Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

REFERAT
la tema: „ Promovarea utilizării energiei regenerabile- calea spre o dezvoltare
durabilă ”

Disciplina: Dreptul mediului

Chișinău, 2018
 Cuprins
1.Problematica temei .......................................................................................................................3

1. 1. Importanța energiei in societatea modernă. Impactul sectorului energetic asupra mediului.

Fenomenul schimbării climei și necesitatea combaterii acestuia. ...............................................3

1.2. Privire de ansamblu asupra surselor regenerabile de energie ...........................................5

2. Republica Moldova în contextul Surselor de energie regenerabilă şi potenţialul energetic al

acesteia.............................................................................................................................................6

2.1. Analiza potenţialului SER în Republica Moldova ................................................................8

3. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi aportul său în utilizarea SER ...10

3.1. Despre program la general ..................................................................................................10

3.2. Problematica aboradată de Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 ....11

3.4. Obiective globale ale Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 ..........13

3.5. Strategia Naţională de Comunicare în domeniul eficienţei energetice ...............................15

4. Prezentarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei energetice a Republicii Moldova

pînă în anul 2020: realizări pînă în prezent şi argumente pentru elaborarea unei noi Strategii ....16

5. Administrarea de stat în domeniul valorificării Surselor regenerabile de energie ....................19

Concluzii şi sugestii .......................................................................................................................20

Bibliografie ....................................................................................................................................23

2
 1.Problematica temei
1. 1. Importanța energiei in societatea modernă. Impactul sectorului energetic
asupra mediului. Fenomenul schimbării climei și necesitatea combaterii
acestuia.
În ultimele două decenii au fost înregistrate schimbări majore în felul în care comunitatea
științifică și factorii de decizie au văzut viitorul sectorului energetic. De-a lungul anilor au existat
mai multe scenarii previzionate cu privire la principalii combustibili fosili, precum că, având în
vedere rezervele cunoscute, aceștia se vor termina undeva până la sfârșitul acestui secol, și că
epuizarea acestora este doar o chestiune de timp, nu o incertitudine . Chiar dacă se vor găsi niște
rezerve noi care vor contribui la prelungirea termenului limită, rezervele care vor fi descoperite
vor fi semnificativ mai mici decât cele descoperite în trecut. Evident, este bine cunoscut faptul
căci combustibilii fosili nu reprezintă o opțiune viabilă și că vor fi folosiți din ce în ce mai puțin,
precum și faptul că sursele regenerabile de energie vor primi o atenție din ce în ce mai mare.
În prezent, interesul pentru stocarea energiei este în creștere, în special cu scopul de a integra
sursele regenerabile de energie în rețea și de a satisface în mod direct nevoile consumatorilor.
Energia regenerabilă are o mare importanță în siguranța alimentării cu energie și poate fi
utilizată în conservarea combustibilului, în special al materiilor prime în centrale termice sau
pentru transportul rutier, feroviar, maritim și aerian.
Prin noţiunea de energie regenerabilă se înţelege acea energie produsă prin valorificarea
surselor regenerabile de energie, inclusiv din combustibil regenerabil.1
Cea mai mare provocare în ceea ce privește energia regenerabilă o reprezintă natura sa
intermitentă. Referindu-ne numai la energia solară și eoliană, acestea generează energie
electrică numai atunci când soarele strălucește sau vântul suflă. Astfel trebuie identificate
modalitățile de stocare a energiei pentru a putea fi utilizată pe perioade fără vânt sau fără soare și
trebuie să se meargă pe principiul „luați-l când îl puteți obține” . Gestionarea problemei
fluctuației SRE este chestiunea esențială în dezvoltarea și utilizarea stocării energiei în viitorul
apropiat.
Un punct important care stă la baza integrării și utilizării surselor regenerabile este reprezentat
de necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dat fiind faptul că o parte
semnificativă din ceea ce se eliberează in atmosfera reprezintă efectul proceselor de producție a

1
LEGE Nr. 160 din 12.07.2007 energiei regenerabile Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130,
art Nr :550
3
energiei electrice și termice de către centralele termice (SO2, NO2, CO2, praf, zgură, cenușă și
poluare termică).
Cu timpul, au existat mai multe inițiative la nivel global, iar în martie 2007, Uniunea
Europeană a adoptat o nouă politică de stabilire a obiectivelor în materie de energie regenerabilă,
astfel încât până în 2020 să se obțină cel puțin 20% din necesarul de energie al UE din
surse regenerabile. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a elaborat o serie de
directive care vizează industria energetică, si proceduri in ceea ce privește construcțiile publice si
private. Printre acestea se numără: reducerea cu 20% față de anii '90 a emisiilor de gaze cu efect
de seră (GES) până în 2020, creșterea ponderii energiei regenerabile (SRE) la 20% din sursele
sale de energie până în 2020 și reducerea consumului primar mondial cu 20% până în 2020.
Se cere o schimbare radicală. Cu consumurile de energie din trecut și modul de gestionare a
energiei pe vechi - nu se mai poate. Natura nu ne mai permite risipa de energie de care am dat
dovadă, astfel schimbările climatice sunt revolta naturii. Diminuarea consumurilor căi -
energetice,promovarea eficienței energetice și surselor regenerabile – a devenit o necesitate!
UE in 2007 a declarat o revoluție tehnologică in domeniul energiei.
A combate fenomenul schimbării climei înseamnă a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, a
reduce consumul de resurse energetice fosile.
Cum poate fi redus consumul de combustibili fosili ?
Există două căi:
 A economisi energia, adică eficientizarea energetică (pe tot lanțul - Producere-Consum);
 A substitui utilizarea combustibililor fosili cu energie regenerabilă .
Viaţa modernă nu poate fi concepută fară energie. Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor
din ultimul secol nu ar fi fost realizate daca nu ar fi existat energia electrică. Aceasta e folosită
pretutindeni. Presupunând că, brusc, am fi lipsiti de energie, iată ce s-ar intampla :
- lipsa luminii electrice ;
- căderea sistemelor informatice ;
- probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu sistem de aprindere
etc.) ; cele care vor ramane, vor putea fi folosite doar in timpul zilei la capacitate maxima
(lipsa luminii pentru faruri) ;

4
- un gol imens in domeniul comunicarii (telefoane de orice fel, aparate radio, TV, internet).

