Microsoft Corp. v.

Statele Unite, cunoscut în apel la Curtea Supremă a Statelor Unite ca Statele

Unite împotriva Microsoft Corp, a fost un caz de confidențialitate a datelor care implică
extrateritorialitatea aplicării legii care caută date electronice în conformitate cu Actul privind
legăturile stocate din 1986, titlul II din Codul electronic privind confidențialitatea comunicațiilor
din 1986 (ECPA), în lumina tehnologiilor moderne de calcul și a internetului, cum ar fi centrele
de date și stocarea în cloud.

În 2013, Microsoft a contestat un mandat guvernului federal de a întoarce un e-mail al unui cont
țintă stocat în Irlanda, argumentând că un mandat eliberat în conformitate cu secțiunea 2703 din
Actul privind comunicațiile stocate nu putea obliga companiile americane să producă date
stocate în servere aflate în afara Statele Unite. Microsoft a pierdut inițial în Districtul de Sud din
New York, judecătorul declară că natura legii comunicării stocate justifică, astfel cum a fost
adoptată în 1986, nu a făcut obiectul unor limitări teritoriale. Microsoft a apelat la Curtea de
Apel a Statelor Unite pentru Circuitul II, care a constatat în favoarea Microsoft până în 2016 și a
invalidat mandatul. Ca răspuns, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a făcut apel la Curtea
Supremă a Statelor Unite, care a decis să audieze recursul.

În timp ce cauza era în curs la Curtea Supremă, Congresul a adoptat Legea Clarificării legale a
utilizării datelor de peste hotare (CLOUD Act), care a modificat SCA pentru a rezolva
problemele guvernului și Microsoft legate de mandatul inițial. Curtea Supremă, după acordul atât
guvernului, cât și Microsoft, a determinat adoptarea legii CLOUD, iar un nou mandat pentru
datele depuse în cadrul acesteia a făcut ca acest caz să fie înlăturat și a anulat decizia celui de-al
doilea circuit.

Ca parte a investigației privind un caz de trafic de droguri în decembrie 2013, un judecător al

Magistraturii Statelor Unite din Districtul de Sud din New York a emis un mandat în
conformitate cu Actul privind comunicațiile stocate din 1986 (SCA), care impunea Microsoft să
producă toate e-mailurile și informațiile asociate unui cont pe care l-au găzduit. În timp ce
informațiile au avut loc pe serverele Microsoft din Statele Unite, e-mailurile au fost stocate pe un
server din Dublin, Irlanda, unul dintre numeroasele servere Microsoft care își desfășoară
activitatea în întreaga lume. [1]

Microsoft sa conformat cu furnizarea informațiilor contului, dar a refuzat să răstoarne e-

mailurile, argumentând că un judecător din S.U.A. nu are autoritatea de a emite un mandat
pentru informații stocate în străinătate. Microsoft a demisionat pentru a elibera mandatul pentru
conținutul deținut în străinătate la 18 decembrie 2013. În mai 2014, un judecător federal care
revizuia istoricul SCA (care nu fusese modificat de la trecerea lui) nu a fost de acord cu
Microsoft și ia ordonat întoarceți e-mailurile, argumentând că, spre deosebire de un mandat tipic,
mandatele SCA funcționează atât ca un mandat, cât și ca o citație, și astfel nu sunt restricționate
de constrângerile teritoriale. [2] Judecătorul magistratului a considerat că Microsoft avea
controlul asupra materialului din afara Statelor Unite și astfel ar fi capabil să se conformeze
naturii mandatului SCA [2]

Microsoft a apelat la un judecător federal district. [3] Curtea districtuală a confirmat hotărârea
judecătorului magistrat, cerând Microsoft să furnizeze integral e-mailurile.
Microsoft a apelat apoi la circuitul secund. [2] Mai multe tehnologii bazate pe Statele Unite,
editori și persoane au prezentat articole amicus care susțin poziția Microsoft [6]. Guvernul
irlandez a depus, de asemenea, un brief în sprijinul niciuneia dintre părți [6]. Guvernul irlandez a
considerat că acțiunea guvernului SUA a încălcat atât directiva Uniunii Europene privind
protecția datelor, cât și legislația proprie a Irlandei privind confidențialitatea datelor și a menținut
că e-mailurile ar trebui divulgate numai la cererea guvernului irlandez în temeiul tratatului de
asistență juridică reciprocă de lungă durată (MLAT ) dintre SUA și Irlanda formată în 2001;
guvernul a oferit să examineze o astfel de solicitare într-o manieră rapidă pentru acest caz. [7] [8]
[9] Jan Philipp Albrecht din Parlamentul European a depus o scurtă amicus în sprijinul
Microsoft, afirmând că, în cazul în care instanța va acorda executarea mandatului, ar putea
"extinde domeniul de aplicare al acestei anxietate asupra unei majorități considerabile a datelor
deținute în centrele de date din lume SUA "[6]

În apelul către Circuitul al doilea, comisia de trei judecători a răsturnat în unanimitate decizia
instanței inferioare din iulie 2016 și a invalidat mandatul guvernului [10]. [11] Grupul sa axat în
principal pe extrateritorialitatea SCA, utilizând un test cu două etape. [12] Judecătorul de
circumscripție Susan L. Carney a scris avizul Curții cu Judecătorul Curții Districtuale, Victor A.
Bolden. Judecătorul de circumscripție, Gerard E. Lynch, a scris o opinie concurentă. Curtea sa
bazat în mare măsură pe hotărârea pronunțată de Curtea Supremă a Statelor Unite din anul 2010
în cauza Morrison v. Australian Bank, că "principiul de durată al dreptului american potrivit
căruia legislația Congresului, dacă nu apare o intenție contrară, trebuie aplicată numai în
jurisdicția teritorială a Statele "se aplică în toate cazurile. Circuitul secund nu a găsit nici o
mențiune despre aplicarea extrateritorială în cadrul SCA și nici în istoricul său legislativ. Instanța
a declarat că utilizarea de către SCA a termenului "mandat", ca termen de artă, a sugerat un
anumit teritoriu. De asemenea, a concluzionat că obiectivul principal al SCA a fost protejarea
confidențialității utilizatorilor de servicii electronice.

