: salariul brut, salariul net şi sa-
este persoană fizică sau juridică. Anume plus- lariul minim brut pe ţară.
valoarea concentrată în fondul de acumulare Salariul brut cuprinde sumele de bani ce
constituie sursa de dezvoltare şi modernizare exprimă salariul de bază şi toate adaosurile
a bazei tehnico-materiale de producţie, a pro- salariale provenite din muncă.
gresului societăţii umane în general. Salariul net rezultă din cel brut după ce se
Componentele salariului. Salariul cuprin- scad reţinerile obligatorii conform legislaţiei
de: salariul de bază, adaosurile şi sporurile la în vigoare.
salariul de bază. Salariul minim brut pe ţară este salariul fi-
xat pe cale legală pentru a garanta salariaţi- din populaţia economic activă sunt persoane
lor din categoriile defavorizate un venit care salariate, iar salariul acestora constituie 50-
să corespundă minimului de trai. Se stabileş- 70% din Produsul Intern Brut (P.I.B.). În Repu-
te prin hotărârea Guvernului ţării respective, blica Moldova ponderea salariaţilor în totalul
după consultarea sindicatelor şi a patronate- populaţiei economic active constituie aproxi-
lor. În cazul în care programul normal de mun- mativ 44%, iar salariului acestora în structura
că este mai mic de 8 ore pe zi, salariul minim P.I.B.-ului îi revine 24,2%.5
brut pe ţară se raportează la numărul mediu Salariul se manifestă în două forme princi-
de ore lunar, conform programului legal de lu- pale: salariul nominal şi salariul real.
cru aprobat. Angajatorul nu poate negocia şi Salariul nominal reprezintă suma de bani
stabili salarii de bază prin contractul individu- pe care o primeşte salariatul, peste intervale
al de muncă sub salariul minim brut pe ţară. regulate de timp, pentru forţa de muncă în-
Salariul minim brut pe ţară are forţa legii chiriată. Mărimea salariului nominal, care are
şi este aplicabil sub pedeapsa sancţiunilor pe- o tendinţă generală de creştere, este influen-
nale sau a altor sancţiuni specifice. ţată de mai mulţi factori: nivelul de dezvoltare
Salariul minim este salariul considerat ca economică a ţării, raportul dintre cererea şi
suficient pentru satisfacerea nevoilor vitale de oferta de forţă de muncă, nivelul productivi-
alimente, îmbrăcăminte, educaţie ale salaria- tăţii muncii, politica de salarizare ş. a.
ţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică, Salariul nominal se calculează raportând
socială şi culturală a fiecărei ţări. fondul total de salarii la numărul de salariaţi.
Formele salariilor. În componenţa veni- Modificările parvenite în numărul salariaţilor
turilor angajaţilor salariul ocupă locul priori- Republicii Moldova în ultimii zece ani se ca-
tar. În ţările industrial avansate circa 70-80% racterizează după cum urmează.
Tabelul 1
Numărul salariaţilor şi repartizarea lor pe tipuri de activităţi economice, mii persoane
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010 faţă

de 2000
TOTAL 696,8 660,0 641,5 639,5 633,7 608,2 597,5 -99,3
din care:
Agricultură, 184,9 113,4 92,3 76,9 70,0 63,9 55,8 -129,1
economia vânatului şi
silvicultură
Pescuit 0,6 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4 0,3 -0,3
Industrie 114,6 126,9 122,8 123,1 116,0 105,3 103,0 -11,6
Energie electrică şi 17,9 18,1 17,9 18,0 17,5 17,6 17,8 -
termică, gaze şi apă
Construcţii 22,0 18,7 20,5 22,1 21,8 17,3 18,3 -3,7
Comerţ 29,3 42,5 44,4 49,7 56,2 53,2 54,2 +24,9
Hoteluri şi restaurante 5,4 7,2 8,2 8,6 9,3 8,8 8,9 +3,5
Transporturi şi comu- 47,3 49,4 48,1 48,8 49,1 47,5 46,3 -1000
nicaţii
Activităţi financiare 6,0 10,4 11,1 13,9 14,9 14,0 14,2 +8,2
Tranzacţii imobiliare, 25,5 27,6 29,1 28,7 30,5 31,9 31,9 +6,4
închirieri ş.a.
Administraţie publică 50,0 56,8 67,6 57,4 56,6 55,6 55,1 +5,1
Învăţământ 124,4 125,4 124,6 125,3 124,7 124,8 123,5 -0,9

Sănătate şi asistenţă 68,4 61,9 62,2 62,9 62,8 64,1 64,2 -4,2
socială
Alte activităţi 18,4 19,4 20,2 20,4 21,4 21,4 21,8 +3,4
Sursa. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2008, p. 85; 2011, p. 80.
Datele statistice cuprinse în Tabelul 1 de- niul comerţului cu 24,9 mii persoane, hoteluri
monstrează faptul că numărul total al salari- şi restaurante – cu 3,5 mii, instituţii financiare
aţilor din Republica Moldova s-a redus de la – cu 8,2 mii persoane şi alte activităţi de pre-
696 mii 800 persoane în anul 2000 la 597 mii stare a serviciilor.
500 persoane în anul 2010 sau cu circa 100 mii În prezent, ponderea celor ocupaţi în sfera
de persoane. Pe tipuri de activităţi economice de producţie a bunurilor materiale constituie
au avut loc astfel de schimbări. În agricultură, în totalul salariaţilor doar 29,4%, iar a celor ce
economia vânatului şi silvicultură numărul sa- prestează servicii este de 71,6%. Aceste cifre
lariaţilor s-a micşorat de la 184,9 mii persoane demonstrează starea de aprofundare a unei
în anul 2000 la 55 mii în anul 2010 sau cu 129,1 tendinţe negative în structura ramurală a eco-
mii persoane. Comparând aceste cifre, obser- nomiei naţionale a Republicii Moldova.
văm că pe an ce trece tot mai puţini săteni se Analiza angajaţilor în funcţie de formele
ocupă de activităţi agricole. În acelaşi interval de proprietate atestă că 55,5% dintre aceştia
de timp numărul lucrătorilor din industrie s-a activează în sectorul public, 31,0% - în secto-
redus cu 11,6 mii, din energia electrică şi ter- rul privat şi 13,5% - în sectorul mixt.
mică – cu 17,8 mii, din construcţii – cu 3,7 mii Modificările în repartizarea salariaţilor pe
persoane. tipurile de activităţi economice şi forme de
Reducerea numărului de salariaţi în sfera proprietate se reflectă, în cele din urmă, asu-
producţiei de bunuri materiale a fost însoţită pra mărimii salariului nominal al persoanelor
de creşterea numărului de salariaţi în dome- salariate.
Tabelul 2
Evoluţia salariului nominal mediu lunar al unui salariat în ansamblu pe economie şi pe
tipuri de activităţi în Republica Moldova (lei)
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010 faţă

de 2000
Total pe economie 407,9 1318,7 1697,1 2065,0 2529,7 2747,6 2972,7 7,2 ori
Agricultură, eco- 251,7 744,0 914,5 1098,6 1484,4 1468,9 1638,6 6,5 ori
nomia vânatului şi
silvicultură
Pescuit 338,5 143,1 1191,0 1281,0 1367,7 1620,3 1620,1 4,7 ori
Industrie 683,4 1764,5 2084,5 2548,7 3041,7 3135,6 3430,9 5,0 ori
Industrie extrac- 574,5 2037,3 2623,8 3098,3 3739,7 3314,0 3389,5 5,8 ori
tivă
Industrie prelu- 677,7 1651,6 1914,5 2314,1 2762,8 2800,8 3079,8 4,5 ori
crătoare
Energie electrică 720,0 2323,6 2872,3 3595,8 4316,4 4520,3 4856,8 6,7 ori
şi termică, gaze şi
apă
Construcţii 539,8 1972,8 2429,1 2996,7 3468,9 3057,3 3248,0 6,0 ori
Comerţ 394,6 1228,1 1555,2 2088,7 2530, 7 2614,1 2792,7 7,0 ori
Hoteluri şi restau- 357,8 1150,5 1384,6 1759,5 2111,9 2153,6 2315,0 6,4 ori
rante
Transporturi şi co- 635,0 2142,9 2549,1 3039,5 3533,1 3653,5 3913,9 6,2 ori
municaţii
Activităţi financi- 2353,1 3450,6 3863,3 4648,3 5446,3 5637,7 6368,2 2,7 ori
are
Tranzacţii imobili- 554,0 1671,4 2051,7 2583,6 3215,6 3417,2 3755,5 6,7 ori
are, închirieri ş.a.
Administraţie pu- 517,7 1363,6 2164,3 2389,0 2804,4 3209,0 3204,8 6,2 ori
blică
Învăţământ 247,7 881,8 1209,3 1351 1670,5 2135,6 2361,0 9,5 ori
Sănătate şi asis- 230,1 1016,7 1333,5 1703,2 2265,5 2718,2 2886,3 12,5 ori
tenţă socială
Alte activităţi 295,8 1010,9 1302,2 1603,0 2013,9 2289,1 2394,2 8,0 ori
Sursa. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2000, p. 111; 2011, p. 106.
Datele cuprinse în Tabelul 2 ilustrează o la energia electrică şi termică au fost majorate

majorare esenţială a salariului nominal atât în de 7,8 ori. După cum vedem, creşterea galo-
ansamblu pe ţară, cât şi pe tipuri de activităţi. pantă a preţurilor conduce la devalorizarea
Astfel, salariul nominal mediu al unui salariat salariului nominal net.
în ansamblu pe economia naţională a crescut După cum am menţionat mai sus, a doua
în anul 2010 faţă de anul 2000 de 7,2 ori, inclu- formă a salariului o constituie salariul real. Sa-
siv în agricultură – de 4,7 ori, în industrie – de lariul real poate fi definit ca fiind cantitatea
5,0 ori, în energia electrică şi termică – de 6,7 de bunuri materiale şi servicii, care poate fi
ori, în construcţii – de 6,0 ori, în comerţ – de procurată la un moment dat cu salariul nomi-
7,0 ori, în transporturi şi comunicaţii – de 6,2 nal. Deci salariul real nu depinde de suma de
ori, în activităţile financiare – de 2,7 ori, în ad- bani pe care salariatul o primeşte drept salariu
ministraţia publică – de 6,2 ori, în învăţământ nominal, ci de cantitatea de alimente, obiecte
– de 9,5 ori, în domeniul sănătăţii şi asistenţei de primă necesitate şi lucruri de confort, de-
sociale – de 12,5 ori, în domeniul altor servicii venite esenţiale prin obişnuinţă şi pe care şi le
– de 8 ori. poate procura cu această sumă de bani. Creş-
Raportat la salariul mediu pe economie, terea preţului alimentelor şi al obiectelor de
salariul angajaţilor din domeniul agrar consti- primă necesitate determină puterea de cum-
tuie doar 55%, pe când al celor din activităţile părare a salariului nominal.
financiare – 214%, energie electrică şi termică Mărimea salariului real depinde de urmă-
– 163%, transporturi şi comunicaţii – 131% ş. torii doi factori: a) mărimea salariului nominal
a. m. d. şi b) nivelul preţurilor la bunurile de consum
Majorarea salariului nominal trebuie com- şi tarifelor pentru serviciile prestate. Deci sa-
parată cu evoluţia preţurilor curente la bunu- lariul real poate fi calculat după următoarea
rile şi serviciile de larg consum. Doar în acest formulă:
context este posibilă aprecierea puterii de
cumpărare a salariului nominal net. În ultimii
zece ani, preţurile curente la carne au crescut
de 9,3 ori, la lapte – de 4,7 ori, la ouă alimenta-
re – de 6,5 ori, la legume – de 7,6 ori, la fructe SR – salariul real;
– de 5,7 ori, la pâine – de 4,7 ori, la cartofi – SNN – salariul nominal;
de 3,3 ori. În acelaşi interval de timp, tarifele IPC – indicele preţurilor de consum.
Indicele preţurilor de consum este un indi- mului populaţiei (excluzând autoconsumul

cator de evaluare, care caracterizează evoluţia de bunuri şi servicii din producţia proprie a
de ansamblu a preţurilor la mărfurile cumpă- gospodăriilor familiale).
rate şi a tarifelor la serviciile utilizate de către Puterea de cumpărare a salariului se reflec-
populaţie pentru satisfacerea nevoilor de trai tă, înainte de toate, în consumul mediu anual
într-o anumită perioadă (denumită perioadă pe locuitor al principalelor produse alimenta-
curentă) faţă de o perioadă fixă (denumită pere. În cele ce urmează prezentăm datele sta-
rioadă de bază). tistice care caracterizează această situaţie în
În calculul acestui indice se iau în conside- Republica Moldova.
rare numai bunurile care fac obiectul consu-
Tabelul 3
Consumul mediu anual pe locuitor al principalelor produse alimentare
1990 2000 2005 2010 2010 faţă de

1990
Carne şi produse din carne 58 24 38 30 -28
echivalent
Lapte şi produse lactate 303 207 177 169 -134
echivalent lapte
Ouă, buc. 203 150 168 162 -41
Peşte 12,0 8,2 9,3 7,4 -4,6
Zahăr 48 20 27 18 -30
Ulei vegetal 14 7 9 8,7 -5,3
Cartofi 69 53 56 59 -10
Legume şi bostănoase 112 83 94 85 -27
Fructe şi pomuşoare 79 32 39 35 -44
Pâine şi produse de 171 134 136 119 -52
panificaţie
Sursa. Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Chişinău, 1991, p. 19-20; 2008, p. 552; 2010,
p. 551-552.
Datele cuprinse în Tabelul 3 atestă o redu- pensează prin creşterea consumului de pâine
cere substanţială a consumului principalelor şi cartofi. În cazul nostru, scade consumul am-
produse alimentare pe locuitor. Astfel, în anul belor bunuri de mare importanţă vitală, ceea
2010 consumul mediu al cărnii a scăzut faţă de ce demonstrează aprofundarea sărăciei în rân-
anul 1990 cu 28 kg sau cu 51,8%, al laptelui – dul populaţiei Republicii Moldova.
cu 134 kg sau cu 55,7%, al ouălor – cu 41 buc., O altă situaţie se înregistrează în ţările veci-
al zahărului – cu 30 kg sau cu 37,5%, al legu- ne şi cele situate nu prea departe de noi. Sta-
melor - cu 31%, al fructelor – de două ori. Re- tistica internaţională demonstrează că consu-
ducerea consumului de zahăr se explică prin mul mediu anual de carne pe locuitor a consti-
faptul că locuitorii din mediul rural folosesc tuit: în Republica Belarusi – 77 kg, Ucraina – 52
mai puţin zahăr pentru fabricarea vinului. kg, România – 66 kg, Federaţia Rusă – 57 kg,
Un fenomen extrem de negativ îl constitu- Finlanda – 72 kg, Germania – 83 kg, Polonia –
ie reducerea consumului de pâine şi al produ- 71 kg, Republica Cehă – 86 kg. O situaţie simi-
selor de panificaţie de la 171 kg în anul 1990 la lară există şi în privinţa consumului mediu de
119 kg în anul 2010 sau cu 30,4%. Atunci când lapte pe locuitor: în Republica Belarusi – 254
are loc reducerea consumului de carne, ouă, kg, Ucraina – 235 kg, Federaţia Rusă – 240 kg,
produse lactate etc., această scădere se com- Germania – 445 kg, Republica Cehă – 337 kg
etc. Este substanţială diferenţa şi la capitolul funcţie de cantitatea şi calitatea bunurilor pro-
consumului de ouă, fructe şi legume. duse, de activităţile şi operaţiunile efectuate.
Modalităţi de salarizare. În viaţa econo- Se utilizează mai multe variante de salari-
mică se aplică mai multe modalităţi de salarizare în acord:
zare, principalele fiind următoarele: - acord individual;
- salarizarea în funcţie de timpul lucrat; - acord colectiv, în cadrul unei echipe;
- salarizarea în acord; - acord comun (general), în cadrul întregii
- salarizarea mixtă. unităţi economice.
Pentru toate modalităţile de salarizare sunt Orice formă de salarizare în acord contribu-
comune următoarele principii: ie la creşterea productivităţii muncii şi permite
a) pentru muncă egală salariu egal; evidenţierea efortului fiecărui salariat. Conco-
b) salarizarea diferenţiată în funcţie de cali- mitent, salarizarea în acord reduce durata tim-
ficarea profesională; pului de dare în primire a bunului sau a obiec-
c) salarizarea diferenţiată în funcţie de cali- tivului prevăzută în contractul de acord.
tatea muncii; Salarizarea în acord se aplică la acele activi-
d) salarizarea diferenţiată în funcţie de con- tăţi, la care se poate norma munca, iar remune-
diţiile de muncă; rarea lucrătorilor se efectuează conform unui
e) stabilirea prin lege a salariului minim anumit tarif. La rândul său, salariul în acord s-a
brut pe ţară; diversificat îmbrăţişând diverse forme. Este fi-
f ) stabilirea mărimii salariului prin negocie- resc acest lucru, deoarece fiecare întreprinde-
rea colectivă sau individuală; re are dreptul să-şi aleagă modalităţile de pla-
g) măsuri de motivaţie în sporirea produc- tă corespunzătoare condiţiilor sale concrete şi
tivităţii individuale a muncii; concepţiei proprii vizând stimularea propriilor
h) principiul confidenţialităţii salariilor. salariaţi. În condiţiile economiei contempora-
Salarizarea în funcţie de timpul lucrat. ne de piaţă se aplică sisteme de salarizare în
Este cea mai veche modalitate de salarizare, care cele două forme de salarizare menţionate
fiind uşor de administrat. Această modalitate se îmbină între ele şi mai mult, acestea se îm-
prevede calcularea şi achitarea salariului în ra- bină cu alte modalităţi de stimulare, cum ar fi
port cu timpul lucrat (oră, zi, lună, an). În astfel participarea la beneficii, stimularea bazată pe
de cazuri, salariul este proporţional cu timpul factori psihosociali ş. a.
lucrat şi este raportat la rezultatele cantitative Salarizarea mixtă constituie o variantă a
şi calitative ale muncii prestate. îmbinării celor două forme de salarizare, pre-
Salarizarea în funcţie de timpul lucrat se supunând realizarea unor condiţii exacte de
practică la locurile de muncă unde activita- muncă într-o unitate de timp. O formă a sala-
tea lucrătorilor nu poate fi normată pentru a riului mixt constituie participarea acţionarilor
se stabili exact timpul normal de executare la repartizarea profitului societăţilor pe acţiuni.
a unei activităţi: funcţionarii publici, medicii, Modalităţile de salarizare, ca regulă, sunt
profesorii, managerii întreprinderilor ş. a. Dar diferite de la o unitate economică la alta şi de
nu numai. În S.U.A., Franţa şi alte ţări industrial la o ţară la alta, fiind stabilite prin contractele
avansate circa 70% din muncitorii din indus- de muncă, cu acordul organizaţiilor sindicale
trie sunt plătiţi în conformitate cu modalitatea corespunzătoare şi constituie o anexă la con-
de salarizare în funcţie de timpul lucrat. Aceas- tractul colectiv de muncă.
ta se datorează implementării tehnologiilor În încheierea prezentului articol vom for-
performante şi telecontrolului. mula următoarele concluzii:
Salarizarea în funcţie de timpul lucrat per- 1. Salariul ca formă de plată pentru muncă
mite efectuarea unui lucru calitativ, conşti- cetăţenilor liberi prestată altor persoane este
incios. Totodată, ea nu stimulează creşterea cunoscut din timpurile cele mai îndepărtate.
productivităţii muncii şi adeseori necesită su- Treptat, s-au modificat categoriile, formele sa-
pravegherea angajaţilor. lariului, precum şi modalităţile de salarizare.
Salarizarea în acord (cu bucata, pe ope- 2. Sursa salariului o constituie munca ne-
raţii) presupune remunerarea lucrătorilor în cesară a salariatului materializată în produsul
necesar. După desfacerea mărfurilor produsul sorul forţei de muncă îl constituie nu valoarea
necesar îmbracă forma de bani pe care anga- de schimb, ci valoarea de consum a forţei de
jatorul îi plăteşte salariatului în calitate de sa- muncă. Anume valoarea de consum a forţei
lariu. Munca necesară constituie doar o parte de muncă are capacitatea de a crea o valoare
din munca efectuată de salariat, cealaltă parte nouă, peste propria sa valoare. Diferenţa dintre
revine supramuncii, se materializează în plus- aceste două mărimi reprezintă plusvaloarea.
produs care este însuşit gratuit de angajator 6. Principalele forme ale salariului sunt:
în formă de plusvaloare. Deci ziua de muncă salariul nominal şi salariul real. În Republica
a salariatului se împarte în muncă plătită şi Moldova, salariul nominal mediu lunar al unui
muncă neplătită. salariat raportat la salariul lucrătorilor din ţă-
3. Salariul nu este ceea ce apare la suprafa- rile europene este unul dintre cele mai mici
ţa societăţii – preţul întregii munci efectuate (circa $280). Ţinând seama de creşterea con-
de salariat în procesul de producţie. În reali- tinuă a preţurilor la bunurile de larg consum,
tate, salariul reprezintă forma transformată a el nu acoperă nici măcar cheltuielile necesare
valorii, respectiv – a preţului forţei de muncă. asigurării minimului de existenţă al salariatului
4. În procesul evidenţierii esenţei salariului şi membrilor familiei sale care încă nu lucrează
trebuie făcută o distincţie între muncă şi for- sau deja nu lucrează.
ţa de muncă. Munca este însuşi procesul de 7. În ultimele decenii, majorarea salariului
creare a bunurilor materiale sau de prestare a nominal, în cele mai multe cazuri, are loc fără
serviciilor. Are loc prin combinarea a, cel puţin, a se lua în considerare acţiunea legii economi-
doi factori de producţie: forţa de muncă şi mij- ce obiective privind creşterea productivităţii
loacele de producţie. Forţa de muncă repre- muncii. Esenţa acestei legi constă în faptul că
zintă capacitatea omului de a munci. ritmurile creşterii productivităţii muncii trebu-
5. În cadrul economiei de piaţă, forţa de ie să depăşească ritmurile majorării salariului.
muncă devine marfă, însă o marfă specifică. Ca Ignorarea cerinţelor legii menţionate conduce
oricare altă marfă, ea are valoare de schimb şi la stagnarea creşterii economice, respectiv – la
valoare de consum. Pe piaţa forţei de muncă, înrăutăţirea nivelului de trai al majorităţii po-
obiectul negocierilor între angajator şi pose- pulaţiei.
NOTE
1
Adam Smith, Avuţia naţiunilor..., Chişinău, Editura „Universitas”, 1992, p. 49.
2
David Ricardo, Opere alese, Chişinău, 1993, p. 101.
3
Karl Marx, Capitalul, vol. 1, p. 543.
4
P. Samuelson, Economie politică, Bucureşti, 2000, p. 869.
5
Calculat după datele Anuarului Statistic al Republicii Moldova , Chişinău, 2010, pp. 80; 255.
BIBLIOGRAFIE
1. Smith Adam. Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Chişinău: Editura „Uni-
versitas,” 1992.
2. Ricardo David. Despre principiile economiei politice şi impunerii. Opere alese, vol. 1-2. Chişinău:
Editura „Universitas,” 1993.
3. Marx Karl. Capitalul, vol. 1, ediţia a IV-a. Bucureşti, 1960.
4. Samuelson Paul. Economie politică. Bucureşti: Editura „Economica,” 2000.
5. Pohoaţă Ion. Doctrine economice universale. Iaşi, 1993.
6. Blanovschi Andrei. Piaţa forţei de muncă şi politicile sociale. Chişinău, 2009.
7. Blanovschi Andrei. Economia naţională. Chişinău, 2012.
8. Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Chişinău, 2008; 2011.
Prezentat: 11 ianuarie 2013.

I.S.O. 26000 responsabilitatea socială în instituţiile

publice– trecerea de la bunele intenţii la bunele acţiuni
Veronica BUTNARU,
magistru, lector superior universitar,
SUMMARY
The ISO 26000 scope clearly states „This International Standard is not a management system
standard. It is not intended or appropriate for certification purposes or regulatory or contractu-
al use. Any offer to certify, or claims to be certified, to ISO 26000 would be a misrepresentation
of the intent and purpose and a misuse of this International Standard. As this International
Standard does not contain requirements, any such certification would not be a demonstration
of conformity with this International Standard.” This statement includes that ISO 26000 cannot
be used as basis for audits, conformity tests and certificates, or for any other kind of compliance
statements. However, the practical value of ISO 26000 might be limited if it merely provided a
common understanding of social responsibility instead of also facilitating management rou-
tines and practices leading to social responsibility. Despite the non-certifiability some scholars
see distinct elements of a management system standard also in ISO 26000. As a guidance do-
cument the ISO 26000 is an offer, voluntary in use, and encourages organizations to discuss
their social responsibility issues and possible actions with relevant stakeholders.
Organizaţia Internaţională de Standardiza- niile în care pe piaţă există cerere. Cercetarea

re (I.S.O.) are un număr de 163 de organisme este făcută de experţi în obiectul extras direct
internaţionale de standardizare din ţări mari din sectoarele industrial, tehnic şi al afacerilor,
şi mici, industrializate, în curs de dezvoltare şi ei identificând necesitatea pentru un stan-
în tranziţie, din toate regiunile lumii. Portofo- dard I.S.O. şi, prin urmare, aplicând conceptul.
liul I.S.O. de peste 18.400 de standarde oferă Acestor experţi li se alătură profesioniştii care
companiilor, guvernului şi societăţii resursele posedă cunoştinţe relevante, cum ar fi repre-
necesare dezvoltării durabile din punct de ve- zentanţii agenţiilor guvernamentale, ai labo-
dere economic, precum şi al mediului şi social. ratoarelor de teste, ai asociaţiilor de consuma-
Standardul I.S.O. contribuie la dezvolta- tori şi ai academiilor, precum şi reprezentanţii
rea lumii în care trăim. Facilitează tranzacţiile organizaţiilor guvernamentale şi nonguver-
economice, reprezintă o sursă de informaţie namentale.
sigură, încurajează progresele din tehnologie Organizaţia Internaţională de Standardiza-
şi este adeptul unui management bun şi al re (I.S.O.) a lansat pe 01 noiembrie 2010 unul
practicilor de evaluare a conformităţii. dintre cele mai aşteptate standarde internaţi-
Standardele I.S.O. oferă soluţii şi beneficii onale ISO 26000 care este un standard inter-
pentru aproape toate sectoarele de activita- naţional ce furnizează linii directoare privind
te, inclusiv agricultura, construcţiile, ingineria responsabilitatea socială (R.S.) Standardul
mecanică, manufactura, distribuţia, trans- este destinat organizaţiilor de toate tipurile,
porturile, aparatura medicală, tehnologiile din sectorul public sau privat, din ţările dez-
de informaţii şi comunicaţii, mediul, energia, voltate, în curs de dezvoltare sau în tranziţie.
managementul calităţii, evaluarea şi serviciile Dintre toate grupurile constituite pentru
conformităţii. elaborarea unui standard ISO, I.S.O./G.T. R.S. a
I.S.O. dezvoltă standarde numai în dome- fost cel mai important, cu cea mai largă bază
în ceea ce priveşte reprezentarea părţilor inte- de organizaţii – indiferent de mărime, activi-

resate. Cu ocazia ultimei sale reuniuni din iulie tate sau locaţie – să funcţioneze într-o mani-
2010, I.S.O./G.T. R.S. cuprindea 450 de experţi eră corespunzătoare responsabilităţii sociale,
participanţi şi 210 observatori din 99 de state furnizând:
membre ale I.S.O., precum şi 42 de organiza- - conceptele, termenele şi definiţiile referi-
ţii de legătură. Au fost prezente şase grupuri toare la responsabilitatea socială;
principale de părţi interesate: industria, gu- - originile, tendinţele şi caracteristicile res-
vernele, organizaţiile din domeniul muncii, ponsabilităţii sociale;
consumatorii, organizaţiile neguvernamenta- - principiile şi practicile în materie de res-
le, serviciile, consultanţa, cercetarea etc., păs- ponsabilitate socială;
trându-se un echilibru între zonele geografice - subiectele centrale ale responsabilităţii
şi între bărbaţi şi femei. sociale;
Totuşi ideea de responsabilitate socială - domeniile de acţiune ale responsabilităţii
(R.S.) este relativ recentă şi abia începe să-şi sociale;
croiască drum. De-a lungul genezei sale, con- - integrarea, concretizarea şi promovarea
ceptul de R.S. a fost dinamic şi a constituit o unui comportament social responsabil în ca-
sursă de polemică. drul organizaţiei prin politicile şi practicile ei,
Mult aşteptatul ISO 26000 – liniile direc- legate de sfera sa de influenţă;
toare privind responsabilitatea socială – va - identificarea factorilor interesaţi şi dialo-
adăuga valoare activităţilor existente privind gul cu aceştia;
responsabilitatea socială (R.S.) şi va extinde în- - comunicarea angajamentelor şi perfor-
ţelegerea şi implementarea R.S. prin faptul că: manţelor în materie de responsabilitate soci-
- prezintă un consens internaţional asupra ală.
a ceea ce înseamnă R.S. şi temele la care tre- Fiecare organizaţie este invitată să devină
buie să se refere organizaţia; mai responsabilă social prin aplicarea acestui
- furnizează linii directoare pentru trans- standard internaţional. Recunoscând faptul
formarea principiilor în acţiuni efective; că organizaţiile sunt la niveluri diferite de în-
- cuprinde cele mai bune practici deja sta- ţelegere şi integrare a responsabilităţii sociale,
bilite şi le diseminează la nivel mondial pentru acest standard internaţional este destinat să
binele comunităţii internaţionale. fie utilizat atât de cei care încep să abordeze
Standardul ISO 26000 îşi propune să ajute responsabilitatea socială cât şi de cei mai ex-
organizaţiile să contribuie la dezvoltarea dura- perimentaţi în aplicarea ei. Debutanţii pot găsi
bilă. El are ca obiectiv încurajarea organizaţii- utilă parcurgerea şi aplicarea acestui standard
lor să facă mai mult decât să respecte legea, internaţional de la început până la sfârşit, ca
recunoscând că aceasta este o datorie funda- un manual de responsabilitate socială, în timp
mentală pentru orice organizaţie şi o parte ce utilizatorul experimentat poate alege să-l
esenţială a responsabilităţii sale sociale. utilizeze pentru îmbunătăţirea practicilor sale
El vizează promovarea unei înţelegeri co- existente şi pentru integrarea în continuare a
mune în domeniul responsabilităţii sociale, responsabilităţii sociale în organizaţia sa.
completarea celorlalte instrumente şi iniţiative ISO 26000 este un puternic instrument de
de responsabilitate socială, nu înlocuirea lor. responsabilitate socială, care îşi propune să
La aplicarea ISO 26000, se recomandă ca orga- ajute instituţiile publice din Republica Moldo-
nizaţia să ţină seama de diferenţele sociale, de va, să treacă de la bunele intenţii la bunele
mediu, juridice, culturale, politice şi de diver- acţiuni. Nu are deci scopuri de certificare ca
sitatea organizaţiilor, precum şi de diferenţele standardele ISO 9001:2008 şi 14001:2004.
condiţiilor economice, în concordanţă cu stan- Comisia Europeană şi-a revizuit recent de-
dardele internaţionale de comportament. finiţia responsabilităţii sociale a instituţiilor,
Standardul este destinat organizaţiilor de alegând o definiţie apropiată de cea a ISO
toate tipurile, din sectorul public sau privat, 26000. Ea a confirmat caracterul multidimen-
din ţările dezvoltate, în curs de dezvoltare sau sional al responsabilităţii sociale, subliniind
în tranziţie. ISO 26000 va ajuta toate tipurile subiectele principale ale ISO 26000. Aceasta a
făcut din ISO 26000 unul din cele trei referen- categorii de factori interesaţi şi între ţări, ISO
ţiale pe care le recomandă instituţiilor euro- 26000 promovează o înţelegere globală re-
pene, pentru a le ajuta să progreseze pe calea levantă asupra semnificaţiei responsabilităţii
implementării responsabilităţii sociale. sociale şi necesităţii instituţiilor de a acţiona
Implementarea sistemului managerial ba- având în vedere aspectele responsabilităţii
zat pe ISO 26000 în cadrul instituţiilor publice sociale.
va adăuga valoare activităţilor existente pri- Liniile directoare cuprinse în ISO 26000
vind responsabilitatea socială (R.S.) şi va ex- sunt inspirate de cele mai bune practici dez-
tinde înţelegerea şi implementarea R.S. prin voltate de iniţiativele de responsabilitate so-
faptul că: cială ale sectorului public. Ele sunt corelate şi
- prezintă un consens internaţional asupra complementare cu declaraţiile şi convenţiile
a ceea ce înseamnă R.S. şi temele la care tre- relevante ale Naţiunilor Unite şi instituţiilor
buie să se refere instituţia; specializate ale acestora, în special I.L.O. (Orga-
- furnizează linii directoare pentru trans- nizaţia Internaţională a Muncii), cu care I.S.O. a
formarea principiilor în acţiuni efective; stabilit un acord, pentru a asigura concordan-
- cuprinde cele mai bune practici deja sta- ţa cu standardele de muncă ale I.L.O. I.S.O. a
bilite şi le diseminează la nivel mondial pentru semnat, de asemenea, un acord cu U.N.G.C.O.
binele comunităţii internaţionale. (Biroul Internaţional pentru Convenţii al I.L.O.)
ISO 26000 va conţine recomandări pentru şi cu O.E.C.D. (Organizaţia pentru Cooperare şi
managementul instituţiei, nu cerinţe şi nu se Dezvoltare Economică) pentru a creşte cola-
va utiliza pentru certificare. borarea în vederea elaborării standardului ISO
Pentru orice instituţie publică, dezvolta- 26000.
rea durabilă înseamnă nu doar furnizarea de Obiectivul final vizat de managementul
servicii care să satisfacă clientul şi realizarea instituţiei publice, prin practicarea responsa-
acestora fără să afecteze mediul, ci şi acţiona- bilităţii sociale, va conduce la maximalizarea
rea într-o manieră guvernată de responsabili- contribuţiei acestora la dezvoltarea durabilă a
tatea socială. sectorului public în Republica Moldova. Acest
Presiunea pentru aplicarea acestor prin- tip de abordare va implica aplicarea unui set
cipii vine din partea clienţilor, consumatori- de principii în activitatea instituţiei:
lor, guvernelor, asociaţiilor şi publicului larg. 1. Principiul responsabilităţii se referă la răs-
În acelaşi timp, liderii vizionari ai instituţiilor punderea pe care managementul instituţiei
recunosc faptul că succesul durabil trebuie publice trebuie s-o manifeste pentru impactul
construit pe practici credibile şi pe prevenirea deciziilor şi activităţilor proprii asupra societă-
unor astfel de activităţi, cum ar fi serviciile me- ţii, economiei. Acest principiu presupune ca
dicale necalitative. managementul instituţiilor publice să fie res-
Pe de-o parte, au fost formulate numeroa- ponsabil faţă de cei ce pot fi afectaţi în urma
se declaraţii la nivel înalt privind principiile re- activităţilor desfăşurate de aceasta.
feritoare la R.S., pe de altă parte, există multe 2. Principiul comportamentului etic presu-
programe şi iniţiative individuale privind R.S.. pune ca managerii instituţiilor publice şi per-
Provocarea este cum să fie puse principiile în sonalul să acţioneze într-o manieră responsa-
practică şi cum să se implementeze R.S. efec- bilă din punct de vedere etic. Comportamen-
tiv şi eficient când chiar sensul „responsabili- tul organizaţional trebuie să se bazeze pe
tăţii sociale” poate varia de la un program la valori, precum onestitatea, echitatea şi integri-
altul. În plus, iniţiativele anterioare s-au focali- tatea. Aceste valori implică o preocupare faţă
zat pe „responsabilitatea socială corporatistă”, de oameni şi un angajament de a administra
în timp ce ISO 26000 furnizează linii directoa- impactul activităţilor şi deciziilor asupra inte-
re nu numai pentru organizaţii comerciale, ci reselor diverselor părţi vizate sau afectate.
şi pentru instituţiile de toate tipurile care acti- 3. Principiul transparenţei presupune ca
vează în sectorul public. managementul instituţiei publice să mani-
Datorită experienţei I.S.O. de a atinge feste transparenţă cu privire la deciziile şi ac-
două niveluri de consens – între principalele tivităţile proprii cu impact asupra societăţii.
Acest tip de informaţii trebuie să fie cât mai tui principiu managementul instituţiei trebu-
clar, obiectiv şi uşor accesibil tuturor celor ce ie să fie conştient de responsabilităţile sociale
au fost, sunt sau pot fi afectaţi de diverse acce revin instituţiei şi să le aplice în mod strate-
ţiuni. gic şi coerent în activitatea curentă.
4. Principiul respectului faţă de părţile inte- 9. Principiul respectului faţă de drepturile
resate presupune manifestarea respectului, omului şi alte norme şi standarde internaţi-
consideraţiei şi integrarea intereselor diverse- onale. Principiul presupune recunoaşterea şi
lor părţi interesate sau vizate de activităţile şi respectarea drepturilor omului şi a altor nor-
deciziile instituţiei. Deşi obiectivele instituţiei me internaţionale, în funcţie de specificul ac-
pot fi limitate la interesele membrilor, alte tivităţii instituţiei.
persoane sau grupuri pot avea, de asemenea, Avantajele pe care le va avea o instituţie
drepturi, cerinţe sau interese specifice ce tre- publică în urma implementării unui sistem de
buie să fie luate în calcul de managementul management bazat pe responsabilitate soci-
instituţiei. ală:
5. Principiul respectului faţă de statul de - angajament demonstrat pentru etica res-
drept presupune ca managementul instituţiei ponsabilă din punct de vedere social;
să considere respectul faţă de statul de drept - reputaţie sporită ca instituţie responsabi-
ca obligatoriu. În contextul responsabilităţii lă sub aspect social;
sociale, acesta presupune ca managementul - încrederea beneficiarilor, clienţilor şi o
instituţiei să respecte legile aplicabile, să se percepţie pozitivă din partea partenerilor de
informeze cu privire la acestea şi să-i informe- dezvoltare;
ze pe cei responsabili la nivel intern pentru - un moral îmbunătăţit al angajaţilor;
implementarea măsurilor adecvate. - un mediu de lucru corect, sigur şi echi-
6. Principiul cooperării şi coerenţei. Mana- tabil;
gementul instituţiei trebuie să-şi dovedeas- - condiţii de lucru îmbunătăţite;
că disponibilitatea pentru cooperare cu alte - transparenţă în activitate prin conformi-
instituţii publice interesate sau afectate de tate verificată independent;
o anumită iniţiativă, asigurând, în acest fel, - diferenţiere faţă de alte instituţii medica-
o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce le.
trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează Pentru mulţi dintre noi, necesitatea res-
a fi luate. ponsabilităţii sociale poate părea logică. Ne
7. Principiul managementului performant. aşteptăm ca organizaţiile să-şi asume acţiuni-
Conform acestui principiu, managementul in- le, să dea dovadă de transparenţă, respectând
stituţiei trebuie să stabilească acţiuni clare şi etica şi apărând valorile.
eficiente pe baza unor standarde de calitate şi Lumea tolerează tot mai puţin atelierele
să aibă capacitatea de a răspunde rapid unor clandestine, salariile de mizerie, pagubele
necesităţi sociale. care afectează mediul şi alte lucruri similare.
8. Principiul predictibilităţii. Conform aces-
BIBLIOGRAFIE
1. Frost Roger. ISO 26000, responsabilité sociétale. – Genève: L’Essentiel, 2010.
2. <http://www.iso.org/iso/iso26000>
3. Abrudan I., Bucur M. Responsabilitatea socială în contextul dezvoltării durabile – aspecte
specifice pentru România. În volumul Conferinţei „Responsabilitatea socială corporativă şi dez-
voltarea durabilă,” 10 aprilie 2009, Bucureşti. – Bucureşti: Comunicare.ro, 2009.