1.2. Privire de ansamblu asupra surselor regenerabile de energie

Dezvoltarea energiei regenerabile ca energie curată la nivel global este unul dintre
principalele obiective ale politicii energetice mondiale care, în contextul dezvoltării
durabile, vizează reducerea consumului de combustibili fosili, reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră și dezvoltarea de noi tehnologii viabile în producția de energie.
Prin noţiunea de surse regenerabile de energie se înţeleg acele surse de energie din categoria
celor nefosile, cum ar fi energia solară, cea eoliană, geotermală, hidroenergia, biomasa,
energia valurilor,biogazul, gazul de fermentare a deşeurilor (gazul de depozit), gazul de
fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate2
În prezent folosim în principal combustibili fosili pentru a ne încălzi și alimenta casele și
pentru a ne alimenta mașina, chiar dacă în sectorul de mobilitate s-au făcut multe progrese în
special în ceea ce privește vehiculele electrice și mai puțin în vehiculele bazate pe pile de
combustibil.
Poate că este convenabil să folosim cărbune, petrol și gaze naturale pentru a ne satisface
nevoile energetice, însă acestea sunt limitate, iar ritmul lor de regenerare este mai lent decât
consumul. În orice caz, chiar dacă aprovizionarea cu combustibili fosili va fi nelimitată,
utilizarea energiei regenerabile este mai bună pentru mediu și, de obicei, aceasta se numește
curată sau verde.
Centrala hidroelectrică este cea mai matură tehnologie utilizată pentru stocarea și producția
de energie din surse regenerabile de energie. Capacitatea unei centrale hidroelectrice este
incomparabilă cu capacitatea oricăror alte centrale electrice care utilizează orice altă formă de

2
LEGE Nr. 160 din 12.07.2007 energiei regenerabile Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130,
art Nr :550
5
energie regenerabilă. Alte tehnologii de conversie a energiei regenerabile în energie electrică
sunt legate de celulele fotovoltaice și de concentrarea energiei solare, în ceea ce privește
energia solară, de turbinele eoliene, în ceea ce privește energia eoliană, iar la scară mai mică,
dar cu un potențial considerabil, sunt tehnologiile bazate pe biomasă, pe energia geotermală și
pe energia valurilor și a mareelor.
Cea mai mare provocare în ceea ce privește o mare parte a surselor regenerabile de energie o
constituie natura intermitentă a acestora. Panourile fotovoltaice și turbinele eoliene nu pot
produce energie atunci când este necesar, ci numai atunci când strălucește soarele și suflă
vântul. Din acest motiv, sursele regenerabile de energie nu pot înlocui centralele electrice
tradiționale și nu le pot înlocui numai cu echivalentul în turbinele eoliene și panouri
fotovoltaice. Deoarece energia trebuie să fie produsă și în perioadele în care sursele
regenerabile nu pot acoperi cererea, centralele electrice tradiționale ar trebui să fie menținute în
funcțiune, iar inconvenientul constă în faptul că menținerea în funcțiune a centralei electrice
tradiționale în timpul orelor de vârf determină o eficiența economică scăzută, care se reflectă în
cost.
Totuși, o pondere mare a energiei regenerabile obținută cu ajutorul panourilor
fotovoltaice și turbinelor eoliene în mixul energetic reprezintă o necesitate, iar acest lucru ar
putea să se întâmple numai prin îmbunătățirea îmbinării lor cu alte concepte tehnice care ar
asigura o aprovizionare securizată.
2. Republica Moldova în contextul Surselor de energie regenerabilă şi
potenţialul energetic al acesteia
Republica Moldova importă circa 95% din sursele necesare pentru acoperirea consumului
energetic al ţării. În lipsa de surse energetice proprii, promovarea eficienţei energetice şi
valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile la nivel de ţară constituie căi optime
pentru reducerea dependenţei în cauză, precum şi o cindiţie esenţială pentru dezvoltarea
durabilă a economiei. Pe lîngă dependenta de import, intensitatea energetică sporită prezintă un
impediment esential pentru dezvoltarea economiei şi reduce enorm competitivitatea economiei
şi industriei naţionale. În acest context, pentru Republica Moldova, dezvoltarea SER, reprezintă
nu doar o posibilitate de valorificare a potenţialului autohton a surselor alternative de energie, ci
şi un instrument considerabil de consolidare a securităţii energetice a ţării, reducând în mod
considerabil importul de energie şi suresele fosile.
Actualmente, există următoarele constrângeri pentru dezvoltarea sectorului energetic în
Republica Moldova, care, privite din alt punct de vedere, pot servi drept oportunităţi pentru
folosirea SER:

6
  Consumul mare de energie prepoderent livrată de la sursele externe, ceea ce contribuie
la intensitatea energetică sporită;
 Creşterea preţurilor la resursele energetice;
 Tehnologiile şi uilajele moral şi fizic uzate;
 Lipsa cunoştinţelor şi capacităţilor în domeniul eficienţei energetice şi utilizarea SER;
 Existenţa unor legi care ar reglementa eficient acest proces.
Pentru a depăţi constrîngerile existente în Republica Moldova, s-au întreprins mai multe măsuri
în domeniul dezvoltării SER şi implementării conceptului de eficienţă energetică.
Un progres semnificativ în domeniile menţionate, îl constituie adoptarea:
1. Legii energiei regenerabile nr.160 din 12.07.2007;
2. Legii cu privire la eficienţa energetică nr 142 din 02.07.2010;
3. Crearea Agenţiei pentru Eficienţa Energetică prin Hotărârea Guvernului nr. 1173 din
21.12.2010, responsabile pentru implementarea politicilor de stat din domaniul eficienţei
energetice şi SER.
Este de menţionat că, întru transpunerea Directivei nr.2009-28-CE a parlamnetului European şi
a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de
modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor nr.2001-77-CE şi nr. 2003-30-CE, în anul 2013
Ministerul Economiei a elaborat Proiectul legii privind promovarea utilizării energiei din resurse
regenerabile.
Pentru a răspunde provocărilor şi constrîngerilor existente în domeniul energetic, a reduce
dependenta de importul de resurse energetice şi impactul sectorului energetic asupra
schimbărilor climatice a fost aprobat Programul Naţional Pentru Eficienţă Energetică pentru anii
2011-2020, prin Hotărîrea Guvernului nr.883 din 10.11.2011.
Totodată, în contextul angajamentelor la Tratatul Comunităţii Energetice, în anul 2013, au fost
aprobate Planul Naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 (HG
nr.113 din 07.02.2013) şi Planul Naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile
pentru anii 2013-2020- PNASER (HG nr.1073 din 27.12.2013).
La fel, statul a creat baza necesară pentru finanţarea şi implementarea în practică a proiectelor de
valorificare a SER prin crearea Fondului Pentru Eficienţă Energetică (HG nr. 401 din
12.06.2012). Astfel, putem observa că există tot instrumentul necesar în vederea îniţierii la nivel
national a valorificării potenţialului SER existent la nivel de ţară, ceea ce va aplana creşterea
substanţială a preţurilor pentru resursele energetice, implicînd un grad mai inalt de implimentare
a tehnologiilor de conservare a energiei şi a SER . Aceasta la rîndul său, necesită implementarea
tehnologiilor noi de conservare a energiei, eficienţă energetică, utilizarea mai largă a surselor de

