Sunteți pe pagina 1din 3

publicata �n volumul �Pe Arge?

�n sus� (1923)
poezie de factura tradi?ionalista, specifica viziunii lui Pillat care �c�nta
bucuriile simple, savurate �n cadrul bucolic al peisajului natal, satisfactiile
vietii patriar�hale�. (Ovid Crohmalniceanu)
�ncadrare
Specie� elegie (poezie ce exprima sentimente de triste?e)

Curent- tradi?ionalism:

spa?iul rural
valorificarea trecutului prin procedeul evocarii
utilizarea arhaismelor: peruzea, crinolina
prezen?a religiei: clopotul din turnul vechi din sat
pitorescul peisajului, armonia tabloului natural
imaginea casei parinte?ti ca un axis mundi, legatura cu strabunii
2. Ilustrarea temei prin doua secven?e semnificative

Tema: �iubirea, trecerea timpului

Secven?e:

a. prezentarea casei parinte?ti, centru al universului fiin?ei umane

b. clopotul vechi din sat, element atemporal de echilibru ce vegheaza genera?iile

Viziunea despre lume este una tradi?ionalista� specificul autentic rom�nesc ?i


spiritul ?aranului rom�n sunt singurele realita?i generatoare de via?a, de opere
originale. �n opozi?ie, mediul urban �nstraineaza omul, �l �ndeparteaza de
adevarata sa natura.

3. Elemente de structura

Eul liric:

obiectiv �n prima secven?a a poeziei, �n descrierea pove?tii de dragoste a


bunicilor
subiectiv �n a doua parte unde prezinta propria poveste: �m-ai gasit�, �?i-am ?
optit�
Titlul

�aci�- forma populara a unui adverb de loc, �pe vremuri�- un adverb ce exprima
nuan?a trecutului, �sosi�- un verb ce face legatura �ntre trecut ?i prezent
Compozi?ie� 19 distihuri ?i 1 monostih �mpar?ite �n 3 secven?e:

Secven?a 1 � iubirea bunicilor

prezentarea casei bunicilor, un centru al universului (axis mundi) sufletului uman


timpul este mitic- paianjenii, pe vremea haiducilor
idila bunicilor: sosirea bunicii, gestul romantic al bunicului care recita poezii
romantice
atmosfera romantica: amurg, luna
imaginea auditiva a clopotului: atemporalul, echilibrul, protec?ia divina
Secven?a 2

medita?ie pe tema trecerii timpului


imaginea portretelor ce eviden?iaza transformarile fiin?ei umane
Secven?a 3� iubirea eului liric, scenariul primei par?i se repeta construindu-se
ni?te rela?ii de opozi?ie: trecut/ prezent, bunica vine �n berlina/ iubita �n
trasura, iubitul recita din poe?i romantici/ iubitul din simboli?ti, ochi de
peruzea/ ametist.

Semnifica?ii: fiin?a umana este perisabila (trecatoare). Legatura cu trecutul ?i cu


genera?iile, respectarea tradi?iilor ?i a principiilor de via?a asigura
continuitate, valoare, echilibru.

Tema ?i viziunea despre lume �ntr-o poezie tradi?ionalista


Poezia �Aci sosi pe vremuri� apare �n volumul �Pe Arge? �n sus�, publicat �n 1923.
Este o poezie tradi?ionalista, ilustr�nd specificul viziunii artistice a lui Ion
Pillat care �c�nta bucuriile simple, savurate �n cadrul bucolic al peisajului
natal, satisfactiile vietii patriar�hale�. (Ovid Crohmalniceanu)

�ncadrare
Ca specie, poezia este o elegie (poezie ce transmite sentimente de triste?e) prin
referirea melancolica la trecut ?i prin eviden?ierea trecerii ireversibile a
timpului peste fiin?a umana. Apar?ine tradi?ionalismului prin descrierea spa?iului
rural �n care are loc �nt�lnirea bunicilor, prin valorificarea trecutului folosind
procedeul evocarii �n prezentarea iubirii bunicilor, prin utilizarea arhaismelor
care creeaza parfumul unei epoci: �peruzea�, �crinolina�, �obloane�, �pridvor�.
Deasemenea, clopotul eviden?iaza prezen?a religiosului iar casa parinteasca (un
axis mundi) pastreaza legatura cu strabunii. Peisajul este unul pitoresc, tabloul
naturii este unul plin de armonie de care sufletul poetului este �ndragostit.

2. Ilustrarea temei prin doua secven?e semnificative

Tema poeziei este pe de o parte iubirea, experien?a de via?a fermecatoare care se


repeta peste genera?ii dar ?i trecerea ireversibila a timpului �n secven?a
meditativa a textului. O imagine poetica semnificativa este prezentarea casei
parinte?ti, acum parasita, acoperita de mister dar care ram�ne un axis mundi, un
centru al existen?ei fiin?ei poetului. O alta imagine vizuala sugestiva este cea a
clopotului din �vechiul turn din sat�, element atemporal de echilibru ce vegheaza
peste genera?ii.

