C 11.

PROIECTAREA DIDACTICĂ
 Conceptul de proiectare didactică
 Etapele proiectării didactice
 Operaţii ale proiectării didactice
 Proiectarea unei lecţii

CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTICĂ

Definiţii.
1. Proiectarea didactică este ansamblul de procese şi operaţii de anticipare a
desfășurării activităţii instructiv-educative.
2. Proiectarea didactică este un proces de anticipare a ceea ce doreşte profesorul să
realizeze cu elevii săi în cadrul unei lecţii, unităţi de învățare, capitol sau pe parcursul
întregului an şcolar pentru realizarea obiectivelor /competenţelor prevăzute de programele
şcolare, la fiecare disciplină de învăţământ (Jinga & Istrate, Manual de pedagogie, Ed. All,
Bucureşti, 2001, p. 419)
3. Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ, la nivel macro şi micro, de
fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei.(Constantin
Cucoş, Pedagogie, ed. a II-a, ed. Polirom,2006, p. 311)

Proiectarea se realizează la două niveluri:

A. În funcţie de nivelul la care se realizează proiectarea.
 Nivel macrostructural - la nivelul procesului de învățământ în ansamblul său
(elaborarea planurilor de învăţământ, a programelor școlare etc.);
 Nivel microstructural - la nivelul disciplinei (elaborarea planificărilor calendaristice
pentru unităţi de învăţare, capitole, teme, alte activităţi didactice realizate în scoală).
B. În funcţie de perioada de timp luată ca referinţă, există două variante ale proiectării:
(după C. Cucoş)
Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire – ciclu sau an de
studii. Concretizarea acesteia se realizează prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a
programelor şcolare. Proiectarea globală creează cadrul, limitele şi posibilităţile proiectării
eşalonate.
Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire
specifice unei discipline, aplicabile la o anumită clasă de elevi. Cadrul didactic realizează o
proiectare eşalonată, vizând o disciplină sau un grup de discipline, raportându-se la trei
planuri temporale:
o anul şcolar - proiectarea anuală
o semestrul şcolar – proiectarea calendaristică semestrială şi
o ora şcolară - proiectarea unităţilor de învăţare şi proiectarea lecţie/activităţii
– documentul realizat se numeşte: proiectul de lecţie/proiectul de tehnologie
didactică/ scenariu didactic/

ETAPELE PROIECTĂRII PEDAGOGICE

Precizarea obiectivelor instructiv – educative ale activităţii
didactice. Profesorul realizează următoarele operaţii:
- stabileşte ce trebuie să ştie şi/sau să facă elevii la sfârşitul activităţii
I. Ce voi face? didactice;
- compară ceea ce-şi propune să realizeze cu prevederile programei,
precizând performanţele minime aşteptate.
- apreciază dacă obiectivele formulate astfel sunt realizabile în timpul alocat.
 Analiza resurselor educaţionale disponibile constă în:
- selectarea conţinutului activităţii (cunoștințe, priceperi, deprinderi
abilităţi, atitudini, capacităţi etc.);
- analiza caracteristicilor elevilor (nivel de pregătire, capacitate de
II. Cu ce voi face? învăţare, motivaţia învăţării;
- analiza condiţiilor materiale (spaţii, timp, mijloace materiale adecvate
situaţiei de învăţare)
Resursele activităţii didactice se referă la:
Resurse de conţinut: cunoștințe, priceperi, deprinderi abilităţi, atitudini,
capacităţi etc.
Resurse umane: elevul cu personalitatea sa, nivel de pregătire, capacităţi
de învăţare şi exprimare, motivaţia învăţării, ritmul de învăţăre;
profesorul cu experienţa sa, influenţele comunităţii etc.
Resurse materiale: manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii
enciclopedii, tabele, planşe, hărți etc.) materiale didactice, spaţiu de
desfăşurare, timp.
Resurse procedurale: forma de organizare a clasei, modalităţi de
organizare activităţii, metode de învăţare, predare, evaluare.

Elaborarea strategiei didactice (strategia celor „Trei M”)

vizează:
- alegerea Metodelor şi procedeelor didactice;
- selectarea Materialelor didactice necesare;
III. Cum voi face? - alegerea Mijloacelor tehnice de învăţământ (atunci când materialele
didactice presupun utilizarea lor);
- stabilirea combinaţiei celei mai potrivite a metodelor, materialelor şi
mijloacelor şi
- imaginarea unor situaţii de învăţare adecvate care să asigure atingerea
obiectivelor propuse, la un nivel de performanţa cât mai înalt, cu
majoritatea elevilor.

Stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor învăţării.

- stabilirea formelor, metodelor şi a probelor prin care profesorul va putea
constata dacă ceea ce şi-a propus s-a realizat, şi în ce măsură;
- evaluarea se va face pornind de la obiectivele operaţionale;
IV. Cum voi şti
- evaluarea vizează raportul dintre rezultatele obţinute şi rezultatele
dacă s-a realizat ce
scontate (obiectivele operaţionale);
trebuia?
- evaluarea nu are scopul de a eticheta şi ierarhiza elevii o dată pentru
totdeauna, ci de a perfecţiona procesul instructiv-educativ, prin:
a) evidenţierea unor puncte slabe sau neajunsuri;
b) asigurarea unei autoreglări a activităţii didactice.

OPERAŢIILE PROIECTĂRII DIDACTICE LA NIVEL MICROSTRUCTURAL

(la nivelul disciplinei de învăţământ)
A. Lectura personalizată a programei școlare
B. Proiectarea anuală
C. Elaborarea planificării calendaristice
D. Proiectarea secvenţială pe termen scurt
a) a unităţilor de învăţare şi
b) a lecţiilor/a activităţilor didactice.
 Demersurile proiectării didactice la nivel microstructural

Lectura personalizată a programei şi

a manualelor şcolare

Planificarea calendaristică
(orientativă)

Proiectarea secvenţială a unităţilor

de învăţare

Proiectarea lecţiilor/
activităţilor didactice

LECTURA PERSONALIZATĂ A PROGRAMEI exprimă dreptul

profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime în creșterea
calității procesului de învățământ, respectiv răspunderea personală pentru a asigura elevilor un
parcurs școlar individualizat, în funcție de contextul educațional.
În Curriculum-ul Naţional, obiectivelor cadru le sunt asociate obiective de referinţă
care se ating cu ajutorul conţinuturilor, prezentate în ultima parte a programei. Cadrul
didactic poate opta pentru activităţile de învăţare specificate în programă (care au caracter
orientativ) sau poate imagina altele, adecvate situaţiilor educaţionale concrete din clasa cu
care lucrează. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referinţă cu
conţinuturile şi sunt orientate spre un anumit scop educaţional, corelat cu tema activităţii.
PROIECTAREA ANUALĂ are scopul de a-i oferi profesorului o perspectivă
asupra predării disciplinei respective, o viziune de ansamblu. La baza acestei
proiectări stă programa şcolară. Această proiectare anuală precizează:
 Obiectivele de referinţă/competenţele specifice urmărite prin predarea disciplinei
respective;
 Succesiunea capitolelor şi a temelor, a unităților de învățare;
 Stabilirea ritmului de parcurgere a materiei, precizându-se numărul de ore atribuit
fiecărei unităţi de conţinut şi
 Distribuirea/repartizarea timpului de învățământ pe tipuri de activităţi: predare a
materiei, consolidare, recapitulare şi sistematizare, evaluare a rezultatelor.

Structura/rubricatura proiectării anuale

Tema din care:

De

Predare
Consolidare
sistematizare
şi
Recapitulare
Evaluare
Semestrul

Capitolul

Total nr.
invatare

de ore
Unit.
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ este documentul școlar realizat de cadrul
didactic prin parcurgerea următorilor pași:
 realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință/competențele specifice şi
conținuturi;
 segmentarea/împărţirea conținuturilor instructiv-educative în unități de învățare;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare şi detalierea
conţinuturilor tematice ale fiecărei unităţi de învățare, în raport cu acele obiective de
referinţă care le sunt asociate prin programă;
 alocarea timpului corespunzător pentru fiecare unitate de învățare.