7
energie regenerabilă şi atragerea investiţiilor sporite în cercetările şi inovaţiile din domeniul
respectiv.
Având în vedere cele menţionate, pentru Republica Moldova avantajele valorificării SER, sunt
următoarele:
a) Conribuţia esenţială a SER pentru atingerea obiectivului de durabilitate a dezvoltării
sectorului energetic şi economiei naţionale în general;
b) Reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera, contribuind în mod esenşial, la dezvoltarea
economiei verde şi producerii mai pure;
c) Reducerea necesităţii de utilizarea a apei pentru răcirea blocurilor de generare a energiei
electrice şi termice;
d) Contribuţia la diversificarea ofertei de energie şi utilizarea mai eficientă a resurselor.

2.1. Analiza potenţialului SER în Republica Moldova

În absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile
resurselor energetice, eficienţa energetică şi valorificarea SER constituie un element cheie în
toate obiectivele strategice ale ţării pentru un termen îndelungat.
Obiectivul global pentru consumul de enrgie din surse regenerabile în anul 2020 a fost
determinat de legislaţia în vogoare a Republicii Moldova ca o contribuţie de 20% a SER în
volumul consumului final brut de energie, obiectivele indicative sectoriale fiind stabilite egale cu
10% SER în energie electică şi 10% SER în transporturi, iar SER necesare pentru încălzire şi
raciere de 27%.
Ca rezultat al obiectivelor şi politicilor întrerprinse de cu success în PNAESR, obiectivul de
10%, energie electrică, pînă în anul 2020 ar putea fi atins fără a recurge la importul de enrgie
electrică regenerabilă. Conform planului deja din 2016, energia elecrică din resurse regenerabile
a început a fi generate prepoderent de instalaţiile de energie eoliană. În total, conform PNAESR,
Guvernul preconizează autorizarea şi contrucţia de instalaţii SER-EE de cca 400MW,
prepoderent eoliene şi solare.
Totodată, este binecunoscut că biomasa este cel mai larg utilizată sursă de energie regenerabilă
pentru furnizarea şi descentralizarea căldurii.3 Biomasa va rămîne în continuare o sursă de
furnizare descentralizată de căldură, cu toate acestea se va forma în viitor o nişă pentru utilizarea
biomasei în procesul de cogenerare la scară redusă.

3
Conform unor studii elaborate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de UE, cofinanţat şi
implimnetat de PNUD în Moldova, potenţialul pentru fiecare raion în parte, s-a obţinut un potenţial total de
aproximativ 21042 TJ anual pe baza mediei datelor pentru anii 2009-2010. Comparând acest rezultat cu consumul
intern de resurse energetice al RM, care în anul 2010 a constituit aproximativ 92544 TJ, poate fi constatat că 17-
20% din consumul final brut de enrgie poate fi acoperit de biomasă.
8
 Implicarea autorităţilor publice locale este necesară în vederea promovării noilor tehnologii şi
demonstrării exemplelor de success. Acordarea diverselor stimulente la etapa de investiţii ar
putea susţine crearea unor proiecte pilot, care pot fi replicate la o scară largă.
În consecinţă, Guvernul prin intermediul tuturor instrumentelor disponibile, urmează să ofere
tot suportul necesar pentru dezvoltarea SER. Subvenţionarea instalării sau achiziţionării
utilajelor, acordarea de credite preferenţiale, şi facilitate fiscal, susţinerea proiectelor de cercetare
şi dezvoltare reprezintă obiectivele de bază ale Fondului pentru Eficianţă energetică, creat în
baza Legii Energiei Regenerabile nr.160 din 12.07.07, care reprezintă un pilon financiar şi
institutional al politicilor Guvernului şi al cadrului legislativ.
Sprijinul acordat pentru instalarea dispozitivelor de încălzire şi a sistemelor de producere a
energiei regenerabile (încălzire pe baza ardeii de lemne, încălzirea apei cu ajutorul căldurii solare
etc.), completate cu izolarea termică a clădirilor vor îmbunătăţi tot competitivitatea industriei, căt
şi bunăstarea populaţiei.
La fel, adoptarea Legii privind energia termică şi promovarea congenerării, contribuie la
acordarea suportului pentru SER- încălzire şi racire. Nu trebuie de neglijat faptul că eficienţa
energetică în sine reduce costurile şi necesitatea de a investi în sursele de generare foarte
scumpe.
De asemenea, utilizarea biocarburanţilor, va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu effect
de sera în sectoul transporturilor. Însă cadrul legislativ, nu conţine o lege concretă care să
reglementeze producerea de biocarburanţi în condiţii ferme de durabilitate şi care să introducă
obligativitatea de a utiliza în transpoturi amestecul de caruburanţi şi biocarburanţi.
Problema cea mai mare este că în cea mai mare parte din capacităţile energetice instalate sunt
învechite, iar ineficienţa energetică este înaltă. Pierderile de energie (electrică şi termică) prin
transmisie şi distribuţie au fost excesive în trecut şi sunt considerabile ca fiind considerabile şi în
prezent, ceea ce afectează în mod nefavorabil eficienţa energetică a sectorului.
Pierderile de căldură la Chişinău şi Bălţi ajung până la 19-21%. Reducerea pierderilor de
energie din reţelele energetice rămâne a fi o prioritate pentru sectorul energetic şi corespunde
principiilor UE. Din cauza capacităţii limitate de generare a energiei în ţară, Moldova se
bazează,în mare parte, pe importuri pentru nevoile sale energetice. Importurile constitue până la
90% din energia totală a Moldovei. Aceasta face ca Moldova să fie foarte vulnerabilă la
întreruperi de livrare şi sporiri ale preţurilor în cadrul furnizărilor de energie din străinătate.
Aceasta poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării umane.