E-mail: 11iarna@mail.ru
I nstruirea funcţionarilor publici:

strategii şi tehnologii noi
Instruirea funcţionarilor
Administrarea publici:
publică: teorie strategii şi tehnologii noi
şi practică 67
Instruirea funcţionarilor publici – o condiţie

importantă pentru implementarea cu succes
a guvernării electronice
Eugenia CEBOTARU,
master, lector superior universitar,
SUMMARY
The Information and Communications Technologies (ICTs) affect every activity and suppose
changes in all domains: in administration (e-government), in business (electronic commerce),
in education (long distance education), in culture (multimedia centers and virtual libraries) and
in the manner of working (long distance working). Information and Communications Tech-
nologies facilitate communication, processing, and transmission of information by electronic
means and this plays a capital role.
Apariţia şi dezvoltarea computerului au taje considerabile: rapiditatea schimbului

reprezentat o adevărată revoluţie în socie- (prin poştă electronică, reţele locale, reţele
tatea umană, având ca principală consecinţă naţionale, Internet), posibilităţile extinse de
tranziţia de la societatea industrială la soci- căutare (în primul rând, reţeaua Internet),
etatea informaţională. Trebuie de menţionat posibilitatea lucrului în comun asupra docu-
că, datorită potenţialului mare de eficienti- mentelor, comoditatea lucrului cu arhivele
zare a muncii, calculatorul a fost introdus pe documentelor.
scară largă în toate domeniile activităţii de Însă pentru a avea posibilitate de a be-
producţie, începând de la munca de birou şi neficia de aceste avantaje, este necesar ca
până la activităţile din halele de producţie. locurile de muncă ale colaboratorilor să fie
Computerele moderne, software-ul, in- dotate cu computere personale. Totodată,
frastructura de legătură permit crearea şi re- este importantă atât existenţa computerului
dactarea rapidă şi uşoară, oferă posibilitatea la locul de muncă, cât şi calitatea lui; desigur,
schimbului de mesaje, transmiterii rapide un computer neperformant, lent nu va fi un
şi comode а datelor. Procesele care ocupau ajutor în lucru, ci, din contra, va scădea do-
săptămâni şi luni în epoca precedentă, în rinţa utilizatorului de a beneficia în lucru de
prezent sunt îndeplinite timp de câteva ore realizările tehnologiilor informaţionale.
şi chiar minute utilizând computerul. Însă, Deci este necesară examinarea dotării lo-
cu regret, un funcţionar public, care nu poa- curilor de muncă ale funcţionarilor publici cu
te utiliza computerul personal, nefamiliari- computere personale. Trebuie să încercăm
zat cu lucrul lui, nu poate profita de aceste să aplicăm abordarea complexă a problemei
avantaje. asigurării organelor administraţiei publice
În lumea modernă, tot mai multă şi mai cu computere personale şi să obţinem o vizi-
multă informaţie devine accesibilă nu nu- une nu numai cu privire la partea cantitativă,
mai în formă tradiţională, „pe hârtie,” dar şi dar şi la caracteristicile lor calitative.
în formă electronică. În comparaţie cu do- Computerul a devenit o componentă
cumentele imprimate pe hârtie, informaţia normală a activităţii noastre zilnice, iar teh-
în format electronic posedă un şir de avan- nologia comunicaţiilor şi posibilităţile oferi-
te de Internet au produs transformări în în- craţia greoaie şi complicată pentru cetăţean

treaga societate, pătrunzând toate aspectele în proceduri administrative transparente şi
vieţii economice, sociale şi culturale. Socie- dinamice. În acest proces, un rol important
tatea Informaţională a secolului nostru adu- îl au programele de guvernare electronică şi
ce în prim-plan comunicarea la nivel global democraţie electronică.
şi accesul rapid la informaţia stocată oriunde Dacă e să ne referim la utilizarea compu-
în lume. Accesul la informaţie prin interme- terului anume de către funcţionarii publici,
diul Internetului şi, mai ales, abilitatea de a putem menţiona că acesta are în prezent un
analiza o mare cantitate de date cu ajutorul rol esenţial în munca de birou, permiţând re-
computerului constituie avantaje fără prece- zolvarea mai eficientă a unor probleme de zi
dent care, dacă sunt puse la dispoziţia unui cu zi, cum ar fi: întocmirea corespondenţei,
număr cât mai mare de indivizi, instituţii, întocmirea formularelor de lucru, întocmirea
agenţi economici sau administraţii, determi- prezentărilor, contabilitatea, calculul costu-
nă sporirea productivităţii, progresul socie- rilor, statistica şi verificarea, administrarea
tăţii şi creşterea calităţii vieţii, în general. clienţilor, adreselor, urmărirea termenelor,
Dacă ar fi să ne referim la utilizarea In- corespondenţa electronică ş. a.
ternetului în administraţia publică, putem După cum reiese şi din această enumera-
menţiona, că acesta oferă, în primul rând, re, computerul îşi găseşte utilitatea în fiecare
un nou mijloc de comunicare, disponibil 24 domeniu al muncii de birou, de la secretariat
de ore din 24. Acest canal este deschis atât şi personal până la relaţiile publice. Dat fiind
diseminării de informaţii din partea autorită- faptul că sistemele informatice moderne
ţilor, cât şi dialogului efectiv şi în timp real oferă toate datele şi informaţiile relevante
cu cetăţenii, contribuind, astfel, la consolida- din cadrul unei instituţii, folosirea lor nu este
rea procesului democratic şi implicarea unui limitată numai la sarcinile de rutină. Există
număr mai mare de cetăţeni în viaţa politică. programe utilizate în realizarea de prezen-
Avantajul disponibilităţii se manifestă nu nu- tări sau în procesul de predare, dar există şi
mai pentru autorităţile publice prin costuri programe utilizate în procesele de decizie,
de utilizare reduse comparativ cu mijloacele de exemplu, în domeniul financiar sau al
clasice, dar şi pentru persoanele interesate planificării proiectelor. În afară de acestea,
care pot accesa informaţia şi efectua tran- în domeniul muncii de birou computerele
zacţii de oriunde, desigur în cazul în care oferă posibilitatea unei colaborări mai uşoa-
au acces la Internet. Ca urmare, se constată re între angajaţi. Datele pot fi vehiculate prin
peste tot în lume o creştere a interesului faţă reţeaua de computere în câteva secunde,
de noile tehnologii (în particular, aplicaţiile chiar şi atunci când funcţionarii publici sunt
electronice prin intermediul Internetului) şi la distanţă mare unii de alţii.
a modului în care acestea pot fi folosite de Dacă ne vom referi la procurarea infor-
autorităţile statului ca mijloace eficiente maţiilor pe Internet, putem menţiona că
pentru a îmbunătăţi serviciile oferite cetăţe- scopul iniţial al Internetului a fost, alături de
nilor şi relaţia cu aceştia. Atât persoanele fizi- cel militar, şi cel de natură ştiinţifică. Astăzi,
ce, cât şi cele juridice au nevoie, de-a lungul în schimb, dacă navigăm pe Internet, fiecare
vieţii lor, de serviciile administraţiei publice. funcţionar public poate afla, practic, tot ceea
Adoptarea pe o scară cât mai largă a noilor ce îl interesează, de la rezultatele cercetători-
tehnologii poate contribui în mod esenţial lor în diferite domenii până la reţete culinare,
la îmbunătăţirea efectivă a activităţii funcţi- ultimele ştiri sau buletinele meteorologice.
onarilor publici. Începând cu eliminarea hâr- De asemenea, pe Internet sunt disponibile
tiei şi continuând cu reducerea timpului de informaţii şi date de contact despre nume-
acces la resursele publice, aplicaţiile de e-gu- roase organe ale administraţiei publice atât
vernare câştigă încrederea cetăţenilor şi efi- la nivel central, cât şi la nivel local etc.
cientizează serviciile publice. Totodată, pot În domeniul conectării la Internet şi ela-
schimba imaginea, deseori negativă, a Gu- borării paginilor web, fiecare instituţie pu-
vernului faţă de cetăţeni, transformând biro- blică s-a descurcat pe cont propriu. Trebuie
şi practică 69
remarcat un program realizat anterior în tate cu cele mai bune practici internaţiona-
Republica Moldova prin care un număr de le, în parteneriat cu Banca Mondială, Agen-
instituţii ale administraţiei publice locale ţia S.U.A. pentru Dezvoltare Internaţională
s-au conectat la Internet, serverele găzdu- (U.S.A.I.D.), Programul Naţiunilor Unite pen-
ind şi paginile web ale acestora. Din păcate, tru Dezvoltare (P.N.U.D.), sectorul privat, so-
aceste pagini au fost realizate în mare vite- cietatea civilă şi funcţionarii publici din Re-
ză, cuprinzând informaţii puţin relevante, şi publica Moldova.2
nu au mai fost actualizate de atunci. Pagi- Dacă e să ne referim la reforma digitală ca
nile administraţiei publice moldoveneşti se parte a reformei administraţiei publice, aşa-
caracterizează, în general, printr-o sărăcie a zisa „reformă la ghişeu,” putem menţiona, că
informaţiilor oferite cetăţeanului, prin lipsa Sistemul Electronic Naţional – www.e-guver-
anunţării unor posibilităţi de contactare a nare.md, instituit prin Legea nr. 161/2003,
funcţionarilor din diferitele servicii, nu este reprezintă unicul punct de acces la servicii
înlocuit sistemul de petiţii, cereri, formulare şi informaţii publice ale instituţiilor adminis-
prin folosirea serviciilor electronice, nu exis- traţiei centrale, de interes pentru persoane
tă legături către instituţii similare. Oricum, fizice sau juridice.
s-au făcut câţiva paşi înainte. Introducerea Sistemul Electronic Naţional – premiul
pe scară largă a tehnologiilor informaţiei se pentru „cel mai bun conţinut digital” la sec-
poate constitui într-un important factor de ţiunea e-government, în cadrul Summit-ului
schimbare al mentalităţilor administraţiei Mondial pentru Societatea Informaţională,
publice, de apropiere a acesteia de cetăţean, fiind selectat împreună cu alte 40 de proiec-
de necesităţile societăţii noastre. te din întreaga lume, din peste 800 dintre
Potrivit Hotărârii Guvernului Republicii cele mai bune aplicaţii înscrise iniţial în con-
Moldova privind paginile oficiale ale autorită- curs. Totuşi să vedem care sunt beneficiile:
ţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, - disponibilitatea serviciilor publice 24 de
sunt recomandate autorităţilor administraţi- ore din 24, 7 zile pe săptămână;
ei publice locale atât de nivelul întâi, cât şi de - asigurarea transparenţei actului admi-
nivelul al doilea crearea sau aducerea în co- nistrativ;
respundere cu prevederile acestei Hotărâri a - reducerea birocraţiei şi corupţiei;
paginilor oficiale în reţeaua Internet.1 - relaxarea relaţiei dintre instituţiile statu-
Trebuie de menţionat, că a fost abrogată lui şi cetăţean;
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. - oferă cetăţeanului posibilitatea de a ob-
668 din 19 iunie 2006 privind paginile ofici- ţine informaţii publice fără ca acesta să mai
ale ale autorităţilor administraţiei publice în fie obligat să cunoască complexitatea struc-
reţeaua Internet. turii administraţiei publice;
În august 2010, Guvernul Republicii Mol- - realizarea într-un mod unitar şi standar-
dova a înfiinţat Centrul de Guvernare Elec- dizat a transmiterii informaţiilor între diferite
tronică, care este o instituţie publică, pentru agenţii guvernamentale, fără a implica chel-
ca cetăţenii ţării noastre să beneficieze de in- tuieli majore în adaptarea lor la acest sistem.
formaţii şi servicii publice în regim nonstop, În mai 2002, Consiliul Municipal din She-
iar autorităţile să asigure transparenţa actu- ffield (Marea Britanie) a desfăşurat un pro-
lui de guvernare, prin utilizarea şi promova- iect inovativ de vot electronic pentru a ex-
rea tehnologiilor informaţionale în sectorul tinde participarea cetăţenilor la vot şi pentru
public. Acest centru este responsabil de ela- a impulsiona iniţiativele de e-democraţie,
borarea şi aplicarea agendei de e-transfor- cum ar fi consultările on-line şi introducerea
mare, ce include, printre altele, dezvoltarea de smartcard-uri pentru accesarea diverse-
platformei naţionale de guvernare electro- lor servicii publice. Pentru a asigura un ni-
nică şi a sistemului electronic naţional, cre- vel maxim al incluziunii sociale, electoratul
area serviciilor digitale şi sporirea accesului a putut alege dintr-o arie foarte diversă de
populaţiei la servicii publice digitale. tehnologii pentru a vota:
Totodată, Centrul activează în conformi- - Internetul, telefonul şi sms-urile au per-
mis persoanelor ocupate sau greu deplasa- inteligent imaginea care să-i reprezinte; să
bile să-şi exprime votul de acasă sau din altă organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi
locaţie; beneficiarii unor reglementări pentru clarifi-
- datorită sistemului informatizat de ges- cările corespunzătoare. Colectivităţile urba-
tionare a listelor, cetăţenii au putut vota în ne europene se găsesc într-un amplu proces
orice secţie sau prin poştă; de competiţie în cadrul căruia trebuie să facă
- au fost amplasate chioşcuri publice spe- faţă exigenţei crescânde impuse de cetăţeni
ciale în locaţii convenabile pentru a ajuta să faţă de calitatea serviciilor şi prestaţiilor ofe-
voteze într-o formă accesibilă persoanele rite de administraţiile publice locale, precum
vârstnice şi cele mai puţin familiarizate cu şi de prestaţiile aleşilor locali. Cetăţeanul
noile tehnologii.3 contribuabil trebuie tratat cu toată condes-
Dacă ar fi să ne referim la elementele pri- cendenţa necesară pentru că el, plătitor de
vind informatizarea administraţiei publice, impozite, susţine administraţia publică. Prin-
putem menţiona, că tranziţia la economia de cipalul rol al autorităţilor locale este acela de
piaţă a indus şi induce o serie de perturbaţii a asigura în mod regulat şi continuu servicii
în mecanismele de funcţionare a tuturor do- corespunzătoare comunităţii.
meniilor de activitate. Administraţia publică Desigur, putem menţiona, că instruirea
definită, de regulă, ca domeniu de activita- funcţionarilor publici este o condiţie foarte
te ce îşi propune organizarea şi punerea în importantă pentru implementarea cu succes
practică a legilor şi a altor acte normative, la a guvernării electronice. O condiţie impor-
nivel central şi local, a resimţit şi resimte şi tantă pentru utilizarea eficientă a sistemelor
mai mult aceste schimbări în perioada tran- informaţionale automatizate în procesul de
ziţiei la economia de piaţă. Schimbările au luare a deciziilor şi de prestare a serviciilor
la bază modificări legislative importante, re- publice în format electronic constituie in-
nunţarea la structuri ale administraţiei publi- struirea funcţionarilor publici în domeniul
ce şi crearea altora, adaptarea la noile meca- Tehnologiilor Informaţional şi de Comunica-
nisme economico-financiare şi altele. Esen- ţii (T.I.C.)
ţial este, ca în fiecare domeniu de activitate Importanţa pregătirii funcţionarilor pu-
să se înţeleagă sensul revoluţiei manageriale blici pentru utilizarea computerului creşte
care trebuie să aibă loc şi în administraţia pu- continuu pe măsură ce sporeşte intensitatea
blică pentru a putea asimila schimbările şi a utilizării tehnicii de calcul. Tot mai multe pro-
evita consecinţele nefavorabile ale unor per- cese de lucru ale funcţionarilor publici atât
turbări. Deciziile din administraţia publică la nivel local cât şi la nivel central se îndepli-
au consecinţe asupra unui mare grup de ce- nesc cu ajutorul computerului. Anume din
tăţeni, rezultând ideea consultării punctelor acest motiv creşte eficienţa lucrului funcţio-
de vedere ale populaţiei sau ale reprezen- narilor publici, dar, totodată, din acest motiv
tanţilor acesteia. Managementul în admi- creşte dependenţa administraţiei publice de
nistraţia publică este puternic influenţat de computere şi aptitudinea funcţionarilor pu-
presiunea solicitărilor permanente care vin blici de a le utiliza eficient.
din partea cetăţenilor, a partenerilor sociali. Trebuie de menţionat, că la nivel euro-
De aceea este necesară înţelegerea de fond pean, există Permisul european de conduce-
a aserţiunii după care administraţia publică re a computerului (E.C.D.L. – European Com-
(locală) se află în slujba cetăţenilor. Pentru a puter Driving Licence). Acest permis repre-
putea gestiona această presiune, managerii zintă principalul standard profesional utilizat
au datoria să procedeze în următoarea ma- la nivel internaţional în vederea dobândirii
nieră: să aibă la bază programe din diferite competenţelor de bază în utilizarea calcula-
domenii ale administraţiei publice; să pună torului pentru utilizarea în ţările membre ale
la dispoziţia cetăţenilor informaţiile de clari- U.E. După modelul altor ţări europene mem-
ficare a unor probleme; să organizeze bine, bre ale U.E. şi în Republica Moldova strategia
profesionist, compartimentele de relaţii pu- de informatizare a administraţiei publice,
blice şi relaţii cu publicul; să construiască prevede ca instruirea şi perfecţionarea func-
şi practică 71
ţionarilor publici să urmeze modelul E.C.D.L. care le vor ajuta să transpună în practică me-
Acest permis european E.C.D.L. a fost todele guvernării electronice şi să utilizeze
propus tuturor statelor membre ale U.E. ca pe scară largă T.I.C.
certificat standard pentru calificarea de bază Principala instituţie abilitată cu instruirea
în utilizarea calculatorului, program în baza şi certificarea funcţionarilor publici în do-
căruia au fost instruite şi certificate peste 4,5 meniul T.I.C. este Academia de Administrare
milioane persoane în întreaga lume şi deja Publică de pe lângă Preşedintele Republicii
un număr impunător în ţara noastră, dintre Moldova care, în colaborare cu Ministerul
care şi mulţi funcţionari publici. Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, a
Permisul E.C.D.L. este pentru domeniul elaborat 8 module de instruire a funcţiona-
Tehnologiilor Informaţionale (T.I.) similar cu rilor publici în domeniul tehnologiilor infor-
certificări de gen Toefl sau Cambridge, care maţionale:
atestă cunoştinţele de limbi străine, care Modulul 1. Conceptele de baza ale tehno-
există deja de mulţi ani şi la noi în ţară. logiei informaţiei.
Trebuie de menţionat că, la nivel naţio- Modulul 2. Sisteme de operare.
nal, cu suportul P.N.U.D. Moldova, au fost ela- Modulul 3. Procesare de text.
borate Normele metodologice şi Programul de Modulul 4. Calcul tabelar.
instruire şi certificare a funcţionarilor publici Modulul 5. Baze de date.
în domeniul T.I.C. şi a guvernării electronice; Modulul 6. Prezentări.
Cerinţe faţă de Centrele de instruire şi Centrul Modulul 7. Internet şi poştă electronică.
de certificare din cadrul Academiei de Admi- Modulul 8. Societatea informaţională şi
nistrare Publică; numit Certificatul Naţional guvernarea electronică.
de Operare pe Calculator (C.N.O.C.), care se Modulele enumerate au două niveluri
eliberează funcţionarilor publici la finisarea de complexitate: nivelul de bază şi nivelul
cursului de instruire. Documentele enume- avansat. Fiecărui modul i se atribuie 5 credi-
rate au fost aprobate prin ordinul Ministeru- te pentru nivelul de bază sau 10 credite de
lui Educaţiei.4 studii pentru nivelul avansat.
Este prevăzut că, în conformitate cu co- Funcţionarul public alege, în mod indivi-
manda de stat de instruire şi certificare a dual, modulele pentru care doreşte să treacă
funcţionarilor publici, organele administra- evaluarea şi să obţină certificatul respectiv,
ţiei publice centrale şi locale deleagă funcţi- însă modulele 1, 2, 7 şi 8 sunt obligatorii.
onarii publici la cursurile de instruire şi exa- Pentru a obţine certificatul, ce atestă cu-
menele de certificare. În afară de aceasta, se noaşterea T.I.C. şi a bazelor guvernării elec-
stipulează că funcţionarii publici pot solicita tronice, funcţionarii publici cu gradele de
certificarea cunoştinţelor în domeniul T.I.C. şi calificare de rangul III trebuie să acumuleze,
guvernării electronice şi fără ca să urmeze în cel puţin, 25 de credite de studii, iar cei cu
mod obligatoriu cursurile de instruire. gradele de calificare de rangul II − 20 de cre-
Funcţionarii publici, care în urma evaluă- dite de studii. Funcţionarii publici cu grade-
rii vor acumula numărul stabilit de credite de le de calificare de rangul I vor studia în mod
studii, vor primi Certificatul Naţional de Ope- obligatoriu doar modulul 8, nivelul avansat.
rare pe Calculator - documentul ce atestă Programele de instruire şi certificare, cu
nivelul de cunoaştere a T.I.C. şi a bazelor gu- excepţia modulului 8, sunt orientate spre
vernării electronice. Programele de instruire aspectele aplicative ale T.I.C., obiectivul ge-
sunt corelate cu rangul funcţiilor publice din neral fiind formarea abilităţilor practice de
Republica Moldova: lucru cu calculatorul şi aplicaţiile respective.
- funcţionarii ce ocupă funcţii publice de În cazul modulului 8, numit Societatea
rangul I vor studia problemele ce ţin de ela- informaţională şi guvernarea electronică, o
borarea şi implementarea politicilor destina- atenţie deosebită se acordă studierii cadru-
te edificării societăţii informaţionale; lui legislativ şi normativ referitor la edificarea
- funcţionarii cu gradele de calificare de societăţii informaţionale, garantarea drep-
rangul II şi III vor urma programe de instruire, turilor şi libertăţilor omului într-o societate
bazată pe democraţia electronică. Funcţio- servicii publice în conformitate cu legislaţia

narii publici trebuie să cunoască atât politi- privind protecţia datelor cu caracter perso-
ca generală a statului în domeniul edificării nal şi liberul acces la informaţiile de interes
societăţii informaţionale, cât şi responsabili- public;
tăţile ce le revin în implementarea guvernării - eliminarea contactului direct între func-
electronice în funcţie de specificul funcţiilor ţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul
publice pe care le ocupă. economic;
În prezent, în baza modulelor menţiona- - furnizarea de informaţii şi servicii publi-
te, Academia de Administrare Publică orga- ce de calitate prin intermediul mijloacelor
nizează cursuri de instruire a funcţionarilor electronice;
publici din administraţia publică centrală şi - întărirea capacităţii administrative a
locală – Utilizarea tehnologiilor informaţiona- instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi
le. obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o
În ultimul timp, tot mai des se vorbeşte manieră transparentă, de informaţii şi servi-
de învăţământul la distanţă. Învăţarea fără cii publice;
frecventarea unei instituţii de învăţământ - promovarea colaborării dintre instituţii-
este azi o realitate comună. Tot mai mult, in- le publice pentru furnizarea de servicii publi-
stituţiile de învăţământ oferă cursuri la dis- ce prin mijloace electronice;
tanţă prin Internet – studentul îndeplineşte - redefinirea relaţiei între cetăţean şi ad-
cea mai mare parte din muncă (instruire) la ministraţia publică, respectiv între mediul
el acasă şi este în legătură cu profesorul şi de afaceri şi administraţia publică, în sensul
colegii săi numai prin intermediul compute- facilitării accesului acestora la serviciile şi in-
rului. Astfel de cursuri sunt oferite în prezent formaţiile publice, prin intermediul tehnolo-
de către diverse instituţii atât din ţară, cât şi giei informaţiei;
de peste hotare, acoperind cele mai diverse - promovarea utilizării Internetului şi a
domenii (utilizarea computerului, limbi stră- tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor
ine etc.). La fel se pot elabora diferite cursuri publice.
din diverse domenii, pentru funcţionarii pu- Putem menţiona că, în contextul legii,
blici, fără a părăsi locul de muncă. serviciile publice de bază în domeniul ad-
Este îmbucurător faptul că şi la noi în ţară ministraţiei publice ce vor fi furnizate prin
a fost lansat cu suportul P.N.U.D. Moldova intermediul mijloacelor electronice, vor fi
proiectul de elaborare a lecţiilor electronice următoarele:
de instruire la distanţă a funcţionarilor pu- - declararea, notificarea şi efectuarea de
blici în domeniul T.I.C. Proiectul se află în sta- plăţi prin intermediul mijloacelor electroni-
diul final de realizare. Lecţiile electronice vor ce privind taxele şi impozitele datorate de
permite studierea materialului şi evaluarea către persoane fizice şi juridice la bugetul de
cunoştinţelor în regim interactiv, prin inter- stat şi la bugetele locale;
mediul reţelei Internet. - servicii de căutare a unui loc de mun-
Dacă e să ne referim la obiectivele infor- că prin intermediul agenţiilor de ocupare a
matizării în administraţia publică, putem forţei de muncă, precum: evidenţa locurilor
menţiona că în acest cadru este uşor să ac- de muncă, evidenţa şomerilor, completarea
ceptăm că obiectivele informatizării în admi- cererilor pentru găsirea unui loc de muncă,
nistraţia publică sunt: notificarea cu privire la locurile de muncă
- reducerea cheltuielilor publice, comba- disponibile;
terea corupţiei şi a birocraţiei la nivelul insti- - servicii privind obţinerea de autorizaţii
tuţiilor publice atât la nivel central, cât şi la sau certificate, precum: completarea cereri-
nivel local; lor pentru obţinerea certificatelor de urba-
- creşterea gradului de transparenţă a nism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie
modului de utilizare şi administrare a fondu- sau de desfiinţare, completarea şi transmi-
rilor publice; terea electronică a documentelor necesare
- îmbunătăţirea accesului la informaţii şi eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efec-
şi practică 73
tuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor le prin intermediul mijloacelor electronice

electronice de plată, programarea în vederea de plată;
eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor; - serviciile privind accesul la biblioteci
- servicii privind obţinerea de licenţe de publice, cum ar fi: consultarea cataloagelor,
funcţionare, precum: completarea cererilor întocmirea catalogului naţional virtual, con-
pentru obţinerea de licenţe, completarea sultarea de cărţi sau publicaţii în format elec-
şi transmiterea electronică a documentelor tronic; înscrierea în diferite forme de învăţă-
necesare eliberării licenţelor, efectuarea de mânt, în special învăţământul liceal şi superi-
plăţi prin intermediul mijloacelor electroni- or: completarea şi transmiterea electronică a
ce de plată, programarea în vederea eliberă- cererilor de înscriere şi a documentelor.
rii licenţelor ş. a. În fine, legea prevede că de aceeaşi mani-
De asemenea, pot fi informatizate în ace- eră se va proceda şi cu privire la:
laşi mod: - serviciile privind colectarea de date sta-
- serviciile privind achiziţiile publice efec- tistice de către Biroul Naţional de Statistică,
tuate prin mijloace electronice, inclusiv efec- în special: notificări cu privire la demararea
tuarea de plăţi prin mijloace electronice de anchetelor statistice, completări de chestio-
plată; nare în format electronic, verificarea corela-
- serviciile privind înregistrarea unui co- ţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori,
merciant sau efectuarea de menţiuni în re- agregarea, procesarea şi publicarea datelor;
gistrul comerţului, cum ar fi: transmiterea - serviciile privind înregistrarea unei aso-
cererii de înregistrare în registrul comerţului, ciaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezer-
transmiterea electronică a statutului, a con- vare a denumirii, consultarea Registrului na-
tractului de societate sau a altor documente, ţional al persoanelor juridice fără scop patri-
rezervarea denumirii, programarea în vede- monial, efectuarea de plăţi prin intermediul
rea eliberării autorizaţiilor legale; mijloacelor electronice de plată;
- serviciile în legătură cu evidenţa infor- - serviciile privind declaraţiile vamale,
matizată a persoanei, precum: completarea precum: întocmirea şi transmiterea declara-
cererilor de eliberare a paşapoartelor, căr- ţiilor vamale, efectuarea de plăţi pentru ta-
ţilor de identitate şi a permiselor de con- xele şi comisioanele în vamă prin mijloace
ducere, notificarea schimbării domiciliului electronice de plată;
sau reşedinţei, transmiterea electronică a - serviciile privind consultarea şi elibera-
documentelor, efectuarea de plăţi prin in- rea propriului cazier fiscal;
termediul mijloacelor electronice de plată, - serviciile de consultare a Monitorului
programarea în vederea eliberării unor astfel Oficial al Republicii Moldova.
de documente, declararea furtului sau pier- Recent, prin Hotărârea Guvernului Re-
derii unor astfel de documente, urmărirea publicii Moldova nr. 975 din 22 decembrie
soluţionării reclamaţiilor, publicarea listelor 2012 a fost aprobat Planul de acţiuni privind
de documente pierdute; implementarea iniţiativei „Guvern fără hârtie”
- serviciile în legătură cu înregistrarea pe anul 2013, în care una dintre acţiunile pre-
vehiculelor auto, de exemplu: notificarea cu văzute este implementarea activităţilor de
privire la achiziţionarea unui nou vehicul, instruire, informare şi promovare a iniţiati-
rezervarea opţională a numărului de înma- vei „Guvern fără hârtie” la nivel de autorităţi
triculare, completarea formularelor necesare publice centrale. O altă acţiune este trecerea
în vederea înmatriculării, programarea în ve- publicaţiilor autorităţilor publice centrale la
derea înmatriculării şi prezentării documen- format electronic şi publicarea lor pe pagi-
telor doveditoare; nile web respective. Totodată, din acţiunile
- servicii de sănătate publică, precum: in- elucidate mai face parte şi implementarea
formaţii interactive cu privire la disponibili- Monitorului Oficial al Republicii Moldova on-
tatea serviciilor din unităţi medicale, efectu- line.5
area de programări pentru servicii medicale, Astfel, putem menţiona, că în ţara noas-
efectuarea de plăţi pentru serviciile medica- tră a fost asigurată baza juridico-normativă
şi didactică pentru instruirea funcţionarilor prezent la nivel local. Desigur, ar trebui de

publici în domeniul T.I.C. întreprins în mod urgent măsuri semnificati-
Studierea nivelului de pregătire pentru ve nu doar la nivel central, ci şi la nivel local;
utilizarea computerului în cadrul Academi- de elaborat proiecte speciale de studiere a
ei de Administrare Publică a demonstrat că computerului prin învăţământ la distanţă;
pentru funcţionarii publici, în timpul de faţă, de elaborat paginile web pentru organele
un nivel înalt nu este foarte elevat, şi este administraţiei publice locale şi centrale în
necesar de a lua măsuri în vederea spori- mod organizat, ţinându-se cont de cerinţele
rii acestuia. Nu s-a reuşit determinarea mai concrete.
mult sau mai puţin precisă a nivelului pre- Concluzia principală a studierii infrastruc-
gătirii funcţionarilor publici la diferit nivel în turii T.I.C. a funcţionarilor publici de orice ni-
domeniul T.I.C. din motivul participării unui vel este faptul că în forma existentă, struc-
număr destul de mic al funcţionarilor publici turile din administraţia publică centrală, dar
în procesul de testare. mai ales la nivel local, încă nu sunt pregătite
Cu regret, toate aceste acţiuni descrise pentru a trece la metode noi, moderne şi
sunt preconizate mai mult la nivel central, eficiente de lucru, aplicând la nivelul cel mai
însă unele nici nu sunt preconizate până în înalt tehnologiile informaţionale aplicate.
NOTE
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 188 din 03 aprilie 2012 privind paginile ofi-
1
ciale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 70-71 din 06.04.2012, art. nr. 227.
2
<http://www.egov.md> – site-ul Centrului de Guvernare Electronică.
3
Coşuleanu I. Ce este Guvernarea Electronică? – P.N.U.D., Chişinău, 2006, p. 18.
4
Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 228 din 12.09.2006.
5
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 975 din 22 decembrie 2012 cu privire la Pla-
nul de acţiuni privind implementarea iniţiativei „Guvern fără hârtie” pe anul 2013 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 270-272 din 25.12.2012, art. nr. 1050.
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 188 din 03 aprilie 2012 privind paginile ofi-
ciale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 70-71 din 06.04.2012, art. nr. 227.
2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 975 din 22 decembrie 2012 cu privire la Pla-
nul de acţiuni privind implementarea iniţiativei „Guvern fără hârtie” pe anul 2013 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 270-272 din 25.12.2012, art. nr. 1050.
3. Coşuleanu I. Ce este Guvernarea Electronică? – P.N.U.D., Chişinău, 2006, p. 18.
4. Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 228 din 12.09.2006.
5. <http://www.egov.md> – site-ul Centrului de Guvernare Electronică.

E-mail: cebotaru@list.ru
Relaţii internaţionale
Administrarea şiteorie
publică: integrare europeană
şi practică 75
R elaţii internaţionale
şi integrare europeană
Partide şi organizaţii politice conservatoare

în Basarabia la începutul sec. al XX-lea:
„sutele negre” şi Uniunea „Arhanghelul Mihail”
Silvia DULSCHI,
doctor în istorie, lector superior universitar,

RÉSUMÉ
Mouvement de droite est un processus complexe et peu étudié de l’histoire. C’était un seg-
ment essentiel de l’échiquier politique en Russie jusqu’à la Révolution, entre le monarchisme,
coexistant avec le mouvement d’opposition libérale ou la gauche, depuis 20 ans.
Comme tout mouvement politique, mouvement à droite, porte un caractère de masse, avec
des objectifs politiques, mais sans avoir une structure bien définie organisationnelle et les or-
ganes debout.
Ideologia „sutelor negre.” Pe extrema special, a „sutelor negre,” care-şi trasează

dreaptă a spectrului politic al Rusiei, la în- drept obiectiv principal apărarea „patriei
ceputul sec. al XX-lea, se amplasaseră par- şi tronului.” În aprilie 1905, la Moscova, iau
tidele fidele regimului existent şi apărători naştere cоncomitent Uniunea oamenilor ruşi
zeloşi ai valorilor tradiţionale, edificându-şi şi Partidul Mоnarhist, declarând prin inter-
concepţiile pe ideologia conservatoare. Zeci mediul programelor lor obiectivul principal
de uniuni şi organizaţii pretindeau a se iden- al reformelor precоnizate „cоnsolidarea pu-
tifica cu sintagma de „sute negre,” cele mai terii nelimitate a mоnarhului“ în cоndiţiile
relevante şi reprezentative fiind Adunarea dominării naţiunii velicoruse. Aceasta făcea
Rusă, Partidul Monarhist, Uniunea Poporului să fie negată însăşi posibilitatea creării unei
Rus şi Uniunea Arhanghelului Mihail. Debutul instituţii eligibile, reprezentative în Rusia.
partidelor naţionaliste de extremă dreapta Pe măsura ascensiunii influenţei partidelor
sau al organizaţiilor „sutelor negre” datează socialiste, naţionaliste şi liberal-burgheze în
cu începutul sec. al XX-lea. În 1901, la Pe- societate, starea de lucruri căpătă un carac-
tersburg, a fost creată prima organizaţie a ter ameninţător pentru organizaţiile „sutelor
nobilimii – «Русское Собрание» (Adunarea negre,” de aceea, începând cu mijlocul anu-
Rusă), care se lansează ca o societate ştiin- lui 1905, membrii „sutelor negre” pătrund tot
ţifică şi culturală. [1, p. 188] Lozinca ideo- mai insistent în mediul muncitoresc şi ţără-
logică a ei devine: „Creştinism, autocraţie, nesc, extinzându-şi baza socială. Preferând
popor.” În anul 1905, din moment ce lupta a se identifica drept curent politic, „sutele
depăşeşte limitele discuţiilor ştiinţifice şi negre” promovau propria lor ideologie. Cu
literare, Adunarea Rusă se dedă probleme- rădăcini adânci în sec. al XIX-lea, ideologia
lor politice. [2, p. 130] Ea lansează apelul de lor avea puncte de tangenţă cu doctrina mo-
organizare a partidelor politice, care urmau narhistă oficială, cu platforma naţionaliştilor,
să unească în rândurile lor „adevăraţii ruşi,” în unele cazuri – cu programul octombrişti-
capabili să apere idealurile proclamate. Re- lor. Ideologia lor n-a fost omogenă, cum n-a
voluţia din 1905 a condus la activizarea or- fost omogen nici tot curentul de dreapta.
ganizaţiilor de orientare promоnarhistă, în Între uniuni şi organizaţii existau divergen-
şi practică 77
ţe pe diferite probleme. O particularitate a ală în acest sens a adus Vladimir Purişkevici.

