Contaminarea bacteriologică a aerului

-prin aer se pot transmite o serie de germeni

-acești patogeni se atașează de substraturi:

˗ picături Pflugge (se transmit bolile de contact)-ajung până la trei metri distanță, când strănuți;
pot rămâne în suspensie și să formeze nuclei de picătură, care sunt antrenați de diferiți curenți
˗ dacă nucleii de picătură își pierd complet lichidul, devin praf bacterian, cu o particulă bacteriană
care se atașează de o particulă de praf.

-unii germeni sunt extrem de rezistenți, alții fiind foarte sensibili

-rujeolă-rezistă 9 ore, bacilul Koch-foarte rezistent, mai ales în praful bacterian, găsit în jurul nostru (nu
facem toți tuberculoză datorită statusului imun și a dozei infectante)

-de exemplu, gripa și rujeola lasă o stare de imunodepresie, după ce trec

-există boli bacteriene și virale, transmise prin aer

-boli bacteriene:

˗ tuberculoză
˗ meningita cerebro-spinală epidemică
˗ antraxul pulmonar (intră în categoria bioterorismului)
˗ psitacoza sau ornitoza-„febra papagalilor”
˗ micoplasmoza
˗ legioneloze.

-boli virale:

˗ boli infecțioase ale copilăriei

-rujeolă
-rubeolă
-varicela-merge de la forme extrem de ușoare, la forme extrem de grave-poate duce la
encefalită, parotidită epidemică-poate apăre orhit-poate genera pancreatită, care poate genera
diabet juvenil (la copilul, are debut brusc, acesta intră în comă, are risc de deces, va fi
insulinonecesitant până la sfârșitul vieții); cei care pot dezvolta diabet în contextul oreionului au
moștenit o genă care predispune la apariția diabetului, care duce la infertilitate.
˗ scarlatină
˗ tusea convulsivă
˗ difteria
˗ aceste boli sunt grave, existând vaccinuri; cea mai ușoară este rujelola
˗ gripa-este o boală care nu apare frecvent, de aceea este recomandat vaccinul; 39°C, „nu te ții pe
picioare”
 ˗ boli date de virusurile paragripale
˗ adenoviroze
˗ mononucleotida infecțioasă.

-boli induse de protozoare:

˗ pneumocystis carinii (pneumonie).

-cele mai comune tulpini fungice din mediul exterior sunt:

˗ Cladosporium (în nordul Europei)

˗ Aspergillus
˗ Penicillium
˗ Alternaria (în zona centrală a Europei)
˗ Candida (candidoza pulmonară).

-cele mai comune tulpini fungice din mediul sunt:

˗ Penicillium
˗ Aspergillus.

-boli cu transmitere aerogenă cu mai multe porți de intrare:

˗ enteroviroze-produse de virusul polio (Ovidiu Vîntu-a avut poliomielită-vezi sechele motorii),

coxsachie, echo
˗ boli cu transmitere aerogenă cu mai multe porți de intrare
˗ bruceloza
˗ tularemia
˗ antraxul-zoonoză, are o formă tegumentară, fiind mai puțin gravă decât forma pulmonară
˗ cariomeningita limfocitară
˗ febra Q.

-datorită contaminării bacteriologice a aerului, se poate produce suprainfectarea plăgilor și a arsurilor (la
arsuri, este o condiție obligatorie)

-efecte pe sănătate

˗ simptome iritative
˗ infecții respiratorii
˗ alergii (în special la nivel respirator)
˗ boli pulmonare prin răspuns imun (penumonia de hipersensibilizare)
˗ febra de umidificare
˗ bronșita cronică.
 Apa de băut

-în 1977, la Conferința ONU, s-a decis că toată lumea are dreptul la o apă potabilă

-avem nevoie de minimum 7,5 litri de apă (2,5 litri bem și cu 5 litri ne spălăm pe mâini)

-în situații de urgență, este nevoie de un minim de 15 litri de apă

-apa trebuie să aibă o calitate bună pentru a avea un risc tolerabil

-20 de litri de apă pe zi pot asigura nevoile elementare de igienă și un nivel minim de igienă a
alimentelor

-în mod normal, ar trebui să consumăm 100+ litri de apă pe zi.

Surse de apă

-apa atmosferică (umezeala, precipitațiile)

-apa de suprafață (lacuri, râuri, oceane)

-ape subterane (sunt considerate rezerva noastră de apă).

Epidemii hidrice

-există cazuri sporadice

-endemia (=apare un număr mic de cazuri, dar în mod constant, pe tot parcursul anului)

-epidemia (=alimente și apă contaminată)

-water-borne diseases: holera, febra tifoidă, dizenteria, hepatita, giardiozele

-water-washed diseases: scabia, infecții și ulcerații la nivelul tegumentelor, lepra, păduchi, trachoma,
ascaridioza (datorită unei cantități insuficiente de apă care să asigure igiena)

-water-based diseases: protozoare care se dezvoltă în apă, care au o parte a ciclului de viață desfășurată
în apă (schizosomiasa, filariaza)

-holera apare sub formă epidemică, peste tot în afară de India

-water-related insect vector diseases: febra galbenă, febra Dangue (noi nu avem, deocamdată, patologie
tropicală; s-ar putea să avem, datorită schimbărilor climatice)

-nu mai avem malarie

-avem o persoană infectată, care elimină germenii=>dacă apa nu este corect tratată, persoana
susceptibilă va fi îmbolnăvită.
Clasificarea agenților patogeni transmiși prin apă

-sunt reprezentați de agenții patogeni excretați și de cei din grupul agenților patogeni care se dezvoltă în
sistemele de distribuție

- agenți patogeni excretați:

˗ Salmonella typhi
˗ Shigella dysenteriae
˗ E. coli
˗ Vibrio cholerae
˗ Yersinia enterocloitica
˗ Campylobacter jejuni.