Viziunea despre lume este una profund tradi?ionalista. �n opinia autorului


specificul autentic rom�nesc ?i spiritul ?aranului rom�n sunt singurele realita?i
generatoare de via?a, de opere originale. Mediul rural nealterat asigura
autenticitatea trairilor, a sentimentelor, favorizeaza o continuitate a genera?
iilor. �n opozi?ie, mediul urban �nstraineaza omul, �l �ndeparteaza de adevarata sa
natura.

3. Elemente de structura

Eul liric este obiectiv �n prima secven?a a poeziei, �n descrierea pove?tii de


dragoste a bunicilor dar este subiectiv �n a doua parte, cea cu caracter reflexiv ?
i �n secven?a a treia unde prezinta propria poveste de iubire. Astfel identificam
�n text marci lexico-gramaticale subiective: �m-ai gasit�, �?i-am ?optit�.

Titlul con?ine forma populara a unui adverb de loc- �aci�, o locu?iune adverbiala
ce exprima nuan?a trecutului- �pe vremuri� ?i verbul la perfect simplu �sosi� ce
face legatura �ntre trecut ?i prezent.
Compozi?ie

Poezia con?ine 19 distihuri ?i 1 monostih �mpar?ite �n 3 secven?e. Prima secven?a


ilustreaza iubirea bunicilor. �n incipit eul liric obiectiv prezinta imaginea casei
bunicilor, un centru al universului (axis mundi) sufletului uman. De?i acum este
parasita, paianjenii fiind stap�nitorii locurilor, ea reprezinta un spa?iu aparte,
de stabilitate pentru fiin?a poetului, eman�nd un mister ce parca a?teapta sa fie
descoperit. Proiec?ia pove?tii de iubire este �ntr-un timp mitic: �de c�nd luptara-
n codru ?i poteri ?i haiduc�. Idila bunicilor se desfa?oara dupa un ritual: sosirea
bunicii care calatore?te prin lanul de secara �ntr-o berlina, cu o talie sub?ire,
�mbracata �n crinolina, cu ochii de peruzea. Bunicul este romantic ?i �i recita
poezii din lirica romantica (Lamartine, Heliade- Radulescu), atmosfera e
paradiziaca, de un pitoresc accentuat prin imaginile vizuale (�umbrele�, �luna�)
sau prin cadrul rural ce contureaza o geografie imaginara, un topos tradi?ional cu
�lanuri�, �plopi�, �berze�. Peste toate se remarca prezen?a clopotului �din vechiul
turn din sat�, un simbol atemporal al echilibrului, al protec?iei divine asupra
satului, asupra locuitorilor acestuia �n decursul genera?iilor.

Strofele 11-12 din poezie constituie a doua secven?a a poeziei, ea func?ion�nd ca o


medita?ie pe tema trecerii timpului ?i ca un liant �ntre povestea trecutului ?i
prezent. Secven?a �ncepe cu o exclama?ie retorica: �Ce straniu lucru: vremea!�, o
expresie a reflec?iei autorului asupra trecerii timpului. Percep?ia faptului ca
suntem victime ale �mbatr�nirii se realizeaza brusc: �deodata pe perete/ Te vezi
aievea numai �n ?tersele portrete�, singurele obiecte care consemneaza imaginea
fiin?ei peste vremuri ram�n�nd portretele. Aceasta secven?a accentueaza caracterul
elegiac al poeziei.

Ultima secven?a este o confesiune a eului liric, a iubirii prezente. Scenariul


primei par?i se repeta construindu-se pe alocuri pe ni?te rela?ii de opozi?ie:
trecut/ prezent, bunica vine �n berlina/ iubita �n trasura, iubitul recita din poe?
i romantici/ iubitul din simboli?ti, ochi de peruzea/ ametist. Ram�ne accea?i casa,
aceela?i drum, aceela?i lan de secara ?i imagine a frumuse?ii femeii. Atmosfera e
din nou romantica, natura e bl�nda ?i paradiziaca. Sunetul clopotului ce vegheaza
momentele importante din via?a este prezent ?i aici. Prin reluarea imaginilor din
prima secven?a se accentueaza ideea tradi?ionalista a legaturilor profunde �ntre
genera?ii ?i a principiului ancorarii �n realita?ile trecutului.

Poezia ?i volumul sunt reprezentative pentru specificul poetului deoarece


poeziile incluse realizeaza imaginea spatiu�lui natal patriarhal (mosia Florica),
casa parinteasca, obiectele specifice, universul rural, �m�prejurimile casei,
natura c�mpeneasca, toate acestea fiind �nsufletite de amintirile copilariei.

S-ar putea să vă placă și