ideologiei “sutelor negre” era transformarea Aceste forumuri monarhiste nu aveau o ca-
sa într-o ideologie a unei mişcări politice de reva jurisdicţie asupra organizaţiilor „sutelor
masă. Postulatele sale erau prezentate într- negre,” hotărârile lor nu purtau un caracter
o formă simplistă şi vulgară. „Sutele negre” obligatoriu. Nu erau stabilite norme ale re-
nu recunoşteau existenţa în Rusia a compo- prezentanţei la congrese. Ele îşi desfăşurau
nentelor societăţii industriale şi a economiei lucrările în formă de spectacole teatralizate.
de piaţă. Programele organizaţiilor „sutelor În sală erau introduse steaguri şi prapure, şe-
negre” erau pătrunse de dorinţa de a păstra dinţele erau întrerupte de rugăciuni şi cân-
Rusia ca o oază a societăţii patriarhale. Refe- tări religioase. Delegaţii expediau telegrame
rindu-se la oportunităţile politicii economi- pătrunse de devotament profund în diferite
ce, „sutele negre” promovau lozinca că statul instanţe ale statului. Ca regulă, proiectele de
rus trebuie să se conducă de ideea că „Rusia rezoluţie erau elaborate după culise. Delega-
este o ţară pur agrară,” subliniind posibilita- ţilor le rămânea doar să aplaude şi să strige
tea şi capacitatea ei de a se menţine în rân- „Ura!”
dul marilor puteri, asigurându-şi securitatea Rezoluţia primului congres monarhist
militară. „Sutele negre” duceau o luptă acer- denotă îngrijorarea “sutelor negre”, generată
bă împotriva monopolurilor, contrapunând de dispersarea forţelor. De aceea, la congres
marii industrii atelierele meşteşugăreşti, în- s-a decis asupra chestiunii privind oportu-
treprinderile individuale mici. Orice iniţiativă nitatea fuziunii organizaţiilor în baza crite-
antreprenorială urma să fie ţinută sub con- riului teritorial. Programul de unificare s-a
trolul statului, în special, în sectorul agrar. realizat doar la congresul al III-lea, în octom-
Nu au trecut „sutele negre” cu vederea brie 1906. După mai multe tentative de uni-
nici problema agrară. Liderii partidelor mo- ficare a organizaţiilor monarhiste, Uniunea
narhiste respingeau confiscarea pământu- Poporului Rus obţine stindardul de lider al
rilor de la moşieri, argumentând că aceasta extremei drepte. Unul dintre factorii, care a
nu va da nimic ţăranilor, deoarece va condu- contribuit la plasarea Uniunii Poporului Rus
ce la degradarea agriculturii, va compromite pe rol de lider al „sutelor negre,” a fost fac-
exportul şi-i va lipsi de surse de existenţă pe torul geografic. „Sutele negre” desfăşurau o
muncitorii agricoli. Ei precizau, că încălcarea activitate intensă în regiunile cu o populaţie
dreptului moşierilor la proprietate privată va multinaţională, precum – Bielorusia, Ucrai-
afecta şi alte pături sociale. Un adevărat pro- na, Basarabia. Un alt factor era apariţia ei în
gram agrar era lansat de către V. Purişkevici, capitală şi sprijinul politic şi financiar al auto-
unul dintre liderii forţelor de dreapta, origi- rităţilor. Factorul decisiv însă a fost determi-
nar din Basarabia. „Sutele negre” propuneau nat de componenţa socială a organizaţiilor
transmiterea unei părţi din pământul statu- concurente: Adunarea Rusă, Partidul Monar-
lui către ţărani, spre folosinţă, sub control hist, Uniunea oamenilor ruşi, care erau nişte
public permanent. Băncile ţărăneşti existen- organizaţii de elită şi nu aveau ca scop atra-
te trebuiau să fie lichidate, operaţiile banca- gerea maselor în rândurile lor. Devenind or-
re urmând să fie efectuate exclusiv de către ganizaţie de frunte, Uniunea Poporului Rus
Banca ţărănească de stat, devenind, totodată, n-a reuşit însă să unească definitiv extrema
garant al stabilităţii economice pentru gos- dreaptă.
podăriile ţărăneşti. Niciun partid politic din Structura Uniunii reflecta un proces unic
Rusia nu promova cu atâta insistenţă ideea de evoluţie, de la un simplu cerc al „sutelor
implicării statului în economie ca partidele negre” până la nivelul unei organizaţii gene-
monarhiste, la începutul secolului al XX-lea. rale ruseşti. Conform statutului, organul su-
În februarie 1906, a avut loc Congresul Adu- prem al Uniunii Poporului Rus era adunarea
nării Ruse din toată Rusia, care a pus începu- generală a membrilor-fondatori ai Uniunii
tul convocării sistematice a congreselor mo- Poporului Rus şi Consiliul General al Uniunii
narhiste. În perioada primei revoluţii au fost Poporului Rus – un grup nu prea mare (47
convocate 4 congrese. O contribuţie esenţi- de persoane, în 1906), care a luat parte la
organizarea secţiei din Petersburg al Uniunii de mii de persoane. [5, p. 167] Identificarea
Poporului Rus. Statutul permitea Consiliului numărului de organizaţii ale „sutelor negre”
General să creeze secţii provinciale în guber- este dificilă şi pe motiv, că în pofida stipu-
nii, oraşe, sate, voloste, acordând dreptul de lărilor din statut privind necesitatea unei
a practica această activitate şi unor membri evidenţe stricte a membrilor organizaţiilor,
ai Uniunii. Persoanele de încredere primeau cerinţa în cauză era ignorată. Considerăm că
împuterniciri de a deschide în provincii secţii explicaţia fenomenului este evidentă. Pen-
ale Uniunii, mai des dacă ele erau create de tru crearea unor aparenţe de activitate, mai
către reprezentanţii Consiliului General. Ad- mulţi lideri ai organizaţiilor locale comiteau
ministraţia locală era chemată să ajute emi- abateri de la dispoziţiile statutare. În acest
sarilor Uniunii Poporului Rus. Nu erau exclu- sens, „sutele negre” puţin se deosebeau de
se însă cazurile, când sosirea mesagerilor din alte partide politice.
Petersburg se termina cu tensionări. Secţiile Autorităţile au încercat să stabilească în
Uniunii Poporului Rus erau o copie fidelă a repetate rânduri numărul membrilor „sute-
Consiliului General: aceleaşi adunări gene- lor negre.” În perioada anilor 1907-1908, De-
rale ale membrilor-fondatori, aceleaşi adu- partamentul Poliţiei a calculat în 78 de gu-
nări generale anuale. Consiliul General era bernii 358.758 membri ai Uniunii şi 47.794
divizat în secţia gubernială din Petersburg membri ai altor organizaţii monarhiste. [6, f.
şi cea orăşenească. În cadrul guberniilor ac- 298 verso] Istoricul sovietic A. I. Avreh men-
tivau secţiile guberniale, în judeţe – de judeţ. ţiona că informaţia prezentată de către au-
Pe ultima treaptă se aflau secţiile săteşti şi torităţile locale privind numărul membrilor
detaşamentele „sutelor negre.” Multe orga- organizaţiilor monarhiste se caracterizează
nizaţii concepeau aderarea lor la Uniunea prin neregularitate, iar unele date, conform
Poporului Rus ca ceva provizoriu, de aceea estimărilor lui, erau enunţate arbitrar. [7, p.
nu recepţionau rezoluţiile şi circularele Con- 226] Înlăturând informaţiile exagerate pri-
siliului General ca ceva obligatoriu. Dacă se vind aderarea „pe un cap” în organizaţiile
încerca vreo presiune asupra lor, ele, la fel ca „sutelor negre” a locuitorilor unor localităţi
vasalii din perioada medievală, puteau trece din imperiu, am putea conchide, că la sfâr-
sub oblăduirea altui partid monarhist. şitul anului 1907 - începutul anului 1908,
O problemă discutabilă în studiile de organizaţiile „sutelor negre” activau în 2 208
specialitate rămâne chestiunea numărului localităţi săteşti, ce făceau parte din 66 de
membrilor acestor organizaţii. În timp ce gubernii. În total, existau 2 229 secţii ale or-
„sutele negre” estimau că uniunile lor unesc ganizaţiilor monarhiste. [8, p. 108] În raioa-
până la 3 mln. de persoane, adversarii lor nele, în care populaţia rusă constituia ma-
politici scriau: „Credem că nu vom denatura joritatea exclusivă – circa 95%, propaganda
adevărul dacă vom afirma, că toate organi- „sutelor negre” era sterilă – nu existau moti-
zaţiile monarhiste, chiar şi în perioada înflo- ve pentru aţâţarea spiritelor naţionale. Deja
ririi lor, dispuneau de, cel puţin, câteva mii, s-a menţionat că „sutele negre” desfăşurau o
maximum 10-20 de mii de membri perma- activitate intensă în regiunile cu o populaţie
nenţi, organizaţi în cadrul întregii Rusii. [4, p. multinaţională, precum Bielorusia, Ucraina,
347-469] În literatura sovietică de specialita- Basarabia. În 15 gubernii ale aşa-numitei „li-
te mai mult timp a dominat ideea, precum nii de demarcare pentru reşedinţa etnicilor
că nucleul „combativ” al „sutelor negre” nu evrei” s-au concentrat 57,6% din toţi mem-
depăşea câteva mii de persoane. Odată cu li- brii organizaţiilor extremei drepte. Ulterior,
beralizarea accesului la fondurile arhivistice, ca o consecinţă a deziluzionării în programul
imaginea privind amploarea mişcării „sutelor Uniunii Poporului Rus indicatorul numeric al
negre” a suferit schimbări considerabile. La „sutelor negre” începe să coboare, membrii
sfârşitul anilor ’70 ai secolului trecut istoricul acesteia se retrag treptat din rândurile orga-
sovietic L. M. Spirin, aplicând metoda extra- nizaţiei.
polării, a estimat numărul membrilor Uniu- Basarabia a fost una dintre regiunile im-
nii Poporului Rus, ca fiind mai mare de 100 periului, în care activitatea organizaţiilor „su-
şi practică 79
telor negre” a avut cea mai mare răspândire. vederea depistării şi identificării listelor no-
În fond, acestea au fost secţii ale Uniunii Po- minale ale revoluţionarilor social-democraţi.
porului Rus, înfiinţate aproape în toate cen- În primăvara lui 1905, proclamaţiile Ligii
trele judeţene şi de plasă. Conform estimă- conţineau apeluri de organizare a pogromu-
rilor lui I. Kiseliov şi V. Şelohaev, au existat rilor antievreieşti. Ca răspuns, Biroul Organi-
194 de secţii. Cele mai multe secţii ale Uni- zatoric al P.M.S.D.R., în foile sale volante, bla-
unii Poporului Rus activau la Chişinău, atin- ma şi condamna şovinismul „sutelor negre”
gând cifra de cca 2 500 de membri, iar în gu- şi legăturile acestora cu poliţia şi autorităţile
bernie – de cca 16 mii de membri. Uniunea ţariste.
Poporului Rus îşi avea organul său de presă Manifestul ţarului din 17 octombrie a
«Друг», redactor fiind cunoscutul publicist provocat o stare de incertitudine în mediul
Pavel Cruşevan. Densitatea înaltă a organi- monarhiştilor, care, în principiu, concepeau
zaţiilor monarhiste în ţinut se datora şi fap- orice activitate politică ca pe o rebeliune,
tului că, în calitate de lideri ai partidelor, erau iar crearea unei organizaţii cu program po-
personalităţi originare din Basarabia – Vladi- litic – drept o crimă împotriva statului. Mai
mir Purişkevici şi Pavel Cruşevan, care şi-au mult ca atât, autocraţia se apăra întotdeau-
creat faima prin antisemitismul lor militant şi na cu ajutorul organelor represive de stat şi
de „mari şovini.” Un partizan al monarhismu- nu avea nevoie de apărători în persoana or-
lui în Basarabia, care a stăruit mult să atragă ganizaţiilor obşteşti. Din starea de amorţire
populaţia în Uniunea Poporului Rus, a fost şi monarhiştii au ieşit odată cu activizarea cu-
episcopul Serafim Ciciagov, care s-a dove- rentelor liberal şi revoluţionar. Spre deosebi-
dit a fi mai mult rus decât creştin, şi care s-a re de mоnarhiştii moscoviţi, care au purces
plasat în fruntea „adevăraţilor ruşi” din ţinut. la crearea propriilor partide, în primăvara lui
Înaltul ierarh venea nu doar cu binecuvânta- 1905, monarhiştii basarabeni, în frunte cu
rea organizaţiilor monarhiste, dar şi cu sus- Purişkevici şi Cruşevan, au manifestat iniţia-
ţinere materială, antrenând în activitatea lor tivă abia în toamnă, când activitatea politică
şi mulţi preoţi, precum: M. Ceakir, I. Ciolan, a fost legalizată, deja, de către împărat. În
P. Guma. Episcopul ţinea discursuri politice, toate colţurile ţării erau trimişi împuterniciţi
cutreierând Basarabia în lung şi în lat. ai Consiliului General, cu misiunea de a des-
Alegerile în Dumă au transformat clerul chide secţii ale Uniunii Poporului Rus. Una
într-un instrument al luptei politice, iar bise- dintre primele a fost cea de la Akkerman, în-
ricile au devenit locuri de desfăşurare a mi- fiinţată la 3 ianuarie 1906. În telegrama din
tingurilor electorale, [9, p. 173] consecinţele 6 ianuarie 1906, adresată ministrului afaceri-
acestei activităţi fiind „dezbinarea şi între lor interne şi semnată de către V. Purişkevici
clerici, şi între popor şi neamurile din Basa- în numele Cоnsiliului secţiei, se menţiona
rabia.” [10, p. 183] Procesul de constituire a că obiectivul principal al secţiei este unirea
organizaţiilor „sutelor negre” a demarat îna- tuturor oamenilor, fideli autorităţilor, ordinii
inte de constituirea propriu-zisă a partidului, şi legii, împotriva răspândirii ideilor social-
având ca scop împiedicarea contaminării democrate şi anarhiste. Cоnform statutului,
maselor cu ideile revoluţionare. La iniţiativa calitatea de membru al uniunii o puteau
autorităţilor, în aprilie 1905, în Chişinău, îşi obţine nu doar etnicii ruşi, ci şi alogenii,
face apariţia Liga Patriotică Basarabeană, care erau gata să respecte legile şi autorită-
organizatorul formaţiunii fiind P. Cruşevan. ţile ruseşti. Goana după indici înalţi privind
[11] Liga difuza foliante prin care chema numărul membrilor, tendinţa de a raporta
populaţia să nu patricipe la greve, să ma- despre aderarea „de-a valma” în organizaţiile
nifeste deplină încredere în legile statului şi „sutelor negre” duceau la înscrierea nomi-
să susţină politica guvernului. Proclamaţiile nală în organizaţii. Pentru a atrage cât mai
conţineau ameninţări la adresa persoanelor, mulţi adepţi în rândurile lor, conducerea le
în special a evreilor, care se prоnunţau îm- promitea anumite privilegii (indemnizaţii
potriva împăratului şi care incitau poporul la lunare, ajutoare băneşti). Majoritatea covâr-
revolte. Membrii Ligii colaborau cu poliţia în şitoare a Uniunii Poporului Rus o constituia
populaţia de la sate. Existau diverse metode au reuşit să atragă în Uniunea Poporului Rus
de atragere a ţăranilor în organizaţiile „sute- zeci de mii de ţărani. Pentru recrutarea noilor
lor negre.” De regulă, iniţiativa formării secţi- membri ai Uniunii aceştia practicau intimi-
ilor aparţinea moşierilor locali, care, în caz de dările şi escrocheriile, exploatau sentimen-
rezistenţă din partea sătenilor, apelau la aju- tele naţionale şi motivaţia economică. Con-
torul armatei sau insistau asupra implicării centrarea majorităţii organizaţiilor „sutelor
poliţiei. Protagoniştii Uniunii, pe de o parte, negre” în regiunile de Vest şi Sud-Vest nu era
exploatau sentimentele ţăranilor de respec- întâmplătoare. Cu toate că, la prima vedere,
tare şi închinare în faţa tradiţiilor patriarhale, existenţa în satele din Ucraina şi Bielorusia a
iar, pe de altă parte, căutau să-i intimideze cu şovinismului rus, pare a fi alogică, Uniunea
ajutorul autorităţilor. Toleranţa administraţi- din Poceaev dispunea, în perioada 1906-
ei locale ducea la transformarea subsecţiilor 1907, de 1 155 subsecţii săteşti, dar şi mai
săteşti într-un mijloc de jefuire a sătenilor de alogică era şi existenţa detaşamentelor Uni-
către conducătorii „sutelor negre.” Membrii unii Poporului Rus în satele moldoveneşti. Şi
secţiilor colectau deseori bani de la locuitori, totuşi, în Basarabia, în această perioadă acti-
iar, în caz de refuz, îi ameninţau că vor anun- vau 178 de detaşamente săteşti ale Uniunii
ţa poliţia despre apartenenţa lor la partidele Poporului Rus. [15, p. 241] Explicaţia vine din
revoluţionare. Uneori ţăranii nici nu bănu- caracterul relaţiilor economice care se sta-
iau că sunt membri ai partidelor politice. În biliseră în aceste raioane şi care se prolifera
unele sate, la întrebarea, din care motiv s-au şi asupra relaţiilor interetnice, avându-se în
înscris în secţia Uniunii Poporului Rus, ţăranii vedere activităţile economice ale populaţiei
răspundeau, „că aici se împart medalii gratis.” evreieşti, care în mai mare măsură era ocu-
[12, p. 241] pată în sfera deservirii şi în comerţ, activităţi
Un rol important în atragerea ţăranilor în necesare, însă estimate de populaţia de la
organizaţiile monarhiste îi revenea clerului. sate cu rezerve şi chiar ostilitate.
Mult depindea de orientarea politică a ma- La 29 iunie 1906, a fost creată secţia Uni-
rilor eparhioţi şi, îndeosebi, a preotului sa- unii Poporului Rus în Chişinău, avându-i ca
tului. De exemplu, unul dintre împuterniciţii preşedinte pe P. Cruşevan, adjunct al preşe-
Uniunii Poporului Rus din Basarabia comuni- dintelui – pe misiоnarul eparhial F. Volovei,
ca Consiliului General: „Sosind în satul Vadul iar în calitate de membri ai Cоnsiliului – pe
lui Vodă, primul lucru pe care l-am întreprins, şeful cancelariei guvernatorului – S. Kocerva,
a fost adresarea mea către părintele Gheor- colonelul A. Popov, preoţii S. Celan, G. Aba-
ghe Ciolacu, fostul preşedinte al subsecţiei ger, M. Şelkov şi alţii. La 2 iulie 1906, secţia
Uniunii Poporului Rus din localitate, cu rugă- Uniunii Poporului Rus din Chişinău a publi-
mintea de a mă ajuta în organizarea secţiei, cat în gazeta «Друг» obiectivele programu-
deoarece moldovenii cred mai mult preotului, menţionând că, de rând cu problemele
lui. La care am primit următorul răspuns: „Nu naţională şi politică, secţia va contribui pe
ştiu despre nicio „Uniune Rusă” şi nici enori- toate căile şi la soluţionarea problemelor
aşilor nu le permit să adere la ea.” Văzând în sociale ale membrilor Uniunii Poporului Rus,
biserică prapura, l-am întrebat: „Odată ce nu având ca scop atragerea mai multor persoa-
recunoaşteţi Uniunea, de ce păstraţi steagul ne în partid. Prin instituirea caselor de ajutor
Uniunii, drept semn al existenţei secţiei? Pre- reciproc, deschiderea pe lângă cluburi a biro-
otul a răspuns, că el serveşte în calitate de urilor de informare şi de angajare la serviciu,
decoraţie.” [13, p. 241] Cu totul altă reacţie se precоniza acordarea asistenţei de caritate
din partea clerului a avut loc în s. Cişmea, membrilor formaţiunii. Membrilor uniunii li
judeţul Orhei. Aici preotul satului a venit în se oferea dreptul de a publica gratis în gaze-
ajutor, discutând în fiecare zi şi la fiecare săr- ta de partid «Друг» avize de solicitare a locu-
bătoare, cu enoriaşii despre importanţa ade- rilor de muncă. Conducerea Uniunii Poporu-
rării la Uniunea Poporului Rus. [14, f. 7] Un rol lui Rus preconiza să soluţioneze chestiunea
important în difuzarea ideilor „sutelor negre” privind lichidarea analfabetismului în rândul
l-au jucat călugării Lavrei de la Poceaev, care muncitorilor, prin înfiinţarea şcolilor, în care
şi practică 81
membrii organizaţiei urmau să predea lecţii dependente, unde dominau diferite opinii,
fără remunerare. Pentru acordarea asistenţei viziuni. În subsecţiile Uniunii Poporului Rus
juridice membrilor Uniunii, era angajat un lipsea disciplina, deşi în unele se simţea ten-
avocat. Membrii Uniunii Poporului Rus, de dinţa de instaurare a ei cu forţa. Aici, devin
asemenea, se bucurau de anumite facilităţi o practică obişnuită certurile, ciocnirile, care
la acordarea asistenţei medicale. Tot pentru deseori se transformau în bătăi. Cu toate că
ei erau organizate cluburi, săli de lectură, adunările începeau cu rugăciuni, ulterior, în
„ceainării.” Se precоniza formarea unei co- timpul discuţiilor, spiritele se încingeau până
misii, care urma să coordoneze organizarea la un grad de tensiune atât de înalt, încât se
cоnvorbirilor cu membrii Uniunii Poporului ajungea la cuvinte de ocară şi chiar la bătăi.
Rus, iar o altă comisie urma să se preocupe În cadrul „războaielor interne,” conducătorii
de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi secţiilor Uniunii utilizau aceleaşi metode,
de trai ale muncitorilor, de căutarea apar- aplicate faţă de adversarii lor politici. Vice-
tamentelor pentru muncitori, la preţuri de preşedintele secţiei din Chişinău, F. Volovei,
închiriere mai avantajoase. Nu era trecută care concura cu preşedintele aceleiaşi secţii
cu vederea de către conducerea de partid P. Cruşevan, îşi amintea că a fost ameninţat
nici viaţa spirituală. Pentru membrii Uniunii cu arma de doi trimişi ai lui Cruşevan, for-
Poporului Rus se preconiza crearea socie- ţându-l să renunţe la funcţia de preşedin-
tăţii de gimnastică, organizarea diferitelor te al secţiei. Preşedintele secţiei din Orhei
distracţii, fondarea unui cor, a unei orches- mărturisea că camarazii săi îl ameninţau cu
tre, organizarea spectacolelor. Într-un şir schilodirea, în cazul în care se va prezenta
de magazine, pentru membrii Uniunii, care la Uniunea Poporului Rus. [17, p. 98] „Sutele
erau beneficiari permanenţi, marfa urma să negre” preconizau să transforme secţiile lor
fie comercializată la preţuri reduse. [16, p. 3] în locuri de întâlniri permanente. Pe lângă
Pe parcursul anului 1906, au fost create secţii secţii erau deschise ceainării. Aici se convo-
ale Uniunii Poporului Rus în judeţele Hotin cau adunările secţiei, se da citire statutului,
(22 octombrie 1906), Orhei, s. Vadul lui Vodă se difuza literatura. În ceainării aveau acces
(octombrie, 1906), s. Sărata Galbenă, Bender liber toţi doritorii, unde, pe lângă luarea cea-
(11 ianuarie 1907), s. Ciuciuleni, judeţul Chi- iului, ei puteau să se familiarizeze cu obiecti-
şinău (1907). Pentru început, secţiile Uniunii vele Uniunii şi să adere la ea. Aceste ceainării
Poporului Rus difuzau proclamaţii în me- au căpătat o faimă rea. Chiar şi unii condu-
diul locuitorilor, chemându-i pe „adevăraţii cători ai „sutelor negre” se exprimau, precum
ruşi” să nu dea crezare cuvintelor mincinoa- că ele aduc doar pagubă. În unele oraşe ele
se ale liberalilor-trădători, care „sub masca se închideau, deoarece, după cum se expri-
autоnomiei, urmăresc scopul dezmembrării mau preşedinţii acestor secţii, aici se aduna
statului rus, ei înşişi unindu-se pentru a face pleava societăţii: femei decăzute, oameni
imposibilă unirea celorlalte popoare.” Seme- beţi. [18, f. 24] Ca orice partid politic, uniu-
ţia conducerii „sutelor negre” a sporit atât de nile „sutelor negre” „înghiţeau” sume colosa-
mult, încât ea cerea, în mod ultimativ, Direc- le de bani. Despre sumele importante, ce le
ţiei Jandarmeriei arestarea persoanelor sus- permiteau „sutelor negre” să-şi acopere de-
pectate de activitate revoluţionară, a partici- ficitul balanţei de plată, se menţiona într-o
panţilor la greve şi demonstraţii. epistolă a protoiereului I. Vostorgov către V.
Totuşi, punctul vulnerabil al „sutelor ne- Purişkevici. Autorul mărturisea în ea despre
gre” din Basarabia era gradul scăzut de or- ajutorul recepţionat de la arhierei, mănăstiri,
ganizare. Formaţiunile acţionau răzleţ, dez- enoriaşi. De asemenea, îşi aduceau contribu-
organizat, cu legături slabe şi confuze între ţia moşierii, negustorii şi antreprenorii. Сa şi
ele. Aceasta le defavoriza faţă de alte orga- fost funcţionar al Ministerului Afacerilor In-
nizaţii din ţinut, mai puţin numerice, dar terne, V. Purişkevici se bucura de mare încre-
care îi depăşeau pe monarhişti la capitolul dere din partea Departamentului Poliţiei. El
organizare. Secţia rămânea o organizaţie beneficia şi de subvenţiile altor departamen-
amorfă, friabilă, cu zeci de subsecţii semiin- te, de exemplu, din fondurile intendentului
Curţii imperiale. Nu se cunoaşte cu certitu- urban al presei provinciale era şi mai inde-
dine până în prezent ce sume au trecut prin cent decât al celei din capitală. La gazetele
mâinile sale. Nici chiar liderii „sutelor negre” de dreapta colaborau oameni întâmplători,
nu aveau o imagine clară despre această fapt care garanta calitatea lor proastă şi, ca
chestiune, ceea ce-i determina să discute în urmare, difuzarea lor devenind o problemă,
culoare unele evenimente episodice. B. Ni- în comparaţie cu gazetele liberale. Atitudi-
kolski scria cu invidie, în septembrie 1906: nea puterii faţă de „presa patriotică” era neu-
„Dubrovin şi Purişkevici au obţinut de la nivocă. Guvernarea subvenţiona ediţiile „su-
Stolâpin subvenţii în sumă de 70 de mii de telor negre,” iar administraţia locală nu pre-
ruble, dintre care 15-20 de mii aceştia le-au cupeţea eforturile pentru difuzarea lor, însă,
împărţit la Congres. Ei le împărţeau, desigur, în cazurile în care acestea depăşeau limitele
nu în mod egal, toţi au văzut aceasta, toţi stabilite, editarea ziarelor era sistată pentru
ştiau, toţi criticau şi, cu siguranţă, au rămas o perioadă de timp, se aplicau amenzi, iar
nemulţumiţi.” [19, p. 177-178] redactorii erau sancţionaţi cu răspundere
O parte considerabilă din subsidiile „su- penală sau exilaţi. În 1907, «Русское знамя»
telor negre” erau alocate pentru necesităţi- a fost amendată cu 4 mii de ruble, iar în anii
le presei. Cea mai fidelă gazetă, la începutul următori amenzile au fost aplicate în repeta-
secolului, pe care puteau conta „sutele ne- te rânduri. Dosare penale au fost intentate şi
gre” era «Московские ведомости». Primele împotriva lui P. Cruşevan pentru articolele cu
organizaţii ale „sutelor negre” încercau să-şi caracter antisemit, plasate în numerele 38 şi
creeze propriile gazete. Consiliul General al 48 din 1906, al gazetei «Друг», [22, f. 13 ver-
Uniunii Poporului Rus a numit organul său so] însă au fost clasate, acesta din urmă fiind
de presă «Русское знамя». Divergenţele în achitat.
mediul „sutelor negre” au condus la apariţia Ca şi alte partide, Uniunea Poporului Rus
diferitelor organe de presă, care concurau dispunea de detaşamente de luptă în tot
între ele. De rând cu gazetele centrale, exista imperiul şi erau finanţate din banii publici.
şi presa lor locală. În Basarabia existau două Violenţa constituia o parte componentă a
organe de presă – «Бессарабец» şi «Друг», politicii extremei drepte. Încă până la consti-
avându-l în calitate de redactor pe P. Cruşe- tuirea sa ca formaţiune politică, „sutele ne-
van. Presa „sutelor negre” era orientată către gre” insistau asupra ideii aplicării celor mai
cititorul simplu. Contemporanii menţionau drastice măsuri pentru contracararea miş-
că gazetele promonarhiste se tipăreau pe o cării revoluţionare. Organizaţiile monarhiste
hârtie deosebită, deoarece o hârtie obişnu- constituite declarau fără echivoc, că vor apli-
ită n-ar fi rezistat valului zilnic de calomnii, ca în acest scop forţa armată. Între anii 1906-
în care abundau paginile acestora. Caracteri- 1907, detaşamente de luptă ale „sutelor ne-
zând gazetele „sutelor negre,” Comitetul mos- gre” au fost atestate şi în Chişinău. Constitui-
covit pentru presă menţiona: „Articolele din rea detaşamentelor de luptă nu se desfăşura
gazete poartă un caracter destul de îndrăz- conform unui anumit model. În majoritatea
neţ, ele îşi cunosc cititorul, iar fiecare număr cazurilor lipseau statutele sau alte acte de
de gazetă reprezintă ceva scandalos, utili- reglementare a activităţii acestora. Crearea
zând un limbaj deschis, conţinând înjurături şi activitatea lor rămânea la discreţia secţiilor
directe şi neruşinate.” [20, f. 24, verso] Stilul locale. Numărul membrilor acestor detaşa-
ofensator al presei „sutelor negre” deranja mente poate fi stabilit doar aproximativ. De
chiar şi pe liderii acestora. Într-o scrisoare a regulă, în detaşamentele de luptă se înscria
lui Purişkevici adresată Ministrului Afacerilor tineretul. „Sutele negre” recrutau adepţi în
Interne, în 1907, se menţiona: „Organul Uni- cadrul instituţiilor de învăţământ, însă la ele
unii Poporului Rus, «Русское знамя», a căpă- aderau şi tineri, care se aflau departe de po-
tat în ultimul timp un caracter de gazetă de litică, fiind amatori de aventuri militare, aici
bulevard, care nu tinde să înalţe spiritual citi- îşi găseau refugiu şi unii renegaţi din alte
torul, ci să influenţeze instinctele primare ale partide politice; în sfârşit, aici pătrundeau
maselor populare.” [21, f. 385] Mesajul sub- elementele declasate şi criminale.
şi practică 83
În detaşamentele „sutelor negre” se efec- iască. Crime monstruoase ale „sutelor negre”
tua şi muncă de secretariat. În arhive s-au au constituit omorurile lui M. Herţenştein, G.
păstrat copii ale carnetelor de membru. Pre- Iolis şi atentatul la viaţa lui S.Vitte. Detaliile
gătirea militară a membrilor detaşamentelor acestor crime oferă informaţii importante
era diversă. În unele localităţi aceasta se rea- privind metodele violente de luptă aplicate
liza conform modelului armatei regulate inde „sutele negre.”
cluzând uniforma, manejul pentru instruirea Un capitol aparte în ideologia şi practica
călăreţilor şi alte locuri centre de instruire. „sutelor negre” revenea evreilor. Liderii „sute-
Era bine pusă la punct şi chestiunea privind lor negre” veneau în discursurile şi publicaţi-
asigurarea cu armament, astfel, detaşamen- ile lor cu un mesaj foarte univoc şi sugestiv,
tele fiind orientate spre acordarea asistenţei în care se făcea referinţă la „caracterul rusesc
organelor de poliţie. Unele organizaţii ale şi particularităţile modului de viaţă al ruşi-
„sutelor negre” şi-au creat o reţea proprie lor, ospitalitatea lor, care i-au determinat pe
de agentură secretă. Detaşamentele „sutelor evrei să aleagă Rusia, pentru a o cuceri.” [24,
negre” atacau deseori muncitorii suspectaţi p. 89] Latura obiectivă a problemei evreieşti
de stări de spirit revoluţionare. În lupta cu a fost determinată de politica expansionistă
revoluţionarii „sutele negre” erau conştiente a Imperiului Rus şi, în special, de participa-
de faptul că măsurile de represiune nu dau rea lui la împărţirea Poloniei. Ca urmare a
rezultatele scontate, deoarece poliţia reuşeş- acestui eveniment istoric, Rusia a asimilat o
te să neutralizeze doar persoanele neimpor- mare parte din teritoriul Poloniei, populat
tante, pe când liderii mişcării reuşeau să se în număr mare de evrei. Alcătuind circa 4%
salveze. Aceasta a făcut extrema dreaptă să din populaţia imperiului, evreii se „bucurau”
întreprindă de una singură acţiuni de răfu- de o atenţie sporită a statului. Pe fundalul
ială şi judecată în rândul liderilor mişcării re- sterilităţii drepturilor alogenilor din imperiu,
voluţionare. Pentru „sutele negre” revoluţia situaţia evreilor era şi mai deplorabilă. Un
era un act de dezordine, comis de o mână de număr considerabil de acte juridice, circula-
revoluţionari, care urmau să fie nimiciţi. Lista re, regulamente reglementau viaţa supuşilor
persoanelor ce urmau să fie „sancţionate” de de credinţă iudaică din Imperiul Rus. Liderii
către „sutele negre” a inclus chiar şi activişti „sutelor negre” au fost afectaţi de „virusul”
politici de orientare liberală şi moderată. La antisemitismului, manifestând acest spirit
una dintre şedinţele Consiliului General al prin cele mai vulgare forme şi expresii. V.
Uniunii Poporului Rus, Pavel Bulăţel, mem- Purişkevici aborda deseori în articolele sale
bru al partidului, avocat, originar din Basara- tema complotului „masоno-evreiesc,” iar ex-
bia, a declarat că manifestările revoluţionare presiile de genul „jidan,” „parşiv” şi altele îi
vor continua până când „sutele negre” nu făceau discursurile mai inspirate. „Velicoru-
vor răspunde la omoruri cu omoruri, precum sul basarabean” insista de nenumărate ori în
au fost cele ale lui Gruzenberg, Vinaver, Sto- şedinţele Dumei asupra ideii privind nece-
lâpin, Şceglovitov, considerându-i pe Sto- sitatea epurării instituţiilor de evreii în care
lâpin şi Şeglovitov ca principalii vinovaţi şi aceştia îşi aveau serviciul. [25] Programele
ipocriţi. [23, f. 71] Această opinie a fost una partidelor de dreapta, în marea lor majorita-
dintre cele extreme, iar autorul ei imediat a te, susţineau că evreii trebuie să fie alungaţi
fost poreclit de către camarazii săi ca „Pavel din armată, să fie limitat accesul lor la studii
cel smintit” („cu gărgăuni în cap”). Totodată, (pentru elevii evrei a fost stabilită cota pro-
„lista condamnaţilor la moarte” de către „su- centuală), să nu li se permită ocuparea func-
tele negre” conţinea jumătate din Comitetul ţiilor de stat şi obşteşti, să fie lipsiţi de drep-
Central al Partidului Cadet, deputaţi-trudo- turi politice, să nu li se permită practicarea
vici şi persoane indezirabile „sutelor negre.” avocaturii, medicinei, jurnalisticii. Se insista
Extrema dreaptă a decis să treacă de la vor- să fie închise toate gazetele şi revistele edi-
be la fapte. La ordinul lui A. Dubrovin, liderul tate de către evrei sau prin intermediul lor.
partidului, a fost săvârşit atentatul asupra lui Băncii de stat îi era interzis să acorde credite
P. Miliukov, dar care a reuşit să supravieţu- băncilor evreieşti, 93,9 % din populaţia evre-
iască nu avea dreptul să trăiască în afara li- velul de viaţă al populaţiei, evreii înregistrau
niei de demarcaţie pentru reşedinţa etnicilor „performanţe” deosebite. La ele se refereau
evrei, în care erau incluse 26 de gubernii. În nivelul de mortalitate înalt, bolile incurabile
15 gubernii pentru evrei era în vigoare un re- şi altele. Totuşi, un indiciu era incontestabil
gim deosebit de aspru. Evreii erau privaţi de în favoarea evreilor – cel cu referire la ştiinţa
dreptul de a se stabili cu traiul la sat şi, în ace- de carte, ce depăşea nivelul mediu – 38,9%,
laşi timp, în unele oraşe mari. „Sutele negre” vizavi de 21,1% care exista în Rusia.
solicitau o legislaţie aspră împotriva evreilor, Adepţii partidelor de dreapta încercau,
insistându-se ca evreii să fie exmatriculaţi în fel şi chip, să stopeze libertatea cuvântu-
din instituţiile de învăţământ, în care îşi fă- lui, iar V. Purişkevici a depus maximum de
ceau studiile copiii ortodocşi, fiindu-le refu- eforturi, pentru ca, după cum se exprima el,
zate, totodată, cererile de înfiinţare a propri- „să ţină presa sub teasc.” [28, p. 471] Consiliul
ilor instituţii de învăţământ. Lista meseriilor Permanent al nobilimii unite a creat o comisie
şi profesiilor interzise pentru evrei cuprindea pentru treburile presei, în frunte cu V. Pu-
toate genurile de activitate. Uniunea Popo- rişkevici. Comisia ţinea la control orientarea
rului Rus sprijinea ideea sionistă privind în- politică a presei, atrăgea atenţia guvernului
temeierea statului evreiesc în Palestina şi asupra articolelor cu caracter antiguverna-
de strămutare a evreilor din Rusia în noul mental. V. Purişkevici declara: „La noi presa a
stat. Dar, deoarece această perspectivă era trecut cu totul în mâinile evreimii, care caută
una dintre cele îndepărtate, „sutele negre” să organizeze, prin intermediul acesteia, o
considerau că este necesar să se solicite de lovitură de stat.” [29, p. 327]
la Dumă „a-i declara pe toţi evreii din Rusia Înţelegând că nu va fi posibil a ţine sub
străini, fără careva drepturi şi privilegii.” [26, controlul rigid al cenzurii organele de presă
f. 38] Presa „sutelor negre” scria fără echivo- centrale, el a propus să fie puse sub control
curi: „Jidanii trebuie puşi în astfel de condiţii, gazetele locale. Tematica principală a lite-
încât să piară în permanenţă.” [27, p. 2] raturii antisemite a „sutelor negre” rămânea
În calitate de antisemiţi consecvenţi, lide- aceeaşi: „Evreii sunt un corp străin, un stat
rii „sutelor negre” din Basarabia aveau ace- în cadrul altui stat.” De altfel, această teză
leaşi obiective ca şi întreaga extremă dreap- a servit drept fundament pentru gazetele
ta. Antisemitismul, ca fenomen, nu poate fi de dreapta din Basarabia. Aproape fiecare
explicat doar prin motive iraţionale. Analfa- număr al gazetei «Друг» conţinea atacuri
betismul, incertitudinea, fanatismul religios şi insinuări la adresa populaţiei de origine
au fost factori, care s-au aflat la baza răspân- evreiască, erau descrise cu lux de amănunte
dirii acestei „epidemii.” Principalul catalizator actele violente comise de către aceştia îm-
al xenofobiei a fost însă un întreg complex potriva localnicilor paşnici. P. Cruşevan afir-
de factori sociali, naţionali şi politici. P. Cru- ma în paginile gazetei «Друг» că evreii sunt
şevan, care era considerat şi mai antisemit o obşte medievală, divizata în mii de caga-
decât V. Purişkevici, susţinea că programul le, care se subordonează nu legilor imperi-
antisemit al „sutelor negre” din Basarabia reale, ci Talmudului (o totalitate de dogme şi
prezenta o reacţie adecvată, de protecţie a norme juridice iudaice, apărute încă în sec.
intereselor etnicilor ruşi împotriva evreilor. V al e. n.). Pentru a confirma ura acestora
El afirma că lansarea tezei privind egalarea faţă de străini, reprezentanţii „sutelor negre”
în drepturi a evreilor cu restul populaţiei era dădeau citire unor pasaje din cartea sfântă
lipsită de sens, deoarece „poporul evreu va fi a poporului evreu. Evreii erau prezentaţi de
pe deplin satisfăcut, doar odată cu instaura- către el ca exploatatori, cinici, lipsiţi de prin-
rea dominaţiei sale în Rusia.”„Analizele” efec- cipii şi sentimente umane, care se închinau
tuate de „experţii”„sutelor negre” din Basara- doar unui dumnezeu: „Viţelului de aur.” [30,
bia le-au permis să ajungă la concluzia, pre- p. 2] Talentul de publicist şi articolele tăioase
cum că evreii „prosperă,” alături de populaţia ale acestuia şi-au jucat rolul: ele au generat
băştinaşă. Statistica demonstrează, într-ade- „renumitul” pogrom de la 6 aprilie 1903, din
văr, că la unii indici, chemaţi să determine ni- Chişinău, iar, ulterior, şi pe cel din octombrie
şi practică 85
1905, ce-i drept, cu o rezonanţă mai mică. inadmisibilitatea implementării modelului