Planificare calendaristică – structură explicată

Școala .............. Profesor: ...............
Disciplina ........... Clasa….
Nr. ore pe săpt.….
Anul.......
Unitatea de Obiective Conţinuturi Număr de ore Săptămâna Observaţii
învăţare (U de alocate
de Î) referinţă
Numele U de Î Vor fi Sunt utilizate Se stabileşte de către Poate fi dată Se vor trece
este stabilit de menţionate formulările din profesor în funcţie de - numeric, prin eventualele
către profesor. cu lista de - experienţa acestuia; precizarea nr. modificări
Titlul defineşte precizarea conţinuturi a - de nivelul clasei. săptămânii sau survenite în
sintetic numărului programei Numărul optim de - calendaristic, prin planificarea pe
conţinuturile pe care îl au ore pentru o U de Î precizarea perioadei parcursul
cuprinde în acea în programă este 10-12, pentru ca calendaristice. anului şcolar.
U de Î. evaluarea sumativă
de la finalul unităţii
să fie relevantă.

Planificare calendaristică (exemplu)

Școala .............. Profesor: ...............
Disciplina ........... Clasa….
Nr. ore pe săpt.….
Anul.......
Unităţi Obiective Conținuturi Nr. ore Săpt.
de de alocate Obs.
învăţare referinţă

Şcoala 1.1;1.2;2.3; Texte suport:

3,1; 3.2; 1.”Şcoala din ponoare” după Cezar Petrescu
2.”Povestea unei cărţi”
3.3; 3.4; 11 S1-S3
3. „Domnu’ Trandafir” după M. Sadoveanu
3.5; 3.7; Recapitulare: Prima zi de şcoală
4.2; 4.3. Evaluare
Comunicare 1.4; 1.5; - Cartea (coperte, cuprins, tipuri de cărți).
2,4; 2.6; 3.5 - Tipuri de litere de tipar.
- Comunicarea orală. Componentele
comunicării orale.
- Comunicarea nonverbală
- Comunicarea prin imagini 11
- Dialogul. Formule de prezentare,
permisiune, solicitare
Recapitulare: Prima zi de şcoală
Evaluare
 PROIECTAREA SECVENŢIALĂ cuprinde proiectarea unităţilor de învățare şi
proiectarea lecţiilor
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
Unitatea de învățare este o structură didactică deschisă şi flexibilă, caracterizată prin:
 unitate tematică (este unitară din punct de vedere tematic);
 desfășurare sistematică şi continuă pe o perioadă de timp;
 formarea unui comportament specific, prin integrarea unor obiective de
referinţă/competențe specifice;
 finalizată prin evaluare.

PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE (Exemplu)

Şcoala .................... Clasa a III-a. Nr. ore săpt. 5 ore
Disciplina .............. Săptămâna/Anul ..........
Unitatea de învățare: Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun
Nr. ore alocate: 11 ore
Detalieri de O.R. Activităţi de învăţare Resurse Nr. Evaluare Obs.
conţinut C. ore/
Sp. data
„Uite vine Moş - Exerciţii de citire selectivă în funcţie Act. Temă de
Crăciun” de de diferite repere: versul, strofa. frontală/ lucru în
- ex. de recunoaştere a titlului, a individuală clasă
Otilia Cazimir
autorului; - culegere „ Să 2
- recitări; dezlegăm
- formulări în scris a răspunsurilor la tainele textelor
literare”
întrebări;
- ex. de transcriere a unor versuri.
Pomul de - ex. de recunoaştere a pers. literare; Manualul; 2 Temă de
Crăciun” de I. - ex. de identificare a întâmplărilor Ziare; lucru în
petrecute într-o succesiune logică dintr- Act/ clasă
Al. Brătescu un text citit; frontală/pe
Voineşti - ex. de identificare şi de formulare a grupe.
ideilor principale din textele citite; Culegere” Să
- alcătuirea planului de idei. dezlegăm
tainele text.
literare”
„Colinde, - Exerciţii de citire selectivă în funcţie Manualul Evaluare
colinde” de M. de diferite repere: versul, strofa. Imagini; continuă;
- ex. de recunoaştere a titlului, a Povestirea Obs.
Eminescu orală; sistematică
autorului; 2
Act. frontală a elevilor
- recitări; /individuală
- formulări în scris a răspunsurilor la
întrebări;
- ex. de transcriere a unor versuri.
- formularea de enunţuri cu ortograme
şi cuvinte date
- ex. de caligrafie
„O seară - Exerciţii de citire explicativă şi
minunată” după selectivă pentru desprinderea ideilor Manualul
Monica Rohan principale. Imagini;
- ex. de identificare şi de formulare a Povestirea
orală; 2
ideilor principale din textele citite;
- ex. de citire a textelor, respectând Act. frontală
intonaţia impusă de semnele de /individuală
Culegere” Să
punctuaţie;
dezlegăm
- povestirea orală a fragmentului; tainele text.
- povestirea scrisă a fragmentului. literare”
 „Pace” de - Exerciţii de citire selectivă în funcţie Evaluare
Octavian Goga de diferite repere: versul, strofa. continuă
- ex. de recunoaştere a titlului, a
autorului;
- introducerea expresiilor şi cuvintelor 2
noi în diferite construcţii gramaticale.
- recitări;
- formularea în scris a răspunsurilor la
întrebări;
- ex. de transcriere a unor versuri.
- formularea de enunţuri cu ortograme
şi cuvinte date;
- exerciţii de caligrafie.
Evaluare 1