9
 Tabel: Potenţialul tehnic disponibil al principalelor tipuri de SER
3. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi aportul său în
utilizarea SER
3.1. Despre program la general
Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 este elaborat în vederea implementării
prevederilor Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, Legii energiei
regenerabile nr.160-XVI din 12 iulie 2007 şi Legii nr.117-XVIII din 23 decembrie 2009
pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice,
precum şi Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2020, aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21 august 2007.4

Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 stabileşte politicile şi acţiunile

prioritare care urmează a fi implementate în perioada 2011-2020, pentru a răspunde provocărilor
creşterii preţului energiei, dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului
energetic asupra schimbărilor climatice.

Întrucît importanţa factorului uman în reducerea consumului de energie este incontestabilă,

Programul dat propune Strategia Naţională de Comunicare, subliniind necesitatea desfăşurării
campaniilor tematice de sensibilizare a publicului pentru a încuraja cetăţenii să folosească
energia în mod raţional şi să adopte, în cunoştinţă de cauză, decizii de procurare a serviciilor
comunale, materialelor de construcţii, locuinţelor, aparatelor de uz casnic şi a produselor cu
impact energetic.

Programul dat este sprijinit de planuri naţionale de acţiune pentru eficienţa energetică care
sunt adoptate o dată la trei ani.

4
Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, Legea energiei regenerabile nr.160-XVI din 12 iulie
2007 şi Legea nr.117-XVIII din 23 decembrie 2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a
Comunităţii Energetice.
10
 Programul este actualizat la fiecare trei ani sau în funcţie de progresul tehnic, precum şi de
modificările operate în Directivele Europene.

3.2. Problematica aboradată de Programul naţional pentru eficienţă

energetică 2011-2020
Republica Moldova importă circa 94% din sursele necesare pentru acoperirea consumului
energetic al ţării. În lipsa de resurse energetice proprii, promovarea eficienţei energetice şi
valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile în teritoriu constituie căi optime pentru
reducerea dependenţei în cauză, precum şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă a
economiei. Pe lîngă dependenţa de import, intensitatea energetică sporită reprezintă un
impediment esenţial pentru dezvoltarea economiei şi reduce enorm competitivitatea industriei
naţionale.
Cererea de energie electrică în Republica Moldova a demonstrat un trend ascendent.
Dacă în trecut energia electrică era utilizată în special pentru iluminat, actualmente
consumatorii utilizează energia electrică pentru spălare, curăţare, comunicare, precum şi în alte
scopuri. În situaţia respectivă, promovarea utilizării aparatelor de uz casnic şi a produselor cu
impact energetic mai eficiente este imperativă.
În sectorul gazelor naturale se va pune accentul pe instalarea aparatelor de măsurare a
volumului de gaze consumate care, de facto, a început în 1994-1995, fiind ulterior sprijinită prin
Hotărîrea Guvernului nr.23 din 16 ianuarie 1996 „Cu privire la contorizarea gazelor consumate
de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici”. Contorizarea eficientă prin instalarea
echipamentelor de măsurare electronice va stimula consumatorii finali să realizeze economii, iar
utilizarea aparatelor eficiente va reduce consumul de gaze naturale.
Alimentarea cu energie termică a populaţiei constituie un obiectiv primordial al ţării. Ca
urmare a deconectării de la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, în majoritatea
localităţilor din Republica Moldova au fost instalate sisteme autonome de încălzire cu diferite
tipuri de combustibil, care nu corespund cerinţelor minimale de securitate şi exercită un impact
negativ asupra mediului ambiant, precum şi asupra construcţiilor. În municipiile Chişinău şi
Bălţi majoritatea clădirilor sînt conectate la sistemul centralizat, dispun de contoare termice şi
debitmetre. În combinaţie cu facturarea în bază de consum, cererea de energie termică a fost
redusă cu aproximativ 30%, rezultînd corespunzător într-o reducere a consumului de
combustibili, iar sarcina termică s-a redus cu circa 15%.
Putem remarca că sistemele centralizate de alimentare cu energie termică asigură circa 95 %
din populaţia municipiului Chişinău şi 90% din populaţia municipiului Bălţi. În altele 13
localităţi, sistemele centralizate au fost integral sau parţial restabilite, însă livrează agent termic
11
unui număr restrîns de populaţie, asigurînd practic numai obiectele cu menire socială. Aria de
acoperire a sistemelor centralizate de alimentare cu căldură s-a micşorat cu aproximativ 80% în
perioada 2000 – 2007.
Sectorul construcţiilor deţine circa 45% din consumul total de energie din Republica Moldova,
urmat de sectorul transportului cu 23% şi sectorul industriei cu 10%. Sectorul construcţiilor se
află în continuă expansiune, ceea ce va conduce inevitabil la creşterea consumului de energie. O
mare parte din fondul locativ, în total de 78,9 milioane m2, are vechimea cuprinsă între 20-60
ani, caracteristicile termice ale acestuia fiind scăzute. Potenţialul reducerii consumului unei
clădiri vechi este estimat între 30 şi 50%. Sectorul construcţiilor este responsabil pentru
realizarea unei economii de energie de aproximativ 10-12% în ţinta naţională de 20% către anul
2020.
O parte semnificativă din consumul de energie revine fondului locativ. Respectiv, emisiile de
gaze cu efect de seră în acest sector, de asemenea, sînt semnificative. O trăsătură importantă a
sectorului în cauză reprezintă irosirea energiei. În acelaşi timp, în comparaţie cu alte sectoare
consumatoare de energie, utilizatorii finali de energie din sectorul locuinţelor se caracterizează
prin cel mai mare potenţial în vederea conservării energiei. Creşterea eficienţei energetice în
sectorul rezidenţial poate fi realizată prin asigurarea reducerii consumului de energie, fără a
compromite bunăstarea locatarilor sau a mediului.
În consumul total de energie, 23% îi revine sectorului transporturilor, care depinde în
întregime de combustibilii fosili. Sectorul transportului este principalul responsabil pentru
poluarea mediului ambiant, iar cererea pentru mijloacele de transport a demonstrat în ultimul
deceniu un trend ascendent, înregistrînd o creştere anuală de 2%. Datorită rezistenţei de rulare,
pneurile sînt responsabile pentru 20%-30% din consumul de combustibil al vehiculelor.
Programul propune întreprinderea unor măsuri privind reducerea acestei rezistenţe, fapt care va
contribui semnificativ la eficienţa energetică a transporturilor rutiere.
Industria este al treilea cel mai mare consumator de energie în Republica Moldova, deţinînd
10% din totalul de energie consumat. Întrucît intensitatea şi consumul de energie influenţează
direct preţurile produselor naţionale, făcîndu-le necompetitive atît pe piaţa naţională, cît şi pe cea
externă, Programul propune măsuri privind sporirea eficienţei energetice în sectorul industrial.