Un impact deosebit asupra activităţii occidental al parlamentarismului, în condi-
Uniunii Poporului Rus l-au avut atât calităţile ţiile Rusiei.
personale ale liderilor partidului, cât şi relaţi- În concluzie, am putea menţiona că miş-
ile dintre aceştia. Purişkevici a fost unul din- carea de dreapta reprezintă un fenomen
tre fondatorii Uniunii Poporului Rus. Tot el a complex şi puţin studiat în istoriografie.
fost acela, care a contribuit la sciziunea aces- Mişcarea de dreapta sau „aripa de dreapta”
tei organizaţii uriaşe. Conflictele sale perma- reprezenta în Rusia o piramidă constituită
nente cu A. Dubrovin, liderul partidului, au din două trepte: superioară şi inferioară. Din
determinat Consiliul General, în decembrie treapta superioară făceau parte: împăratul,
1907, să-i retragă lui Purişkevici toate împu- curtea, puterea, în general, păturile largi ale
ternicirile. La Congresul monarhist, convocat populaţiei, care sprijineau autocraţia întru
la Petersburg, în februarie 1908, câţiva mem- totul. La cea de-a doua se referea un spectru
bri ai Consiliului General şi membri-fondatori larg de forţe conservatoare monarhiste: de la
ai Uniunii au creeat grupul de opoziţie. De- cele liberale de dreapta şi moderate până la
mersul lor n-a avut succes, dar această gru- partidele de extremă dreapta şi reacţionare.
pare a devenit nucleul noii organizaţii a „su- Mişcarea de dreapta a constituit un segment
telor negre,” în frunte cu V. Purişkevici. Noua esenţial al spectrului politic din Rusia de
organizaţie a fost numită Uniunea Poporului până la Revoluţie, în perioada monarhismu-
Rus „Arhanghelul Mihail.” Conform opiniilor lui coexistând, timp de 20 de ani, de rând cu
fondatorilor, numele Mihail urma să simbo- mişcarea de opoziţie sau liberală de stânga.
lizeze paloşul ceresc răzbunător al sfântului, La fel ca şi oricare altă mişcare politică, miş-
dar şi al primului împărat din dinastia Roma- carea de dreapta purta un caracter de masă,
novilor. În fruntea Uniunii se plasa Camera cu obiective politice, însă fără a dispune de
Principală. Structura organizaţiilor locale era o structură organizatorică bine conturată şi
aceeaşi ca şi în cadrul Uniunii Poporului Rus. organe de conducere permanente. „Sutele
Nu se cunoaşte exact numărul membrilor negre” au apărut pe scena politică a Rusiei în
Uniunii „Arhanghelul Mihail,” conform păre- ajunul marilor transformări, când soarta im-
rilor unora, această cifră ar fi fost de 20 de periului se afla la răspântie. În perioada când
mii (s-au păstrat carnete ale membrilor de se conturau tot mai evident două tendinţe,
partid cu numărul 20.000), însă un lucru e opuse şi ostile între ele: tendinţa transformă-
cert – ea n-a atins niciodată cifra predece- rilor, ceea ce presupunea dezvoltarea ţării
soarei sale. [31, p. 185] Organizaţia dispunea pe calea burghezo-democratică, şi tendinţa
de 50 de secţii active. În statutul organizaţiei „stabilităţii,” având ca scop păstrarea autocra-
se menţiona, că revendicările în problemele ţiei. „Sutele negre” au dat preferinţă celei de-a
agrară, muncitorească şi alte chestiuni im- doua tendinţe, devenind, astfel, exponenţii şi
portante au fost identice cu cele din progra- promotorii valorilor muribunde ale societăţii
mul Uniunii Poporului Rus. Unica deosebire ruse vechi. Întreaga activitate social-politică
consta în aceea, că noua Uniune recunoştea a Uniunii Poporului Rus, Uniunii „Arhanghelul
necesitatea existenţei instituţiilor legislative. Mihail” a fost axată pe ideile monarhiste, pe
Analizând cauzele sciziunii Uniunii Poporului care le-au promovat în mod consecvent. Pla-
Rus, octombriştii menţionau că, spre deose- sându-se pe poziţiile de extremă dreapta în
bire de Dubrovin, Purişkevici insista asupra cоndiţiile intensificării mişcării revoluţionare,
necesităţii unei lupte constructive, pe cale organizaţiile monarhiste n-au putut conta pe
constituţională, parlamentară. Această apre- o bază socială largă, de aceea, la începutul lui
ciere este exagerată. În realitate, V. Purişke- 1905, ele rămâneau puţin numeroase.
vici rămânea adeptul monarhiei absolute, iar „Sutele negre” din Basarabia considerau
statutul Uniunii menţiona că Manifestul din evreii iniţiatori ai mişcării revoluţionare din
17 octombrie nu l-a transformat pe împărat Rusia. Această idee fixă, care afectase întrea-
într-un cârmuitor constituţional. Aflându-se ga conducere a ţării, reieşea din negarea
în Dumă, el nu şi-a schimbat părerea privind antagonismului social. Dacă se ignorau mo-
tivele reale ale revoltelor în ţară, care totuşi dominante el a fost o explicaţie reuşită a
se făceau tot mai remarcabile, era vehiculată mişcării revoluţionare, servind drept mijloc
ideea, precum că mişcarea revoluţionară fu- de reorientare a nemulţumirii populaţiei în
sese provocată din exterior. albia conflictelor naţionale. Cu toate aces-
Antisemitismul a asimilat mai multe tea, ideologia „sutelor negre” se deosebea
aspecte ale conştiinţei şi practicii sociale. esenţial de conservatorismul tradiţional,
Pentru masele largi el exprima forma dena- fapt care a generat asocierea sa cu ideolo-
turată a protestului social, pentru păturile gia fascistă.
BIBLIOGRAFIE
1. Политические партии России. История и современность. - Москва: Российская
политическая энциклопедия (РОССПЭН), 2000, 459 p.
2. Политические партии России в период 1905-1907 гг. Количественный анализ.
-Москва : Ин-т ист. СССР АН СССР , 1987, 244 р.
3. Purişkevici acorda o deosebită atenţie problemei agrare. El susţinea, că confiscarea
pământurilor de la moşieri nu va da nimic ţăranilor, deoarece va duce la scăderea culturii
prelucrării pământului, va nimici exportul şi va lipsi de surse de existenţă muncitorii agricoli
năimiţi.
El preciza, că încălcarea dreptului la proprietatea privată a moşierilor va afecta şi alte
pături sociale. Soluţionarea problemei agrare o vedea in folosirea îngrăşămintelor, îmbu-
nătăţirea tehnicii aratului, treieratului, recoltării, sporirea fertilităţii solului. El se pronunţa
împotriva metodei defrişării, aplicată pe larg, care conducea, după părerea lui, la distrugerea
fâşiilor de pădure, dar şi a solului. El propunea crearea domeniilor capitaliste, care urmau să
servească ca bastion al ordinii în ţară, crearea latifundiilor de mărime medie, pe baze bene-
vole de procurare, prin intermediul Băncii ţărăneşti. (Полное собрание речей гг. Депутатов
Государственной Думы I и II созывов. СПб., 1908, р. 560-563). Purişkevici prevenea deputaţii
Dumei, că programele partidelor revoluţionare prevedeau schimbări radicale la sat, deşi, din
considerente tactice, aceştia nu insistau la acel moment. Adresându-se către Dumă, Purişke-
vici spunea: „E timpul să uităm de Pugaciov şi Stenika Razin, la care se gândesc mulţi dintre
voi, sarcina noastră este să nu tulburăm masele, să nu răzvrătim poporul, acest copil mare,
căruia i-a fost aruncat un os, spunându-i-se: „Iată, vă vom da pământ, iar de nu veţi fi satisfă-
cuţi, duceţi-vă şi furaţi, omorâţi.” (Полное собрание речей гг. Депутатов Государственной
Думы I и II созывов. СПб.,1908, р. 560-563).
4. Лейкин А. Еврейская народная группа – филиал партии кадетов. В кн.:
Непролетарские партии и организации национальных районов России. – Москва,
1980, 366 p.
5. Спирин Л. Крушение помещичьих и буржуазных партий в России (начало XX века
–1920 г.) – Москва: Мысль, 1977, 366 р.
6. A.S.F.R., fondul 102, Departamentul de poliţie al M.A.I., inventarul 265, dosarul 164.
7. Аврех А. Царизм и Дума. 1912-1914. – Москва: Наука, 1981, 260 p.
8. Степанов С. Черная сотня в России /1905-1914 гг./ – Москва: Изд. ВЗПИ А/О
«Росвузнаука», 1992, 330 р.
9. Boldur Al. Contribuţii la studiul Istoriei Românilor. Istoria Basarabiei, vol. 3. Sub dominaţie
rusească (1812-1918): Politica, ideologia, administraţia. – Chişinău: Editura „Tiparul moldove-
nesc”, 1940, 215 p.
10. Cazacu, P. Moldova dintre Prut şi Nistru 1812-1918. – Chişinău: Editura „Ştiinţa,” 1992,
445 p.
11. Ромов Р. Консервативный бомбист в русском парламенте. – <http://www.zavtra.
ru/cgi/veil/data/denlit/038/32.htm.>
şi practică 87
12. Степанов С. Черная сотня в России /1905-1914 гг./ – Москва: Изд. ВЗПИ А/О
«Росвузнаука», 1992, 330 р.
13. Ibidem.
14. Ibidem.
15. A.S.F.R., fondul 116, Uniunea Poporului Rus, inventarul 1, dosarul 411.
16. Степанов С. Идеология черносотенных союзов и организаций. В кн.: В. Комина,
История помещичьих, буржуазных и мелкобуржуазных партий в России. - Калинин: КГУ,
1970, 277р .
17. „Друг,” 1906, nr. 166.
История помещичьих, буржуазных и мелкобуржуазных партий в России.- Калинин: КГУ,
1970, 277 р.
19. A.S.F.R., fondul 116, Uniunea Poporului Rus, inventarul 1, dosarul 411.
История помещичьих, буржуазных и мелкобуржуазных партий в России.- Калинин: КГУ,
1970, 277 р .
21. A.S.F.R., fondul 776, Departamentul General pentru treburile presei, inventarul 16, par-
tea I, inventarul 22, dosarul 30.
22. A.S.F.R., fondul 1467, Comisia extraordinară de anchetă a Guvernului Provizoriu, inven-
tarul 1, dosarul 599.
23. A.N.R.M., fondul 39, Judecătoria de circumscripţie a Guberniei Basarabia, inventarul 1,
dosarul 1047.
24. A.S.F.R., fondul 588, Fondurile personale ale liderilor curentului de dreapta, inventarul 1,
dosarul 95.
25. Арцыбашев А. Грядущая гибель России. – СПб., 1908.
26. Полное собрание речей гг. Депутатов Государственной Думы I и II созыва. – СПб.,
1908, 437 p.
27. Острецов В. Черная сотня и красная сотня. – Москва: Воениздат: Воен.-патриот.
лит. об-ние «Отечество», 1991, 48 р.
28. Русское знамя. 1906, 9 сентября.
29. Полное собрание речей гг. Депутатов Государственной Думы I и II созыва. -СПб.,
1908, 437 p.
30. Политическая история России в партиях и лицах. - Москва: Терра, 1993, 305 p.
31. „Друг,” 1905, nr. 176.

E-mail: silvia-moldovan@mail.ru
Terorismul ca factor de influenţă:

aspecte bioetice şi politologice
Serghei SPRINCEAN,
doctor în ştiinţe politice,
Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
SUMMARY
Several perspectives and elements are mentioned in this article in order to elucidate from diffe-
rent points of view one of the most comprehensive phenomena for contemporary human civiliza-
tion – the terrorism, which are investigated in this research as a social-political influencing factor.
Bioethical and political science approaches reveal the most conclusive macro-social trends and ten-
dencies, as well as the strategic and long term implications of the phenomenon of terrorism in the
context of multiaspectual global crisis.
Keywards: terrorism, bioethization, global crisis, socio-political influence, pressure groups.
Tot mai mult bioetica intervine din punct tivă funcţional-sistemică în contextul crizei
de vedere metodologic şi teoretic, dar şi în globale multiaspectuale care domină viaţa
sens praxiologic în a explica diverse aspecte sociopolitică şi economică. Astfel, prima per-
şi subtilităţi, fără a fi evidenţiate cu atât de spectivă asupra procesului politic decizional
multă rigoare ca până acum, ale diverselor reprezintă paradigma alegerii raţionale, care
procese şi fenomene sociale, printre care cele ar cuprinde teoriile bunurilor colective, com-
politice se înscriu plenar în misiunea globa- portamentul de coaliţie, teoria contractului,
lă a acestui nou domeniu al ştiinţei, dar şi al teoria jocului, teoria biopolitică, precum şi
sferei aplicative, cea de elaborare, cizelare şi multe alte teorii deductive ale analizei com-
furnizare a unui aparat şi a unei metodologii portamentului electoral, de exemplu, sau a
viabile şi eficiente de depăşire a probleme- comportamentului managerialo-birocrati-
lor globale ca şi componente structurale ale co-legislativ, în mod special. Fără a diminua
crizei mondiale contemporane, şi prin asta importanţa şi contribuţia perspectivei raţio-
– de asigurare a unei dezvoltări sustenabile nale asupra procesului sociopolitic decizio-
şi durabile a omenirii în perioada postcriză, nal, cea de a doua abordare în deciziologia
sprijinind metodologic şi instituţional conti- sociopolitică contemporană se remarcă a fi
nuitatea evolutivă a calităţii vieţii civilizaţiei perspectiva iraţională (sau neraţională), care
contemporane. [1, p. 51] pare a fi incomparabil mai importantă şi mai
Din perspectiva elaborărilor bioetice, di- prezentă în cadrul procesului amintit, inclu-
verse aspecte se vor evidenţia şi vor deveni zând toate tipurile de studii, teorii şi sisteme
primordiale în contextul adaptării sistemului asupra oricăror constrângeri răsfrânte asupra
sociopolitic contemporan la rigorile timpului factorilor de decizie, procesului decizional
şi priorităţile stringente. Astfel, problematica sau chiar asupra executării şi implementării
procesului decizional, atât la nivel general deciziei deja adoptate, sub impactul unui şir
(macronivel), cât şi la micronivel devine una de factori instinctuali sau psihoemoţionali,
foarte importantă. Pornind de la analizele neconştientizaţi până la capăt de factorii
şi lucrările savanţilor contemporani de no- sociali la care se referă acţiunea dată. Con-
torietate în acest domeniu, deducem două strângerile pot fi cauzate atât de conjunctu-
laturi distincte privind studiul procesului ra generală pe plan geopolitic, de priorităţi-
de adoptare a deciziei politice din perspec- le pe timp de criză în perioada deciziilor de
şi practică 89
urgenţă, de structurile organizatorice, de oportună, furnizată în cantităţi proporţiona-

confruntările politico-sociale din cadrul sis- le valorilor entropice în prezent tot mai des
temului, cât şi de persoanele care iau parte şi omniprezent cu ajutorul mediilor informa-
nemijlocit la procesul de adoptare şi execu- tice computeriale, este categoric antidotul
tare a deciziei. degradării atât structural-organizaţionale,
Din punctul de vedere funcţional-siste- cât şi morale a sociumului, pe lângă un pro-
mic, devine imperios necesar studiul proces intensiv de bioetizare a sociumului în
blematicii influenţării deciziilor politice în genere, a sferei politicului şi a domeniului
raport cu sistemul macrosocial. În prezent, decizional în mod particular.
există tendinţa de a identifica sistemul social Printre numeroasele funcţii ale sistemu-
cu noţiunile de „stat” şi „societate.” În general, lui social se numără şi funcţia de prezervare
conceptul de sistem accentuează intercore- şi perpetuare a sistemului, a stării sale dura-
larea diverselor componente ale proceselor bile, precum şi cea de optimizare, adică de
sociale, precum şi conexiunile dintre subsis- perfecţionare continuă a acestuia. Totoda-
temele sociale. În sensul cel mai larg posibil, tă, ca şi orice alt organism viu şi organismul
sistemul social autoorganizat este definit social are disfuncţiile sale, mai cu seamă în
drept o entitate organizaţională autogestio- perioada crizei globale care bulversează
nară, care cuprinde totalitatea relaţiilor soci- mersul firesc al proceselor sociale, şi care
ale, generatorul cărora este individul uman, îmbracă foarte des formele unor astfel de
precum şi grupurile sociale constituite din patologii social-politice, precum: terorismul,
indivizi, care urmăresc, astfel, realizarea sco- extremismul, criminalitatea politică, şanta-
purilor şi intereselor lor, acţiune fără de care jul, corupţia ş. a., ce slăbesc sistemul social
individul uman pierde calitatea sa de „Zoon global şi contribuie la persistenţa accentua-
Politicon,” adică de entitate socială şi/sau pu- tă a imperfecţiunii lui, contribuind la o şi mai
blică. [2, p. 41-42] grabnică adâncire a crizei mondiale, extinsă,
Potrivit teoriei sinergeticii, în cadrul orică- astfel, până la cele mai particulare aspecte
rui sistem autoorganizat, inevitabil există şi pe plan local. Aceste disfuncţii ale sistemu-
elemente entropice, de balansare, necesare lui social au existat în toate timpurile, dar,
unei funcţionări durabile a sistemului. [3, p. paradoxal, tocmai în perioada contempora-
16] Contrabalansând orientarea organizată nă, perioada cea mai evoluată şi avansată a
a informaţiei, entropia socială ca disfuncţie umanităţii, patologiile sociale, în special, te-
socială şi, totodată, în calitate de componen- rorismul, capătă o amploare nemaiîntâlnită,
tă intrinsecă a sistemului social viabil auto- în concordanţă cu teoriile contemporane de
organizat este importantă, iar studiul diferi- echilibru cantitativ şi calitativ dintre ordine
telor aspecte ale acesteia devine tot atât de şi dezordine, informaţie şi entropie. Grupuri-
necesar ca şi cercetarea informaţiei sociale, le sociale constituite şi organizate în scopuri
ca mobil organizatoric al progresului social. teroriste adesea recurg şi la alte metode de
[4, p. 26] Într-un mediu politic predominant intimidare socială şi politică (şantaj, coru-
entropic, haotic, precum cel contemporan, pere, atentate, intimidări prin violenţă etc.),
supus unor constrângeri externe precum de aceea perspectiva analizei deductive a
schimbarea climei, degradarea mediului patologiilor sociale poate fi redusă la analiza
ambiant până la starea inacceptabilă pentru problematicii terorismului şi a influenţei sale
a fi utilizat pentru un trai uman decent, in- asupra metodelor, practicilor şi procedurilor
suficienţa resurselor naturale în genere şi, în de elaborare, promovare şi implementare
special, a celor energetice, dar şi din interior a politicilor publice (publical policymaking
fiind permanent bulversat de nenumărate process), în condiţiile necesităţii vitale de
crize şi shock-uri sociale, cauzele cărora de adaptare şi racordare a întregului sistem so-
multe ori sunt mult prea nesemnificative, la ciopolitic la imperativele, valorile şi principi-
prima vedere, dar fiind în strânsă corelare cu ile bioetice, ceea ce şi presupune procesul
celelalte fenomene şi procese politice globa- de bioetizare a politicului, cu scopul obţine-
le, informaţia cât mai exactă, mai operativă şi rii unor rezultate mult mai performante pe
termen lung în plan geostrategic, în vederea mişcări revoluţionare, care tinde să schimbe
depăşirii crizei mondiale. [5, p. 62] prin forţă guvernarea de stat. Astfel, se poa-
Termenul de „terorism” a apărut pentru te crea confuzia dintre o perspectivă care ca-
prima dată cu 200 de ani în urmă, în supli- taloghează o persoană drept terorist şi alta
mentul pentru anul 1798 al Dicţionarului care apreciază acţiunile aceluiaşi individ ca
Academiei Franceze. Iar una dintre cele mai pe ale unui luptător progresist pentru drep-
timpurii forme de manifestare a terorismului turile şi libertăţile omului, etniei, naţiunii,
entropic, înregistrată istoriografic, reprezin- statului etc.
tă secta religioasă a sicarilor, care a activat La nivelul politicii internaţionale există
în Palestina în secolul I d. Hr. Un comentator un „terorism sponsorizat” de factori externi,
de politică externă american de notorieta- care poate fi atât oficial, guvernamental, cât
te, Walter Laqueur, într–una din operele sale şi neoficial, individual, de grup. Terorismul
consacrate fenomenului sociopolitic al tero- entropic ce ţine de a treia categorie poate
rismului, menţionează că între anii 1937 şi fi conceput drept un război partizan nede-
1981 s-au dat 109 definiţii acestui fenomen, clarat dintre state sau dintre nişte grupuri de
dar niciuna dintre ele nu este suficient de cu- ţări, exprimat prin terorism informaţional,
prinzătoare. În Regatul Unit al Marii Britanii, computerial, atentate contra autorităţilor,
stat care s-a confruntat pe parcursul întregu- explozii şi acţiuni criminale contra popula-
lui secol al XX-lea cu fenomenul terorismului ţiei sau prin finanţarea unor grupări ilegale,
entropic (terorismul iredentist irlandez) s-a separatiste, criminale, teroriste etc., toate
recurs, în cadrul unei legi din 1974, la o astfel urmărind scopul de a submina şi de a slăbi
de definire (evident, nici aceasta perfectă) a siguranţa naţională.
fenomenului în cauză: “…Folosirea violenţei Cea de a patra perspectivă consideră
în scopuri politice, incluzând orice recurgere drept teroriste şi implicit, bazate pe princi-
la violenţă în scopul de a plasa publicul sau piul dezordinii şi deci lipsite de viitor, regi-
orice grup din public într–o stare de frică.” [6, murile nedemocratice, antipopulare, care
p. 45] Potrivit şcolii politologice americane, prin acţiuni guvernamentale admit sau cau-
termenul de “terorism” capătă mai multe zează abuzuri de putere, constrâng liberta-
înţelesuri, definiţii şi conceptualizări, dintre tea şi drepturile fundamentale ale propriilor
care se disting patru sensuri diferite. Astfel, cetăţeni şi prin aceasta terorizează popula-
primul dintre acestea este înţeles ca o acţi- ţia. [7, p. 542]
une violentă, direcţionată contra populaţiei În perspectiva conceptualizării problema-
civile, fără o ţintă clară, acţiune menită să ticii terorismului ca flagel ce subminează în-
creeze haos şi teamă în rândurile populaţiei săşi existenţa pe viitor a civilizaţiei umane au
şi în acest mod să afecteze siguranţa şi stabi- contribuit decisiv evenimentele din 11 sep-
litatea socială, să discrediteze imaginea gu- tembrie 2001 din S.U.A., când, în urma unor
vernanţilor, care nu sunt capabili să asigure multiple atacuri puse la cale de organizaţii
securitatea persoanei şi, prin urmare, un trai teroriste internaţionale din lumea arabă, cu
decent al populaţiei. avioane de cursă asupra unui şir de clădiri-
A doua perspectivă asupra fenomenului simboluri ale măreţiei S.U.A. în lume ca su-
terorismului destabilizator (în sens macrosis- praputere, au decedat sute de victime civile.
temic) poate căpăta sensul de violenţă con- În acest sens, s-a declanşat un proces foarte
tra reprezentanţilor puterii, adică a factorilor periculos de extindere a unui tip total inu-
de decizie şi a autorităţii publice (poliţie, po- man şi degradant pentru persoana umană
liticieni, diplomaţi), prin acţiuni de intimida- de influenţare a opiniei publice şi deciziilor
re, şantaj, atentat cu scopul de a-i determina sociopolitice – terorismul suicidal. Potrivit
să recurgă la concesii în favoarea grupului statisticilor, în perioada dintre 1980 şi 2003,
terorist, a idealurilor şi scopurilor propagate această formă de terorism nu depăşea 3% din
de grup. Această perspectivă a terorismului structura terorismului internaţional şi local,
entropic, direcţionată spre puterea oficială, pe când, începând cu acest punct de pornire
poate căpăta o amploare şi o imagine a unei care a constituit 11 septembrie 2001, ponde-
şi practică 91
rea terorismului suicidal în structura generală principiu, de majoritatea comunităţii ştiinţi-

a formelor de terorism a depăşit 50% în anul fice şi elitelor sociopolitice de toate nivelu-
2003 şi se află în continuă creştere. [8, p. 95] rile. Problematica terorismului ca expresie a
Această tendinţă a deplasării accentelor din unor idei politico-sociale extremiste, cu atât
punctul de vedere al componenţei şi forme- este mai relevantă pentru demersul ştiinţific
lor terorismului în perioada contemporană politologic, dar şi pentru discursul din cadrul
poate fi explicată oarecum prin prisma bioe- opiniei publice, cu cât se perseverează în a
ticii în condiţiile degradării continue a relaţi- face deosebiri tranşante în ceea ce priveşte
ilor interumane sau devalorizării şi atitudinii îndepărtarea de poziţiile ideologice centriste,
dispreţuitoare a omului contemporan faţă de în contextul încadrării în spectrul „coloratu-
propria corporalitate, faţă de personalitatea, rii” politice. În sfera ideologică extremistă se
esenţa şi rolul fiinţei umane în sens universal. înscriu atitudini, poziţii rigide, ireconciliabi-
[9, p. 266] Extinderea formei suicidale, mai le care favorizează ceea ce Giovanni Sartori
cu seamă în cazul terorismului internaţional, numea „forţă centrifugă” în viaţa politică, în-
confirmă degradarea spirituală, a conştiinţei semnând o clară ameninţare pentru regimul
şi mentalităţii civilizaţiei contemporane care democratic, ca şi pentru securitatea şi inte-
constituie esenţa şi cauza crizei morale ca gritatea (teritorială, naţională, informaţiona-
factor generator al crizei în celelalte domenii lă, civică) statului. [10, p. 23; 11, p. 38-41] Din
ale vieţii umane individuale şi vieţii sociumu- punct de vedere ideatic, terorismul entropic,
lui. În acest fel, o soluţie viabilă la degrada- ca exprimare a extremismului, poate fi şi o ex-
rea continuă a condiţiei umane, a valorii şi punere a unei atitudini de opoziţie social-po-
ponderii omului în cadrul proceselor globale litică. Constituind o contrapunere dialectică
poate constitui bioetizarea sferei sociale în administraţiei oficializate, opoziţia politico-
genere, a domeniului sociopolitic, dar mai socială în sens teoretico–clasic se situează pe
cu seamă a sferei decizionale împreună cu platforma etică a dreptului natural al mino-
sistemul de presiuni şi influenţe aferent aces- rităţii politice, care presupune activitatea de
tuia, ceea ce ar presupune racordarea men- a critica şi controla majoritatea sociopolitică
talităţii şi practicilor specifice la valorile, im- şi de a susţine o opoziţie alternativă. Astfel,
perativele, priorităţile şi principiile bioetice, orice opoziţie socială nu este doar tolerată,
precum principiul coevoluţiei dintre natură ci este şi obligată, în virtutea împrejurărilor,
şi societate, principiul biosferocentrismului, să-şi asume unele funcţii în cadrul sistemului
principiul autonomiei individului uman şi al social-global, precum şi în cadrul subsistemu-
colectivităţilor, aplicat în vederea implicării lui politic, în mod expres. Cu toate acestea, se
acestora în procesele ce-i vizează nemijlocit distinge opoziţia „loială,” care adoptă o atitu-
confidenţialitatea, acordul informat, princi- dine reformistă referitor la alternanţa la pu-
piul echităţii şi justiţiei şi altele. tere în cadrul unor parametri constituţionali,
Fără nicio umbră de îndoială această for- şi opoziţia „fundamentalistă,” care reprezintă
mă suicidală a terorismului amplifică caracte- cazul clasic al unei opoziţii „din principiu,”
rul entropic şi macrodestabilizator al teroris- extremiste şi ireconciliabile, bazându–se pe
mului pentru sistemul sociopolitic. Terorismul transformarea radicală a sistemului social în
entropic ca problemă şi piedică a funcţionării genere şi respingând cu desăvârşire orice ne-
organizate, în perioada amplificării crizei glo- gociere şi consens. [12, p. 397;13, p. 224].
bale, a regimului democratic, fie sub forma sa Ca fenomen marginal, din punctul de ve-
internă, fie sub forma terorismului internaţi- dere al utilităţii şi organizării optimale gene-
onal, ca terorism politic sau de drept comun, ral-globale, terorismul entropic se exprimă şi
indubitabil, se situează în sfera criminalităţii, ca procedeu extrem de condiţionare a unor
cu atât mai mult în condiţiile insecurităţii ge- alegeri publice, soluţii, decizii, strategii soci-
nerale tot mai pregnante pentru întreaga so- ale, iar în foarte multe cazuri concrete, deşi
cietate contemporană, la care se formulează coordonat de o reţea întreagă de instituţii şi
un şir de reacţii constructive şi soluţii, printre organizaţii, reprezintă un gest mai degrabă
care soluţia bioetică pare a fi acceptată, în individual care este necesar de studiat într-un
context potrivit, adică din perspectivă socio- pe care le afectează nemijlocit, cât şi pentru
sau psihopatologică. Cazurile de atentate în omenire, în general, se remarcă terorismul in-
locurile aglomerate efectuate de către tero- ternaţional, caracterizat de cele mai odioase
rişti-kamikaze dotaţi cu material explozibil crime contra umanităţii, de acte teroriste de
sau inflamabil nu sunt foarte rare în istoria ci- răsunet şi de referinţă pentru întreaga evolu-
vilizaţiei contemporane, multe dintre ele sol- ţie a umanităţii, care determină tendinţele şi
dându-se cu numeroase jertfe umane. Totuşi trendurile politicilor de combatere a crimina-
actele de terorism ce destabilizează întregul lităţii, în general, deoarece în cadrul teroris-
sistem social se planifică şi se organizează di- mului internaţional se folosesc cele mai per-
ficil şi sunt acţiuni şi iniţiative, mai mult, in- formante tehnologii militare, informaţionale
dividuale. Având în vedere practica concretă şi de influenţare şi manipulare a conştiinţei
înregistrată, se poate de conchis că cele mai sociale, implicând războiul mediatic interna-
odioase atentate au fost organizate de sec- ţional. Aici vom aminti de astfel de atentate
te, organizaţii extremiste mici, în cadrul unui teroriste, precum cele puse la cale de al-Qa-
cerc restrâns de persoane. eda – o organizaţie militantă islamistă, fon-
Încercând să clasificăm fenomenul tero- dată de Osama bin Laden, inamicul numărul
rismului dezorganizant, amintim de un te- unu al S.U.A. pe parcursul mai multor ani, or-
rorism entropic intern ce seamănă teroare ganizaţie teroristă devenită „liderul mondial
şi frică printre populaţia civilă, care poate fi în organizarea atentatelor, autorul a circa 70
motivat ideologic, adică poate fi de dreap- la sută din totalul de atacuri sinucigaşe,” [8, p.
ta sau de stânga, naţionalist (cazul Spaniei 97] cu atentatele din 11 septembrie 2001 din
– E.T.A., cazul Marii Britanii – I.R.A., Franţa New York şi Washington; Aum Senrike, cu un
– separatismul corsican), separatist sau cu şir de atentate teroriste, precum cel din me-
scopuri criminal-economice, toate aceste troul din Tokio din 20 martie 1995 cu gazul
forme influenţând malefic factorii de decizie sarin şi care a încercat, nu fără de succes, să
şi în întregime sistemul social, slăbind auto- procure elemente componente ale armei nu-
ritatea statului. În bibliografia de specialitate cleare pentru a şantaja guvernele lumii; Par-
se aminteşte de grupările teroriste (gherile) tidul Muncitorilor din Kurdistan (P.K.K.) ce acţi-
transfrontaliere de sorginte comunistă din onează regional în statele cu populaţie kurdă
zona Asiei de Sud şi de Sud-Est, din Filipine, din Orientul apropiat, care a transformat din
Cambodgia, Malayezia, Vietnam, Laos, Thai- 1984 sud-estul anatolian turc, locuit în ma-
landa. Cele din Vietnam, din anii `70 ai sec. al joritate de kurzi, în teatrul unor lupte între
XX-lea, de exemplu, au constituit unul dintre rebelii kurzi din P.K.K. şi forţele de securitate
motivele oficiale ale intervenţiei americane turce, astfel că această organizaţie, conside-
în această ţară. În America Latină, de aseme- rată teroristă de majoritatea statelor lumii, a
nea, există un focar de grupări teroriste şi cri- atacat interesele turceşti şi pe kurzii bănuiţi
minale, specializate în producerea şi traficul de colaborare cu guvernul turc, adeseori fo-
de droguri. Potrivit unui raport anual privind losindu-se de baze din Irak şi Siria, condu-
problema terorismului al Departamentului cătorul partidului, Abdullah Ocalan, a fost
de Stat al S.U.A., din 1998, 33% dintre acţi- arestat de Turcia în 1999, fiind apoi judecat
unile teroriste comise pe Glob au avut loc în şi condamnat pentru trădare; atentatul din
Columbia, iar anual, pe Terra, decedau din vara 1972 de la Olimpiada de la München,
această cauză 300 de persoane. Una dintre Germania asupra delegaţiei de olimpici ai
cele mai complicate probleme pentru civili- Israelului organizat de o reţea internaţională
zaţia occidentală este terorismul fundamen- de organizaţii teroriste şi realizat de grupul
talist islamist, şi aceasta nu doar din motive terorist Septembrie Negru cu executanţi în
religioase sau ideologice, ci mai mult din majoritatea lor fiind de origine arabă.
motive economice şi financiare. De regulă, acţiunile teroriste de răsunet,
Dar, pe lângă terorismul naţionalist intern precum cele menţionate mai sus, organizate
amintit, care constituie o plagă socială, po- şi executate de reţele internaţionale de tero-
litică şi economică majoră atât pentru ţările rişti, determină pe mult timp înainte compor-
şi practică 93
tamentul guvernelor lumii şi organizaţiilor tăzi, în condiţiile crizei mondiale, problema

mondiale specializate în asigurarea securită- terorismului destabilizator în plan macrosis-
ţii internaţionale în vederea combaterii efi- temic constituie o preocupare de securitate
ciente a unor astfel de atentate. Aceste acte pentru toate statele lumii, în mod deosebit
teroriste de rezonanţă, soldate cu zeci sau pentru comunitatea internaţională, deoa-
sute de morţi şi mii de victime colaterale, au rece acest flagel social capătă o amploare
contribuit la reconştientizarea şi reconceptu- deosebită şi este incomparabil cu posibilită-
alizarea valorilor fundamentale în societatea ţile de luptă contra lui ale fiecărui stat luat
umană, adeseori teroriştii atingându-şi sco- în parte. Actualmente, terorismul entropic
pul prin înspăimântarea şi terorizarea popu- şi criminalitatea internaţională devin factori
laţiei civile, declanşând crize politice serioase perturbatori şi parazitari fatali pentru între-
la nivelul unui stat, determinând schimbarea gul sistem al relaţiilor internaţionale.
de guvern şi reorientarea cursului politicilor Problematica bioterorismului merită o
interne şi externe, ceea ce inspiră teroriştii atenţie aparte în contextul unei analize bi-
internaţionali să continue misiunea ingrată oetice a fenomenului terorismului. Astfel că
pe care şi-au asumat-o, destabilizând şi dez- utilizarea în cadrul acţiunilor cu caracter te-
echilibrând sistemul de securitate mondială, rorist a armelor biologice reprezintă o ame-
sistemul sociopolitic şi economic mondial. ninţare reală la adresa vieţii în general cu
Costurile economice ale terorismului atât mai mult cu cât creşte, odată cu progre-
sunt extrem de ridicate, astfel că numai sul tehnico-ştiinţific, accesibilitatea acestui
S.U.A. (până la atentatul din 11 septembrie tip de arme, inclusiv pentru diverse elemen-
2001) aloca anual 5 mlrd. de dolari pentru te antisociale precum terorismul local-intern
combaterea acestei plăgi sociale numai pe sau în cazul terorismului de stat exercitat de
teritoriul S.U.A., [14, p. 50] iar după atentate- către oficialităţi la adresa propriului popor.
le din 11 septembrie 2001, din unele surse, a Bioterorismul, ca problemă importantă
crescut chiar de zeci de ori. Suma cheltuieli- la scară globală, s-a impus, mai cu seamă, în
lor se dublează dacă adăugăm costurile pen- contextul problematicii biosecurităţii şi a bi-
tru protecţia personală a oamenilor de afa- opericolelor pentru viaţă în cel mai larg sens
ceri, a structurilor economice private ameri- al acestui termen. Astfel, tot mai îngrijorător
cane. Plus la aceasta, terorismul anual aduce devine subiectul bioterorismului ce vizea-
prejudicii serioase turismului internaţional, ză aspectele de biosecuritate, în calitate de
industriei petroliere, complexului energetic subtip de acţiune teroristă ca manifestare
mondial, afectează grav economiile tuturor nocivă pe plan sociopolitic şi ca fenomen
statelor lumii. Totuşi până în anul 2000 s-a distructiv şi inuman în esenţa sa ce presu-
înregistrat o micşorare a numărului actelor pune inducerea unei stări de frică şi angoasă
teroriste de la 600, în anii `60-`70 ai secolului referitoare la o persoană, un grup bine de-
trecut, până la 250 în anul 2000. După trage- terminat sau înspăimântarea unei societăţi
dia din 11 septembrie 2001 de la New York, întregi în totalitatea ei, fără a o diferenţia
se poate afirma că a început o nouă eră a te- pe categorii, cu scopul final de a influenţa şi
rorismului, cu folosirea tehnologiilor de vârf, determina deciziile ulterioare referitor la un
lansându-se o nouă percepţie internaţională anume subiect sau pentru a determina un
a actului terorist, precum şi a combaterii lui, anume comportament ulterior actului de bi-
a necesităţii coalizării contra acestui „rău ma- oterorism. Însă, spre deosebire de terorismul
terializat.” clasic, bioterorismul se caracterizează prin
Datorită difuzării operative a ştirilor des- recurgerea la anumite metode şi tehnici cu
pre atentate şi alte acte teroriste pe scară na- implicaţii biologice asupra fiinţei umane, cu
ţională şi internaţională, terorismul entropic impact distrugător asupra totalităţii de ca-
capătă o nouă amploare, astfel constituindu- racteristici specifice condiţiei biologice a cor-
se o nouă pârghie de influenţă şi presiune poralităţii umane. Cel mai des bioterorismul
asupra opiniei publice, de asemenea şi asu- recurge la folosirea unor viruşi sau agenţi
pra politicilor publice. [15, p. 309] Astfel, as- patogeni foarte activi, caracterizaţi printr-o
acţiune rapidă şi eficientă în vederea modi- cipală de a traduce în practică ameninţările şi

ficării stării biopsihice a persoanei pentru a riscurile care sunt făcute publice preventiv,
induce starea letală, cel mai des, sau pentru ca şi amploarea şi caracterul posibilului im-
a cauza anumite disfuncţii sau pierderea de pact, informaţii coroborate cu cunoştinţele
către persoană a controlului total sau parţial, şi experienţa anterioară ale celor ameninţaţi
pe o perioadă mai îndelungată sau scurtă de generează, de fapt, starea psihică de panică
timp, asupra facultăţilor sale biologice, psi- şi frică paralizantă şi, în final, situaţia de de-
hice şi mintale, în funcţie de scopul final al pendenţă psihoemoţională, care oferă ame-
acţiunii bioteroriste şi potenţialul biotehno- ninţătorului terorist avantajul superiorităţii
logic din dotarea agentului ce aplică aceste sale pe perioada deţinerii mijlocului ofensiv,
tehnici şi procedee bioteroriste. [16, p. 114] a armei, ce poate eventual cauza efectele de
Însă sunt bine cunoscute cazurile când bi- care îi este teamă celui ameninţat. Armele bi-
oteroriştii îşi propuneau ca obiectiv induce- oteroriştilor, cel mai des, fac parte din catego-
rea stării de teroare unor mase largi ale popu- ria mijloacelor ofensive cu caracter biologic,
laţiei prin ameninţarea cu declanşarea unor arme bacteriologice care pot fi diferenţiate
epidemii în masă sau prin activarea unor după criteriul daunei cauzate sau a efectului
agenţi patogeni specifici unor maladii con- generat. Astfel, menţionăm, ca o primă cate-
tagioase cu incidenţă sporită a mortalităţii gorie, armele biologice letale ce au menirea
persoanelor afectate. În acest context, se vor de a cauza decesul individului sau grupului
remarca un şir de forme de inducere a stării de indivizi implicaţi în acţiunile militare sau
de teroare şi frică la scară socială, prin utili- care sunt ameninţaţi şi terorizaţi.
zarea tehnicilor biotehnologice, întreprin- Terorismul cibernetic, alături de alte forme
se în perioada contemporană a dezvoltării ale terorismului entropic, se manifestă tot
tehnologiilor biologice şi medicale de către mai puternic în sfera socialului, ca şi în sfe-
diverşi agenţi şi factori de control şi decizie ra politică, bazându-se pe aceleaşi principii:
prin intermediul unor instituţii şi organizaţii de inducere a unei stări de teroare, de frică.
din domeniul farmaceutic, medical sau sani- Acest impact major al organizaţiilor teroriste
tar precum experimentele de noi substanţe în domeniul cibernetic asupra factorilor de
biochimice şi influenţa lor asupra necesităţii decizie, precum şi al politicului, societăţii în
stabilirii controlului asupra comportamen- genere a fost amplificat substanţial în urma
tului grupurilor umane largi sau inducerea reţelizării masive a spaţiului virtual şi apari-
artificială, premeditată a unor bacterii şi vi- ţiei Internetului. Potrivit Centrului de reacţie
ruşi, alţi agenţi patogeni periculoşi pentru la teroarea din spaţiul cibernetic (Cyber Terror
viaţa şi sănătatea umană sau a animalelor Response Center), în anul 2003, în epoca de
domestice ori a animalelor sălbatice de care lansare în masă a Internetului, au fost inten-
depinde bunăstarea şi securitatea ecologică, tate deja peste 60 mii de dosare penale (cifră
alimentară sau epidemiologică a oamenilor, mai mare de 500 de ori decât în 1997, când
cu scopul de a influenţa negativ şi distructiv calculatoarele personale nu erau unite încă
procesele demografice, precum cele de creş- într-o reţea) privitor la astfel de crime, înre-
tere a populaţiei, cele de permutaţie a unor gistrându-se o creştere rapidă a impactului
mase importante de oameni pentru a elibera politic al acestei metode de presiune. [17, p.
teritorii şi/sau resurse naturale, precum cele 69] Formele cele mai răspândite ale cyber-
de influenţă asupra natalităţii şi mortalităţii, terorismului entropic, precum expansiunea
naşterilor copiilor cu mutaţii genetice şi cu spam-urilor sau pirateria electronică, în era
maladii ereditare în vederea dezavantajării informatizării sociumului au o implicare sem-
biologico-medico-genetice pe viitor, a popu- nificativă în viaţa politică şi în procesul deci-
laţiei vizate prin actul bioterorist. zional. Spam-urile, de exemplu, fiind mesaje
Bioterorismul, ca şi orice alt gen de feno- electronice care parvin neautorizat şi abuziv
men terorist, operează cu mijloace ofensive, pe adresele electronice şi care pot conţine
arme sau modalităţi şi sisteme de declanşare o informaţie distructivă, un virus informatic,
a proceselor devastatoare ce au menirea prin- reprezintă o preocupare importantă, recentă
şi practică 95
a autorităţilor în materie de reglementare a cu problema separatismului transnistrean,