-agenții patogeni care se dezvoltă în sistemele de distribuție:

˗ Legionella pneumonia (trăiește în apa de la aerul condiționat-toate AC au Legionella, cu excepția

celor nou achiziționate)
˗ Aeromonas
˗ Pseudomonas aeruginosa (la spa, jacuzzi-temperatură mai mare decât în bazinele de înot)
˗ Mycobacterium.

Febra tifoidă

-debut brusc, cu febră ridicată, cefalee, greață, vărsături, diaree/constipație, tuse răgușită, pierdere
apetitului

-contaminare prin apă sau prin alimente

-10%-motalitate fără tratament, 1%-mortalitate cu tratament

-apare mai ales sub formă sporadică, mai rar epidemică

-în caz de inundații, când refulează canalele sau apele uzate, poate îmbolnăvi oamenii care intră în
contact (dar, cel mai adesea, aceștia sunt vaccinați antitifoidic).

Shigella dysenteriae

-dă dizenteria bacteriană (!)

-transmiterea se face prin intermediul apei contaminate sau prin alimente contaminate

-doza infectantă este între 10 și 100 de colonii

-se manifestă prin tulburări gastrointestinale (greață, vărsături, scăderea apetitului), diaree mucoasă
(care devine mucosangvinolentă), dureri abdominale, febră, tenesme, în formă severă (determinată atât
apoplectic, cât și altfel), uremie, sindrom hemolitic
-mortalitate între 5-15%.

Vibrio cholerae

-dă holera, forma de apariție este epidemică, excepția fiind India, unde este endemică

-există 206 serotipuri de tip O, în functie de antigenul de suprafață

-se poate transmite ca infecție nosocomială sau de la om la om, pe lângă apa și alimentele contaminate

-este o boala cu transmitere fecal-orală, cu doză infectantă egală cu 108 colonii, cu timp de incubație de
1-5 zile, produce endotoxina cholera-gen, care determină tulburările gastrointestinale=>pierdere de apă
și de electroliți

-are o sensibilitate deosebită la clor

-pandemia=epidemie pe tot globul/pe suprafața unu continent; între 1991-1993, în America de Sud a
avut loc o pandemie de holeră, pornită din sudul continentului, datorită unor marinari, holeră propagată
în special în zonele rurale, ajungând până în Mexic și în SUA.

Legionella

= agent patogen care trăiește în apă, de aceea îl găsim în AC (=aerul condiționat), numindu-se astfel
fiindcă a fost identificat la Congresul Legiunii Americane, la oameni tarați, bătrâni, care au făcut o formă
extrem de severă de pneumonie, cu mortalitate de 15% (forma severă)

-există și febră de Pontiac (identificată la fabrica Pontiac), formă non-pneumonică, formă ușoară

-deosebirea e dată de reacția imuna a gazdei

-poate fi însotită de manifestări extrapulmonare, cum este insuficiența renală, pericardita, encefalopatia

Campylobacter jejuni

-poate determina apariția unor boli de tipul gastroenteritei, se poate transmite prin apă și alimente,
contact cu animale sau prin diverse tipuri de activități sexuale

-apare sub formă epidemică

-este eliminat prin tratarea apei cu clor.

Virusul Nowalk

-poate să determine izbucniri de îmbolnăvire gastroenterală, determinată de contaminarea cu ape

reziduale (în mod special)

-se poate transmite prin ape recreaționale sau contact interuman.

Virusul hepatitei A
=boală specific umană, rezistă un timp foarte lung în apă, rezistentă la dezinfecția cu clor, la fel ca toate
celelalte virusuri

-transmitere fecal-orală

-izbucnire epidemică

-incubare de 30 de zile

-nu lasă sechele

-nu se cronicizează

-se poate complica.

Giardia duodenalis

-ne putem contamina prin legume si fructe nespălate, apă contaminată, mâini murdare, fecal-oral

-copilul are dureri periombilicale (ne gândim mereu la o parazitoză), copilul este slab, palid, are
cearcăne, dureri abdominale, varsă

-se identifică prin examen coproparazitologic (trei examene succesive, recoltare din partea gălbuie și
fetidă a scaunului)

-dacă copilul are Giardia, toată familia este contaminată și trebuie să urmeze tratamente, destul de
hepatotoxice și care nu dau imunitate

-cei mai expuși sunt copiii

=protozoar flagelat, cu două stadii de evoluție (trofozoit , chist)

-calea principală de transmitere este fecal-orală; există și contaminare prin apă

-apar scaunde diareice, cu miros fetid, aspect gălbui, fatigabilitate, pierdere în greutate, dureri
periombilicale, flatulență , posibil febră, între 30-50% dintre persoane dezvoltând forma cronică

-timpul de infestare este de 12-19 zile

-imunitatea are rol în eliminarea infecției (atât cea umorală, cât și cea celulară).