În sectorul public, pentru 8,6% din consumul total de energie pe ţară sînt responsabile
autorităţile publice locale. Prin urmare, acestea vor demonstra un rol exemplar în promovarea
eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, comunicînd în mod eficient cetăţenilor şi
companiilor, după caz, rolul exemplar şi acţiunile sectorului public în acest sens.

3.3. Scopul Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020

12
 Scopul Programului constă în sporirea eficienţei energetice prin realizarea unor măsuri de
eficientizare a consumului de energie în următoarele sectoare:
a) sectorul transformărilor energetice, incluzînd totalitatea activităţilor aferente: producerea
energiei electrice şi a energiei termice, transportul şi distribuţia energiei electrice, termice şi a
gazelor naturale, precum şi consumul final al tuturor tipurilor de resurse energetice;
b) sectorul industriei;
c) sectorul construcţiilor;
d) sectorul transportului;
e) sectorul public.
Programul prevede acţiuni intersectoriale pentru perioada 2011-2020 şi propune o strategie
naţională de comunicare, destinată consumatorilor finali.

3.4. Obiective globale ale Programului naţional pentru eficienţă energetică

2011-2020
În vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului
energetic asupra schimbărilor climatice, Programul prevede următoarele obiective globale pentru
Republica Moldova:
a) eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020;
b) creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010
pînă la 20% în anul 2020;
c) creşterea ponderii biocombustibililor pînă la cel puţin 10% din totalul combustibililor
utilizaţi în anul 2020;
d) reducerea către anul 2020, cu cel puţin 25%, a emisiilor de gaze cu efect de seră,
comparativ cu anul de bază 1990.
Obiective generale sectoriale

Sectorul energiei electrice:

a) stimularea investiţiilor în producerea energiei electrice;

b) promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;
c) promovarea aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic care să corespundă
standardelor de eficienţă energetică ale Uniunii Europene.
Sectorul gazelor naturale:
a) examinarea Programului naţional de gazificare prin prisma oportunităţilor oferite de
utilizarea surselor de energie regenerabilă. Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul

13
Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, vor studia potenţialul şi posibilitatea producerii şi utilizării
biogazului pentru clădirile publice;
b) examinarea posibilităţii utilizării diferenţei de presiuni din reţeaua de transport şi de
distribuţie a gazelor naturale pentru generarea energiei electrice.
Sectorul energiei termice:
a) reducerea pierderilor în reţelele de transport şi distribuţie;
b) optimizarea capacităţilor existente de producere a energiei termice;
c) valorificarea surselor regenerabile de energie în scop termic;
d) promovarea cogenerării ca măsură de economisire a energiei. În acest scop, autoritatea
publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului termoenergetic va promova
cogenerarea cu randament ridicat, pe baza cererii de energie termică utilă. Folosirea eficientă a
energiei produse prin cogenerare va contribui pozitiv la securitatea aprovizionării cu energie,
avînd în vedere beneficiile potenţiale ale cogenerării din punctul de vedere al economisirii
energiei primare, al evitării pierderilor în reţele şi al reducerii emisiilor, în special de gaze cu
efect de seră;
e) reducerea şi optimizarea consumului de energie termică la consumatorii finali;
f) diversificarea surselor de energie pentru prepararea apei calde, încălzirea şi răcirea
încăperilor;
g) îmbunătăţirea climatului interior;
h) promovarea noilor tehnologii şi echipamente eficiente menite să contribuie la reducerea
consumului de energie termică.
Sectorul industriei:
a) stimularea investiţiilor în sectorul industrial vizînd reutilarea instalaţiilor tehnologice cu
randament scăzut;
b) utilizarea de echipamente, utilaje şi tehnologii cu un consum mai redus de energie.
Sectorul construcţiilor:
a) utilizarea raţională a resurselor naturale, a produselor petroliere, a gazelor naturale şi a
combustibililor solizi;
b) reducerea emisiilor de bioxid de carbon;
c) gestionarea cererii de energie în clădiri;
d) îmbunătăţirea securităţii livrărilor de energie pe termen mediu şi lung;
e) dezvoltarea potenţialului administrativ, juridic şi financiar, care să permită punerea în
aplicare pe scară largă a unui complex de măsuri de eficienţă energetică în fondul locativ;
f) stimularea sectorului public şi privat pentru efectuarea investiţiilor în domeniul eficienţei
energetice a locuinţelor.
14
 Sectorul transporturilor:
a) promovarea biocombustibililor ca component de amestec pentru combustibilii tradiţionali,
fapt care va contribui la reducerea treptată a emisiilor de CO2, precum şi a dependenţei de
energia importată;
b) creşterea siguranţei şi eficienţei economice şi ecologice a sectorului transporturilor rutiere
prin promovarea pneurilor eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, sigure
şi cu niveluri scăzute de zgomot;
c) reducerea consumului de energie electrică şi combustibil lichid în transportul electric şi
feroviar prin înlocuirea unităţilor de transport învechite cu altele noi mai eficiente din punct de
vedere energetic.
Sectorul public:
a) informarea persoanelor fizice, precum şi mediul de afaceri referitor la bunele practici,
costurile şi beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor de energie regenerabilă etc.;
b) lansarea unor programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal, reabilitarea clădirilor
proprietate publică şi de menire socială, construcţia de clădiri pasive sau cu un consum energetic
redus sau aproape de zero, precum şi de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru
încălzirea obiectelor sociale etc.
3.5. Strategia Naţională de Comunicare în domeniul eficienţei energetice
I. Scopul Strategiei Naţionale de Comunicare în domeniul eficienţei energetice
Strategia naţională de comunicare în domeniul eficienţei energetice are drept scop
consolidarea eforturilor şi stabilirea unei cooperări instituţionale în vederea promovării
consumului eficient de energie şi a utilizării surselor regenerabile de energie menite să contribuie
la îmbunătăţirea nivelului de trai, a intensităţii energetice şi a mediului ambiant.5
Prezenta Strategie propune desfăşurarea campaniilor de sensibilizare publică într-o manieră
care ar oferi o acoperire largă a subiectelor ce ţin de îmbunătăţirea consumurilor energetice şi
valorificarea surselor regenerabile de energie, precum şi care ar convinge consumătorii să ia
decizii în cunoştinţă de cauză, pe termen scurt, mediu şi lung, cu privire la consumul propriu de
energie.
Agenţia pentru Eficienţă Energetică administrează, organizează şi monitorizează realizarea
Strategiei şi va garantează antrenarea tuturor părţilor interesate.