comunicării virtuale şi de securizare a contu- care reprezintă un caz clasic de terorism en-
rilor personale. Atacurile spam asupra unor tropic finanţat şi sprijinit din exterior, pentru
instituţii de stat, a unor actori politici, financi- a dezorganiza situaţia internă, pentru a şan-
ari, economici, care se bazează pe un suport taja factorii de decizie, a teroriza opinia pu-
IT considerabil în activitatea lor, pot perturba blică, demoralizând-o. În prezent, Republica
serios activitatea acestora, chiar până la blo- Moldova „găzduieşte” şi multe filiale ale orga-
carea, pe o perioadă lungă de timp, a activi- nizaţiilor criminale şi teroriste internaţionale,
tăţii sau pot cauza şi alte daune serioase, pre- în ciuda eforturilor autorităţilor de drept de
cum pierderea informaţiilor preţioase şi dete- a monitoriza situaţia din regiune şi din inte-
riorarea hardware-ului şi software-ului, astfel riorul Republicii Moldova. Aceste structuri
înregistrându-se o interferenţă malefică seri- criminale sunt interesate, în primul rând, de
oasa în procesul decizional. Soluţii viabile la traficul drogurilor, a „cărnii vii” în vederea
atacurile spam încă nu au fost identificate pe exploatării sexuale a persoanelor, a materi-
parcursul a mai bine de 10 ani de când există alelor explozibile şi a armamentului, actual-
acest tip de act perturbator în spaţiul virtual. mente aceste forme de terorism intern din
Neconţinând obligatoriu şi viruşi electronici, Republica Moldova fiind cele mai profitabile
spam-urile publicitare sau învechite şi neac- tipuri de business criminal, în ţara noastră
tuale ca informaţie operativă, de exemplu, găsindu-şi adăpost multe persoane căutate
pot, de asemenea, constitui un impediment pentru săvârşirea de crime cu precădere în
serios în calea comunicării sociale şi politice spaţiul postsovietic slab securizat. Proporţii
eficiente, în cadrul procesului de elaborare, mari capătă şi criminalitatea la scară largă în
adoptare şi executare a deciziei, căci spaţiul scopuri material-economice, precum evaziu-
virtual tot mai mult devine unul important nea fiscală, corupţia la diferite niveluri ale ad-
şi ca mediu comunicaţional, în plan social ministraţiei de stat din Republica Moldova,
şi politic, iar „reziduurile electronice virtua- favorizat mai ales din şi prin teritoriul Trans-
le” dezorientează actorii sociali şi scad din nistriei. Separatismul, terorismul entropic,
eficienţa interacţiunii acestora. Problema criminalitatea internă şi cea internaţională
pirateriei electronice şi virtuale preocupă aduc Republicii Moldova prejudicii enorme,
demult autorităţile, mai ales pe cele care au fapt care se confirmă prin starea economică
drept obiectiv protecţia proprietăţii inte- deplorabilă a ţării, emigraţia masivă a forţei
lectuale. Republica Moldova, în acest sens, de muncă şi populaţiei din Republica Moldo-
precum multe dintre statele sud-est europe- va pe parcursul a două decenii, PIB-ul care s-a
ne postcomuniste şi din C.S.I., reprezintă un redus în 25 de ani cu peste 100%.
focar de instabilitate şi îngrijorare în virtutea În felul acesta, se evidenţiază tendinţele şi
ineficienţei sistemului juridic. Şi această sta- trendurile care există în domeniul identifică-
re de fapt se perpetuează în timp, în pofida rii, conceptualizării şi comprehensiunii teo-
progresului internaţional în acest domeniu. retice al fenomenului terorismului sub toate
Pirateria electronică şi virtuală, pe lângă leza- formele în care se manifestă acesta la etapa
rea intereselor şi drepturilor individuale ale contemporană a dezvoltării societăţii şi în
cetăţenilor, poate aduce prejudicii importan- contextul acelor probleme grave cu care se
te întregii societăţi, statului, atât ca imagine confruntă. Este indubitabil că terorismul se
negativă în exterior, cât şi prin anihilarea şi înscrie în ultimele decenii în categoria celor
eliminarea din circuit a acelei categorii soci- mai grave probleme ce ameninţă securitatea
ale creative care are menirea să furnizeze so- umană, problemă care în cazul nesoluţionării
cietăţii raţiunea şi know-how-ul progresului. la timp şi a scăpării acesteia de sub controlul
În ceea ce priveşte actualitatea problemei autorităţilor abilitate, este capabilă să ame-
expansiunii terorismului destabilizator pen- ninţe chiar şi existenţa viitoare a omului pe
tru întreaga societate din Republica Moldo- Terra. În condiţiile date, aparatul bioetic poa-
va, trebuie să subliniem că statul nostru se te fi aplicat pentru a identifica soluţii viabile
confruntă deja de mai bine de două decenii şi de a controla acest fenomen al terorismu-
lui în limitele moralului şi al relaţiei etice ar- dar şi a subiecţilor dreptului internaţional
monioase cu mediul ambiental, cu condiţia luaţi în parte, a statelor lumii, instituţiilor şi
umană biopsihosocială, în perspectiva depă- organizaţiilor reprezentative pentru puterea
şirii întregului complex de probleme globale, în stat, a comunităţilor umane în cel mai larg
îmbogăţindu-ne cu încă o experienţă extre- sens al conceptului. Astfel, doar o reconside-
mă. Escaladarea ameninţării la adresa securi- rare a priorităţilor, metodelor şi strategiilor
tăţii sub toate planurile, începând de la secu- de implementare a acestora în vederea atin-
ritatea personală a fiecărui individ luat în par- gerii unei dezvoltări sustenabile macrosocia-
te, a comunităţilor şi grupurilor umane până le pe termen lung poate fi acel obiectiv, prin
la securitatea globală a planetei Pământ, este atingerea căruia să se diminueze substan-
determinată nemijlocit de creşterea gradului ţial impactul terorismului asupra destinului
de vulnerabilitate a umanităţii, în general, omenirii.
BIBLIOGRAFIE
1. Ursul A., Rusandu I., Capcelea A. Dezvoltarea durabilă: abordări metodologice şi de operaţi-
onalizare. Chişunău: Ştiinţa, 2009, 251 p.
2. Ţîrdea T. N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001, 169 p.
3. Суханов А. П. Информация и человек. – Москва: Сов. Россия, 1980, 203 с.
4. Цырдя Ф. Н. Социальная информация. Философский очерк. Кишинев: Штиинца, 1978,
143 с.
5. Спринчан C. Л. Биоэтика, политика и стратегии выживания человечества в
контексте модернизации социума. În „Модернизация науки и общества: вызовы и ответы,”
Материалы междунар. науч. конф. (Саранск, 10 мая 2011 г.), Саранск: ИП Афанасьев В. С.,
2011, p. 259-264.
6. Ionescu V. Veacul Terorismului. În „Magazin Istoric,” Bucureşti, ianuarie 2000, p. 45-50.
7. Shafritz J. M. Dictionary of American Government and Politics. Chicago; Illinois: The Dosey
Press, 1988, 662 p.
8. Marinuţă V. Terorismul suicidal: aspecte teoretice şi practice. În revista „Akademos,” Chişinău,
nr. 2 (25) 2012, p. 95-97.
9. Спринчан C. Социополитические аспекты выживания человечества в контексте
эколого- и биоэтической проблематики. În „Environmental Ethics: the Power of Ethics for
Sustainable Development.” Collective monograph / Eds. Nijolė Vasiljevienė, Agnė Jurčiukonytė.
Vilnius: Mykolas Romeris University, 2010, p. 264-270.
10. Sartori G. The Theory of Democracy Revisited. Chatham: Chatham House Publishers, Inc.,
1987, 542 p.
11. Sartori G. Parties and Party System: A Framework for Analysis, vol. I. Cambridge: University
Press, 1976, 286 p.
12. Bogdanor V. The Blackwell Encyclopedia of Political Institutions. Oxford; New York: Black-
well Reference, 1991, 667 p.
13. Brucan S. Îndreptar-dicţionar de politologie. Bucureşti: Nemira, 1993, 301 p.
14. Ionescu V. Veacul Terorismului. În „Magazin Istoric,” Bucureşti, ianuarie 2000, p. 45-50.
15. Buzan B. Popoarele, statele şi teama. (O agendă pentru studii de securitate internaţională în
epoca de după războiul rece). Chişinău: Cartier, 2000, 386 p.
16. Sprincean S. Aspecte politice şi bioetice ale problematicii biosecurităţii. În „Revista de Filo-
zofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice,” Chişinău, nr. 3, 2010, p. 112-122.
17. Голубев В. Некоторые проблемы борьбы с Интернет-преступностью. Tendinţele
de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Chişinău: A.S.E.M., 2004, c. 69-70.

E-mail: sprinceans@yahoo.com
Tribuna tânărului
Administrarea cercetător
T ribuna
tânărului cercetător
Modele de dezvoltare a societăţii informaţionale

Andrei GRUIA,
doctorand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
Information society theory (as part of postindustrial societytheory) was developed in the
1970s, when many scientists concluded that modern development under culture, psychology,
social work and economics are formed under the influence of technical and electronic means,
and industrial process is not a crucial factor for the progress that has a significant impact on
morals and values of society.
Noţiunea de „societate informaţională” Modelul de dezvoltare a societăţii in-
a apărut în mediul ştiinţific în anul 1960 în formaţionale este o descriere teoretică ge-
S.U.A. şi Japonia, fiind strâns legată de dez- neralizată a proceselor şi evenimentelor de
voltarea informaticii, ciberneticii şi teoriilor trecere de la un nivel de organizare şi funcţi-
informaţionale de guvernare. onare a societăţii informaţionale la altul, per-
În aceste condiţii, costurile activităţii miţând identificarea dependenţelor funcţio-
umane şi ale produselor acesteia sunt defi- nale ale subiecţilor implicaţi şi a tendinţelor
nite nu prin cheltuielile forţei de muncă, dar majore ale dezvoltării societăţii informaţio-
printr-o informaţie formalizată care a deve- nale. Modelul de dezvoltare este unul mul-
nit o sursă de valoare adăugată. Informaţia tilateral, cu mai multe niveluri şi etape, ce
a fost recunoscută ca resursă specifică ce nu asigură modificările calitative structurale şi
reflectă majoritatea caracteristicilor tipice formale ale societăţii informaţionale. Carac-
factorilor de producţie tradiţionale. Răspân- teristicile de bază ale dezvoltării sunt: carac-
direa informaţiei a fost egalată cu apariţia terul calitativ al schimbărilor, ireversibilitatea
de sine stătătoare a acesteia, fapt ce exclude şi directivitatea lor.
aplicarea faţă de acest fenomen a noţiunii de Reieşind din experienţa diferitelor ţări,
„epuizare,” iar consumul informaţiei nu duce modelul de dezvoltare a societăţii informa-
la epuizarea acesteia ca unei resurse de pro- ţionale depinde de specificul dezvoltării
ducţie. În rezultatul analizei complexe, pro- istorice a ţării, politica social-economică,
motorii teoriei societăţii informaţionale au divizarea funcţiilor între instituţiile de stat,
ajuns la concluzia că „în economia contem- comerciale şi cele sociale, de politici publice
porană raritatea resurselor este înlocuită cu cu privire la societatea informaţională, speci-
prevalenţa acestora.” ficul sistemului legislativ, culturii naţionale şi
Astfel, societatea informaţională poate fi a mentalităţii în general.
definită ca o formă nouă a societăţii con- Pot fi evidenţiate următoarele modele de
temporane, în care procesarea informaţiei dezvoltare a societăţii informaţionale: mo-
şi a serviciilor informaţionale (cu o infra- delul american, modelul european şi modelul
structură modernă informaţională şi de asiatic.
comunicaţii) contribuie la eficientizarea Modelul american de dezvoltare a so-
proceselor de guvernare, dezvoltarea soci- cietăţii informaţionale depinde de mode-
al-economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii lul general al dezvoltării social-economice a
cu incluziune socială, precum şi la integra- S.U.A., în care funcţiile statului sunt limitate,
rea în mediul informaţional global. Această iar activitatea persoanelor fizice şi persoane-
abordare va contribui la determinarea priori- lor juridice private este o prioritate majoră.
tăţilor fundamentale ale unui model nou de Conform acestei abordări, toate instrumen-
societate, bazat pe informaţii şi pe inovaţii. tele ce ţin de societatea informaţională tre-
Tribuna tânărului
buie să fie concentrate în sectorul privat, cu tiţiilor considerabile în cercetări tehnico-şti-

liberalizarea totală a pieţei T.I.C. Concomi- inţifice, prioritatea T.I.C. în soluţionarea pro-
tent, o atenţie sporită este acordată dezvol- blemelor social-economice de dezvoltare a
tării canalelor „magistrale” informaţionale, ţării. Obiectivele sectorului T.I.C. în Japonia
orientării lor sociale, precum şi asigurării sunt: dezvoltarea reţelelor de comunicaţii,
serviciilor universale. Aceste canale au un rol elaborarea dispozitivelor şi tehnologiilor in-
important atunci, când politica de liberali- formaţionale, dezvoltarea produselor pro-
zare este axată, în primul rând, pe calitatea gram şi serviciilor informaţionale, pregătirea
serviciilor şi pe micşorarea preţurilor pentru cadrelor pentru sectorul T.I.C.
mediul de afaceri, dar nu pentru populaţie. În cadrul dezvoltării informaţionale a „ti-
Astfel, autorităţile publice ale S.U.A. au sta- grilor din Asia” (Singapore, Coreea de Sud,
bilit în calitate de prioritate dezvoltarea reţe- Taiwan şi Hong Kong) statul participă activ
lelor de comunicaţii, în baza cărora este dez- în procesul decizional investiţional şi în dez-
voltată sfera serviciilor T.I.C., prioritare fiind voltarea infrastructurii naţionale T.I.C., pro-
serviciile de divertisment. movând acordarea accesului la resursele şi
Modelul european de dezvoltare a so- serviciile informaţionale.
cietăţii informaţionale reflectă căutarea China devine unul dintre centrele mondi-
dinamică a echilibrului între controlul din ale de dezvoltare a tehnologiilor noi ca rezul-
partea statului şi regulile pieţei. Acest echi- tat al investiţiilor de stat în sfera cercetărilor
libru poate fi schimbat în funcţie de situaţia tehnico-ştiinţifice, pregătirea specialiştilor
creată şi de schimbările politice şi economi- pentru sectorul T.I.C., atragerea investiţiilor
ce. Astfel de abordare în privinţa rolului sta- străine şi dezvoltarea industriei naţionale.
tului în dezvoltarea societăţii informaţionale India se caracterizează printr-un model
a fost reflectată în Directiva U.E. din 1993, intermediar de dezvoltare. Întreprinderile
în care a fost stabilită necesitatea asigurării de stat nu sunt privatizate, iar Guvernul con-
echilibrului între orientarea de piaţă şi cea sideră resursele umane capitalul principal
socială. Totodată, Uniunea Europeană acor- în dezvoltarea societăţii informaţionale. Ca
dă o atenţie sporită problemelor ce ţin de exemplu, pe piaţa internaţională programa-
privatizare şi de liberalizare ale pieţei T.I.C. Ca torii indieni sunt consideraţi unii dintre cei
prioritate, ţările Uniunii Europene consideră mai calificaţi. Totodată, populaţia ţării rămâ-
necesar de promovat sfera serviciilor, cu ex- ne a fi una săracă, fapt pentru care benefici-
cepţia Marii Britanii şi Franţei, unde este sta- erea de servicii T.I.C. este foarte scăzută. Ast-
bilită necesitatea dezvoltării reţelelor T.I.C. fel, India se caracterizează prin dezvoltarea
ca factor al promovării serviciilor. Toate ţările informaţională segmentară.
U.E. reflectă în documentele de politici dez- Ţinând cont de faptul că integrarea euro-
voltarea serviciilor universale pentru a dimi- peană este o prioritate de dezvoltare a Mol-
nua discrepanţa informaţională. dovei, este oportun să fie ales modelul euro-
Modelul asiatic de dezvoltare a socie- pean de dezvoltare a societăţii informaţio-
tăţii informaţionale se bazează pe valorile nale. De menţionat, că dezvoltarea societăţii
specifice (inclusiv culturale şi filozofice) în informaţionale trebuie să fie bazată pe un
privinţa industrializării, informatizării şi dez- model general de dezvoltare a Moldovei în
voltării sociale. Acest model reflectă colabo- calitate de stat de drept şi democratic, în
rarea sectorului public cu sectorul privat pe condiţiile art. 1 al Constituţiei.
principii de „coexistenţă” şi de „prosperare Pentru a asigura realizarea cu succes a
comună” (parteneriatul public-privat). În ca- modelului de dezvoltare a societăţii infor-
drul modelului asiatic pot fi evidenţiate ur- maţionale şi pentru promovarea schimbă-
mătoarele ţări: Japonia, Singapore, Coreea rilor semnificative la nivel strategic, sunt
de Sud, Taiwan, Hong Kong, China şi India. necesare eforturile comune ale autorităţilor
În Japonia, performanţele în dezvoltarea publice, mediului de afaceri şi ale societăţii
societăţii informaţionale se datorează inves- în general.
BIBLIOGRAFIE
1. Delphi Group. Reţea globală: revoluţia tăcută, aprilie 2002.
2. <www.unpan.org>, reţeaua administraţiei publice a Naţiunilor Unite.
3. Planul de acţiune: e-guvernarea pentru dezvoltare. O discuţie scrisă. Conferinţa internaţio-
nală despre e-guvernare pentru dezvoltare, Palermo, Italia, 10-11 aprilie 2002.
4. Securitate, politici-cadru, strategie e-guvernare şi ghid. Biroul e-envoy din Marea Britanie, BS
7799, Institutul standardelor britanice şi introducere în tehnologia publică – cheie şi infrastruc-
tura federală P.K.I. (SP 800-32) de NIST din S.U.A.
5. Control Objectives for Information and Related Technologies (C.O.B.I.T. 4.0). Information Sys-
tems Audit and Control Association <www.isaca.org>.
6. Risk Management Standard. The Institute of Risk Management <www.theirm.org>.
7. Enterprise Risk Management - Integrated Framework. The Committee of Sponsoring Orga-
nization for Treadway Commission <http://www.coso.org/publications.htm>.
8. Guy Hermet, Dictionnaire de la science politique et des institutions politiques. Armand Colin,
Paris, 2000.
9. Grecu M., Decuseară I., Taragan R., Guvernarea electronică în Republica Moldova în contex-
tul integrării europene. Chişinău, 2005.
10. Michel Senellart, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guverna-
re. Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.
11. Modulul Societatea Informaţională şi Guvernarea Electronică, Manual de instruire a func-
ţionarului public. Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Mol-
dova, Chişinău, 2006.
12. The State of the Internet, vol. 4, no. 1,1st Quarter, 2011 Report, Akamai.
13. Citizen Report Cards, Institutul de Politici Publice şi Consulting Magenta, 2011.
14. I.R.I. Baltic Surveys. The Gallup Organization, 2011.
15. U.N. Global E-Goverment Survey, 2010.
Prezentat: 16 noiembrie 2012.

E-mail: andrei.gruia@border.gov.md
Tribuna tânărului
Мультикультурализм как технология

социально-политической регуляции
современного гетерогенного общества
Дмитрий ВОВК,
аспирант кафедры политических наук
Южно-Украинского национального педагогического университета
имени К. Д. Ушинского, г. Одесса, Украина
SUMMARY
Multiculturalism was examined as а form of socio-political technology, the aim of which is
solving the problem of multinational society. In the article is defined the variety of multicultural
projects on the national models` level. There are demonstrated special features of using multi-
culturalism as an ideology of forming multicultural state.
Key words: multiculturalism, multinational society, political management, minorities.
Актуальность исследования мульти- которая делает его инструментом поли-

культурализма, как технологии социально- тического менеджмента.
политической регуляции, обусловлена Одна из отличительных характеристик
необходимостью организации в полити- мультикультурного общества – отрицание
ческом поле диалога разных культурных иерархии культуры, культурного рас-
традиций в рамках национальных обра- пределения на центр и периферию,
зований. примат горизонтальных связей над
Разработка данной научной проблемы вертикальными. Все это сближает мульти-
носит междисциплинарный характер и культурализм с практикой постмодерных
представлена работами таких известных обществ. Но реализация мультикультурных
ученых, как Б. Барри, Н. Гавриленко, Б. проектов на уровне национальной модели
Кагарлицкий, У. Кимличка, Ч. Кукатас, В. имеет определенное своеобразие в
Малахов, Д. Ролз, Г. Терборн, В. Тишков, понимании приоритетных заданий и форм
Ч. Тейлор, Г. Филимонов, Ю. Хабермас, С. их реализации.
Цатурян, З. Чертин и др. Так, как известно, для двух стран
Цель статьи – проанализировать – Канады и Австралии – поворот к
формы политической регуляции в мультикультурности стал частью ради-
гетерогенных обществах, выделить кальных изменений в формировании
определенные социальные технологии, национальной идеи, а именно – реструк-
которые направлены на решение со- турирование национальной истории,
циально-политических проблем, связан- которая начинается непосредственно
ных с вопросами культурной, этнической, на поприщах собственных континентов,
расовой и религиозной разнородностями обеспечивая независимость от
государств. влияния Европы и Великой Британии.
Известной идеологической моделью Следовательно, включение авто-
преодоления культурно-этнических хтонного населения в состав националь-
расхождений является ассимиляция ного целого наряду с другими мень-
– интеграция – мультикультурализм. шинствами положило начало политики
Особенность последней составной состоит мультикультурализма, который
в его политической управляемости, выступил принципом организации
общегосударственного, национального не был принят в качестве официальной

пространства. политики, приобретя черты «протестной»,
В 1971 г. правительство Канады «воинственной» идеологии меньшинства и
провозгласило государство мультикуль- став социальным движением иммигрантов,
турным обществом. На следующий год бы- борющихся за свои права. Наиболее
ли созданы Директорат и Министерство острыми вопросами стали требования
по делам мультикультурности и на этнической квоты, мультикультурной
протяжении почти трех десятилетий в образовательной программы, правовой
состав федерального кабинета входил защиты и т. д.
министр, который официально отвечал Наиболее популярной является теория
за решение мультикультурной проблемы. «культурного плюрализма», которая
Принципы культурной политики оформилась благодаря концепции Хораса
провозглашались в Декларации прав и Каллена, провозгласившего в 1915 г. в
свобод и юридически закреплялись в серии своих статей американское общество
Акте о мультикультурализме (1988), «федерацией культуры», в которой не
благодаря чему он стал главным фактором нужно ожидать от иммигрантов отказа от
самоопределения в Канаде. собственной культуры и идентичности
Аналогичные процессы наблюдались как условия включения в американское
и в Австралии, в которой политика общество. [1]
мультикультурности начала формиро- Другая модель национальной
ваться в 70-е годы ХХ-го столетия как идентичности в США получила название
антидискриминационная относительно «томатного супа», она предусматривала
аборигенного населения. В 80-е годы при культурную ассимиляцию иммигрантов
правительстве был создан департамент в среде англосакской культуры, которая
по мультикультурности, а в 1989 г. – принадлежала первой мигрантской
провозглашена Национальная программа в волне. «Англо-конформистская модель»,
поддержку мультикультурной Австралии. по словам С. Хантингтона, имела успех до
Принятие мультикультурализма в 60-х годов прошлого столетия. [2, c. 178]
качестве официальной политики госу- Американские исследования в 70-х годах
дарства означает, что оно принимает рассматривали проблему интегрирования
на себя обязательство по созданию мигрантов в контексте «ассимиляции» и
одинаковых условий развития для «аккультурации».
всех культурных и социальных Если Америку представляли как
сегментов общества. В то же время космополитическую федерацию колоний
поддержка правительствами Канады и иностранных культур, создающую из них
и Австралии мультикультурализма как транснациональную систему, то Европа,
принципа национального развития не напротив, смогла сохранить национальные
исключало дискуссий относительно его ядра, несмотря на значительные
действенности и целесообразности, переселенческие потоки.
особенно в периоды экономических В начале 60-х годов Европа прев-
спадов, когда поток иммигрантов из ратилась в континент, охваченный сетью
кризисних стран значительно возрастает иммиграции. Этот процесс постепенно
и затрудняет восприятие национального нарастал и достиг апогея в начале 90-х
единства. Возникающие такого рода годов прошлого столетия. За короткое
трудности привели к тому, что в 90-х время Западная Европа стала такой же, как
годах прошлого века классическая и полиэтнический Новый мир.
мультикультурная политика в Австралии Таким образом, в 80-е годы мульти-
и Канаде в известной мере исчерпала культурализм вошел в политическую
себя, уступив позиции «американскому» практику большинства европейских
варианту мультикультурности. стран. В контексте европейского
Американский мультикультурализм подхода, по мнению К. Шамбер и М.
Tribuna tânărului
Джуварли, мультикультурализм (за и содействие дисперсии группы в пределах

исключением Швейцарии) является не государственной территории. Этот тип
политическим решением, а политической наиболее полно и научно проанализирован
реальностью, в основе которой не было А. Сове и Г. Дебре в работе «Французы для
стремления создать многонациональные Франции» (1946 г.), в которой отмечалось,
государства [3, с. 142]. Следовательно, что только дисперсное расселение
культурная гетерогенизация является, иммигрантов под жестким присмотром
скорее, следствием обстоятельств, а не может создать условия для ассимиляции.
национальной политики. Так, большинство [4] В то же время, французская концепция
стран Европы и Америки не ставили целью публичного образования вызывает
создания поликультурного общества, но негативную реакцию, а многоязычность
недостаток трудовых ресурсов, начиная со фактически подрывает французское
второй половины ХХ столетия, и желание представление о нации, как сообщество,
поддержать определенный социально- которое имеет общий язык.
экономический уровень развития страны Следует почеркнуть, что европейские
привели к привлечению значительного страны, за исключением Франции, не
количества мигрантов (Германия). рассматривали ассимиляцию мигрантов,
Притоку иммигрантов способствовал и как перспективу развития.
процесс распада колониальной империи, Особую популярность в Европе
и неопределенный статус граждан получила так называемая интеграционная
колоний (Великобритания, Франция), а модель. Интеграция предусматривает
также экономическая привлекательность содействие выполнению активной
«Нового мира» и провозглашенные общественной роли иммигрантами, но
принципы «свободы» и «равенства» (США, не препятствует сохранению культурного
Канада). своеобразия. Принятие интеграционной
Поликультурному обществу необхо- модели государством означает, что
дима общая стратегия, направленная на оно несет ответственность за создание
нейтрализацию противоречий, которые условий для национальных меньшинств и
возникают в разнородном социуме. групп мигрантов.
В течение двух прошлых столетий Продолжающиеся дискуссии в
национальные государства были вынуж- Европе по поводу целесообразности
дены искать адекватные ответы на мультикультурной политики сводится
социально-экономические и политические к противопоставлению национального
вызовы, что спровоцировало масштабное государства и мультикультурного общест-
наступление на национальные культуры ва. Мультикультурализм ориентирован на
государств, которые в создавшейся развитие и сохранение в отдельной стране
ситуации нуждались в разработке новых, и в мире культурных отличий и признает
эффективных технологий социально- права за коллективными субъектами
политической регуляции. стать «вызовом для культурной гегемонии
Исторически первой политической национальных государств».
программой стала культурная и соци- Мультикультурная политика в той или
альная ассимиляция. Ее реализация иной форме («мягкой» или «жесткой»)
должна была привести к максимально проводилась в жизнь почти во всех
возможной унификации, отказу от европейских странах на протяжении трех
культурного компонента идентичности. последних десятилетий.
Такая политика широко известна как в В 1989 г. во Франкфурте-на-Майне,
исторической ретроспективе, так и на одном из самых полиэтнических
современном этапе. мест Европы, был создан Отдел по
Так, одной из разновидностей мультикультурным вопросам. С середины
ассимиляционного типа политики было 70-х годов к проблеме мультикультурного
противодействие компактному поселению общества обратилась Швейцария, которая
стала рассматривать население как состоялось «выхолащивание» идей

«дефицитный ресурс». Была сформирована мультикультурализма, что отразилось в
национальная комиссия по делам акцентировании отличий в противовес
иностранцев. А с 2000 года интеграция защиты прав меньшинств на политическую
мигрантов стала рассматриваться как одно самореализацию и социально-эконо-
из первоочередных задач государства. мическое равенство, в актуализации
Пример воплощения модели «жесткого «инаковости» культуры, которая привела
мультикультурализма» представляла к коммерциализации этничности. С
Великобритания, которая внедряла другой стороны, «мультикультурализм
широкую систему мероприятий по привел во многих странах к геттоизации
поддержке национальных меньшинств этнических обществ, фрагментации
с целью сохранения ими самобытности, социальной структуры европейских
культуры, традиций и обычаев. Адептом государств, к формированию системы
мультикультурной идеологии в Вели- этнических и конфессиональных диаспор,
кобритании стала Лейбористская пар- созданию «параллельных обществ». В
тия, которая в течение нескольких результате экспансия мигрантов из других
десятилетий последовательно отстаивала цивилизационых центров стала видеться
мультикультурализм как принцип, как угроза собственной идентичности. И
на котором должно основываться потому с середины 80-х годов Совет Европы
постнациональное и постколониальное стал способствовать осуществлению
британское общество. образовательных проектов, которые
Важно отметить, что в странах, где больше не рассматривались как мульти–
мультикультурализм стал официальной или же как транскультурные, а вместо
политической программой, достигнут этого попытались создать «межкультурное
определенный положительный результат. образование», которое акцентирует
Так, рост иммиграционного потока вынудил внимание на «взаимодействии», а не на
шведское правительство отказаться параллельном существовании разных
от политики ассимиляции в интересах культур.
мультикультурализма. В 1975 г. состоялось В последнее десятилетие европейские
утверждение мультикультурализма в страны в своем большинстве отка-
качестве официальной политической зываются от идеи воплощения «государ-
стратегии, которая базировалась ственного мультикультурализма», кото-
на трех принципах – «равенстве», рый консервирует патриархальность
«свободе выбора», «партнерстве». и традиционную общину. Многие
Реализация мультикультурной стратегии исследователи заговорили о «кризисе
здесь началась с решения вопроса о мультикультурализма» в Европе, подра-
представительстве интересов меньшинств зумевая под ним то состояние, при котором
в 1976 г. Согласно этой стратегии, в Швеции государство и общество представлены
относятся к культурным отличиям не как к в виде разрозненных сообществ, которые
самой ценности, которую стоит сохранить, не сотрудничают и не идентифицируют
а как к реальности, которую нельзя себя как единое целое.
избежать. Важно, что в Швеции, как в Кана- Консервативная партия Велико-
де и Австралии, ведущими направлениями британии видит альтернативу в идее
мультикультурной стратегии стали язы- отказа государства от поддержки
ковая и образовательная политики. социальных программ, ориентированных
Реализация мультикультурных проек- на интеграцию мигрантов, и в активизации
тов предусматривала предоставление деятельности местных общин, которые
равных возможностей для мигрантов, продвигает «базовые британские
не требуя признания норм и стандартов ценности». [5] В Германии сторонники
поведения в стране эмиграции. В консервативной силы акцентированы
реальной жизни, с одной стороны, на теории «базовой культуры». Один из
Tribuna tânărului
авторов, известный немецкий философ распространяет это право на коллективы

Басс Тиби, отмечает, что в любой стране индивидов. Поэтому в определенном
есть культура, которая формировалась смысле мультикультурализм – это
веками, как отношения между людьми и равноправие ценностей в условиях
обществом. Несмотря на то, что в Германии глобализации. Следовательно, если
выросло поколение иммигрантов, раньше потенциальную угрозу видели в
доминирующей политической концепцией том, что иммигранты лишают коренное
остается представление о Германии, как население рабочих мест, то теперь
стране для немцев, о чем откровенно речь идет об угрозе либеральным
в 2004 г. заявила Ангела Меркель, ценностям западной демократии.
оповестившая мир о «крахе политики Парадокс заключается в формулировке
мультикультурализма». А традиционный противоположных требований: если
принцип определения гражданства – меньшинства требуют позитивной
этнический – «право крови» остается дискриминации, то титульные или
актуальным. В 2012 г. эта проблема «доминирующие» группы – закрепления в
в Германии приобрела скандальный законодательстве режима привилегий для
характер в связи с выходом книги Тело этих культурных групп.
Сарацина «Германия – самоликвидация». Следовательно, мультикультурализм
Поскольку мультикультурализм как технология социально-политической
включает в себя признание коллективных регуляции современного гетерогенного
прав и внимание к коллективным общества существует в форме
возможностям, то возникло напряжение с политической стратегии, которая
концептами относительно места индивида воспринимается как политическое
и индивидуальности. Если в основе реагирование и попытка адекватного
традиционного западноевропейского ответа на социально-экономические и
общества либеральной идеологии лежала культурно-политические вызовы, которые
идея защиты равных прав индивидов угрожают стабильности системы.
– граждан, то мультикультурализм
ЛИТЕРАТУРА
1. Терборн Г. Мультикультурные общества / Социологическое обозрение, 2001.
Том 1, № 1, с. 50-67.
2. Хантингтон С. Кто мы? Вызовы американской идентичности [Пер. с англ. А.
Башкирова]. – Москва: ООО «Издательство АСТ»: ООО «Транзиткнига», 2004, 206 с.
3. Шамбер К. Миграционная политика Европы как фактор ее цивилизационного
будущего. / К. Шамбер, М. Джуварлы / Вестник В.Э.Г.У., 2011. № 1(51), c. 140-146.
4. Раттансі А. Від мультикультуралізму – до інтеркультуралізму. [Переклад А.
Маклакова]. – <http://dialogs.org.ua/ru/cross/page25865.html>
5. Carl R. Islamists in the «rainbow» coalition. – New York: Society, 2008. Vol. 45, no. 2, p.
181-190.
Prezentat: 10 decembrie 2012.

E-mail: pnpu_politolog2010@mail.ru
Rolul planificării strategice

în marketingul serviciilor publice
Oleg SOLOMON,
SUMMARY
The article refers to the impediments faced by marketing science to penetrate the public
sector especially in the process of public services. The problems like changed ambient where
the public administrative authorities are engaged to satisfy the public needs, a lower grade of
personnel motivation, limited budget, large contact with the clients and fluctuant character
demand’s, requires marketing intervention in the administrative science. So, in this context, the
marketing science comes like a rescue solution for public administrative authorities. The futu-
re of public administration will have to be redefined in present-day society starting from the
improvement of image for the public institution. The open-minded heads and honest attitude
for solving the citizen’s problems is the key with which the public institution unlocks the door
of success within the society it belongs to. Concluding, the present research explains us what is
this a strategic planning process for administrative and commercial-industrial public services
and how can we improve the performing of public services with the strategic planning.
Introducere. Mediul organizaţiilor publi- tegică de marketing se accentuează în mă-

ce a devenit din ce în ce mai instabil pe par- sura în care atât noile tendinţe, care se ma-
cursul ultimilor ani şi, în plus, din ce în ce mai nifestă în zonele dezvoltate ale lumii, cât şi
interconectat faţă de alte medii. Astfel, orice pe plan mondial, sunt de natură să genereze
schimbare poate avea un ecou neaşteptat şi, multiple şi profunde schimbări în viaţa socie-
adeseori, haotic sau chiar periculos în întrea- tăţii. În acest context, conducerea autorităţi-
ga societate. Perpetuarea perindării intense lor publice administrative trebuie să facă faţă
a problemelor de natură administrativă, me- incertitudinilor viitorului şi să găsească mo-
diile tot mai nesigure în care activează aces- dalităţile cele mai adecvate de racordare la
tea, lipsa soluţiilor adecvate la situaţiile în noile evoluţii. Aceasta necesită decizii strate-
care resursele sunt tot mai austere în raport gice. Actualitatea subiectului investigat deri-
cu noile aşteptări ale populaţiei, schimbările vă şi din Programul de activitate al Guvernului
demografice neuniforme, formularea şi im- Republicii Moldova „Integrarea Europeană:
plementarea echivocă a strategiilor, precum Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014”
şi noile roluri jucate de organizaţiile publice cu referire la priorităţile acestuia pentru peri-
constituie puncte de reper pentru actualita- oada cercetată, în care una dintre priorităţile
tea prezentului articol. Nesiguranţa mediilor de bază este combaterea sărăciei şi sporirea
în care activează autorităţile administraţiei calităţii serviciilor publice. [1, p. 8] Astfel, ga-
publice necesită un triplu răspuns din par- rantarea unor servicii publice decente pen-
tea acestora, care să contribuie la regândirea tru cetăţeni constituie un obiectiv important
strategiilor funcţionale, transformarea viziu- pentru societatea noastră. Subsecvent, este
nilor în strategii eficiente pentru a face faţă imperativă efectuarea unei analize ample
circumstanţelor schimbătoare şi dezvoltarea a serviciilor publice prestate de autorităţile
condiţiilor de bază pentru fundamentarea administraţiei publice centrale, identificarea
adoptării şi implementării strategiilor. serviciilor publice cu impact maxim asupra
Importanţa procesului de planificare stra- păturilor vulnerabile şi asupra agenţilor eco-
Tribuna tânărului
nomici, precum şi elaborarea şi implementa- optimizeze folosirea resurselor pentru atin-

rea unui program de reformare complexă a gerea eficientă a scopurilor. Strategiile pe
serviciilor. termen lung trebuie însă să fie o preocupa-
Sporirea calităţii serviciilor nu poate fi re a administraţiei, pentru că politicienii nu
realizată în afara unui cadru gnoseologic ad- sunt neapărat în poziţia să dezvolte strategii
ministrativ, care să presupună studierea şi pe termen lung, întrucât aceştia alternează
analiza cognitivă şi empirică a fenomenelor la fiecare 4-5 ani şi au nevoie de rezultate
ce constituie servicii publice. Oportunitatea imediate pentru a câştiga capital electoral.
subiectului abordat decurge şi din viteza Esenţa noului management public este de a
de transformare şi progresare a societăţii în avea rezultate. Locul strategiei în acest mo-
care convieţuim, în general, şi a mediului în del este de a specifica rezultatele ce ar trebui
care îşi desfăşoară activitatea administraţia să le aibă instituţia şi de a prevedea cum s-ar
publică, în special. Toate aceste demersuri putea agrega anumite realizări în atingerea
epistemologice administrative întruchipează misiunii organizaţiei. Politicienii cer acum
inerent procesul de planificare strategică a autorităţilor publice să ia în considerare im-
marketingului serviciilor publice. Asigurarea plicaţiile pe termen lung ale programelor şi
revirimentului serviciilor publice, în contex- politicilor, chiar dacă aceasta înseamnă să se
tul aspiraţiilor noastre europene, nu poate fi implice în chestiuni politice. Acest fapt este o
realizat decât prin prisma procesului de cer- recunoaştere a imposibilităţii separării politi-
cetare a fenomenului de planificare strate- cului de administrativ – ideal al birocraţiei tra-
gică a marketingului serviciilor publice, care diţionale. Fără strategie activităţile cotidiene
reprezintă un deziderat ce trebuie realizat în ale organizaţiei nu duc nicăieri şi nu se cumu-
cel mai scurt timp posibil, atât de guvernare, lează într-un rezultat coerent. La modul ideal,
pe de o parte, cât şi de societatea civilă, pe fiecare activitate ar trebui să fie un pas spre
de alta. atingerea unui obiectiv, iar fiecare obiectiv
Rolul planificării strategice în market- – un pas spre atingerea scopului general al
ingul serviciilor publice. Modelul tradiţional organizaţiei. Popularitatea de care se bucură
de administraţie publică a fost criticat pentru planificarea strategică în prezent, atât pentru
concentrarea prea mare pe elementele inter- organizaţiile din sectorul privat, cât şi pentru
ne ale organizaţiei şi pentru perspectiva acti- cele din sectorul public, este evidentă.
vităţilor pe termen scurt. [7, p. 76] Odată cu Realitatea economico-socială a Republi-
apariţia noului management public, aceste cii Moldova indică numeroase probleme în
disfuncţionalităţi au fost atenuate, iar secto- domeniul serviciilor publice, care este deter-
rul public a devenit mai preocupat ca nicio- minat de un grad degringolat de satisfacţie
dată de strategiile pe termen lung. Perspec- al cetăţenilor-clienţi. Autorităţile administra-
tiva strategică ia în considerare organizaţia ţiei publice se confruntă cu un flux mare de
în raport cu mediul în care aceasta funcţio- clienţi, o rată mare de solicitări şi o continuă
nează, stabileşte scopuri clare pentru orga- presiune socială. Consecinţa directă a acestei
nizaţie şi îndepărtează atenţia de la gestio- suprasolicitări rezidă în alocarea majorităţii
narea operaţiilor de rutină spre strategii de resurselor disponibile, pentru desfăşurarea
modelare a viitorului organizaţiei. [17, p. 41] activităţilor curente şi mai puţin pentru dez-
Preocuparea principală este aceea de a pozi- voltarea instituţională de lungă durată. Sub-
ţiona organizaţia astfel, încât aceasta să facă secvent, clienţii nu sunt satisfăcuţi de presta-
faţă incertitudinii care caracterizează mediul ţia funcţionarilor publici, decât într-o măsu-
său de activitate. Modelul tradiţional de ad- ră, relativ, mică. De asemenea, atmosfera din
ministraţie publică era reticent la strategii pe instituţiile publice, activitatea cu publicul şi
termen lung şi atunci, când acestea erau ela- ineficienţa funcţionarilor se regăsesc prin-
borate, erau considerate politice. Preocupată tre principalele nemulţumiri ale cetăţenilor.
foarte mult de procesul în sine, administraţia În acest context, apariţia serviciilor publice,
tradiţională nu conştientiza scopul procesu- precum şi creşterea graduală a rolului aces-
lui, motiv pentru care nici nu era capabilă să tora în cadrul unei economii naţionale, au
constituit adevărate provocări pentru ştiinţa fitând de majoritatea posibilităţilor aparente,