În concluziile sale, judecătorul Lynch a remarcat că nu există nimic în înregistrare care să indice
dacă proprietarul mesajelor de e-mail solicitate era un cetățean sau un rezident al SUA. El a fost
de acord cu guvernul că termenul "mandat" implică doar necesitatea eliberării în conformitate cu
standardele de amendament al patrulea, mai degrabă decât sugerând că era un mandat de
percheziție cu un anumit loc. El a menționat, de asemenea, că Microsoft a ales să stocheze
mesajele de poștă electronică în Irlanda pe baza declarației de reședință nevalovate a titularului
de cont și a interesului Microsoft de a minimiza latența rețelei. Nimeni nu a contestat că dacă
Microsoft ar fi ales să stocheze e-mailurile din S.U.A., mandatul ar fi fost valabil. Deși a fost de
acord cu majoritatea că prezumția împotriva extrateritorialității, astfel cum a fost clarificată în
Morrison, a fost decisivă în acest caz, el nu a crezut că este un rezultat optim al politicii și a cerut
Congresului să clarifice și să modernizeze ACS [12].

Guvernul S.U.A. a depus o petiție în vederea reînnoirii de către Circuitul 2 în octombrie 2016.
[13] [14] În ianuarie 2017, instanța plenară a împărțit 4-4 voturi pentru a relua dosarul, lăsând
hotărârea în favoarea Microsoft. Judecătorul de circumscripție Jose Cabranes, care a scris în
dezacord, a scris că decizia deținută "a împovărat în mod semnificativ eforturile legitime ale
statului de aplicare a legii, a creat o foaie de parcurs pentru facilitarea activității criminale și a
împiedicat programele de protecție a securității naționale a Statelor Unite și a aliați "și a cerut
unei instanțe superioare sau Congresului SUA să rectifice limba depășită a SCA [15].
În mod separat de apelul său, guvernul S.U.A. a pronunțat cel puțin o altă hotărâre în favoarea sa
și, în special, împotriva deciziei Curții de Circumscripție a doua instanță, pentru solicitări
extrateritoriale similare în cadrul CSA. În februarie 2017, judecătorul federal, prezidat de o
instanță districtuală din cadrul celui de-al treilea circuit, a decis că Google trebuie să respecte un
mandat de guvernare pentru a transforma datele de pe servere străine. Judecătorul magistratului a
respins încrederea Google față de situația actuală din cauza Microsoft și a afirmat, în opinia sa,
că domeniul de invazie al vieții private a fost în întregime în Statele Unite și nu în cazul în care
are loc transferul electronic al datelor, mandatul SCA este executoriu

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a înaintat un apel Curții Supreme în iunie 2017. [17]
Adjunctul general al Solicitorului, Jeffrey Wall, a susținut că ordinul celui de-al doilea Circuit a
condus Microsoft, Google și Yahoo! să refuze oficialitățile de aplicare a legii cu informațiile
solicitate stocate pe servere din afara Statelor Unite, împiedicând numeroase investigații penale.
Departamentul a fost sprijinit de 33 de state. [18] Microsoft a susținut că Curtea nu ar trebui să se
pronunțe, iar Congresul ar trebui să se ocupe de actualizarea limbii legii învechite din 1986 [18].

Argumente orale
MENU0: 00
Înregistrarea argumentelor orale în fața Curții Supreme.
Probleme la redarea acestui fișier? Consultați asistența media.
Curtea Supremă a acordat certificate în octombrie 2017. [19] Cazul, Statele Unite, împotriva
Microsoft Corp, a fost audiat de Curte la 27 februarie 2018, cu o hotărâre inițială așteptată până
la sfârșitul mandatului Curții din iunie 2018. [20]

În timp ce cazul a fost decis de către Curtea Supremă, Congresul a introdus Clarifying Lawful
Overseas Use of Data Act ("Legea CLOUD") la scurt timp după audierile orale. Printre alte
prevederi, Legea CLOUD a modificat SCA pentru a include în mod specific considerațiile de
stocare în cloud ale furnizorilor de comunicații din Statele Unite, indiferent de locul în care pot fi
localizate serverele de cloud. Proiectul de lege a fost susținut atât de DOJ, cât și de Microsoft
[21]. În martie 2018, Congresul a adoptat legea CLOUD ca parte a unui proiect de lege privind
cheltuielile guvernamentale omnibus, care a fost semnat în lege de către președintele Donald
Trump pe 22 martie. [22] Până la sfârșitul lunii martie, DOJ a emis o cerere pentru un nou
mandat pentru e-mailurile inițiale din ancheta din 2013, în temeiul noii autorități acordate prin
Actul CLOUD și nu mai căuta soluționarea mandatului original. De asemenea, Curtea a solicitat
Curții să elibereze cauza și să o retrimită Circumscripției a II-a, în cazul în care problema ar
putea fi înlăturată din cauza adoptării Legii CLOUD [23] [24] Microsoft a fost de acord cu
poziția DOJ [25]. La data de 17 aprilie 2018, Curtea a emis o opinie pe baza de opinii cronice, în
care a afirmat că cauza a fost înlăturată și eliberată și retrimis cauza în instanțele inferioare
pentru a respinge procesul.