5
HOTĂRÎRE Nr. 102 din 05.02.2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030
Publicat : 08.02.2013 în Monitorul Oficial Nr. 27-30 art Nr : 146
15
II Agenţia asigură:
 încurajarea economisirii de energie şi a utilizării surselor regenerabile de energie în toate
sectoarele prin măsuri de sensibilizare cu privire la necesitatea de a acţiona şi la
posibilităţile de ordin practic disponibile;
 transparenţa şi diseminarea pe scară largă de către jucătorii relevanţi de pe piaţă a
informaţiilor cu privire la mecanismele care vizează eficienţa energetică, precum şi
cadrul financiar şi juridic;
 disponibilitatea pe scară largă a informaţiilor privind cele mai bune practici în domeniul
eficienţei energetice şi a surselor regenerabile;
 stabilirea dialogului cu consumătorii finali şi antrenarea acestora în monitorizarea
consumului energetic;
 colaborarea cu furnizorii în vederea îmbunătăţirii părţii informaţionale a facturilor.
Astfel, furnizorii vor fi ajutaţi să pună la dispoziţia diferitor grupuri de consumatori date
comparative de consum pentru principalii combustibili şi vectorii energetici;
 consolidarea şi antrenarea diverselor canale de comunicare: reclame în presa scrisă, site
web, caravana, corespondenţa directă, inserări în facturile utilităţilor, programe şcolare,
seminare, treninguri, sponsorizări, programe TV şi scheme de calificare, acreditare şi
certificare.
Campania de sensibilizare va influenţa comportamentul consumătorilor finali, precum şi îi va
antrena în luarea de decizii locale şi naţionale.
Părţile interesate vor fi încurajate să acorde sprijin Agenţiei în clarificarea şi furnizarea de
informaţii fiabile privind investiţiile necesare, tehnologiile recomandabile, bunele practici,
avantajele şi dezavantajele destinate publicului larg.

4. Prezentarea gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei energetice a

Republicii Moldova pînă în anul 2020: realizări pînă în prezent şi argumente
pentru elaborarea unei noi Strategii
În ceea ce priveşte realizarea obiectivelor securităţii energetice ale Strategiei energetice pînă în
anul 2020 sînt evidenţiate următoarele aspecte:
 s-a realizat aderarea Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice;
 reţeaua internă de transport a energiei electrice a fost îmbunătăţită datorită sprijinului
oferit ÎS „Moldelectrica” de către Banca Mondială şi au fost realizate investiţii ale
statului şi ale SA „Moldovagaz” pentru extinderea conectării oraşelor şi satelor la reţeaua
de gaze naturale. În aceeaşi direcţie, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca
16
 Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au aprobat recent credite pentru
consolidarea reţelei interne de transport a energiei electrice;
 au fost îmbunătăţiţi indicatorii de calitate ai serviciilor de aprovizionare cu energie
electrică şi gaze naturale;
 dintre acţiunile programate pentru asigurarea accesului real al sistemelor naţionale de
energie electrică şi de gaze naturale la sistemele din UE au fost finalizate: linia electrică
Fălciu – Goteşti, studiul de fezabilitate pentru linia de 400 kV Suceava – Bălţi şi a fost
obţinută aprobarea de către programul operaţional comun România – Republica Moldova
– Ucraina a grantului pentru studiul de fezabilitate privind conectarea la sistemul
ENTSO-E, iar finalizarea tuturor acţiunilor este un proces de durată, menit să permită
realizarea beneficiilor estimate în urma aderării la Tratatul Comunităţii Energetice;
 a fost stopat procesul de acumulare a datoriilor în sistemul centralizat de alimentare cu
energie termică din municipiul Chişinău şi a fost elaborat şi aprobat Conceptul de
restructurare corporativă, instituţională şi financiară a acestuia;
 sursele de aprovizionare cu energie electrică au fost diversificate faţă de anul 2007, dar
beneficiile nu au contribuit la consolidarea concurenţei, acest fapt avînd, drept
consecinţă, creşterea tarifelor;
 nu au fost implementate tehnologii energetice eficiente de generare cu impact redus
asupra mediului şi, în general, nu au fost atrase investiţii în noi capacităţi de generare de
energie electrică şi cele de cogenerare, precum şi în sistemul centralizat de alimentare cu
energie termică;
 tipurile de resurse de energie şi combustibili au fost diversificate prin extinderea reţelelor
de distribuţie a gazelor naturale, dar nu au fost diversificate sursele de energie
regenerabilă prin utilizarea acestora pentru producerea energiei electrice;
 consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit pentru energie electrică nu a
putut fi realizată în lipsa finalizării procesului de extindere a interconexiunilor atît cu
România, cît şi cu Ucraina. În aceste condiţii, valorificarea deplină a capacităţii de
generare de la MGRES nu poate avea loc şi nici concurenţa pe piaţă nu s-a intensificat.
În ceea ce priveşte eficienţa energetică şi promovarea concurenţei pe piaţă, sînt evidenţiate
următoarele aspecte:
 pe lanţul producere, transport, distribuţie şi furnizare, majorarea eficienţei s-a manifestat
prin reducerea nivelului pierderilor în reţelele de distribuţie şi de transport, însă eficienţa
generării energiei electrice şi termice a rămas scăzută;