marketingului, în general, şi a ştiinţei adminis- concomitent cu depăşirea sau minimalizarea
traţiei, în special. punctelor slabe şi a riscurilor iminente pen-
Reieşind din faptul că prestarea serviciilor tru activitatea şi existenţa acestora.
în sectorul public este privită, mai degrabă, Astfel, prin implementarea marketingului
din perspectiva managementului implemen- şi planificării strategice în cadrul autorităţilor
tat şi mai puţin din perspectiva marketingu- administraţiei publice, acestea se vor adapta
lui, este relevantă adevărata valoare a proce- la realităţile economice şi ale societăţii, cores-
sului de planificare strategică de marketing punzând, în acelaşi timp, structurilor similare
în domeniul serviciilor publice. Acele trei din cadrul ţărilor Uniunii Europene. Acestea
niveluri ale marketingului – macromarketing, vor reacţiona prompt şi adecvat la schimbă-
mezomarketing şi micromarketing – în dome- rile externe şi diversele interese, urmând ca
niul public contribuie la instituţionalizarea imaginea autorităţilor publice să se îmbună-
unui proces piramidal de coordonare şi coo- tăţească, iar serviciile publice să devină mult
perare în domeniul decizional administrativ. mai calitative şi mai pertinente necesităţilor
[9, p. 63] clienţilor. [13, p. 50, 56]
Sectorul terţiar, cel al serviciilor, este Procesul de planificare strategică de mar-
constituit dintr-o gamă variată de servicii keting reprezintă, de asemenea, acea activi-
publice, prestate cetăţenilor de către autoritate sistemică, care studiază şi analizează toa-
tăţile administraţiei publice. Din taxonomia te elementele de influenţă directă şi limitrofă
serviciilor publice, cele mai importante sunt a activităţii autorităţii prestatoare de servicii
serviciile administrative şi cele cu caracter in- publice, pentru reducerea la minimum a ris-
dustrial comercial. [6, p. 45] Deşi efortul adop- curilor şi ameninţărilor care pot compromite,
tării marketingului în domeniul serviciilor parţial sau total, procesul de adoptare şi im-
publice este unul considerabil şi, deseori, cu plementare a strategiei selectate.
obstacole (influenţa mediului politic, resur- Prin identificarea tacticilor şi tehnicilor
se financiare reduse sau, chiar, inexistente, pertinente de implementare şi control a stra-
incompetenţa personalului de conducere şi tegiei adoptate, autoritatea publică va reuşi
a celui operaţional, dar şi inexistenţa unor să realizeze obiectivele prestabilite, care, de
modalităţi adecvate de implementare a so- fapt, şi constituie standardele calitative de
luţiilor adoptate), rezultatul final este unul măsurare a rezultatelor obţinute.
paradigmatic. Elementele, precum resurse- În opinia cercetătorului H. Mintzberg, [17,
le financiare austere, personalul insuficient p. 43] procesul de planificare strategică este
specializat, absenţa scopului lucrativ, pre- considerat a fi indispensabil organizaţiilor,
starea serviciilor publice conform nevoilor pe motiv că organizaţiile trebuie să planifice
sociale la nivelul întregii societăţi generează, pentru a-şi coordona activităţile, întrucât pla-
actualmente, existenţa unui proces de plani- nurile şi planificarea pot servi ca mecanisme
ficare strategică amorf în cadrul instituţiilor importante pentru a reuni activităţile disper-
publice. sate şi a garanta că viitorul este corect înţeles
Fenomenul de planificare strategică în şi luat în considerare.
sfera publică din Republica Moldova este Conţinutul procesului de planificare
abia în faza incipientă de aplicare, de aceea, strategică de marketing în domeniul servi-
considerăm că acest proces ar trebui să fie ciilor publice. Planificarea strategică, repre-
studiat mai mult şi analizat în cadrul auto- zentând o activitate de tip bugetar, s-a răs-
rităţilor administraţiei publice, prin prisma pândit rapid în perioada anilor ’60 ai sec. XX,
experienţei internaţionale. Procesul de plani- devenind o metodă solidă de management,
ficare strategică este predestinat să faciliteze ancorată în realităţile unui număr mare de
capacitatea organizaţională şi funcţională întreprinderi, spre mijlocul anilor ’70 ai ace-
a unei organizaţii publice de a gândi şi de a luiaşi secol.
acţiona strategic. Le poate ajuta să constru- În literatura de specialitate s-au formulat
iască bazându-se pe punctele lor forte şi pro- numeroase definiţii ale planificării strategice,
Tribuna tânărului
cele mai importante fiind enumerate în con- ceea, ce poate fi controlat. Cea de-a doua
tinuare. În viziunea lui M. McDonald, plani- modalitate prescrie organizaţiilor imperati-
ficarea strategică reprezintă „…procesul prin vul de a planifica pentru a fi raţionale, adică
care se formulează obiective şi strategii pe adaptarea la cerinţele pieţei şi ale conjunctu-
termen lung, pentru întreaga companie sau rii economice. Ca perspectivă, strategia pri-
pentru unitatea strategică de activitate, prin veşte în viitor, spre locul în care serviciile îşi
punerea în legătură a resurselor cu oportuni- întâlnesc clienţii-cetăţeni.
tăţile existente.” [16, p. 70] Pentru Kenneth J. Planificarea strategică de marketing re-
Cook planificarea strategică sau planul stra- prezintă un proces complex de stabilire
tegic reprezintă „viziunea întreprinderii refe- şi menţinere a celei mai bune relaţii între
ritoare la poziţia şi rolul său în viitor.” [11, p. obiectivele, pregătirea angajaţilor şi resurse-
12] Ph. Kotler menţionează că „planificarea le unei întreprinderi, pe de o parte, şi mixul
strategică reprezintă procesul managerial de marketing, raportat la conjunctura pieţei,
de stabilire şi menţinere a unei relaţii viabile pe de alta.
între obiective, pregătirea angajaţilor şi re- Principalele avantaje ale planificării stra-
sursele unei organizaţii, pe de o parte, şi con- tegice de marketing rezidă în:
junctura pieţei, pe de altă parte.” [12, p. 103] - creşterea nivelului de motivaţie mana-
Planificarea reprezintă una dintre funcţiile gerială şi sporirea cooperării interdeparta-
clasice ale managementului (analiză, plani- mentale;
ficare, implementare şi control), în timp ce - stabilirea unor obiective de marketing
procesul planificării de marketing este per- realiste cu o probabilitate mai mare de rea-
ceput ca un demers, care ilustrează modul în lizare a obiectivelor generale, ce derivă din
care marketingul, ca funcţie a întreprinderii, misiunea întreprinderii;
îşi asumă un rol de iniţiator în conducerea or- - coordonarea mai bună a activităţii între-
ganizaţiei spre piaţă, consideră cercetătorul gului personal de-a lungul timpului;
M. Bruhn. [8, p. 65] - probabilitatea mai mare de identificare
M. McDonald explică mai profund ceea a evoluţiilor ulterioare ale pieţelor şi produ-
ce presupune planificarea de marketing şi, selor;
anume, „utilizarea planificată a resurselor de - capacitatea sporită de a face faţă schim-
marketing în vederea realizării obiectivelor bărilor;
de marketing.” [16, p. 13] Analogia dintre afa- - alocarea mai eficientă a resurselor orga-
ceri şi armată este folosită pentru prima dată nizaţionale, în funcţie de oportunităţile pie-
de Socrate, care a menţionat că un general şi ţei;
un om de afaceri au în comun faptul că folo- - asigurarea unui cadru optim pentru ve-
sesc planuri de utilizare a resurselor pentru rificarea şi coordonarea permanentă a activi-
a-şi îndeplini scopurile. Sarcinile planificării tăţilor desfăşurate.
strategice sunt acelea ale pregătirii acţiunilor Un alt aspect al planificării strategice ce
vitale ale întreprinderii, care vizează viitorul trebuie explicat se referă la diferitele niveluri
pe o perioadă îndelungată de timp, antici- de decizie existente în cadrul unei întreprin-
pând consecinţele durabile pe care acesta deri. Procesul de planificare se poate realiza
le poate avea. Planificarea strategică dezvol- pe două niveluri: nivelul strategic, care indică
tă capacităţile de adaptare şi de rezistenţă „ce face” întreprinderea şi nivelul operaţional,
ale întreprinderii, în condiţiile unui mediu care arată „cum trebuie făcut,” ţinând cont de
schimbător şi, parţial, necunoscut. piaţa pe care întreprinderea îşi poate desfă-
În literatura de specialitate găsim două şura activitatea.
modalităţi în care întreprinderea publică Conceptul planificării strategice de mar-
poate să-şi previzioneze viitorul. [17, p. 43] keting în domeniul serviciilor publice este
Prima modalitate face referinţă la activităţile analizat prin prisma celor patru niveluri de
de pregătire pentru evenimentele inevitabi- implementare: [10, p. 40, 54, 90] corporativ,
le ce vor avea loc, astfel sesizând elementele divizionar, al unităţii strategice de afaceri şi
nedorite, ce se pot produce, sau controlând funcţional.
În serviciile publice planificarea strate- ţă între întreprinderile de stat, care prestează

gică la nivel corporativ se realizează în sfera servicii administrative, şi cele care prestează
guvernamentală, având drept etape: elabo- servicii publice cu caracter comercial-indus-
rarea misiunii Guvernului (parte componen- trial. În prima situaţie, de cele mai multe ori,
tă a programului de guvernare), denumirea ofertanţii se bucură de situaţia de monopol
diviziilor, adică a ministerelor, şi acordarea sau de supremaţia pe piaţă, datorită aplicării
fondurilor bugetare diviziilor stabilite în faza unor preţuri mai mici (subvenţionate de stat)
anterioară, în baza Legii bugetului de stat. şi, de aceea, nu întrevăd necesitatea utilizării
Planificarea la nivelul divizionar se identi- tehnicilor promoţionale. În plus, o promova-
fică cu planificarea în cadrul fiecărui minister. re intensă conduce la creşterea numărului de
De asemenea, ministerele au propria misiu- clienţi şi, astfel, la o gestiune mai dificilă a tu-
ne şi decid căror unităţi strategice de afaceri turor resurselor, care sunt limitate. Spre deo-
să aloce resurse financiare. sebire de firmele private, prestatorii de servicii
În cazul instituţiilor publice, la nivelul publice nu-şi măsoară succesul în termeni de
unităţilor strategice de afaceri, este optimă profit financiar, ci în funcţie de măsura în care
alegerea strategiei supremaţiei prin costuri, au reuşit să satisfacă interesul general al ce-
deoarece acestea sunt constrânse să se în- tăţenilor. De asemenea, obligaţia instituţiilor
cadreze în bugetul alocat şi nu dispun de publice de a justifica orice tip de cheltuieli re-
scop lucrativ. În schimb, autorităţile publice prezintă un impediment în utilizarea anumi-
prestatoare de servicii publice cu caracter tor tehnici promoţionale. De aceea, se poate
comercial-industrial se pot concentra pe ce- afirma că politica de promovare deţine o cotă
lelalte tipuri de strategii, având în vedere că mai mare în întreprinderile de servicii publi-
au o flexibilitate cu mult mai mare în privinţa ce de natură comercial-industrială. Cu toate
gestionării bugetelor, selectarea segmente- acestea, statul mai degrabă iniţiază numeroa-
lor de clienţi sau proiectarea serviciilor. se campanii în vederea promovării unor com-
La nivelul flecarei unităţi strategice de ac- portamente, decât a unor servicii publice.
tivitate se vor elabora următoarele etape ale Datorită faptului că instituţiile publice nu
planificării strategice: definirea misiunii spe- vizează doar segmentele de piaţă profitabi-
cifice unităţii strategice de activitate, analiza le, ci întreaga societate, mesajele transmise
mediului extern, analiza mediului intern, for- de acestea nu sunt puternic personalizate,
mularea obiectivelor, formularea strategiilor, existând riscul ca ele să nu fie apreciate co-
elaborarea programelor, implementarea şi rect, înţelese sau însuşite de către receptori.
controlul. De altfel, promovarea din domeniul servici-
La nivel funcţional, planificarea strategică ilor publice este în mare parte determinată
de marketing cunoaşte următoarele etape: de activitatea instituţiilor din administraţia
segmentarea pieţei, alegerea pieţei ţintă, po- publică centrală şi de mediul de marketing
ziţionarea şi alcătuirea mixului de marketing politico-legislativ. Totuşi cel mai eficient mij-
(produs, preţ, activitate promoţională, distri- loc de comunicare al întreprinderii publice,
buţie sau plasament) corespunzător. Preţuri- depăşind sfera promoţională, este corpul său
le serviciilor publice nu vor depinde de volu- de funcţionari publici, întrucât de aptitudini-
mul cererii sau poziţionarea întreprinderii şi a le, amabilitatea şi profesionalismul acestora
serviciilor pe piaţă. În plus, nivelul preţurilor depinde imaginea organizaţiei şi modul de
serviciilor publice trebuie să fie acceptabil prestare a serviciilor publice.
pentru toate categoriile de clienţi, întrucât Politica de distribuţie în domeniul servi-
numeroase întreprinderi publice sunt finan- ciilor publice are în vedere decizii cu privire
ţate în baza taxelor şi impozitelor achitate de la locul, modalitatea şi intervalul de timp în
cetăţeni către stat, cu atât mai mult şi dato- care oferta poate fi accesată de către cetă-
rită necesităţii satisfacerii nevoilor sociale, în ţeni şi livrată efectiv. Modalitatea de presta-
condiţii de echitate şi egalitate. re a serviciilor publice are în vedere două
În ceea ce priveşte modul de abordare a aspecte: caracterul serviciului (obligatoriu
politicii de promovare, se observă o diferen- sau facultativ) şi gradul de interactivitate al
Tribuna tânărului
cetăţeanului cu personalul din prima linie. - formularea strategiilor de abordare a

Cunoştinţele de marketing ale funcţiona- chestiunilor strategice;
rilor din compartimentul de marketing şi ale - precum şi stabilirea unor viziuni eficien-
personalului de conducere, metodologia de te asupra organizaţiei pentru viitor. [15, p. 87]
organizare şi derulare a activităţilor din ca- Un model de planificare strategică pen-
drul autorităţii, precum şi viziunea generală tru sectorul public este elaborat şi de către
de marketing a managerului constituie fac- cercetătorii Osborne şi Gaebler, model ce re-
torii cei mai importanţi care pot afecta proce- prezintă o prelucrare a modelului lui Bryson
sul de planificare strategică de marketing. Ca şi care cuprinde următoarele etape:
urmare, planificarea strategică de marketing - analiza situaţiei interne şi externe a or-
trebuie înţeleasă ca un proces complex de ganizaţiei;
creare şi dezvoltare a obiectivelor şi strate- - diagnosticarea, adică identificarea pro-
giilor de marketing, care intervin numai la blemelor esenţiale cu care se confruntă or-
nivelul funcţional, adică la nivelul activităţi- ganizaţia;
lor specifice din cadrul compartimentului de - definirea misiunii fundamentale a orga-
marketing al întreprinderii. Acest proces im- nizaţiei; articularea scopurilor de bază ale or-
plică cunoaşterea mediului în care întreprin- ganizaţiei;
derea îşi desfăşoară activitatea, identificarea - crearea unei viziuni cum arată succesul;
oportunităţilor de dezvoltare şi implementa- - dezvoltarea unei strategii pentru realiza-
rea strategiei elaborate. rea viziunii şi scopurilor;
În 1980 Olsen şi Eadie elaborează un mo- - stabilirea unor repere temporale, adică
del de planificare strategică pentru sectorul a unui orar;
public similar cu planificarea strategică a afa- - măsurarea şi evaluarea rezultatelor. [18,
cerii. Modelul etapizează activităţile de plani- p. 82]
ficare după cum urmează: Studiind şi analizând literatura de speci-
- formularea de către managementul exe- alitate în domeniul planificării strategice de
cutiv al organizaţiei a misiunii şi a scopului; marketing, putem sesiza faptul că sectorul
- asigurarea cadrului în care se vor dezvol- public a preluat de la sectorul privat elemen-
ta strategiile; tele ştiinţifice de marketing şi de planificare
- evaluarea mediului cu scopul de a iden- strategică, astfel încât putem menţiona că
tifica factorii în funcţie de care trebuie formu- diferenţele dintre cele două sectoare, vizavi
late strategiile organizaţiei; de planificarea strategică de marketing, sunt
- auditul intern, care inventariază şi evalu- nesemnificative, la nivel de metodologie de
ează atuurile şi slăbiciunile organizaţiei; desfăşurare a procesului, şi semnificative, la
- formularea, evaluarea şi selectarea stra- nivel de teleologie a procesului.
tegiilor; În general, conform studiilor efectuate
- implementarea şi controlul planului stra- de specialiştii în domeniu, se consideră că
tegic. [14, p. 38] procesul planificării strategice de marketing
J. B. Bryson elaborează, în anul 1988, pro- se constituie din anumite etape şi subetape
priul model de planificare strategică pentru succesive şi continue de derulare. [7, p. 78]
sectorul public, care se constituie din urmă- Prima etapă reprezintă etapa de stabilire a
toarele etape: viziunii strategice, care presupune parcur-
- iniţierea şi acordul asupra unui proces gerea următoarelor subetape de cercetare
de planificare strategică; şi analiză: definirea misiunii întreprinderii,
- identificarea mandatelor organizaţiei în definirea domeniului de activitate, definirea
raport cu legea; unităţii strategice de activitate, precum şi fi-
- clarificarea misiunii şi valorilor organiza- xarea obiectivelor generale ale întreprinderii.
ţiei; evaluarea mediului extern; Cea de-a doua etapă reprezintă etapa anali-
- evaluarea mediului intern; zei situaţiei întreprinderii prin intermediul
- identificarea chestiunilor strategice cu derulării următoarelor studii de cercetare:
care se confruntă organizaţia; analiza mediului (auditul de marketing) în
care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea, plusvalorii serviciilor publice şi a încrederii

analiza S.W.O.T., pentru a identifica puncte- sporite a cetăţenilor faţă de acestea. Congru-
le forte, slabe, oportunităţile şi ameninţările enţa dintre teleologia ştiinţei de marketing şi
întreprinderii, precum şi stabilirea ipoteze- scopul serviciilor publice contribuie esenţial
lor referitoare la componentele mediului de la satisfacerea deplină şi eficientă a intere-
marketing. A treia etapă este etapa în care sului general, precum şi a celui particular al
are loc procesul de formulare a strategiei cetăţenilor. În acest context, procesul de pla-
de marketing cu desfăşurarea următoarelor nificare strategică a marketingului serviciilor
subetape: formularea obiectivelor speciale publice vine să ordoneze elementele de bază
şi a strategiilor de marketing, precum şi sta- ale celor două ştiinţe interdependente – ad-
bilirea mixului de marketing. Ultima etapă a ministrativă şi marketingul – într-o ordine
procesului de planificare strategică de mar- consecventă şi coerentă de urmat, să le ajus-
keting reprezintă etapa alocării resurselor, teze la mediul intern şi extern de coabitare a
implementării şi controlului activităţilor de acestora, pentru obţinerea sinergiei finale pe
marketing. Aceasta presupune executarea care cetăţeanul de rând o aşteaptă de foarte
următoarelor activităţi: elaborarea progra- mult timp.
mului de marketing, stabilirea bugetului, Astfel, procesul de planificare strategică
implementarea programului şi controlul ac- de marketing în domeniul serviciilor publice
tivităţii de marketing. Aceste etape cuprind, constituie busola topografică, care direcţio-
în general, răspunsurile la întrebările: ,,Ce do- nează politicile, strategiile, metodele, proce-
rim?,” ,,Unde ne aflăm acum?,” ,,Unde dorim sele, tehnicile şi instrumentele de prestare a
să ajungem în viitor?,” ,,Cum putem ajunge serviciilor publice. Adevărata artă de market-
acolo?,” ,,Dispunem de resursele necesare ing constă în alegerea acelor strategii com-
pentru a ajunge acolo?,” ,,În ce termeni pu- petitive, care vor conduce organizaţia spre
tem ajunge acolo?,” ,,Cine trebuie să fie im- succes. Fără o corelaţie adecvată şi coerentă
plicat în acest proces?,” ,,Suntem capabili să între strategie şi tactică, rezultatul obţinut va
ajungem acolo?,”„De ce resurse avem nevoie fi unul insuficient şi cu mari devieri de perfor-
pentru a ajunge în punctul dorit?” ş. a. manţă faţă de cel prestabilit. Primatul planifi-
Concluzii. Importul ştiinţei marketingului cării strategice de marketing rezidă în capaci-
în organismul ştiinţei administraţiei, în spe- tatea acesteia de a ajuta organizaţiile publice
cial privind serviciile publice, constituie o să răspundă eficient şi adecvat circumstanţe-
intervenţie ştiinţifică reuşită, întrucât prin in- lor schimbătoare cu care se confruntă.
termediul acesteia s-a realizat incrementarea
BIBLIOGRAFIE
1. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Liber-
tate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014,” p. 8.
2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele
unificate faţă de documentele de politici nr. 33 din 11 ianuarie 2007.
3. Dispoziţia Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea metodologiei de ela-
borare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale
nr. 2-d din 23 ianuarie 2008, p. 5-7.
4. Ghid metodologic al Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova cu privire la
procesul decizional din 2009.
5. Ghidul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova cu privire la elaborarea
planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale din 26
ianuarie 2008, p. 6, 7.
6. Alexandru Ioan., Matei Lucica, Servicii publice: abordare juridico-administrativă, mana-
gement, marketing. Bucureşti: Ed. Economică, 2000, 205 p.
Tribuna tânărului
7. Bryson J. B. Planificarea strategică pentru organizaţii publice şi nonprofit. Chişinău: Ed.

Arc, 2002, 376 p.
8. Bruhn M., Marketing – noţiuni de bază pentru studiu şi practică. Bucureşti: Ed. Economi-
că, 1999, 198 p.
9. Cetină I., Marketing competitiv în domeniul serviciilor. Bucureşti: Ed. Teora, 2001, 104 p.
10. Kotler Ph., Marketing în sectorul public. Bucureşti: Ed. Meteor Press, 2008, 304 p.
11. Kenneth J. Cook, Planificarea strategică pentru întreprinderi mici. Bucureşti: Ed. Teora,
1998, 168 p.
12. Kotler Ph., Managementul marketingului. Bucureşti: Ed. Teora, 2004, 1136 p.
13. Munteanu V., Marketing public. Iaşi: Ed. Sedcom Libris, 2006, 331 p.
14. Allmendinger P., Prior A., Raemaekers J., Introduction to planning practice. Great Brita-
in: John Wiley&Sons Ltd., 2000, 439 p.
15. Drummond G., Ensor J., Strategic Marketing, Planning and Control. Ed. a II-a. London:
Editura Butterworth Heinemann, 2002, 332 p.
16. McDonald, Marketing Plans. 2-nd Edition. London: Butterworth-Heinemann Ltd, Ox-
ford, 1993, 250 p.
17. Mintzberg H., The rise and fall of strategic planning. New York: The Free Press, 1994, 458
p.
18. Hermel L., Romagni P., Le marketing public. Paris: Economica, 1990, 210 p.
Prezentat: 22 noiembrie 2012.

E-mail: soacbu77@yahoo.com
Посткоммунистическая трансформация
стран Закавказья: партийный аспект
Константин ПАЛЬШКОВ,
аспирант кафедры политических наук
Южно-Украинского национального педагогического университета
имени К. Д. Ушинского, г. Одесса, Украина
SUMMARY
The article deals with certain problems of establishing a multiparty system which arose in
Trans-Caucasian countries in a period of post communist transformation. An attempt has been
made to identify similarities and specific features in the experience of countries of the region.
Key words: transformation, multiparty system, party.
Одной из первоочередных задач, череда межнациональных конфликтов,

реализация которой призвана многие из которых и сегодня продолжают
способствовать развитию и утверждению сотрясать страны региона. Между тем,
демократических ценностей стран не углубляясь в проблему взаимосвязи
Закавказья после развала СССР, должна трагических событий и процесса
была стать формирование действенной государственного строительства в этих
многопартийности. странах, достаточно учитывать собственно
Спустя двадцатилетие со дня уста- конфликтное происхождение многих
новления независимости Армении, политических идей и взглядов.
Азербайджана и Грузии, можно После учреждения в июне 1991
утверждать, что всеми тремя странами года должности президента, одним
продемонстрированы собственные непов- из важнейших вопросов на пути
торимые взгляды на пути становления формирования политической системы
национальных партийных систем. независимого армянского государства
Цель статьи состоит в выявлении стала проблема перераспределения
общих и специфических признаков в полномочий по оси глава государства
процессе развития многопартийности - парламент. Еще до принятия нового
стран Закавказья. Властные элиты стран конституционного акта на замену
СНГ оказываются более склонными к «советскому», закон «О Верховном Совете
утверждению авторитарных режимов, Республики Армения» склонил чашу весов
нежели, например, соответствующие в сторону института президента. Подобное
актеры в Центрально-Восточной превосходство нашло отражение и в
Европе, чем непременно ослабляют Конституции 1995 года, пока Основной
многопартийность. По мнению автора закон не был изменен в ноябре 2005 года.
статьи, состояние и развитие именно Данными изменениями была предпринята
института политических партий является попытка сбалансировать систему
одним из наиболее показательных разделения властей, одновременно сделав
индикаторов трансформационных про- более независимыми правительство,
цессов, которые происходят в таких судебную власть и парламент, [1, с. 189-198]
государствах. что не может не вызывать повышенного
Главным препятствием на пути ста- внимания к развитию политических
новления политических институтов неза- партий Армении как главных субъектов
висимых государств Закавказья стала парламентаризма.
Tribuna tânărului
Тем временем, существенное влияние тезис находит свое подтверждение

на формирование партийной системы в результатах избирательной парла-
Армении, на наш взгляд, на начальном ментской кампании 2007 г., когда в
этапе независимости оказало решение Национальное собрание прошла лишь
Верховного Совета Армянской ССР одна оппозиционная партия «Наследие»,
1991 года, имевшего в своем составе которая прогнозируемо осталась за
только коммунистов и представителей бортом коалиции. Не в последнюю
Армянского общенационального движе- очередь виной этому красноречивый факт
ния и сформированного, еще при со- об отсутствии в посткоммунистической
ветской власти. [2] Таким образом, истории Армении прецедента, когда
несмотря на образование в течение этого бы оппозиция консолидировалась
времени в парламенте многочисленных и отправлялась на выборы более
депутатских фракций и групп, новые менее единым фронтом. Весомым
политические силы получили свой шанс объяснением отсутствия конструктива
найти собственное место в Национальном среди оппозиционных партий во время
собрании независимой Армении лишь в парламентских выборов является также
1995 году. и более привлекательная должность
Более-менее структурированный вид, полномочного главы государства, в
по нашему мнению, система приобрела борьбе за которую оппозиция нашла в
в 2003 году. Именно по результатам себе силы объединиться в преддверии
избирательной кампании этого года, на выборов 2008 года. [1, с. 198-199]
первое место единолично закрепилась Законодательным основанием для
консервативная Республиканская партия трансформации политической системы
Армении (РПА), впервые не попала в независимого Азербайджана на на-
парламент Коммунистическая партия, чальном этапе стал Конституционный
укрепили свое положение центристская акт «О государственной независимости
партия «Оринац Еркир» и националисты Азербайджанской Республики», [3]
из Армянской революционной федерации положения которого определяли, в
Дашнакцутюн (ВРФД), поддержанные частности, организацию построения
многочисленной армянской диаспорой. государственной власти и предус-
Однако, последние две партии оказались матривали право граждан на образование
не готовыми к длительному удержанию партий, отмечая, что они являются
обретенных позиций, которые они основным элементом политической
впоследствии уступили другим поли- деятельности. В силу, прежде всего,
тическим силам и, прежде всего, право- социально-экономического хаоса, овла-
центристской «Процветающей Армении», девшего республикой, которая явно не
которая впервые участвуя, убедительно была готова к обретению независимости,
заняла второе место на парламентских реализация большинства постулатов
выборах 2007 года и выстроила свои Конституционного акта оказалась трудно
отношения с РПА на коалиционных реализуемой. Тем не менее, строки
началах. документа о роли партий способствовали
Между тем, несмотря на видимую развитию этого важного института,
структурированность армянского когда, по примеру других постсоветских
парламента, следует отметить, что стран, многочисленные общественные
вместо достижения достойного уровня объединения, появившиеся во второй
политической конкуренции, с середины половине 1980-х, эволюционировали в
1990-х годов в Армении происходила политические партии.
маргинализация оппозиции, ее участие Роль главной оппозиционной поли-
в политическом процессе и влияние на тической силы впоследствии взял на
принятие соответствующих решений себя Народный фронт Азербайджана
оказались минимизированными. Данный (НФА), в рядах которого были собраны
представители общества разных поли- уверенно занимает и сегодня с огромным

тических взглядов и убеждений, но отрывом, побеждая на выборах. И это при
в общем передававшие негативные том, что управляемый азербайджанский
настроения граждан и, прежде всего, парламент является не единственной
беспокойство карабахским конфликтом. опорой власти главы государства,
Подобная организация выгодно отличала поскольку по объему полномочий
НФА от власти, которая к этому времени его вряд ли можно сравнивать со
утратила связь с обществом и была не всесильным институтом президентства,
способной к диалогу. что нашло свое отражение в Конституции
В это же время продолжают массово Азербайджанской Республики 1995 года.
регистрироваться политические партии, [4]
основой для образования многих Крайне тесная связь президента,
из которых выступила карабахская которым ныне является сын первого
проблема, разрешение которой при- президента - Ильхам Алиев, с правящей
обрело идеологические черты и нашло партией наложила отпечаток и на
отражение в программных документах представление о партийной системе
таких организаций. Сама тенденция роста Азербайджана в целом. Кроме правящей
количества партий давала основания ЕА, контрастно выделяются провластные
верить в перспективы демократии в и оппозиционные партии, последние
Азербайджане, в частности, в развитие и из которых можно разделить на
укоренение многопартийности. конструктивные (например, Партия
Между тем, на пути укрепления гражданской солидарности, партия «Ана
демократических институтов встала Вэтэн») и радикальные. Оппозиционные
тяжелая и неспокойная ситуация в партии, среди которых можно выделить
стране опосредованная, прежде всего, «Мусават», Партию Народного фронта
неудачами в Нагорном Карабахе. Азербайджана, Демократическую пар-
Неспособность первых президентов тию Азербайджана и полулегальную
Азербайджана остановить кровопролитие проиранскую Исламскую партию
способствовала возвращению во власть Азербайджана, сегодня и в ближайшей
бывшего лидера республиканской орга- перспективе фактически не имеют шансов
низации КПСС – Гейдара Алиева. пробиться во власть в объеме достаточном
Со своим возвращением опытный поли- для воплощения собственной политики.
тик начал очищение государственных Участие последних усложняет также
структур от представителей НФА, одно- высокая степень государственного
временно формируя собственную поли- контроля над медийным пространством
тическую силу, которой стала партия «Ени республики, деятельность которого в
Азербайджан» (ЕА). Сформированная основном направлена на освещение
в том числе из бывшей номенклатуры, работы государственного аппарата и, в
ЕА стремительно приобрела лидерский первую очередь, главы государства.
облик. Развитие движения массового протеста
Уже по результатам выборов в в последней из рассматриваемых в
Милли Меджлис 2005 года, ЕА полу- статье стран Закавказья, Грузии, берет
чила тотальное преимущество в свое начало со второй половины 1980-х
парламенте, разделив места лишь с пятью годов. Первой организацией протестного
партиями – собственными спутниками, характера, консолидировавшей в
имитировавшими многопартийное сотру- своих рядах часть разрозненных
дничество с лидером нации, а также двумя антикоммунистических течений и
истинно оппозиционными партиями, движений, стало «Общество Ильи
которые, правда, набрали лишь 12 мест из Чавчавадзе». Несмотря на то, что массовое
124-х. [1, с. 151] образование собственно политических
Первую ступень в партийной системе ЕА партий началось позже, данное общество
Tribuna tânărului
и ряд структур, отколовшихся от него года, закрепившая президентскую фор-

впоследствии можно идентифицировать му правления. При Э. Шеварднадзе,
как протопартийные структуры. властная элита активно использовала
Применение крайне лояльного по привилегированный статус, по своему
отношению к скромным политическим усмотрению используя бюджетные
силам закона во время парламентских средства и проводя приватизацию.
выборов Грузии 1992 года, по результатам Страну захлестнула тотальная коррупция,
которых в парламент прошло более двух возникли противоречия между властью и
десятков партий и других объединений, обществом, игнорировались положения
стало почти воспроизведением первой Конституции и демократические прин-
демократической избирательной ципы. [5, с. 77-78]
компании в польский Сейм. И толь- Тем временем, результаты выборов
ко с выборов 1995 года, можно в парламент 2004 года стали еще одним
говорить о формировании партийной доказательством наличия в грузинской
системы Грузии с теми признаками и политике связи правящей партии с
особенностями, которые присущи ей и президентом. В этой парламентской
сегодня, а это, прежде всего, прямая связь гонке со сверх убедительным результатом
правящей партии с президентом, когда победу одержала пропрезидентская
первая существует для легитимизации партия нового главы государства Михаила
президентских решений и выступает Саакашвили – Национальное движение –
полностью зависимой от стабильности демократы. В то же время, единственным
положения главы государства. оппозиционным объединением,
После выборов 1995 года лидер- прошедшим в парламент стал блок
ство взял социалистический и про- «Новые правые - Промышленники»,
президентский Союз граждан Грузии состоявший из объединения «Новые
(СГГ), членский состав которого, среди правые» и ПСГ. Уверенное первое место
прочей элиты насчитывал достаточное пропрезидентское «Единое националь-
количество представителей бывшей ное движение» (ЕНД) удержало и по
номенклатуры. Кроме СГГ, одновременно результатам выборов в парламент 2008
в парламент прошли провластная партия года, одним из видимых результатов рабо-
«Всегрузинский союз возрождения», ты которого следует признать принятие
ведомая абхазским лидером Асланом поправок к Конституции, согласно
Абашидзе и полностью зависимая от которым с 2013 года Грузия должна была
стабильности своего лидера, а также перейти к парламентско-президентской
единственная оппозиционная сила - форме правления. Между тем, в отличие
Национально-демократическая партия от результатов избирательной компании
Грузии. Выборы 1999 года общей картины 2004 года, ЕНД получил меньший
не изменили - лидерство сохранил процент голосов, а в парламент, кроме
СГГ, теперь уже оппозиционный блок блока «Объединенная оппозиция: Наци-
«Возрождение Грузии» занял второе ональный совет – Правые», прошли также
место, а блок «Промышленность спасет Христианско-демократическое движение
Грузию» (ПСГ), едва преодолев проходной и Лейбористская партия Грузии.
барьер, замкнул тройку сил, прошедших в Уступить же первое место в
парламент. парламенте ЕНД пришлось в 2012 году,
Стоит отметить, что два периода когда по результатам демократичной
нахождения у власти СГГ следует избирательной процедуры политическая
воспринимать, прежде всего, как часть сила президента уступила объединенной
авторитарного режима президента оппозиции в лице блока «Грузинская
Эдуарда Шеварднадзе, положение кото- мечта – Демократическая Грузия», воз-
рого как главы государства упрочила главляемого бизнесменом Бидзиной
Конституция, принятая в июле 1995 Иванишвили за счет финансовых ресур-
сов которого, собственно, и была Переходя к выводам о пост-

консолидирована оппозиция. коммунистической трансформации
Принимая во внимание тот факт, партийных систем стран Закавказья,
что отношение к президентской следует отметить, что всем трем странам
партии можно рассматривать как пришлось столкнуться с затяжным
индикатор отношения электората к периодом политической нестабильности,
главе государства, итоги выборов, от относительно умеренной в Армении
скорее всего, следует воспринимать как до наиболее сокрушительной в Азер-
политическое поражение самого Михаила байджане. Указанное нашло свое
Саакашвили. Можно предположить, что, отражение и в особенностях становления
несмотря на признанные достижения многопартийности стран региона. Тем
в борьбе с коррупцией, реформе не менее, если армянские элиты смогли
правоохранительной сферы и т. д., за годы уже в начале 1990-х годов позволить себе
пребывания у власти крайне публичная дискутировать относительно распре-
особа президента, остающегося деления полномочий между парламентом
олицетворением ЕНД, успела надоесть и президентом, то в Азербайджане стоял
грузинскому обществу, а не преодоленная один вопрос – в сильной личности,
все еще распространенная бедность которая бы помогла обществу преодолеть
в комплексе с обещаниями «хлеба и всеобъемлющий хаос.
зрелищ» от оппозиции и «тюремный Стоит отметить и общее тяготение
скандал» об избиении заключенных, правящих элит к образованию «партий
вспыхнувший накануне выборов, сделали власти», как тенденции, существенно
свое дело. Однако в любом случае мешающей развитию действенной
главным результатом для Грузии и ее многопартийности и свойственной
международного имиджа в 2012 году, авторитарным режимам широко
безусловно, является факт первой в представленным в регионе СНГ.
истории этой весьма неспокойной страны, Показательными следует считать
мирной и конституционной передачи успехи в развитии демократии в Грузии,
власти одной политической силой другой, однако, ответ на вопрос – было ли это
что является безусловным свидетельством исторической случайностью или волевой
существенных достижений в направлении необходимостью грузинского народа –
демократизации. должно дать время.
БИБЛИОГРАФИЯ
1. Постсоветская трансформация политических систем новых независимых
государств: материалы международной научно-практ. конф., (Москва, 25 ноября 2011
г.) / ред. В. Г. Егоров. - М.: МГОУ, 2012. - 286 с.
2. История армянского парламента (Краткий очерк) [Электронный ресурс] / Режим
доступа: <http://www.parliament.am/parliament.php? id=parliament&lang=rus>.
3. Конституционный акт Азербайджанской Республики о государственной
независимости Азербайджанской Республики [Электронный ресурс] / Режим доступа:
<http://www.azerbaijan.az/portal/History /HistDocs/Documents/ru/09.pdf>
4. Конституция Азербайджанской Республики [Электронный ресурс] / Режим
доступа к Конституции: <http://ru.president.az/azerbaijan/constitution/>.
5. Леков Р. Трансформация политического процесса в Грузии (Реформа электо-
ральной системы) / Руслан Леков // Обозреватель - Observer. - 2009. - № 8. - С. 77-78.