Parcurgerea unităţii de învăţare conduce la realizarea unor obiective de referinţă sau

competenţe specifice. Identificarea unităţii de învăţare se face prin precizarea temei
acesteia. Temele pot fi luate din lista de conţinuturi prevăzute de programe şi se
corelează cu manualul şcolar.

Rubricatura proiectului unităţii de învățare explicată:

Conţinuturi Ob. de Activităţi de Resurse Nr. Evaluare Obs.

(detaliere) ref. / învăţare ore/
comp. data
spec.

La rubrica Conţinuturi se vor La rubrica Activităţile de La rubrica Resurse se La rubrica Evaluare

preciza detaliat toate conţinuturile Obiectivele învăţare trec: se vor consemna
ce vor fi abordate în respectiva de promovate pot fi - formele de organizare, modalităţile de
unitate de învăţare, eşalonate în referinţă, cele prevăzute de - timpul, evaluare folosite
ordinea parcurgerii lor.( Uite vine acestea se programa şcolară, - locul de desfăşurare, pentru a stabili în ce
Moş Crăciun” de Otilia Cazimir, înscriu cu dar şi alte activităţi - metode, măsură obiectivele
„Pomul de Crăciun” de I. Al. numerele pe care învăţătorul - mijloace, prevăzute au fost
Brătescu Voineşti, „Colinde, lor (din le consideră - tipurile de interacţiuni îndeplinite.
colinde” de M. Eminescu, „O programă) eficiente din profesor-elevi, elevi-
seară minunată” după Monica perspectiva elevi etc.
Rohan, „Pace” de Octavian realizării
Goga, Evaluare) obiectivelor.
În stabilirea acestora cadrul
didactic nu trebuie să urmeze
obligatoriu programa sau
manualul, ci are libertatea de a
proceda la operarea unor adaptări,
constând în renunţarea la unele
elemente şi înlocuirea cu altele
sau la adăugarea unor noi
elemente de conţinut;

PROIECTAREA LECŢIEI/ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Proiectul de lecţie/de activitate didactică

În învăţământul primar, lecţia apare ca o componentă operaţională a unităţii de

învăţare.
Proiectul lecţiei este un plan anticipat al modului de stabilire şi realizare în timp
a interacţiunilor dintre obiective, unităţi de conţinut , strategii didactice (de instruire şi
autoinstruire) şi strategii de evaluare şi autoevaluare, în cadrul unei unităţi didactice
determinate.
Elaborarea proiectului didactic al unei lecţii are ca punct de plecare proiectul unităţii
didactice din care derivă.
Proiectarea unei lecţii vizează următoarele elemente:
  stabilirea obiectivelor operaţionale ( care direcţionează întreaga activitate de
pregătire şi realizare a demersurilor didactice)
 selectarea unităţilor de conţinut în funcţie de:
 nivelul de pregătire al elevilor;
 rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor/copiilor;
 sistemul de cunoștințe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi de care dispun elevii;
 experienţa practică a elevilor;
 interesul şi motivaţia lor pentru învăţare.
 stabilirea sarcinii didactice de îndeplinit, în funcţie de care se va stabili tipul de
lecţie:
 introducere în temă,
 transmiterea/comunicare de noi cunoştinţe;
 asimilarea unui conţinut nou,
 formarea unor deprinderi,
 recapitularea şi sistematizarea unor cunoştinţe sau abilităţi
 evaluarea etc.
 stabilirea modului de lucru cu elevii
 frontal,
 individual
 pe grupe sau
 o combinaţie a acestora.
 elaborarea strategiei de instruire, care presupune stabilirea următoarelor
elemente:
 tipul de experienţă de învăţare în care vor fi implicaţi elevii (activă, interactivă, euristică,
problematizantă, creatoare, experimentală);
 sistemul metodelor şi procedeelor didactice utilizate;
 sistemul mijloacelor de învăţământ şi materialelor didactice folosite
 materiale pentru activitatea personală a elevilor;
 probe de evaluare;
 bibliografie.