17
  au fost lansate şi realizate investiţii în proiectele de eficienţă energetică în sectorul
industrial şi în cel public, inclusiv cu suportul instituţiilor financiare internaţionale;
 potenţialul existent de surse de energie regenerabilă în mixul energetic este încă
insuficient valorificat;
 a fost depolitizată activitatea de stabilire a tarifelor în sectorul sistemului centralizat de
alimentare cu energie termică şi, ca rezultat imediat, au fost introduse tarife care reflectă
integral costurile, astfel fiind stopată acumularea datoriilor, singurele datorii care rămîn
de recuperat fiind cele istorice;
 în condiţiile cogenerării ineficiente şi a sistemului de încălzire centralizat învechit, noile
tarife nu au putut îmbunătăţi abilitatea agenţilor economici de a investi ca singură
posibilitate de a reduce costurile variabile, ci numai au redus accesibilitatea tarifelor
pentru populaţie;
 nu a fost realizată o liberalizare reală a pieţei în pofida cîtorva actualizări ale cadrului
normativ în vigoare, dat fiind faptul că deschiderea pieţei este încă la nivelul anului 2002
şi pieţele nu sînt cu adevărat concurenţiale (energie electrică) sau sînt oficial acceptate ca
neconcurenţiale (gaze naturale).
Obiectivele specifice ale Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2020,
adoptate în 2007, nu au fost stabilite în condiţiile unor cerinţe avansate, care rezultă din directiva
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi din cel de-al treilea pachet
energetic, adoptate, ulterior, de Uniunea Europeană, iar după ce Republica Moldova a devenit
parte contractantă – şi de către Comunitatea Energetică. Reforma pieţei în Republica Moldova s-
a materializat prin tarife care reflectă variaţia costurilor, dar nu a condus la crearea unui cadru
concurenţial real, inclusiv existenţa unor noi mecanisme de tranzacţionare şi dispecerizare şi a
unui cadru instituţional adecvat. Pilonul emblematic al concurenţei, care este deschiderea pieţei,
nu a fost indicat de strategia anterioară. Deschiderea oficială a pieţei s-a menţinut la un nivel de
10% pentru energia electrică, iar pentru gazele naturale, în pofida deschiderii de 100%, piaţa
rămîne necompetitivă din cauza sursei unice de alimentare. Principalul argument în favoarea
elaborării şi punerii în aplicare a unei noi strategii este recunoaşterea ratei limitate a realizărilor
din ultimii cinci ani, cele mai importante fiind fortificarea reţelei cu sprijinul instituţiilor
financiare internaţionale, reducerea nivelului pierderilor în reţele, îmbunătăţirea calităţii
serviciului de furnizare, stoparea acumulării datoriilor prin depolitizarea reglementării tarifelor şi
aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice.

18
 5. Administrarea de stat în domeniul valorificării Surselor regenerabile de
energie
Autoritatea de stat în domeniul energiei regenerabile este Agenţia pentru Eficienţa
Energetică (AEE). Alte 2 organe ale administrării de stat care apar în această sferă sunt
Guvernul şi Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică.
Conform articolului 11 din Legea energiei regenerabile nr.160, atribuţiile Guvernului în sfera
administrării de stat din domeniul valorificării surselor regenerabile de energie sunt:
a) realizearea obiectivele şi stabilirea direcţiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul
valorificării surselor regenerabile de energie;
b) stabilirea modul de organizare şi administrare a activităţii în domeniul energiei
regenerabile;
c) aprobarea programelor de stat privind promovarea producerii şi utilizării energiei
regenerabile şi efectuarea controlul asupra realizării acestora;
d) utilizează mecanismelor şi măsurilor de stimulare pentru susţinerea economico-financiară a
activităţii în domeniul energiei regenerabile.
Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică, conform articolului 12 din Legea
energiei regenerabile nr.160, are următoarele atribuţii:
a) aprobă tarifele pentru fiecare tip de energie şi combustibil regenerabile, calculate de către
producător în baza metodologiilor aprobate de ANRE, care prevăd recuperarea investiţiilor
efectuate, eventual, în construcţia, extinderea sau modernizarea instalaţiilor, precum şi a liniilor
de conexiune, de transport şi distribuţie a energiei şi a combustibilului, în termen de pînă la 15
ani, cu condiţia ca rata de rentabilitate prescrisă să nu depăşească dublul ratei corespunzătoare
din sectorul energetic tradiţional. La aprobarea tarifelor se va ţine cont de preţurile la produsele
similare de pe piaţa internaţională;
b) elaborează, după caz, actele necesare reglementării raporturilor dintre participanţii la piaţa
de energie regenerabilă;
c) elaborează proiecte de contracte privind comercializarea energiei şi combustibilului
regenerabile, prevăzînd accesul liber şi nediscriminatoriu al producătorilor de energie şi
combustibil regenerabile la reţelele electrice şi termice centralizate, la reţelele şi instalaţiile de
distribuţie a combustibilului;
d) eliberează licenţă pentru producerea combustibilului regenerabil.6