E-mail: svetlana.naumkina@gmail.com
Tribuna tânărului
Măsurile necesare pentru prevenirea acţiunilor care

distorsionează sau restrâng concurenţa în domeniul
comunicaţiilor electronice. Aspecte de reglementare
Iurie GASNAŞ,
doctorand, Universitatea Liberă
Internaţională din Moldova
SUMMARY
In electronic communications sector, legislation allow and simplify the task of firms in em-
barking on new activities in new markets and consequently allow users to benefit from increa-
sed competition. These advantages must not be jeopardised by restrictive or abusive practices
of undertakings. The competition rules are therefore essential to ensure the completion of this
development.
The competition rules are not sufficient to remedy all of the various problems in the electro-
nic communications sector. National regulatory authority therefore has a significantly wider
ambit and a significant and far-reaching role in the sector`s regulation.
Key words: market, competition, ex ante regulatory, access, interconnection rights and
obligations for providers, associated facilities and services.
În mod tradiţional, sectorul telecomuni- tructurii obligaţia de a furniza concurenţilor

caţiilor a fost caracterizat prin monopolul acces la reţelele de telecomunicaţii.
statului. Politica europeană în domeniul te- Obiectivul politic major al reglementărilor
lecomunicaţiilor şi-a propus, încă din anii ’80 reprezentând dezvoltarea unor reţele şi ser-
ai secolului trecut, trecerea de la acest tip de vicii eficiente, la cel mai mic cost şi la cea mai
monopol la privatizare şi la dezvoltarea unui înaltă calitate, pentru a furniza utilizatorului,
mediu concurenţial în acest sector. [1] Efortu- prin crearea condiţiilor de piaţă, o mai mare
rile în acest domeniu s-au concretizat în anii varietate de servicii de telecomunicaţii.
’90 ai secolului al XX-lea, când a fost adoptat Cadrul de reglementare din anii ‘90 ai se-
cadrul legislativ la nivel european vizând li- colului trecut privind telecomunicaţiile a reu-
beralizarea tuturor serviciilor şi reţelelor de şit să creeze condiţiile de concurenţă efectivă
telecomunicaţii. [2] în sectorul telecomunicaţiilor pe perioada
Ca urmare a noilor condiţii tehnice şi eco- tranziţiei de la monopol la concurenţă depli-
nomice, în anul 2002, acest cadru a fost revi- nă. Acest proces a culminat cu liberalizarea
zuit, [3] iar în anul 2009 acesta a fost amendat pieţelor interne în 1998.
din nou, [4] păstrându-se conceptul general Prin instrumentele legislative ale Uniunii
de bază al cadrului din 2002. Europene din anul 2002 s-a mai făcut un pas
În acest context, Directiva 90/387CE a sta- în sensul liberalizarii pieţelor, care ţin cont de
bilit principiul „operarea/ furnizarea de reţele convergenţa tehnologiilor şi se aplică tuturor
deschise” (Open Network Provision – O.N.P.), formelor de „comunicaţii electronice,” având
impunându-se statelor membre obligaţia de loc o convergenţă a sectoarelor telecomuni-
a asigura accesul deschis, pe baze nondiscri- caţiilor, a mijloacelor de informare în masă şi
minatorii, la reţelele publice de telecomuni- a tehnologiei informaţionale, toate reţelele şi
caţii. Pentru a răspunde acestei cerinţe, sta- serviciile de transmisie fiind reglementate de
tele membre au adoptat norme prin care au un singur cadru de reglementare.
impus întreprinderilor deţinătoare ale infras- Reglementarea serviciilor cu conţinut co-
mercial, cum sunt serviciile care ţin de soci- mentare în Telecomunicaţii şi Informatică [8]
etatea informaţională, radiodifuziune şi TV, (Legea pentru modificarea şi completarea Le-
care pot fi oferite prin infrastructuri de trans- gii telecomunicaţiilor [9]), precum şi liberali-
misie (furnizate prin reţele de comunicaţii zarea treptată a pieţei telecomunicaţiilor prin
electronice folosind servicii de comunicaţii eliminarea monopolului în prestarea servici-
electronice), se realizează prin alte instrumen- ilor de telecomunicaţii şi crearea unei pieţe
te comunitare (precum Directiva 2000/31/CE de telecomunicaţii libere către finele anului
privind comerţul electronic [5] şi Directiva 2003 (Politica naţională în domeniul teleco-
2010/13/UE serviciilor mass-media audiovi- municaţiilor [10] şi Legea pentru modificarea
zuale. [6] Astfel, având loc separarea dintre şi completarea Legii telecomunicaţiilor nr.
reglementarea transmisiei şi reglementarea 520-XIII din 07 iulie 1995 [11]).
conţinutului. Prin adoptarea Legii comunicaţiilor elec-
Modelul de reglementare a cadrului din tronice, [12] denumită în continuare Legea
2002 se bazează pe punerea în aplicare a unei nr. 241/2007, Republica Moldova a ajustat
serii comune de norme ale Uniunii Europe- cadrul juridic naţional în domeniul telecomu-
ne de către diferitele autorităţi naţionale de nicaţiilor la pachetul legislativ comunitar din
reglementare care sunt abilitate să suprave- anul 2002 din sector. Cu regret, în momentul
gheze pieţele. De asemenea, cadrul din 2002 actual dispoziţiile Legii nr. 241/2007 nu sunt
a introdus conceptul de dominanţă privind armonizate cu cele ale dreptului Uniunii Eu-
dreptul concurenţei ca fiind punctul de ple- ropene din domeniu, adoptate în 2009.
care pentru reglementarea ex ante, pentru a Ca principiu general, autorităţile europene
garanta faptul că reglementarea respectivă promovează opinia conform căreia normele
se impune numai întreprinderilor cu putere de concurenţă şi reglementările sectoriale nu
semnificativă pe piaţă. se exclud, ci trebuie aplicate împreună atunci
În 2009 Uniunea Europeană a reformat când este avut în vedere un caz de încălcare a
substanţial cadrul de reglementare a comu- interdicţiei de folosire în mod abuziv de către
nicaţiilor electronice care vizează şi promo- una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii
varea concurenţei în sector printr-o mai bună dominante deţinute pe piaţă.
legiferare având în vedere evoluţia tehnolo- Astfel, potrivit art. 8, alin. (4), lit. b) din Le-
gică şi cea a pieţei. gea nr. 241/2007, Agenţia Naţională pentru
Astfel, prin reforma din 2009 s-a simpli- Reglementare în Comunicaţii Electronice şi
ficat şi îmbunătăţit calitatea mediului de re- Tehnologia Informaţiei (A.N.C.R.E.T.I.) are mi-
glementare prin reducerea reglementării ex siunea de a realiza obiectivul de promovare
ante, atunci când evoluţia pieţei o permite, a concurenţei în sectorul comunicaţiilor elec-
şi prin simplificarea procedurii de analiză a tronice, inclusiv prin prevenirea acţiunilor ce
pieţei. au ca obiect sau pot avea ca efect distorsiona-
Tranziţia ramurii telecomunicaţiilor a rea sau restrângerea concurenţei în domeniu.
Republicii Moldova la economia de piaţă a Sistemul juridic naţional, bazat, în princi-
parcurs aceleaşi etape ca şi în Uniunea Euro- pal, pe considerente de politică de telecomu-
peană. Această tranziţie a început odată cu nicaţii, poate avea obiective diferite de obiec-
adoptarea Legii telecomunicaţiilor, [7] refor- tivele politicii naţionale în domeniul concu-
mată în anul 2000-2001, ca urmare a aplică- renţei, dar compatibilă cu acestea. Astfel, pre-
rii principiului de bază în gestionarea pieţei vederile art. 51-53 din Legea nr. 241/2007 în
libere: separarea instituţională a funcţiilor de corelare cu art. 34, alin. (5) din Legea concu-
administrare de funcţiile de reglementare a renţei, [13] denumită în continuare Legea nr.
domeniului telecomunicaţiilor, pe de o par- 183/2012, ne permite să deducem că sectorul
te, şi a funcţiilor de reglementare de cele de telecomunicaţiilor este supus unei reglemen-
operare şi cele rezultând din dreptul asupra tări ex ante de către autoritatea naţională de
proprietăţii întreprinderilor, ce constituie su- reglementare în domeniul comunicaţiilor
biectul reglementărilor, pe de altă parte, prin electronice, care nu împiedică aplicarea ex
înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Regle- post a normelor de concurenţă de către au-
Tribuna tânărului
toritatea de concurenţă naţională, respectiv, 241/2007 clarifică, prin prisma art. 4, lit. b) din
posibila incidenţă a Legii nr. 183/2012 este Legea privind reglementarea prin licenţiere
analizată de Consiliul Concurenţei ex post, in- a activităţii de întreprinzător, [15] că licenţie-
diferent dacă, prin pronunţarea sa anterioară rea în domeniul comunicaţiilor electronice se
asupra faptei, A.N.C.R.E.T.I. a constatat încăl- admite numai pentru acordarea drepturilor
carea sau nu a unor măsuri impuse de autori- de utilizare a resurselor limitate ale statului
tatea de reglementare. din acest sector – canalele, frecvenţele radio
Având în vedere obiectivele comune ale şi resursele de numerotare [16] – ceea ce nu
celor două autorităţi publice autonome în înseamnă că statul acordă drepturi exclusive
ceea ce priveşte asigurarea şi promovarea sau speciale de folosire a spectrului radio şi
concurenţei pe pieţele din domeniile comu- a resurselor de numerotare, ci că drepturile
nicaţiilor electronice din Republica Moldova, de folosinţă asupra acestor resurse se acor-
A.N.C.R.E.T.I. şi Consiliul Concurenţei coope- dă în conformitate cu procedurile obiectiv
rează în vederea implementării şi aplicării justificate, transparente, nediscriminatorii şi
unitare a legislaţiei din domeniul concuren- proporţionale (art. 26, alin. (1) din Legea nr.
ţei şi din domeniul comunicaţiilor electroni- 241/2007).
ce – art. 9, alin. (2) din Legea nr. 241/2007. Prevenirea acţiunilor ce au ca obiect sau
Cooperarea celor două autorităţi are ca scop pot avea ca efect distorsionarea sau restrân-
asigurarea convergenţei deciziilor, adoptate gerea concurenţei în domeniul de comunica-
conform atribuţiilor legale ale fiecăreia, cu ţii electronice de către A.N.C.R.E.T.I. se reali-
privire la problemele de concurenţă identifi- zează şi prin măsuri de control.
cate, precum şi pentru asigurarea unei abor- Controlul de stat este un element necesar
dări unitare a pieţelor relevante din domeniul în activitatea economico-financiară a socie-
comunicaţiilor electronice identificate. tăţii, o verigă a procesului de dirijare a statu-
Mai mult, cele două autorităţi publice lui, având ca obiectiv principal respectarea şi
abilitate utilizează criteriile stabilite prin re- executarea întocmai a legislaţiei. Controlul de
glementările sectoriale atât pentru definirea stat serveşte şi ca mijloc de asigurare a reali-
pieţelor relevante, cât şi pentru aprecierea zării drepturilor omului. [17]
abuzului de poziţie dominantă/putere sem- Controlul apare ca o condiţie sine qua non
nificativă pe piaţă – art. 52, alin. (3) în corelare a activităţii autorităţilor administraţiei publi-
cu art. 78, alin. (5) din Legea nr. 241/2007. ce, precum şi a altor autorităţi, reprezentanţi
Deşi prevederile art. 10, alin. (5) din Legea ai puterii statale, numai prin intermediul
nr. 183/2012 admit existenţa unor întreprin- acestuia putându-se verifica viabilitatea de-
deri învestite cu drepturi exclusive, în secto- ciziilor autorităţilor publice, se pot descoperi
rul telecomunicaţiilor, printr-o normă specia- păreri, se pot gândi şi elabora soluţii superi-
lă [14] - art. 4, alin. (3) din Legea nr. 241/2007 oare în practica cotidiană. [18, p. 508]
- se impune autorităţilor abilitate abrogarea Controlul aplicării reglementărilor din
drepturilor exclusive sau speciale privind cre- domeniul comunicaţiilor electronice şi între-
area sau furnizarea reţelelor sau serviciilor de prinderea acţiunilor pentru prevenirea şi înlă-
comunicaţii electronice, pentru a institui pro- turarea nerespectării acestora se efectuează
gresiv concurenţa deplină pe piaţa de comu- de către A.N.C.R.E.T.I. potrivit prevederilor Le-
nicaţii electronice. gii privind controlul de stat asupra activităţii
Consecinţa directă a aplicării acestei nor- de întreprinzător, [19] în măsura în care nu
me este faptul că în Republica Moldova nu contravin dispoziţiilor Legii nr. 241/2007 [art.
mai este condiţionată furnizarea de reţele şi/ 1, alin. (3)], precum şi conform Codului con-
sau servicii de comunicaţii electronice printr- travenţional al Republicii Moldova (art. 410).
un regim de acordare de licenţe, ci printr-un [20]
regim de autorizare generală, reglementat de În pofida liberalizării sectorului de teleco-
art. 23 din Legea nr. 241/2007. municaţii în Republica Moldova la 01 ianuarie
De asemenea, aplicarea prerogativelor şi 2003, puterea de piaţă a unor furnizori, mai
interdicţiilor statuate în art. 4 din Legea nr. cu seamă a celor foşti monopolişti, rămâne
intactă pe segmente importante ale pieţelor tuaţia concurenţială sunt delimitate pe baza
telecomunicaţiilor. unor criterii economice, care pornesc de la
În anul 2009, A.N.C.R.E.T.I. a publicat Lis- analiza comportamentului de consum al uti-
ta pieţelor relevante de reţele şi/sau servicii lizatorilor de servicii la momentul analizei şi
de comunicaţii electronice, [21] denumită în a probabilităţii modificării semnificative a
continuare Lista pieţelor, al cărei scop rezidă acestuia într-un orizont de timp de câţiva ani.
în efectuarea de către A.N.C.R.E.T.I. a anali- Metodologia, criteriile şi instrumentele de
zelor de piaţă pentru identificarea pieţelor identificare a pieţelor de produse/servicii din
relevante ce au caracteristici care să justifice sectorul comunicaţiilor electronice, ale căror
impunerea unor obligaţii speciale preventive caracteristici pot justifica impunerea de către
(reglementări ex ante). Lista pieţelor identifică A.N.C.R.E.T.I. a unor obligaţii preventive spe-
efectiv segmente ale sectorului telecomuni- ciale în sarcina furnizorilor de reţele şi servicii
caţiilor susceptibile de reglementare ex ante. de comunicaţii electronice cu putere semni-
Toate segmentele de piaţă enumerate în Lis- ficativă pe piaţă, precum şi identificarea pro-
ta pieţelor arată că în sectorul comunicaţiilor priu-zisă a acestor pieţe relevante, sunt stabi-
electronice există, cel puţin, două tipuri de lite în Regulamentul privind identificarea şi
pieţe relevante care trebuie luate în conside- analiza pieţelor relevante din domeniul co-
rare: pieţele de servicii şi de produse furnizate municaţiilor electronice şi desemnarea furni-
către utilizatorii finali (pieţe cu amănuntul) şi zorilor de reţele şi/sau servicii de comunicaţii
pieţele de resurse necesare operatorilor pen- electronice cu putere semnificativă pe aceste
tru a furniza servicii şi produse către utiliza- pieţe, [22] denumit în continuare Regulamen-
torii finali (pieţe cu ridicata/en gros). În cadrul tul nr. 55/2008.
acestor două tipuri de pieţe, pot fi făcute alte Pe pieţele astfel identificate, A.N.C.R.E.T.I.
diviziuni în funcţie de caracteristicile cererii şi realizează periodic analize de piaţă, în sco-
ofertei. pul determinării situaţiei concurenţiale pe
În vederea monitorizării evoluţiei secto- aceste pieţe. Dacă în urma analizelor realizate
rului comunicaţiilor electronice, a definirii se constată că pe respectiva piaţă nu există
pieţelor relevante şi a evaluării situaţiei con- concurenţă efectivă, A.N.C.R.E.T.I. identifică
curenţiale la nivelul acestora, precum şi a sta- furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii
bilirii celor mai potrivite instrumente de re- electronice cu putere semnificativă. În rea-
glementare ex ante pentru atingerea obiecti- lizarea analizelor de piaţă, A.N.C.R.E.T.I. res-
velor stabilite în art. 8 din Legea nr. 241/2007, pectă principiile dreptului concurenţei şi are
A.N.C.R.E.T.I. analizează o serie de indicatori în vedere Regulamentul nr. 55/2008. Potrivit
(economici, tehnici, statistici, sociali etc.) care art. 52, alin. (1) din Legea nr. 241/2007, „[…]
permit evaluarea în termeni cantitativi şi ca- un furnizor este considerat ca având putere
litativi a caracteristicilor serviciilor. Pe baza semnificativă pe o anumită piaţă relevantă
indicatorilor de analiză, sunt evaluate carac- doar în cazul în care acesta deţine, conform
teristicile pieţelor din sectorul comunicaţiilor analizei de piaţă corespunzătoare, o cotă de
electronice, din perspectivă statică şi dinami- piaţă egală sau mai mare de 35% şi dacă, în
că. Astfel, în funcţie de caracteristicile servi- urma analizei de piaţă, Agenţia constată că
ciilor care fac obiectul analizei, A.N.C.R.E.T.I. pe această piaţă nu există concurenţă efecti-
cercetează în perspectivă, pentru un interval vă,” efectiv dacă se bucură pe piaţa respectivă
de timp de 2 ani, dacă piaţa prezintă sau nu de o poziţie echivalentă unei poziţii domi-
caracteristici care să determine evoluţia aces- nante. Conceptul de poziţie dominantă este
teia către concurenţă efectivă, luând în con- împrumutat din legislaţia primară şi secun-
siderare, de exemplu, aspecte precum con- dară din domeniul concurenţei şi identifică o
vergenţa tehnologiilor, procesul de tranziţie situaţie în care respectivul furnizor este capa-
către reţele de generaţie viitoare (Next Gene- bil, într-o măsură apreciabilă, să se compor-
ration Access Networks – N.G.A.) de tip IP sau te independent faţă de concurenţi, clienţi şi
evoluţia pieţelor emergente. consumatori.
Pieţele relevante pe care se analizează si- Prin urmare, pe pieţele identificate în Lis-
Tribuna tânărului
ta pieţelor, A.N.C.R.E.T.I. analizează situaţia accesul, [23] obligaţiile care pot fi impuse de
concurenţială, pentru a determina dacă exis- către A.N.C.R.E.T.I. furnizorilor cu putere sem-
tă furnizori care sunt capabili, într-o măsură nificativă pe pieţele en gros sunt:
apreciabilă, să se comporte independent faţă - obligaţia de transparenţă în legătură
de concurenţi, clienţi şi consumatori. cu interconectarea reţelelor de comunicaţii
Astfel, deşi negocierea comercială este electronice sau cu accesul la aceste reţele ori
modalitatea preferată pentru a ajunge la un la infrastructura asociată (art. 43, alin. (1), lit.
acord privind accesul la infrastructură şi servi- a) şi lit. b), art. 44 şi art. 49). Această obligaţie
cii asociate unei reţele de comunicaţii electro- poate viza aducerea la cunoştinţa publicului
nice şi/sau unui serviciu de comunicaţii elec- a anumitor informaţii, precum specificaţiile
tronice, care permit şi/sau susţin furnizarea tehnice, caracteristicile reţelei, modalităţile
serviciilor prin intermediul reţelei respective şi condiţiile de furnizare şi utilizare a servici-
şi/sau al serviciului respectiv, experienţa de- ilor, informaţiile contabile şi tarifele practica-
monstrează că, în majoritatea cazurilor, este te. De asemenea, în cazul în care unui furni-
necesară existenţa unor reglementări ex ante. zor i s-a impus obligaţia de nediscriminare,
Lipsa concurenţei pe unele pieţe din sector A.N.C.R.E.T.I. poate impune acelui furnizor
arată că este oportun ca autoritatea naţiona- obligaţia de a publica o ofertă de referinţă;
lă de reglementare, A.N.C.R.E.T.I., să impună - obligaţia de neadmitere a discriminării în
careva obligaţii. legătură cu interconectarea reţelelor sau ac-
În art. 43-49 din Legea nr. 241/2007 cesul la aceste reţele şi la infrastructura asoci-
sunt stabilite obligaţiile ex ante pe care ată, prin care să se asigure că furnizorii aplică
A.N.C.R.E.T.I. le poate impune furnizorilor condiţii echivalente în circumstanţe echiva-
pentru promovarea concurenţei pe pieţele lente altor persoane care furnizează servicii
cu ridicata, iar în art. 54 şi art. 57 din Legea nr. echivalente şi că pun la dispoziţie terţilor ser-
241/2007 sunt prevăzute obligaţiile ex ante vicii şi informaţii în aceleaşi condiţii, inclusiv
pe care A.N.C.R.E.T.I. le poate impune pen- în ceea ce priveşte calitatea, cu cele oferite
tru pormovarea concurenţei pe pieţele cu pentru propriile servicii sau pentru serviciile
amănuntul, în mod subsidiar, în cazul în care furnizate filialelor, sediilor secundare sau par-
obligaţiile impuse pe piaţa cu ridicata nu sunt tenerilor lor (art. 43, alin. (1), lit. c) şi art. 45);
suficiente pentru protejarea intereselor utili- - obligaţia de evidenţă contabilă separată,
zatorilor finali şi promovarea unei concurenţe în cadrul contabilităţii interne de gestiune,
efective. pentru anumite activităţi care au tangenţă
Potrivit prevederilor art. 53, alin. (3) din Le- cu interconectarea reţelelor de comunicaţii
gea nr. 241/2007, „dacă în urma unei analize electronice şi/sau cu accesul la aceste reţele
de piaţă se stabileşte că pe piaţa relevantă re- şi/sau la infrastructura asociată (art. 43, alin.
spectivă nu există concurenţă efectivă, Agen- (1), lit. d) şi lit. e) şi art. 46). Autoritatea de re-
ţia, în corespundere cu Regulamentul, stabi- glementare poate impune unui furnizor in-
leşte furnizorii de reţele şi/sau servicii de co- tegrat pe verticală să urmărească distinct în
municaţii electronice care, potrivit art. 52, au evidenţa corespunzătoare tarifele la vânzarea
putere semnificativă pe această piaţă. În acest en gros şi tarifele de transfer intern, pentru a
caz, Agenţia este în drept să impună acestor asigura îndeplinirea obligaţiei de nediscrimi-
furnizori una sau mai multe obligaţii din cate- nare. De asemenea, pentru a facilita verifica-
goria celor menţionate în prezenta lege.” rea îndeplinirii obligaţiilor de transparenţă şi
Prin urmare, A.N.C.R.E.T.I. trebuie să impu- de nediscriminare autoritatea de reglemen-
nă, cel puţin, una din obligaţiile prevăzute la tare poate să impună furnizorilor obligaţia
art. 43-49 din Legea nr. 241/2007 în sarcina de a furniza, la cerere, înregistrări contabile,
furnizorilor desemnaţi cu putere semnificati- inclusiv date provenind de la terţi privitoare
vă pe pieţele relevante cu ridicata. În confor- la venituri. În scopul promovării unei pieţe
mitate cu dispoziţiile art. 44-48 din Legea nr. deschise şi concurenţiale, autoritatea de re-
241/2007, care transpun în legislaţia naţiona- glementare poate publica informaţiile conta-
lă prevederile art. 9-13 din Directiva privind bile obţinute, în condiţiile legii;
- obligaţia de a permite accesul şi utilizarea sunt impuse numai după consultarea părţilor
unor elemente specifice ale reţelei şi ale infras- interesate, în condiţiile art. 14 din Legea nr.
tructurii asociate (art. 43, alin. (1), lit. f ) şi art. 241/2007 în corelare cu dispoziţiile Legii pri-
47). Obligaţia de acces poate viza: acordarea vind transparenţa în procesul decizional. [24]
către un terţ a dreptului de acces la elemente La nivel european este recunoscută nece-
specifice ale reţelei sau la infrastructura asoci- sitatea existenţei unui cadru legislativ care să
ată, inclusiv a accesului necondiţionat la bu- reglementeze mecanisme adecvate în vede-
cla locală; negocierea, cu bună-credinţă, cu rea asigurării unui climat concurenţial normal
orice terţ care solicită accesul; neretragerea în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de
dreptului de acces deja acordat; furnizarea că- comunicaţii electronice şi asigurarea inte-
tre terţi a anumitor servicii la nivel en gros, în roperabilităţii acestora, inclusiv în situaţii în
vederea revânzării; acordarea accesului liber care există diferenţe în ceea ce priveşte pu-
la interfeţele tehnice, protocoalele sau alte terea de negociere a furnizorilor. În cazurile
tehnologii esenţiale care sunt indispensabile în care negocierile comerciale dintre furnizori
pentru interoperabilitatea serviciilor, inclusiv nu conduc la încheierea unor acorduri de in-
a serviciilor de reţele virtuale; furnizarea co- terconectare, autoritatea de reglementare
locării sau a altor forme de utilizare partajată trebuie să aibă puterea de a asigura, în inte-
a spaţiilor ori echipamentelor, inclusiv a con- resul utilizatorilor finali, accesul şi interconec-
ductelor, clădirilor şi pilonilor; furnizarea unor tarea în condiţii adecvate, precum şi intero-
servicii determinate, necesare pentru asigu- perabilitatea serviciilor, prin impunerea unor
rarea interoperabilităţii serviciilor destinate obligaţii specifice în sarcina furnizorilor care
utilizatorilor finali, inclusiv a resurselor desti- controlează accesul la utilizatorii finali.
nate serviciilor de reţele inteligente sau a ser- În legislaţia naţională din domeniul co-
viciului de roaming în reţelele mobile; acor- municaţiilor electronice, aceste principii sunt
darea accesului la sistemele de asistenţă ope- transpuse prin dispoziţiile art. 42, alin. (1) şi
raţională sau la alte sisteme software similare, alin. (2) din Legea nr. 241/2007, în temeiul că-
necesare pentru asigurarea unei concurenţe rora A.N.C.R.E.T.I. este abilitată să dispună mă-
loiale în furnizarea serviciilor; interconectarea surile necesare pentru a încuraja şi a asigura
reţelelor sau a unor elemente de reţea; furnizarea serviciilor de acces şi interconecta-
- obligaţia referitoare la recuperarea inves- re în condiţii adecvate, precum şi interopera-
tiţiilor/costurilor şi controlul tarifelor, inclusiv bilitatea serviciilor de comunicaţii electronice
obligaţia de fundamentare a tarifelor în funcţie destinate publicului, cu respectarea principi-
de costuri şi privind evidenţa contabilă separa- ilor eficienţei economice, promovării concu-
tă, pentru furnizarea anumitor forme de ac- renţei şi maximalizării beneficiului utilizato-
ces sau de interconectare (art. 43, alin. (1), lit. rului final, dispoziţiile acestui articol stabilind
g) şi lit. h) şi art. 48). competenţa autorităţii de reglementare de
A.N.C.R.E.T.I. nu poate impune alte reme- a interveni în vederea atingerii obiectivelor
dii decât cele indicate mai sus, nici chiar în sale, chiar şi în absenţa unei analize de piaţă.
cazuri excepţionale. În procesul de selectare În special, aceste măsuri pot privi, în confor-
a celor mai potrivite remedii ce pot fi utilizate mitate cu prevederile art. 42, alin. (2), lit. a)
pentru soluţionarea problemelor concurenţi- din Legea nr. 241/2007, impunerea obligaţiei
ale identificate, A.N.C.R.E.T.I. are obligaţia de a de interconectare în sarcina furnizorilor care
ţine cont de obiectivele prevăzute la art. 8 din controlează accesul la utilizatorii finali, nefiind
Legea nr. 241/2007 (promovarea concuren- necesar ca aceştia să fi fost desemnaţi ca furni-
ţei, contribuţia la dezvoltarea pieţei interne şi zori cu putere semnificativă pe piaţă în confor-
promovarea intereselor utilizatorilor). Astfel, mitate cu dispoziţiile art. 51-53 din acelaşi act
orice obligaţie impusă de A.N.C.R.E.T.I. trebuie legislativ.
să se bazeze pe natura problemei concuren- Aşadar, deşi legiuitorul a impus cu caracter
ţiale identificate, să fie proporţională şi justi- general în sarcina furnizorilor doar obligaţia
ficată în vederea atingerii obiectivelor stabili- de negociere (art. 41, alin. (1), lit. b) din Legea
te (art. 43, alin. (2) din Legea nr. 241/2007) şi nr. 241/2007), lăsând acestora libertatea de
Tribuna tânărului
a încheia un acord de interconectare care să justificate, având în vedere obiectivele prevă-

corespundă intereselor lor comerciale, însă, zute în art. 8 din aceeaşi lege.
în situaţia în care aceste negocieri eşuează, în În conformitate cu principiile de regle-
vederea asigurării protecţiei drepturilor şi in- mentare, impunerea obligaţiilor în sarcina
tereselor utilizatorilor finali, A.N.C.R.E.T.I. are furnizorilor cu putere semnificativă pe pie-
dreptul să stabilească condiţiile de interco- ţele cu amănuntul nu se poate realiza decât
nectare, în vederea asigurării conectivităţii în- atunci când obligaţiile impuse pe pieţele co-
tre utilizatorii finali, prin deţinerea competen- respunzătoare cu ridicata nu sunt suficiente
ţei legale de a impune în sarcina furnizorilor pentru asigurarea concurenţei la nivelul pie-
care controlează accesul la utilizatorii finali, ţelor cu amănuntul. Astfel, identificarea unei
obligaţia ex ante de a realiza interconectarea pieţe cu amănuntul ca fiind relevantă pentru
propriei reţele, precum şi de a stabili condi- scopurile reglementării ex ante nu înseamnă
ţiile în care va asigura interconectarea. Potri- că pe piaţa respectivă vor fi impuse obligaţii
vit dispoziţiilor art. 42, alin. (4) din Legea nr. în sarcina furnizorilor cu putere semnificativă.
241/2007, obligaţiile şi condiţiile ce urmează Prin urmare, pentru a putea fi impuse obliga-
a fi impuse în sarcina furnizorului vor fi obiec- ţii pe pieţele relevante cu amănuntul identifi-
tive, transparente, proporţionale şi nediscri- cate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
minatorii şi vor face obiectul unei decizii de a) pe piaţa respectivă nu există concuren-
reglementare ex ante. ţă efectivă, în sensul că unul sau mai mulţi
Comisia Europeană consideră [25] că ast- furnizori au fost identificaţi ca având putere
fel de reglementări trebuie aplicate cu pru- semnificativă;
denţă şi ţinând seama de principiul general al b) obligaţiile impuse la nivel en gros sau
cadrului de reglementare privind comunica- cele impuse în conformitate cu prevederile
ţiile electronice şi anume, că trebuie impuse art. 44-49 şi art. 57 din Legea nr. 241/2007 nu
reglementări numai atunci când este necesar sunt suficiente pentru asigurarea concurenţei
şi în mod proporţional cu eşecul identificat al pe pieţele cu amănuntul identificate.
pieţei. În măsura în care va rezulta că aceste con-
Potrivit formei actuale a Listei pieţelor, diţii sunt îndeplinite, A.N.C.R.E.T.I. va impune
este considerată piaţă cu amănuntul relevan- furnizorului una sau mai multe obligaţii pe
tă piaţa serviciilor de acces furnizate la punc- pieţele cu amănuntul pe care a fost desem-
te fixe în reţele publice de telefonie. nat ca având putere semnificativă. La alegerea
În conformitate cu prevederile art. 51-53 obligaţiilor impuse, A.N.C.R.E.T.I. va avea în
din Legea nr. 241/2007, A.N.C.R.E.T.I. identi- vedere impunerea unor obligaţii care să reme-
fică pieţele relevante din sectorul comuni- dieze actualele şi potenţialele probleme con-
caţiilor electronice. Pe pieţele astfel identi- curenţiale identificate, care, în acelaşi timp, să
ficate, A.N.C.R.E.T.I. realizează periodic ana- ajute la atingerea obiectivelor stabilite cu cele
lize de piaţă, în scopul determinării situaţiei mai puţin oneroase mijloace de reglementare.
concurenţiale pe aceste pieţe. Dacă în urma De asemenea, potrivit art. 9, alin. (1), lit. d)
analizelor realizate se constată că pe respec- din Legea nr. 241/2007, tarifele practicate pe
tivele pieţe nu există concurenţă efectivă, piaţa de telefonie fixă cu amănuntul (pentru
A.N.C.R.E.T.I. identifică furnizorii de reţele şi serviciile publice de comunicaţii electronice
servicii de comunicaţii electronice cu pute- furnizate utilizatorilor finali persoane fizice)
re semnificativă şi impune acestora, în cazul de către furnizorii identificaţi ca având pute-
pieţelor cu amănuntul, una sau mai multe din re semnificativă pe această piaţă sunt supuse
obligaţiile prevăzute la art. 54 şi art. 57 din Le- aprobării prealabile a A.N.C.R.E.T.I..
gea nr. 241/2007. În concluzie, pentru a se asigura că nu
În conformitate cu prevederile art. 54, există niciun fel de denaturare sau restricţi-
alin. (2) din Legea nr. 241/2007, A.N.C.R.E.T.I. onare a concurenţei pe piaţa comunicaţiilor
trebuie să se asigure că obligaţiile impuse în electronice, A.N.C.R.E.T.I. are posibilitatea de
sarcina unui furnizor se bazează pe natura a impune măsuri corective (reglementări ex
problemei identificate, sunt proporţionale şi ante – obligaţii speciale preventive).
Datorită nivelului ridicat de inovare teh- că concurenţa poate fi încurajată cel mai bine
nologică şi a pieţelor deosebit de dinamice prin investiţii la un nivel eficient din punct de
din sectorul comunicaţiilor electronice, este vedere economic în infrastructuri noi şi exis-
necesară adaptarea rapidă a reglementărilor, tente, completate de reglementări, dacă este
deoarece experienţa arată faptul că divergen- necesar, în vederea realizării unei concurenţe
ţele cu privire la punerea în aplicare a cadru- eficace în sectorul serviciilor cu amănuntul.
lui de reglementare pot crea un obstacol în Un nivel eficient de concurenţă la nivelul in-
calea dezvoltării pieţei. frastructurii reprezintă gradul în care se poate
Atât concurenţa, cât şi investiţiile eficien- construi o infrastructură de acelaşi tip astfel,
te ar trebui încurajate în tandem, în vederea încât investitorii se pot aştepta să obţină o
sporirii creşterii economice, a inovării şi a op- rentabilitate acceptabilă, în funcţie de estimă-
ţiunilor pentru consumatori. Tendinţa actuală rile rezonabile ale evoluţiei cotelor de piaţă –
a reglementărilor ex ante se axează pe faptul considerentul 54 din Directiva 2009/140/CE.
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea verde privind dezvoltarea pieţei comune pentru servicii şi echipamente de te-
lecomunicaţii (COM (87) 290) din 30 iunie 1987, precum şi Comunicarea privind punerea în
aplicare a Cărţii verzi (COM (88) 48) din 09 februarie 1988. <http://ec.europa.eu/green-papers/
index_en.htm> (vizitat 30.01.2013).
2. Directiva 90/387/CE de instituire a pieţei comune a serviciilor de telecomunicaţii prin
punerea în aplicare a operării de reţele deschise, Directiva 90/388/CEE privind concuren-
ţa pe pieţele de servicii de telecomunicaţii, Directiva 92/44/CEE privind aplicarea furnizării
unei reţele deschise în cazul liniilor închiriate, Directiva 97/13/CE privind un cadru comun
pentru autorizaţiile generale şi licenţele individuale în domeniul serviciilor de telecomuni-
caţii, Directiva 97/33/CE privind interconectarea în telecomunicaţii în vederea asigurării unui
serviciu universal şi a interoperabilităţii prin aplicarea principiilor de furnizare a unei reţele
deschise şi Regulamentul (CE) nr. 2887/2000 privind accesul dezintegrat la bucla locală.
3. Directiva 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi ser-
viciile de comunicaţii electronice; Directiva 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi servi-
ciilor de comunicaţii electronice; Directiva 2002/19/CE privind accesul la reţelele de comu-
nicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora; Directiva
2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi ser-
viciile electronice de comunicaţii; Directiva 2002/77/CE privind concurenţa pe pieţele de
reţele şi servicii de comunicaţii electronice.
4. Directiva 2009/140/CE de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de
reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, 2002/19/CE pri-
vind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi
interconectarea acestora şi 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comu-
nicaţii electronice.
5. Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspec-
te juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe pia-
ţa internă (directiva privind comerţul electronic) nr. 31 din 08 iunie 2000. În: Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene nr. L 178, 17.07.2000.
6. Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind coordonarea
anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul
statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva ser-
Tribuna tânărului
viciilor mass-media audiovizuale) nr. 13 din 10 martie 2010. În: Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 95, 15.04.2010.
7. Legea telecomunicaţiilor nr. 520-XIII din 07 iulie 1995. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 65-66 (713), 24.11.1995.
8. În temeiul art. 78, alin. (9) din Legea comunicaţiilor electronice nr. 241 din 15.11.2007,
reorganizată în Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehno-
logia Informaţiei (A.N.C.R.E.T.I.)
9. Legea pentru modificarea şi completarea Legii telecomunicaţiilor nr. 842-XIV din 25
februarie 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-62 (403), 25.05.2000.
10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Privind aprobarea politicii naţionale în do-
meniul telecomunicaţiilor” nr. 975 din 13 septembrie 2001. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 112-113 (1022), 18.09.2001.
11. Legea pentru modificarea şi completarea Legii telecomunicaţiilor nr. 520-XIII din 7
iulie 1995, nr. 745-XV din 21 decembrie 2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
27-28 (144), 21.02.2002.
12. Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007. În: Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova nr. 51-54 (155), 14.03.2008.
13. Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 193-197 (667), 14.09.2012.
14. Art. 6, alin. (3) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001.
15. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451-XV
din 30 iulie 2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (836), 06.09.2001.
16. Art. 3, alin. (3) din Legea nr. 241/2007.
17. Hotărârea Parlamentului cu privire la Concepţia controlului de stat în Republica
Moldova nr. 189-XIII din 19 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 6 (57),
22.09.1994.
18. Alexandru I. Administraţia publică. Bucureşti: Lumina Lex, 1999, 646 p.
19. Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 8 iunie
2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 181-184 (595), 31.08.2012.
20. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 3-6 (15), 16.01.2009.
21. Hotărârea Consiliului de administraţie al A.N.C.R.E.T.I. „Privind definirea listei pieţelor
relevante de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice” nr. 85 din 28 aprilie 2009. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 110-111 (513), 10.07.2009.
22. Hotărârea Consiliului de administraţie al A.N.C.R.E.T.I. „Pentru aprobarea Regulamen-
tului privind identificarea şi analiza pieţelor relevante din domeniul comunicaţiilor electro-
nice şi desemnarea furnizorilor de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice cu putere
semnificativă pe aceste pieţe” nr. 55 din 29 decembrie 2008. În: Monitorul Oficial al Republi-
cii Moldova nr. 34-36 (117), 17.02.2009.
23. Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul la reţe-
lele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea aces-
tora (Directiva privind accesul) nr. 19 din 07 martie 2002. În: Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene nr. L 108, 24.04.2002.
24. Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 215-217 (798), 05.12.2008.
25. Avizul Comisiei Europene cu nr. SG-Greffe (2007) D/204610 din 20 iulie 2007. <https://
circabc.europa.eu/faces/jsp/extension/wai/navigation/container.jsp> (vizitat 10.12.2013).

26. Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Di-
rectivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile
de comunicaţii electronice, 2002/19/CE privind accesul la reţelele de comunicaţii electro-
nice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora şi 2002/20/CE privind
autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice nr. 140 din 25 noiembrie 2009.
În: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 337, 18.12.2009.

