TEHNICI EFICIENTE DE ACTIVITATE INTELECTUALĂ A

STUDENȚILOR

Tehnicile de activitate intelectuală sunt instrumentele cu ajutorul cărora studenții

acumulează și procesează informațiile parvenite din diverse domenii ale cunoașterii.
Tehnici tradiționale de activitate intelectuală
Dintre tehnicile tradiționale, dar care păstrează și în prezent o valoare ridicată pentru
eficiența învățării academice, fiind frecvent utilizate la cursuri și seminarii, enumerăm: lectura
științifică, eficientă, rapidă, (activă); luarea notițelor, adnotările; alcătuirea fișelor de studiu;
consultarea bibligrafiei; alcătuirea planului de idei, a conspectelor sau a rezumatelor, a referatelor, a
proiectelor de cercetare, etc.
Lectura științifică se desfășoară în două faze: lectura de suprafață și lectura de profunzime.
În cadrul pre-lecturării există trei stiluri care pot fi utilizate de către studenți, individual,
combinat sau integrat: scanarea prin identificarea titlului, a cuprinsului, a subtitlului, a indexului;
identificarea cuvintelor cheie presupune stabilirea celor mai importante cuvinte din cadrul textului,
lectura în diagonală presupune trecerea în revistă a părților importante din material.
Lectura accelerată vizează numărul cuvintelor parcurse de studenți într-un interval de timp,
dar și comprehensiunea, adică înțelegerea celor citite.
Lectura activă este indicat să se desfășoare în timpul cursurilor și seminariilor (dar și în alte
contexte formale, nonformale sau informale), cu creionul în mână!
Luarea notițelor. Formele pe care le îmbracă luarea notițelor pot fi: adnotările, sublinierile,
abrevierile, prescurtările, schemele, numerotările, ele fiind importante în cadrul activității
intelectuale. În cadrul lecturii unui material, cuvintele cheie se pot marca direct pe text (atunci când
cartea sau materialul aparțin cititorului) prin subliniere cu creion grafic sau cu creioane colorate sau
marker.
Dacă notițele sunt luate pe foi, atunci cuvintele cheie se pot marca cu majuscule, cu litere
mici, cu caractere italice sau boldate, încercuite etc.
Tehnici moderne de activitate intelectuală utilizate la cursuri și seminarii
1. Structurarea informațiilor în unități. Ținând cont de ”cifra magică 7” a unităților care
pot fi studiate, studenții își grupează itemii de memorat astfel încât să crească treptat numarul lor.
Grupate în acest fel, informațiile din unități pot fi stocate cu ușurință.
 2. Tehnica locurilor. Ea se recomandă în situațiile în care studentul are de studiat o
succesiune de itemi arbitrari (cuvinte fără legătură). I se sugerează celui care învață să-și imagineze
că face o plimbare prin propria casă și să asocieze câte un loc cu un anumit cuvânt de memorat,
concept, idee.
3. Memorarea datelor prin tehnica vizuală, auditivă, tactilă sau kinestezică. Fiecare
student are predilecție pentru o anumită manieră de a memora atunci când se află în fața unui
mentală, cu abordarea generaală a textului, Preview – preselecționare anticipativă a ceea ce
interesează, Inview – privire aprofundată în interiorul textului, Review – recapitularea.
10. Tehnica APASE- presupune A-antrenamentul inițial, încălzirea pentru lectură; P-
planificarea, se proiectează planul de lectură, cu stabilirea obiectivelor prioritare, a timpului alocat
și a tehnicilor de bază; A-adaptarea presupune stabilirea mesajului transmis de text, elaborarea unui
plan de idei, prezentarea argumentelor de susținere a ideilor; S-studiul activ, se conspectează tema
sau pasajele importante din text; E-evaluarea prin reconsiderarea planului, se evidențiază experiența
dobândită prin lectura textului.
11. Metoda comentariului de text presupune următoarele etape: pregătirea pentru lectură,
lectura atentă a textului, clarificarea prin efort propriu a problemei, evidențierea și explicarea
organizării conceptuale, studiul aprofundat asupra textului, formularea unei concluzii de tip bilanț
inovativ.
12. Tehnica lecturii cu redactarea de text scris presupune combinarea tehnicii studiului
individual cu tehnica învățării prin notarea sau elaborarea unui text de tip sinteză. Etapele acestei
metode sunt: a) citirea textului și contextualizarea lui; b) evidențierea ideilor principale; c)
generarea ideilor relevante și repovestirea textului în manieră proprie; d) formularea prin construcție
personală a semnificațiilor textului; e) evaluarea textului; f) revizuirea textului.
Grila de explicitare a conținutului
Elementele conceptuale, acționale și metodologice care compun grila sunt: algoritmi,
concepte, termeni, sintagme cheie, reprezentări, conexiuni, organizatori cognitivi, analize, reflecții,
metacogniție, rezumare, luarea notițelor.
În procesul de înțelegere, studentul identifică ideile importante de conținut, organizează
aceste idei și le integrează în structurile cognitive anterioare. Profesorul se asigură că abordarea
conținutului respectiv sprijină aceste componenteale procesului de înțelegere.
Primul pas în abordarea conținutului este consemnarea termenilor sau a sintagmelor
importante, termeni care compun practic scheletul textului respectiv.
 Elaborarea noilor cunoștințe presupune utilizarea cunoștințelor anterioare pentru analiza și
înțelegerea noului conținut, dar și relaționarea noilor cunoștințe cu cele deja stocate.
Următorul pas îl constituie emiterea de păreri personale în legătură cu modalitățile
eficiente de învățare, de studiere a conținutului.
Desigur pentru a înțelege demersul cognitiv pe care l-a parcurs în abordarea conținutului,
studentul trebuie să verbalizeze cum anume a procedat, ce strategii metacognitive a utilizat
evaluându-le eficiența.
Pentru ca demersul cognitiv să fie complet și complex toate aspectele vor fi notate de către
studenți la curs sau seminar utilizând sistemul Cornell de luare a notițelor, sistem ce facilitează
formarea subcompetenței de a lua notițe în mod sistematic, organizat, structurat, dezvoltarea
competenței de a studia individual și, evident, contribuind, nemijlocit la creșterea performanțelor
școlare ale studenților.