6
LEGE Nr. 160 din 12.07.2007 energiei regenerabile Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130,
art Nr :550
19
 Concluzii şi sugestii
În concluzie, putem spune că scopul lucrării date, este de a demonstra impactul utilizării
iraţionale a resurselor de energie asupra mediului în Republica Moldova şi anume:
 efectul de seră;
 schimbarea temperaturii şi producerea unor fenomene naturale, necaracteristice climei
statului;
 poluarea aerului din cauza utilizării energiei dobîndite din combustibil care duce la
diverse boli respiratorii etc.;
 poluarea solului prin emisiile de combustibili şi alte resturi care se elimină de la
mijloacele de transport, Centrale Elecrice, care duce la distrugerea biodiversităţii aflate
în preajma acestuia;
 poluarea apei, care în urma procesului de încălzire sau răcire a utilajelor tehnice ale unor
uzine duce la distrugerea biodiversităţii apei, calităţii apei potabile care sporeşte riscul
apariţiei unor boli.
De asemenea, am abordat această temă în contextul dezvoltării durabile a Republicii Moldova,
concept prevăzut în Strategia de Mediu a RM pentru anii 2014-2023, unde este prevăzut că în
ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei energetice, se va recurge la elaborarea unui cadru
de reglementare necesar pentru promovarea şi stimularea eficienţei energetice la
întreprinderi, în clădiri şi instituţii publice. De asemenea, se preconizează, pînă în anul 2020,
utilizarea a cel puţin 20% de energie din surse regenerabile din totalul consumului de
energie pe ţară. În acest scop, se va acorda o atenţie deosebită promovării şi producţiei energiei
verzi, obţinută prin:
1) exploatarea energiei eoliene, hidraulice (centrale electrice eoliene, sisteme electrice eoliene
pentru pompare, microhidrocentrale fără baraje şi centrale hidroelectrice mici;
2) exploatarea energiei solare prin conversie în energie electrică şi termică (energie
fotovoltaică, energie termică din biomasă etc.);
3) dezvoltarea potenţialului energetic al biomasei (producerea de biocombustibil din cereale,
sorg, culturi uleioase tehnice – rapiţă, floarea- soarelui, seminţe de struguri din industria vinicolă
etc.) şi al altor surse.7
În această Strategie este prevăzut şi conceptul de ,,trecere la economia verde”.

7
STRATEGIA de mediu pentru anii 2014-2023Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 301 din 24 aprilie 2014

20
 Conceptul de „dezvoltare economică verde” marchează trecerea de la modelul de dezvoltare
care tratează protecţia mediului drept o povară economică spre un model care foloseşte
protecţia mediului ca una dintre forţele motrice principale de creştere a economiei.
Economia verde trebuie percepută, în contextul dezvoltării durabile şi al reducerii sărăciei,
ca unul dintre instrumentele de bază în atingerea dezvoltării durabile şi ca un mijloc de
utilizare eficientă a resurselor şi energiei, de aplicare a tehnologiilor mai pure, cu emisii de
carbon şi poluare redusă, şi de minimizare a riscurilor de mediu.
Trecerea la o economie verde va crea oportunităţi economice majore. „Înverzirea”
economiei reprezintă un nou motor de creştere, un generator de locuri de muncă decente şi o
strategie vitală pentru eliminarea sărăciei. Acest proces poate transforma multe dintre
provocări în oportunităţi economice şi poate preveni impacturile negative asupra mediului.
De asemenea, economia verde va spori considerabil creşterea economică şi a numărului de
locuri de muncă în sectorul de mediu, care necesită competenţe specifice legate de mediu.
Conceptul de Economie verde se află în simbioză cu conceptual de Energie regenerabilă,
atîta timp cît statul trece la Energia regenerabliă, asta contribuie la valorificarea mediului
înconjurător şi respectiv la acea Economie verde.
Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este implimentată prin intermediul
programelor de stat , sectoriale şi locale. Punerea în aplicare a acestor politici este monitorizată
prin intermediul Ministerului Economiei.
Astfel, politica de stat în domeniul SER, conform documentelor de politici naţionale, este
reprezentată prin următoarele:
 ajustarea cadrului legislativ national la normele şi standartele Uniunii Europene (aici
fiind importantă armonizarea în termini proximi a legislaţiei naţionale la prevederile
acquis-ului Comunităţii Energetice);
 promovarea energiei din resurse regenerabile, eficienţei energetice prin aplicarea
schemelor şi a măsurilor de sprijin , în conformitate cu cadrul legislative şi cu cele mai
bune practici internationale;
 exercitarea administrării de stat în domeniul energiei din resurse regenerabile;
 accesul prioritar pentru energia elegrică din resursele regenerabile;
 asigurarea accesului pesoanelor fizice şi juridice la informaţia privind utilizarea energiei
din resurse regenerabile şi eficienţa energetică.
Planul national de acţiune în domeniul energiei din resurse regenerabile, constituie un document
strategic foarte bun al politicilor RM pentru promovarea utilizării resurselor regenerabile de
energie în vederea realizării principalelor obiective strategice de creştere a securităţii
aprovizionării cu energie, a dezvoltării pe un termen lung în condiţii de protejare a mediului
21
ambaent şi reducerii schimbărilor climatice. Planul defineşte obiectivele sectoriale pentru a
atinge 20% SER deja în 2020, stabileşte adaptări legislative de reglementare şi administrative
necesare pentru atingerea acestor obiective.
Considerăm că utilizarea surselor de energie regenerabilă, ar putea contribui esential la
rezolvarea problemei economiei ţării, astfel încît având potenţialul de producere a energiei
proprii , Republica Moldova nu va mai trebui să achite un preţ major pentru importarea energiei,
de asemenea pentru intraga societate va fi un beneficiu, întrucît va achita un preţ mai mic pentru
servicii, dar şi va fi redusă poluarea mediului.
Protecţia mediului constituie o problemă de o importanţă globală, care trebuie să devină o
prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei,
realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii.

22
 Bibliografie
1. LEGEA Nr. 160 din 12.07.2007 energiei regenerabile Publicat : 17.08.2007 în Monitorul
Oficial Nr. 127-130,
art Nr :550.
2. Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică.
3.Legea energiei regenerabile nr.160-XVI din 12 iulie 2007 .
4.Legea nr.117-XVIII din 23 decembrie 2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de
constituire a Comunităţii Energetice.
5. HOTĂRÎREA Nr. 102 din 05.02.2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova
pînă în anul 2030 Publicat : 08.02.2013 în Monitorul Oficial Nr. 27-30 art Nr : 146.
6. STRATEGIA de mediu pentru anii 2014-2023Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 301
din 24 aprilie 2014.
7.http://www.clima.md/files/EficientaEnergetica/Publicatii/RO/Problemele%20Energeticei%20R
egionale%20nr%201%202006%20Programul%20RES.pdf
8. DEZVOLTAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
REALITĂŢI, CAPACITĂŢI, OPŢIUNI, PERSPECTIVE, Autor: Vadim Ceban.

23