Sunteți pe pagina 1din 1

1.

1Principiul neagresiuni

Carta ONU definesti princip nerecurgerii la forta si amenintarea cu forta astfel: “toti membrii
organizatiei se vor abtine in relatiile internationale de a recurge la amenintare cu forta sau
folosirea ei, impotriva suveranitatii teritoriale ori a indepentei politice a vriounui stat cit si in alt
mod incompatibil cit si in alt mod incompatibil cu scopurile ONU”.

1.2 Analizati evolutia istorica si codificarea principiului

Primul act in care se consarca acest principiu este Pactul General de renuntare la razboi ca
instrument al politicii nationale a statelor din 27 august 1928 , care mai este cunoscut sub
numele de Pactul Biand-Kellogg. In pactul dat se condamna razboiul ca mijloc de reglementare
a conflictelor internationale si renuntare la razboi ca instrument de politica nationala in
relatiile reciproce dintre state .In a doua jumatate a sec al XIX-lea se fac primele incercari de
limitare a folosirii fortei in relatiile international insa fara mari progrese, unele actiuni de
scoatere a razboiului in afara legii sau putut observa in perioada interbelica atunci cind Pactul
Societatii Natiunilor a instituit obligatia de neagresiune insa in cazul in care se epuizeaza toate
mijloacele pasnice de solutionare a conflictelor se lasa la dispozitia statelor dreptul de a incepe
un razboi, adica acest principiu doar a limitat razboiul insa nu la scos in afara legii. Pactul Brian-
Kellogg de la Paris a avut o mare importanta insa la 10 octombrie 1933 se semneaza Tratatul
de neagresiune si conciliere. Un alt act important este cel inchiat la Helsinki din 1975 care
reglementeaza acest principiu si care prevede o serie de garantii juridice de realizare a lui in
practica ca de ex: abtinerea de la orice act de constringere economica fata de un alt stat sau
abtinerea de la orice act ce constituie o folosire directa sau indirecta a fortei impotriva unui stat
sau amenintarea cu forta.

Prin toate aceste acte folosirea termenului de forta nu tre inteles doar ca forta armata, ci sic a
orice act de constringere economica politica sau din alt domeniu exercitat de un stat impotriva
altuia si care poate crea probleme in privinta independentei statului , a pacii si securitatii
acestea.

1.3 Continutul juridic al principiului.

In privinta continutului juridic putem spune ca un sir de acte sunt prevazute in cuprinsul
acestuia, ca de ex:

Blocarea navala a porturilor si costelor unui stat de catre fortele armate a altui stat,
bombardarea sau folosirea oricaror arme de catre fortele armate a unui stat impotria altui stat;
invadarea, atacarea sau orice tip de ocupatie militara chiar si temporara, rezultind dintr-o
invazie sau un atac a teritoriului unui stat de catre fortele armate a altui stat; atacarea de catre
fortele armate,navale, terestre sau aeriene a unui stat catre alt stat; fapta unui stat de a permite ca
teritoriul sau pe care il pune la dispozitia altui stat sa fie folosit de catre acesta din urma pentru
a comite un act de agresiune impotriva unui stat tert; trimiterea de bande sau grupuri inarmate,
de forte neregulate de mercenari pentrua a se deda de catre un stat impotriva altui stat.

S-ar putea să vă placă și