E-mail: ghyurie@yahoo.com
Tribuna tânărului
Пути реализации государственной политики

Украины в сфере виктимологической
профилактики насильственной преступности
Елена КОЛИНЬКО,
аспирантка отдела проблем уголовного права,
криминологии и судопроизводства
Института государства и права им. В. Н. Корецкого НАН Украины
SUMMARY
In present article are investigated the possible ways of realization victimology policy in
Ukraine. The author attempts to analyze means of victimological prevention of violent crimi-
nality. An important place in this research is given to the means of victimological prevention
which had been implemented by other countries. According to the cited data we can draw a
conclusion that for successful development of given process is necessary most active, co-ordi-
nated assistance of national, public and private citizens on all level.
Потребность ощущения своей безо- случаев работники правоохранительных

пасности является одним из главных органов осуществляют предупреждение,
стремлений каждого человека, а удовле- предотвращение и прекращение насиль-
творение этой потребности закладывает ственных преступлений, не учитывая
фундамент для полноценного существо- «особенности» жертв и приобретенный
вания и развития человека, как личности ранее опыт правоохранительной деятель-
и члена общества. Основополагающим ности. Таким образом, профилактика
аспектом данной задачи является ощу- становится «безадрессатной», неэффектив-
щение защищенности от преступных ной и затратной.2
посягательств. Для украинской модели Как известно, возникновению прес-
противодействия преступности более тупного намерения и совершению прес-
характерной можно назвать борьбу с тупления способствуют личностные ха-
преступностью, а не защиту прав и законных рактеристики потерпевшего, его пове-
интересов граждан. В свою очередь, любое дение и взаимодействие с преступником.
правовое государство должно направлять Именно из-за этого в процессе разработки
свою деятельность на защиту своих граждан и реализации предупредительных мер
от различных видов насилия, обеспечивая должны учитываться проблемы снижения
юридические и другие механизмы про- виктимной склонности определенных
тиводействия этому асоциальному лиц. Особое значение имеет раз-
противоправному деянию.1 Одним из работка системы предупреждения
путей реализации данной деятельности преступности через профилактические
может быть виктимологическая профи- меры, направленные на снижение инди-
лактика, которая является элементом видуальной и массовой виктимности
криминологического противодействия путем устранения негативных виктимных
преступности. направленностей потенциальных жертв,
К сожалению, практика противодей- активизацию их защитных возможностей и
ствия преступности, которая существует обеспечение безопасности.
сегодня в Украине, не учитывает лич- Учитывая, что виктимные особенности
ностных качеств потенциальных потер- не являются врожденными, а их реализации
певших. В подавляющем большинстве содействуют негативные внешние факторы
(условия), можно предположить, что если комплексную деятельность государства,

у человека выработать определенные общества в целом и каждого его члена
навыки противодействия насилию и поотдельности, направленную на защиту
решения конфликтных ситуаций законным граждан, их жизни, здоровья, чести и
способом, то возможно избежать воз- достоинства, личной неприкосновенности
никновения преступных ситуаций. и безопасности их прав, свобод и
Именно по этому, на наш взгляд, для законных интересов путем обнаружения,
снижения уровня насильственной устранения или нейтрализации факторов,
преступности особенно важными обстоятельств, ситуаций, которые
являются меры виктимологической формируют виктимное поведение и
профилактики на общесоциальном, обуславливают совершение преступления,
специальном и индивидуальном уровнях. определение группы риска и конкретных
Они, в дальнейшем, могут повлиять на лиц с повышенной степенью виктимности
факторы формирования и реализации и влияние на них с целью возобновления или
индивидуальной виктимности. активизации их защитных способностей, а
Первоочередным является опреде- также разработку и усовершенствование
ление деятельности, которая относится специальных мер защиты граждан
к виктимологической профилактике. от преступлений и последующей их
Украинские ученые определяют ее, как виктимизации.
систему взаимосвязанных, обеспеченных Уместно заметить, что украинские
государством, общественных и ученые не уделяют достаточно внимания
индивидуальных мер, направленных при разработке мер виктимологической
на определение и устранение или профилактики разработке способов
нейтрализацию факторов формирования защиты потенциальных жертв. Мы думаем,
личностной или массовой возможности что это и является недостатком украинской
становиться жертвой преступления.3 криминологической (виктимологической)
Российские криминологи, в свою науки. Ведь в последнее время достаточно
очередь, относят к данной профилактике распространенными становятся идеи отно-
деятельность, направленную на обнару- сительно преодоления определенных
жение, устранение или нейтрализацию проблем (социальных, экономических,
факторов, обстоятельств, ситуаций, политических) путем взаимодействия
которые формируют виктимное пове- внутреннего потенциала личности и
дение и обуславливают совершение внешних возможностей общества
преступления, определение группы (государства). Безопасность человека не
риска и конкретных лиц с повышенной является исключением.
степенью виктимности, влияние на них с Так, В. И. Задорожный предлагает
целью возобновления или активизации создание нетрадиционной системы
их защитных возможностей, а также безопасности – виктимологической. На его
разработку или усовершенствование взгляд, виктимологическая безопасность
специальных мер защиты граждан должна включать в себя защищенность
от преступлений и последующей их граждан от реализации свойственных
виктимизации.4 им виктимных способностей. При этом
С нашей точки зрения, второе опре- необходимо создавать благополучные
деление более обоснованное. Оно условия, чтобы дать возможность: обна-
охватывает более широкий объем руживать, устранять или нейтрализовать
мер реализации профилактической факторы и ситуации, которые спо-
деятельности. Ввиду рассмотренного собствуют совершению преступлений
выше, мы предлагаем определять против определенных лиц; обнаруживать
виктимологическую профилактику группы риска или конкретных людей
насильственной преступности, как с повышенным уровнем виктимности;
взаимосвязанную, согласованную и влиять на них с целью возобновления или
Tribuna tânărului
активизации их защитных возможностей; профилактики» (которая будет включать

разрабатывать специальные меры защиты в себя и виктимологическую политику
граждан от преступлений, которые насильственных преступлений).
уже существуют, и их последующей В западных странах важным элемен-
виктимизации.5 том системы виктимологического пре-
Мы думаем, что предложенная выше дупреждения преступности выступают
идея может быть достаточно эффективной общественные организации, целью
при ее реализации в украинском обществе которых является защита интересов
на общесоциальном уровне путем жертв преступлений, предоставление им
развития социальной защищенности помощи и противодействие рецидивной
для обеспечения индивидуальной безо- виктимизации.9 Кроме этого, довольно
пасности (чувство защищенности) ее таки интересным явлением в процессе
граждан, их прав и свобод. осуществления виктимологической профи-
В. А. Туляков подчеркивает необхо- лактики в зарубежных странах, на наш
димость разработки виктимологической взгляд, можно назвать легальный лоббизм
политики, как государственной деятель- – возможность общественных организаций
ности, заданием которой должно стать и общества влиять на законодательные
снижение уровня преступности путем процессы в государстве.10 На наш взгляд,
защиты жертв преступлений, организации положительным фактором является то,
справедливого обращения с ними и что в последнее время распространение
снижение конфликтности.6 А. Ю. Кулиев данной практики набирает массовые
придерживается мысли о создании обороты в Украине.
виктимологической политики государства В свою очередь, необходимо обра-
как совокупности основополагающих тить внимание на так называемое уго-
идей, принципов, установок, которые ловное прогнозирование11 в сфере
будут реализовываться государством противодействия преступности путем
с помощью его субъектов. Данные исследования, накопления и анализа
задачи будут осуществляться на пра- зарубежного и отечественного опыта
вовой основе с соответствующим ресур- в отношении виктимологической
сным обеспечением, направляться на профилактики, а также, на основе
поднятие уровня общественной безо- этого, предвидение, моделирование,
пасности, сокращение проявлений обоснование и планирование эффективных
виктимности в обществе, а также на мер предупреждения распространения
компенсацию ущерба, реабилитацию и преступности и процесса виктимизации.
защиту реальных жертв преступлений.7 Мы склоняемся к мысли, что
В свою очередь, В. Е. Квашис предлагает для эффективной реализации госу-
виктимологическую профилактику дарственной политики в сфере
рассматривать, как специфическую сос- виктимологической профилактики на-
тавляющую деятельности государства и сильственных преступлений должны
институтов общественности в отношении быть: выработаны направления такой
предупреждения преступности.8 Учитывая, политики; поставлены стратегические
что в Украине виктимологическая задачи и созданн алгоритм проведения
профилактика является одной из числа такой профилактики с возможностью
мер предупреждения преступности, привлечения инфраструктуры, средств
мы придерживаемся позиции про массовой информации и общественности;
необходимость оставить ее частью определен круг субъектов, которые
государственной политики в сфере будут осуществлять поставленные за-
борьбы с преступностью. При этом, дачи и функции; определены права,
на законодательном уровне надо обязанности и полномочия таких субъ-
закрепить понятие «государственная ектов. Но самым главным условием
политика в сфере виктимологической успешного воплощения в жизнь такой
государственной политики должен стать Приоритетным направлением должна

комплексный подход, который бы включал стать работа с общественностью и
взаимодействие специально созданного укрепление виктимологического сос-
и уполномоченного государством органа, тавляющего в предупредительной дея-
который бы смог координировать сотру- тельности органов внутренних дел.
дничество государственных, общест- Такая направленность будет не только
венных, частных органов и организаций на соответствовать тенденциям гуманности
всех уровнях. правоохранительной деятельности в
Защита прав человека на национальном правовом государстве, но и может
уровне должна обеспечиваться с по- существенно усилить эффективность такой
мощью соответствующего законода- деятельности, адекватно реагировать
тельства, независимой судебной власти, на новые реалии украинского общества
законодательного оформления и при- в мире, который постоянно меняется.14
менения индивидуальных мер защиты, Но для того, чтобы такое сотрудничество
а также создания демократических стало действительно продуктивным
институтов.12 По этому, одним из и действенным, необходимо структу-
элементов механизма защиты прав на рировать виктимологическое движение,
национальном уровне, с нашей точки которое бы осуществлялось с единого
зрения, должно стать модифицированное центра. Именно поэтому, целесообразным
отечественное законодательство, которое является создание единой коорди-
учитывало бы проблемы, связанные с нированной и функционирующей
возможностью эффективной реализации виктимологической ассоциации по
виктимологической профилактики на всех примеру Национальной организации
уровнях. поддержки жертв преступлений, которая
В свою очередь, необходимой явля- существует в Англии. При этом, главным
ется разработка и принятие Закона о условием функционирования такого
виктимологической профилактике. В нем рода ассоциации должно стать активное
следует закрепить основные направления участие государства в ее деятельности.
виктимологической политики; определить Такое взаимодействие может проявляться
и закрепить основные понятия, которые не только через частичное или полное
характеризовали бы деятельность в финансирование ее функционирование
отношении виктимологической профи- за государственные средства, но и
лактики; определить ее виды (де- систематическое сотрудничество с право-
виктимизация, предотвращение викти- охранительными органами.
мизации), способы/методы, уровни Учитывая многогранность мер викти-
реализации, механизм и субъекты мологической профилактики необходимо
профилактической роботы с указанием заметить, что правоохранительные органы
объема их прав и обязанностей. не в состоянии влиять на все их аспекты,
Такой закон мог бы стать правовой тем более устранять их собственными
предпосылкой для формирования единой силами. В таких случаях необходима
украинской системы виктимологической интеграция усилий всех субъектов викти-
профилактики. мологической профилактики при условии
Кроме этого, необходимо помнить, реального, а не формально декларативного
что виктимологическое влияние не взаимодействия. Например, право-
нуждается в существенных материальных охранительными органами может быть
затратах, в его основе лежит природный создан единый национальный банк
инстинкт самосохранения.13 Именно данных о преступниках и жертвах, данные
поэтому, достаточно эффективным которого могли бы использоваться
является привлечение общественности к виктимологическими организациями
реализации государственной политики в для проведения профилактической
сфере виктимологической профилактики. деятельности. Кроме этого, такая
Tribuna tânărului
ассоциация смогла бы организовать насильственной) на данный момент

и координировать дальнейшую дея- реализуется, но слишком медленными
тельность небольших общественных темпами. Для успешного развития
организаций, которые занимаются данного процесса необходимо активное,
виктимологической профилактикой, а координированное содействие госу-
также предоставляют помощь и защиту дарственных органов, общественных
жертвам. организаций и частных лиц. Кроме этого,
Таким образом, подытоживая выше- важным стратегическим моментом
изложенное, можно утверждать, что является заимствование опыта других
государственная политика Украины стран в сфере разработки и реализации
в сфере виктимологической профи- мер виктимологической профилактики
лактики преступности (в том числе и преступности.
БИБЛИОГРАФИЯ
1
Інформаційно-методичні матеріали та аналіз нормативно-правової бази з питань
попередження насильства над дітьми в сім’ї та поза нею. / Авт.: Брижик В. О., Журавель
Т. В., Кочемировська О. О., Нікітіна О. М., Христова Г. О. / За заг. ред. Журавель Т. В.,
Христової Г. О. – К.: «К.І.С.», 2010. – 238 с.
2
Литвинов О. М. Інституціональні проблеми віктимізації. Вісник Харківського
Національного Університету Внутрішніх Справ. 2007. № 38. – С. 28.
3
Кримінологічна віктимологія: Навчальний посібник / Моісеєв Є. В., Джужа О. М.,
Васильєвич В. В. та ін.; За заг. ред. проф. О. М. Джужі. – К.: Атіка, 2006. – 352 с.
4
Криминология: Учебник / под.. ред. Долговой А. И. – М.: ИНФРА-М-Норма, 1997. – С.
377-378.
5
Задорожный В. И. Виктимологическая безопасность и ее обеспечение мерами
виктимологической профилактики. Монография. Тамбов: Першина, 2005. – С. 39-40.
6
Туляков В. А. Виктимология (социальные и виктимологические проблемы):
Монография. – О., 2000. – С. 3.
7
Кулієв А. Ю. Віктимологічна профілактика насильницьких злочинів проти
особистості. Автореф. дисс. … канд. юрид. наук. К., 2010. – С. 19.
8
Квашис В. Е. Основы виктимологии. М., 1999. – C. 45.
9
Варчук Т. В. Виктимология: учеб. пособие для студ. вузов, обучающихся по
специальности «Юриспруденция» / Т. В. Варчук, К. В. Вишневецкий; под. ред. С. Я.
Лебедева. – М.: ЮНИТИ – ДАНА: Закон и право, 2008. – 191 с.
10
Тенов Т. З. Лоббизм как политико-правовой институт. Автореф. дисс. … канд. юрид.
наук. Ростов н/Д., 2001. – C. 5.
11
Туляков В. А. Виктимология (социальные и виктимологические проблемы):
Монография. – О., 2000. – С. 3.
12
Сыроед Т. Л. Права жертв преступлений: Международные стандарты и
национальное законодательство. – Х.: Эспада, 2002. – 272 с.
13
Ривман Д. В., Устинов В. С. Виктимология. СПб., 2000. – С. 216.
14
Варчук Т. В. Виктимология: учеб. пособие для студ. вузов, обучающихся по
специальности «Юриспруденция» / Т. В. Варчук, К. В. Вишневецкий; под. ред. С. Я.
Лебедева. – М.: ЮНИТИ – ДАНА: Закон и право, 2008. – C. 191.

E-mail: kolinko.helen@gmail.com
Conceptul de cooperare intercomunală

Veaceslav BULAT,
SUMMARY
The concept of inter-municipal cooperation (IMC) is the one of the concepts of organization
and public services delivery at the local level that occurs more and more often in public spe-
eches and research studies. In the simplest terms, IMC means the association of two or more
communities in order to delivery jointly the local public services. Still, this is the simplest ap-
proach. The concept of IMC, although it is relatively new one, in the literature it is defined di-
fferently from both semantically and by essence point of view. The approach differences come
from linguistic nuances, inspiration difference of the organization model of local government
system - French or Anglo-Saxon, as well as taking into account the institutional actors partici-
pating in the cooperation. In the multitude of definitions and approaches, the most prominent
researchers of IMC area, such as R. Hertzog, P. Swianiewicz, K. Davey and M. Balducci have iden-
tified and defined the range of issues that define and elucidate the specific characteristics of
inter-municipal cooperation concept.
Unul dintre conceptele organizării şi pre- cratizarea. Transferul de competenţe şi atri-

stării serviciilor publice la nivel local, care apa- buţii la nivel local a culminat cu adoptarea
re tot mai des în discursurile publice şi studi- în anul 1985 a Cartei autonomiei locale prin
ile de cercetare, este conceptul de cooperare care este promovat principiul subsidiarităţii
intercomunală. Fiind o formă alternativă de şi apropierii serviciilor de cetăţeni. Astfel, la
furnizare a serviciilor publice locale, care are nivelul local de administrare s-au creat struc-
drept scop asigurarea eficienţei economice şi turi cu un important grad de autonomie şi
sociale a acestora, cooperarea intercomunală cu competenţe largi şi cu anumite resurse
este un fenomen care atrage atenţia, intere- financiare privind infrastructura, serviciile de
sul şi cercetarea datorită avantajelor evidente utilităţi publice, locuire etc.
pe care le oferă domeniilor multiple de apli- Realizarea competenţelor cu care au fost
cabilitate, formelor diverse de manifestare, abilitate administraţiile locale s-a confruntat
subiecţilor implicaţi, costurilor, a impactului, în scurt timp însă cu anumite dificultăţi şi pro-
dar şi a efectelor pe care le are. bleme. Dimensiunile mici şi potenţialul frag-
Anii ’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului mentat al colectivităţilor locale, recesiunea
al XX-lea au fost marcaţi de schimbări sociale, economică de durată, restricţionarea direcţi-
politice şi economice majore în majoritatea onării resurselor în investiţii publice, promo-
regiunilor lumii. Pe dimensiunea administra- varea competitivităţii şi aplicării principiilor
re publică abordarea principală a fost refor- managementului privat în domeniul public,
marea sistemului de organizare administrati- orientarea politicilor publice spre asigurarea
vă şi descentralizarea puterii. Relaţiile dintre eficienţei economice şi sociale a serviciilor
autorităţile publice locale şi cele centrale au publice, aplicarea tot mai largă a tehnologi-
căpătat noi dimensiuni. Au intervenit modi- ilor informaţionale şi implicarea tot mai om-
ficări ale responsabilităţilor ce revin fiecărui niprezentă a principiilor noului management
nivel. Autorităţile publice locale au obţinut public, precum şi presiunea crescândă asupra
noi responsabilităţi şi competenţe. În majo- modului de furnizare a serviciilor publice care
ritatea cazurilor, s-a pornit de la premisa că cereau aplicarea unor standarde unice de ca-
descentralizarea va aduce cu sine şi demo- litate concomitent cu creşterea competitivi-
Tribuna tânărului
tăţii şi economisirea resurselor au fost princi- ritoare la fenomenul intercomunalităţii sur-

palii factori care au determinat factorii decizi- prinde prin diversitatea semantică utilizată
onali naţionali să revadă modul de organizare în diferite ţări şi conţinut.
şi funcţionare a sistemelor de administrare. Din această sintagmă doar termenul „co-
Principalele politici publice aplicate au operare” este unilateral şi pe deplin înţeles
constat în: (1) consolidarea unităţilor admi- şi utilizat. Prin cooperare în majoritatea ab-
nistrativ-teritoriale astfel, încât acestea să solută a cazurilor se înţelege: „activitate în
poată răspunde mai eficient noilor provocări comun,” „a lucra împreună cu cineva,” „a lua
social-economice; (2) revederea şi redistribu- parte la o lucrare comună,” „asociere liber
irea competenţelor şi responsabilităţilor au- consimţită de persoane sau instituţii” sau,
torităţilor locale către nivelurile intermediare mai complex, „formă de organizare a unei
de administraţie, mai mari şi mai capabile să activităţi prin participarea în comun a mai
răspundă cerinţelor înaintate; (3) externa- multor persoane sau instituţii, cu mijloace de
lizarea furnizării unor servicii publice către producţie proprii, la acelaşi proces de muncă
companiile private şi (4) promovarea dezvol- cu scop productiv sau economic.” [2]
tării cooperării intercomunale ca modalitate Referitor la termenul intercomunală există
de furnizare în comun a serviciilor publice. mai multe abordări. În funcţie de: (1) tipul şi
Furnizarea în comun a serviciilor publice era structura sistemului administrativ; (2) organi-
promovată drept cale de a depăşi obstacole- zarea administrativ-teritorială; (3) gradul de
le legate de dimensiunea mică a comunită- descentralizare; (4) relaţiile între nivelurile de
ţilor, dar şi a asigura eficienţă economică şi administrare; (5) cadrul instituţional; (6) tra-
eficacitate în furnizarea serviciilor publice. diţiile; (7) competenţele şi alţi factori, terme-
În prezent, la nivel european, este recu- nul „cooperare intercomunală” este asociat
noscut faptul că dezvoltarea cooperării inter- cu astfel de termeni ca: cooperare intermu-
comunale este produsul unui proces condi- nicipală (în cele mai dese cazuri); cooperare
ţionat de numeroasele provocări cu care se intercomunală; intercomunalitate; cooperare
confruntă colectivităţile locale, această coo- intercomunitară; cooperare infracomunitară
perare oferind avantaje şi beneficii care nu etc.
sunt neglijabile. Prin urmare, în mai multe ţări Terminologia diferă, în mare parte, datori-
europene, şi nu numai, cooperarea interco- tă nuanţelor lingvistice, dar există şi un sub-
munală reprezintă o componentă esenţială strat legat de diferenţa de inspiraţie a orga-
în organizarea şi funcţionarea sistemelor de nizării sistemului de administraţie publică lo-
administrare locală şi are deja o experienţă cală – francez sau anglo-saxon. Prima diferen-
mare de aplicare şi efecte benefice multiple. ţiere se observă între termenii „municipal” şi
Mai puţină experienţă este în acest do- „comunal.” Aceşti termeni nu trebuie înţeleşi
meniu în Republica Moldova. Analiza datelor diferit – aşa cum sunt definiţi în limba română
statistice reale privind situaţia economico- „municipiu” şi, respectiv, „comună.” Ambii ter-
financiară a localităţilor a demonstrat că, in- meni trebuie priviţi ca definind structurile ad-
diferent de gradul de susţinere de către stat ministrativ-teritoriale de la nivel local, ţinând
a bugetului local, mărimea bugetului local, cont că în spaţiul francez autorităţile la nive-
situaţia demografică, numărul întreprinde- lul local cel mai de jos sunt numite „commu-
rilor din localitate, toate primăriile, pentru a nes”, iar în spaţiul britanic pentru acest nivel
soluţiona problemele legate de dezvoltarea este folosit termenul „municipalities.” Astfel,
şi menţinerea infrastructurii, organizarea şi termenul „intermunicipal” este utilizat sem-
prestarea serviciilor publice, prestarea ser- nificativ în sistemele de administrare anglo-
viciilor administrative, gestionarea patrimo- saxone sau în documentele scrise sau traduse
niului şi resurselor locale etc., au nevoie po- în limba engleză. Iar termenul „intercomunal”
tenţială de parteneriate intercomunale. [1] este utilizat în ţările cu sisteme de inspiraţie
La nivel european, conceptul de „coope- franceză sau publicate în limba franceză. [3]
rare intercomunală” nu este abordat univoc. În afara diferenţierii lingvistice şi de tradiţie
Modul de utilizare a diferitelor expresii refe- a sistemelor de administrare publică, diferen-
ţa între terminologia utilizată este condiţiona- tele principale care se remarcă sunt:
tă şi ţinându-se cont de subiecţii instituţionali - cooperare intercomunală este orice for-
care participă în cadrul cooperării. Astfel, cer- mă de activitate în comun, adică formatul
cetătorii utilizează, preponderent, termenul asocierii este mai puţin important, accentul
„cooperare intercomunală” pentru formele de fiind pus pe activitatea în comun;
cooperare în care sunt implicate doar comune - două sau mai multe „comunităţi” sau
sau sate. Totodată, în cazul în care în coope- „unităţile administrativ-teritoriale de nivelul
rare sunt implicate localităţi urbane şi rurale întâi.” Pe acest aspect se remarcă atât numă-
este utilizat termenul „intercomunitar.” [3] rul de subiecţi care nu poate fi mai mic de
Astfel, atestăm existenţa diferiţilor ter- doi, cât şi statutul subiecţilor – nivelul inferi-
meni şi abordări privind termenul „coopera- or de administrare;
re intercomunală.” Deocamdată, nu există o - „amplasarea geografică a subiecţilor co-
accepţiune unică. Totuşi, deşi terminologia operării” este, de asemenea, importantă, ele-
este diferită, majoritatea cercetătorilor sunt mentul distinctiv fiind „vecinătatea”;
de acord cu abordarea ca aceşti termeni să - „atribuţii care le sunt stabilite conform
fie utilizaţi cu acelaşi sens, aceeaşi înţelegere legii.” Acest aspect semnifică faptul că comu-
şi aceeaşi valoare. [4] În opinia cercetătorilor, nităţile pot activa în comun nu doar pentru
mai important este înţelesul care este asociat prestarea serviciilor publice, dar şi pentru re-
cu acest termen. alizarea altor activităţi de care sunt responsa-
În literatura de specialitate, conceptul de bile conform legii;
„cooperare intercomunală,” deşi unul relativ - „beneficii mutuale.” Conform accepţiu-
nou, este definit în mod diferit. Cea mai simplă nii autorilor, cooperarea intercomunală este
noţiune specifică este următoarea: „Prin coo- adecvată doar în cazul în care ambii sau toţi
perare intercomunală se înţelege asocierea a partenerii au de câştigat de pe urma coope-
două şi mai multe comunităţi pentru presta- rării. Este de presupus că, dacă una dintre
rea serviciilor publice în comun.” [5] Conform comunităţi nu obţine beneficii de pe urma
acestei definiţii, P. Swianiewicz scoate în evi- cooperării, aceasta nu poate fi considerată
denţă faptul că cooperarea intercomunală cooperare intercomunală şi reprezintă un
are minimum trei elemente-cheie: subiecţii ajutor acordat comunităţii care beneficiază
– două şi mai multe comunităţi, forma – aso- de pe urma acestei cooperări.
cierea şi scopul – prestarea serviciilor publice. Carta Europeană a Autonomiei Locale
În „Manualul de cooperare intercomuna- acordă un loc semnificativ cooperării inter-
lă,” elaborat în anul 2009 de către Consiliul comunale şi reglementează de o manieră ex-
Europei, Programul Naţiunilor Unite pentru presă cooperarea între colectivităţile locale şi
Dezvoltare şi Iniţiativa de Guvernare Locală a dreptul lor la asociere. Articolul 10. Dreptul
Institutului Societăţii Deschise, profesorii Ro- de asociere al autorităţilor administraţiei pu-
bert Hertzog, Pawel Swianiewicz, Ken Davey, blice locale stabileşte: „1. Autorităţile admi-
Massimo Balducci prezintă mai multe definiţii nistraţiei publice locale au dreptul, în exerci-
ale cooperării intercomunale. Conform aces- tarea competenţelor lor, de a coopera şi de a
tor definiţii, „cooperarea intercomunală este se asocia, în condiţiile legii, cu alte autorităţi
orice formă de activitate în comun a două sau ale administraţiei publice locale, pentru re-
mai multe comunităţi, prin care activează în alizarea de sarcini de interes comun...” [7] În
comun pentru a realiza unele atribuţii care le acest fel, prevederile art. 10, punctul 1 al Car-
sunt stabilite conform legii, cu avantaje reci- tei solicită ca părţile contractante să respecte
proc avantajoase.” [6] Tot în această lucrare, dreptul autorităţilor administraţiei publice
prin termenul „comunităţi” autorii definesc locale de a coopera şi de a se asocia în sco-
„unităţile administrativ-teritoriale de nivelul pul “fortificării eficacităţii lor prin proiecte de
întâi.” De asemenea, un alt element adiţional colaborare sau de a duce la bun sfârşit misi-
care se regăseşte în definiţiile acestor autori, unile care depăşesc capacitatea unei singure
este faptul că aceste „comunităţi să fie vecine colectivităţi.” [8]
sau apropiate.” Din această definiţie, elemen- Prevederile Cartei Europene a Autono-
Tribuna tânărului
miei Locale referitor la dreptul de asociere al prin cooperare intercomunală se înţelege

autorităţilor publice locale au fost inspirate, asocierea a două şi mai multe unităţi admi-
probabil, din definirea acestui drept de către nistrativ-teritoriale de nivelul întâi pentru
Michel Guegan – creatorul primei comunităţi prestarea serviciilor publice în comun. [11],
de comune din Franţa, preşedintele Comu- [12] În opinia autorilor „Studiului analitic pri-
nităţii de comune Val d’Oust et de Lanvaux. vind structura administrativ-teritorială opti-
Conform accepţiunii sale, „cooperarea inter- mală pentru Republica Moldova,” cooperarea
comunală poate fi definită ca fiind dreptul intercomunală este un remediu pentru solu-
comunelor şi al municipalităţilor, realizat în ţionarea problemei fragmentării teritoriale şi,
procesul exercitării competenţelor lor, de în mod special, în ţările unde se opune multă
a coopera în cadrul unor structuri specifice rezistenţă reformelor de fuzionare a unităţi-
şi de a se asocia cu alte comune pentru re- lor administrativ-teritoriale. Într-o anumită
alizarea sarcinilor de interes comun.” [9] Din măsură, cooperarea intercomunală este o
această abordare constatăm că, în accepţi- formă ascunsă şi incompletă de fuzionare.
unea reprezentanţilor autorităţilor locale cu Ea poate fi percepută ca un model special
cele mai stabile şi vechi forme de cooperare de administraţie publică locală doar în ţările
(Franţa), cooperarea intercomunală este ridi- fragmentate din punct de vedere teritorial,
cată la rang de drept al comunităţilor de a se unde reformele de fuzionare par inimagina-
asocia pentru a realiza competenţele cu care bile pentru moment. [12]
sunt abilitate. Acest aspect este foarte impor- Din multitudinea de definiţii şi abordări
tant deoarece restrânge din start posibilită- prezentate anterior, cei mai de vază cerce-
ţile autorităţilor centrale de a limita aria de tători ai domeniului intercomunalităţii, pre-
competenţă a autorităţilor locale pe motiv că cum R. Hertzog, P. Swianiewicz, K. Davey sau
nu dispun de capacităţi pentru a-şi exercita M. Balducci, definesc cooperarea interco-
atribuţiile stabilite. munală după cum urmează: „Cooperarea in-
Macedonia este una dintre ţările fostului tercomunală este o relaţie între două sau mai
bloc socialist, care este considerată în pre- multe autorităţi locale, entităţi ale primului
zent una dintre ţările-lider în dezvoltarea nivel de administrare teritorială, care au statut
cooperării între municipalităţi. O lege speci- de persoane juridice, abilitate cu competenţe,
ală privind cooperarea intermunicipală a fost responsabilităţi şi resurse în conformitate cu
adoptată de către parlamentul macedonian prevederile Cartei Europene a Autonomiei Lo-
în iunie 2009 care reglementează detaliat: cale.” [13] Această definiţie este în cele mai
obiectul, subiecţii, formele, metodele, dome- dese cazuri utilizată şi de majoritatea cerce-
niile şi paşii de realizare a cooperării intermu- tătorilor.
nicipale. Conform art. 2, alin. 1 al Legii, prin În concluzie, conceptul de „cooperare
cooperare intermunicipală se înţelege „co- intercomunală” este un termen relativ nou
operarea stabilită între două sau mai multe în ştiinţa administraţiei publice locale şi de-
municipalităţi pentru asigurarea performan- fineşte o formă alternativă de prestare a
ţei şi eficienţei economice a realizării respon- serviciilor publice în care accentul este pus
sabilităţilor municipalităţii stabilite prin lege pe conlucrarea, activitatea în comun a au-
şi pentru realizarea intereselor şi obiectivelor torităţilor publice locale de nivelul întâi în
comune.” Alin. 2 al aceluiaşi articol stabileşte realizarea competenţelor stabilite de lege.
că cooperarea intermunicipală presupune în- Deşi, relativ nou, termenul este interpretat
deplinirea anumitor activităţi ale municipali- semantic şi abordat neunivoc. Diferenţele de
tăţilor de către o altă municipalitate în nume- abordare îşi au rădăcinile în diferenţele de
le unei sau mai multor localităţi pe baza unui nuanţe lingvistice, dar există şi un substrat
contract. [10] legat de diferenţa de inspiraţie a modelului
Experienţa nesemnificativă de cooperare organizării sistemului de administraţie publi-
intercomunală în Republica Moldova a de- că locală – francez sau anglo-saxon, precum
terminat o eclipsare a cercetării acestui fe- şi ţinându-se cont de subiecţii instituţionali
nomen. În rarele abordări, în mod pregnant, care participă în cadrul cooperării.
BIBLIOGRAFIE
1. Noi perspective pentru intercomunalitate în Republica Moldova. Studiu elaborat de
P.N.U.D. / P.C.D.L.I. Moldova, Chişinău, 2011.
2. Dicţionar explicativ al limbii române. <www.dexonline.ro>
3. Studiu comparativ privind implementarea intercomunalităţii în Europa, elaborat în ca-
drul proiectului „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară – instrument pentru furnizarea în
comun, în condiţii de calitate şi eficacitate a serviciilor publice locale.” SMIS 2983, Bucureşti,
2010, p. 5-6.
4. Ibidem.
5. Swianiewicz Paweł. Working Together. Intermunicipal Cooperation in Five Central Euro-
pean Countries. Budapest, Open Society Foundations, 2011, p. 4.
6. Hertzog Robert, Swianiewicz Pawel, Davey Ken, Balducci Massimo. Toolkit Manual. In-
termunicipal Cooperation. The Council of Europe (CoE), the United Nations Development
Programme (U.N.D.P.) and the Local Government Initiative (L.G.I.) of the Open Society. Bu-
dapest, 2010, p. 4.
7. Carta Europeană a Autonomiei Locale. <www.coe.int>
8. Raportul explicativ la Carta Europeană a Autonomiei Locale. <www.coe.int>
9. Guégan Michel. Le cadre institutionnel de la cooperation intercommunale. France, Expo-
se des motifs, 14em Session plainerre, 04 May 2007, Strasbourg, Council of Europe. Commis-
sion institutionnelle. <www.coe.int>
10. Legea Republicii Macedonia privind cooperarea intermunicipală din 17 iunie 2009,
art. 2.
11. Platon Mihail. Administraţia publică. Chişinău: ed. Universul, 2008, p. 236.
12. Osoian Ion, Sîrodoev Igor, Veveriţă Eugenia, Prohniţchi Valeriu. Studiu analitic privind
structura administrativ-teritorială optimală pentru Republica Moldova. Chişinău, 2010, p. 105.
13. Hertzog Robert, Swianiewicz Pawel, Davey Ken, Massimo Balducci. Op. cit., p. 4.

E-mail: slav.bulat@gmail.com
Tribuna tânărului
AVIZ
Continuă abonarea la ziarul “Funcţionarul public” şi la revista metodico-
ştiinţifică “Administrarea Publică” pentru anul 2013, editate de Academia
de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
FUNCŢIONARUL
FUNCŢIONARUL
1
Nr. 3 (400) februarie 2013 FONDAT ÎN ANUL 1994
februarie 2013 PUBLIC
Revistă
metodico-științifică
trimestrială
ISSN 1813-8489
Categoria C
PUBLIC
ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
SUPLIMENT LA REVISTA “ADMINISTRAREA PUBLICĂ“
Academia de Administrare Publică: 20 de ani de la fondare
Vârsta afirmării O nouă strategie

defensivă a ţării
ADMINISTRAREA
Aurel Sîmboteanu, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar uni-
versitar, şef Catedră ştiinţe administrative a Universităţii de Stat din
Moldova, a fost prorector al Academiei de Administrare Publică de
Un nou contingent de absolvenţi ai Academiei de Administrare
pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, responsabil de activitatea
Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova au susţinut teze
didactică. Despre aceea cum a fost constituit noul sistem modern de
de master. Ministrul apărării Vitalie Marinuţa a avut ca temă „Re-
pregătire a cadrelor domnia sa a povestit în interviul acordat ziarului
laţiile civil-militare în contextul edificării statului de drept”, în
PUBLICĂ
nostru.
care a abordat noi aspecte de întărire a potenţialului de apărare al
ţării noastre. Referitor la aceste aspecte, la studiile de la Academia
miei. La identificarea acestei de Administrare Publică domnul ministru s-a pronunţat în interviul
experienţe şi-a adus o contri- acordat ziarului nostru.
buţie considerabilă dl Arcadie
Barbăroşie, responsabil la acel
CORESPONDENTUL: structurilor de forţă, în aşa fel
timp de relaţiile internaţionale
Relaţiile civil-militare este încât să aibă de câştigat siste-
ale Academiei, cu concursul că-
ceva nou, neexplorat pentru mul de securitate şi apărare al
ruia au fost derulate mai multe
societatea noastră? Care a ţării.
proiecte.
fost scopul abordării acestei COR.: Aveţi deja studii de
Organizarea implementării
teme în teza de master? masterat, în domeniul mili-
practicii studiate în instituţiile
Vitalie MARINUŢA: La în- tar, acum urmaţi doctoran-
similare din Portugalia, Belgia,
ceputul sec.XVI, italianul Nic- tura la Academia de Ştiinţe
Olanda, Franţa, Italia, Suedia,
colo Machiavelli (1469-1527) a Moldovei. De ce aţi consi-
Am început activitatea în Marea Britanie, S.U.A., Româ-
afirma că puterea militară tre- derat că e necesar să faceţi
cadrul Academiei la 1 noiem- nia, Federaţia Rusă, Ucraina,
buie subordonată puterii ce- şi masteratul la Academia de
brie 1994 când demarase cel precum şi a prevederilor acte-
tăţeneşti. Chiar şi acum acest Administrare Publică?
de-al doilea an de studii. Am lor normative ale autorităţilor
imperativ este unul corect, în
fost invitat de către regretatul centrale ale Republicii Moldova
special pentru statele ce se
rector Mihail Platon la func- i-a revenit Direcţiei instruire şi
dezvoltă conform principiilor
ţia de şef al Direcţiei instruire, secţiilor (facultăţilor), care au
democratice. Lipsa unui con-
structură preocupată la acel precedat activitatea catedrelor.
trol democratic civil riguros
timp de organizarea şi desfăşu- Făcând abstracţie de detalii, voi
asupra structurilor de securi-
rarea întregului proces educaţi- menţiona că au fost elaborate
tate poate constitui o frână în
onal din Academie. planuri de studii euroconfor-
procesul dezvoltării societăţii,
Constituirea noului sistem me, un set de acte regulatorii
4/2012
fiind implicit un factor de inse-
de pregătire a cadrelor pentru privind organizarea şi desfăşu-
curitate.
administraţia publică s-a fă- rarea procesului de pregătire a
Aceasta lucrare este un în-
cut sub conducerea şi îndru- cadrelor pentru administraţia
ceput al unui studiu mai amplu
marea nemijlocită a lui Mihail publică, acţiuni care au con-
în contextul istoric mondial
Platon, o personalitate cu o tribuit într-un termen relativ
de dezvoltare a relaţiilor civil- V.M.: În primul rând, tot-
bogată experienţă de activita- scurt, la ajustarea procesului de
militare. Studiul va conţine o deauna m-am străduit să în-
te în organele de stat şi un bun studii din Academie la rigorile
analiză complexă a relaţiilor deplinesc lucrul încredinţat la
cunoscător al sistemului de instituţiilor similare din alte ţări.
respective în condiţiile edifică- cel mai înalt nivel şi să învăţ
învăţământ. Ţinând seama de Aceste lucruri au fost
rii statului de drept, Republica cât mai multe. Experienţa, care
faptul că experienţa autohto- posibile cu participarea activă
Moldova, accentele principale o posedam la momentul înce-
nă în acest domeniu lipsea cu a unei echipe unite de specia-
fiind puse pe elaborarea unor perii studiilor în cadrul Acade-
desăvârşire, s-a purces la stu- lişti ai Direcţiei instruire com-
recomandări pentru dezvol- miei de Administrare Publică,
dierea experienţei altor ţări cu pusă din Ludmila Mocreac,
tarea durabilă a relaţiilor civil-
implementarea treptată a celor
militare, dar şi a controlului
studiate în activitatea Acade-
(Continuare în pag. 3) democratic eficient asupra (Continuare în pag. 4)
Revista Ziarul
„Administrarea Publică” „Funcţionarul public”
apare trimestrial. apare de 2 ori pe lună.
Costul unui abonament: Costul unui abonament:
3 luni - 41 lei 30 bani; 3 luni - 37 lei 80 bani;
6 luni - 82 lei 60 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani;
1 an - 165 lei 20 bani. 1 an - 151 lei 20 bani.
Indice poştal - 76957. Indice poştal - 67919.
Secţia activitate editorială

Mihai MANEA - şef secţie
Ion AXENTI - secretar responsabil
Sergiu PÎSLARU - redactor, designer
Vitalie NICA - redactor
Indice poştal: 76957 Dată la cules: 04.02.2013

Adresa redacţiei: Bun de tipar: 05.03.2013
MD-2070, mun. Chişinău, str. Ialoveni 100 Tipar executat la S. C. „Elan Poligraf” S. R. L.
Tel.: (0-22) 28-40-78, fax: (0-22) 28-48-71 Tiraj: 230 ex. Hârtie offset.
E-mail: aap.editura@yahoo.com Preţ contractual.
ISSN 1813-8489

1 Din 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Din 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrarea publică: teorie şi practică 1

ianuarie - martie 2013

Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică

Nr. 1 (77), ianuarie - martie 2013

ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ŞI PRACTICĂ

Victor SACA, Nighina AZIZOV

SOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPT

ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR

PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE

Victor SACA, Nighina AZIZOV

CIVIL SOCIETY AND THE STATE OF LAW

ECONOMICS AND PUBLIC FINANCES

INTERNATIONAL RELATIONS AND EUROPEAN INTEGRATION

THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER

ГОСУДАРСТВЕННОЕ УРАВЛЕНИЕ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА

Виктор САКА, Нигина АЗИЗОВ

ГРАЖДАНСКОЕ ОЬБЩЕСТВО И ПРАВОВОЕ ГОСУДАРСТВО

ЭКОНОМИКА И ПУБЛИЧНЫЕ ФИНАНСЫ

МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ

ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ

Conexiunea dintre relaţiile politice şi administrative

fenomene sociale şi politice sunt abordate, cătorească sunt separate şi colaborează în

fenomenele cele mai importante ale vieţii În literatura de specialitate conceptul de

Tip de relaţii Caracteristici Instituţia de bază şi

aprobă la propunerea Preşedintelui de către Toate atribuţiile prevăzute în activitatea

p. 2, autorităţile administraţiei publice loca- în statele cu democraţie matură, unde admi-

Prezentat: 12 decembrie 2012.

Serviciile sociale: problema delimitării

Anumite dificultăţi privind accesibilitatea sociale de înaltă specializare care, conform

participă asistentul social şi ca neîncredere pe ţelor autorităţilor APL de nivelul I şi de nivelul

firme existenţă problemelor arătate şi în SND: partimentul II. Descentralizarea financiară).

Prezentat: 13 februarie 2013.

Posibilităţi de implicare a sectoarelor privat şi

Cum apreciaţi la moment calitatea prestării serviciilor publice în Republica Moldova?

Următoarea întrebare inclusă în chestionar şi gradul de satisfacţie a populaţiei?” Majori-

Consideraţi că privatizarea anumitor servicii publice poate spori calitatea acestora şi

Argumentul principal adus de respondenţi recunoscând, astfel, posibilitatea implicării

Deşi majoritatea absolută a responden- cesionării (gestiunii delegate) a unor servicii.

Prezentat: 12 februarie 2013.

Funcţia de mediere a şefului de stat

Procedeul medierii, ca instituţie juridică, noţiuni amintite, dar ideea de mediere ne

un alt membru al Guvernului ca Prim-minis- desfăşurării alegerilor parlamentare. Con-

garant al respectării Constituţiei şi mediator tra propunerilor de modificare a Constituţiei,

legături operaţionale permanente între gu- cadrul Parlamentului şi al Guvernului, dar

Prezentat: 11 februarie 2013.

Reglementarea securităţii şi sănătăţii în muncă

Problema sănătăţii şi securităţii la locul de „Securitatea şi sănătatea în muncă, insti-

Serviciile de medicină a muncii trebuie: - Directiva nr. 89/656/CCE din 30 noiembrie

Prezentat: 28 martie 2012.

Consideraţii generale privind timpul de muncă

Desfăşurarea activităţii cu respectarea de lucru sau duratei normale a muncii;

Organizarea timpului de lucru. Potrivit Ziua de muncă sub 8 ore. În cazurile în

de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ro- de inspectoratele de stat teritoriale pentru

Prezentat: 28 martie 2012.

Salariul: abordări conceptuale, tipuri de salarii,

Abordări conceptuale. Salariul, ca for- muncii salariate este separarea muncitoru-

politice şi ale impunerii” (1817), că salariile pe un timp oarecare şi în circumstanţe de-

cu contractul individual de muncă încheiat muncă lucrătorul produce plusprodus la fel

2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010 faţă

Învăţământ 124,4 125,4 124,6 125,3 124,7 124,8 123,5 -0,9

2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010 faţă