Elaborarea proiectul didactic propriu-zis

Proiectul didactic / Proiectul de lecţie reprezintă un instrument util pentru o activitate

didactică eficientă. Acesta asigură rigoare activităţii, pune în valoare iniţiativa şi creativitatea
educatorului, în elaborarea sa spunându-şi cuvântul pregătirea de specialitate,
psihopedagogică şi metodică, experienţa practică şi, nu în ultimul rând, interesul, pasiunea
pe care acesta le investeşte în muncă.
Proiectul de lecţie este structurat în două componente:
 componenta introductivă a proiectului care conţine informaţii generale, date de
identificare ale lecţiei cum ar fi: obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei/tema, data, ora,
clasa, obiectivul fundamental, tipul lecţiei, obiectivele operaţionale, strategiile didactice.
 componenta descriptivă, componentă care cuprinde scenariul didactic sau
desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei, „filmul” general al desfăşurării lecţiei, un plan anticipativ
al demersului didactic întreprins pe parcursul lecţiei.
Deşi nu există un tip absolut de proiectare a lecţiei, în practica educaţională curentă s-au
încetăţenit câteva modele.

MODELE DE PROIECTARE A LECŢIEI

1.
Partea introductivă
Data …………………
Şcoala ……………………
Clasa ………………………….
Disciplina de învăţământ/Obiectul:…………………………………………………………
Tema/subiectul lecţiei ……………………………………………………………………….
Tipul lecţiei …………………………………………………………………………………..
Obiectivul fundamental ……………………………………………………………………….
Obiective operaţionale:
  Cognitive
 Afective
 Psihomotrice (numai dacă este cazul)
Strategia didactică
 Resurse procedurale:
- metode şi procedee
- forme de organizare
 Resurse materiale (mijloace de învăţământ)
Bibliografie
 de specialitate
 psihopedagogică şi metodică
Anexe (fişe de lucru, chestionare, fişe de evaluare, pliante, fotografii etc.)

Partea descriptivă/Desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei

(după Jinga & Istrate)

Etapele Timp Activitatea Activitatea Metode şi Modalităţi

(evenimentele, alocat profesorului elevilor mijloace de de evaluare
momentele) învățământ
lecţiei utilizate

Alt model pentru partea descriptivă

Etapele Obiective Conţinutul lecţie Metode şi Evaluare

lecţiei operaţionale Activitatea mijloace
învăţătorului/elevilor

În continuare, prezentăm un model de Proiect de lecţie agreat de Departamentul de Ştiinţe ale

Educaţiei – Universitatea din Oradea.

PROIECT DE LECŢIE

(Model)
DATA:
UNITATEA DE APLICATIE:
CLASA:
INVATATOARE:
PROPUNĂTOR:
OBIECTUL:
SUBIECTUL:
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
TIPUL LECŢIEI
OBIECTIVE CADRU
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
OR 1.2
OR 2.3
OBIECTIV FUNDAMENTAL: (doar unul singur, face legătura între tipul lecţiei şi subiectul
lecţiei, exprimă sarcina didactică fundamentală a lecţiei)
TIPUL LECTIEI:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: (maximum 4)
OO1:
OO2:
OO3:
OO4:
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee didactice:
 Mijloace de învăţământ:
BIBLIOGRAFIE:
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Etapele lecţiei/ O. o. Activitatea cadrului Activitatea elevilor

Dozare timp didactic

1. Momentul organizatoric
(1-3’)
2. Comunicarea titlului
lecţiei şi a obiectivelor
operaționale (2’)
ANEXE:

 Conţinutul în detaliu al unor texte folosite (poveşti, lecturi introductive, ghicitori,

rebusuri etc.;
 Fişele de lucru folosite;
 Schiţă de la tablă;
 Modele de materiale didactice.

Nu există un model unic, absolut pentru desfăşurarea lecţiei. Ceea ce este important e ca
planul demersului anticipativ , consumat în proiectare, să se adecveze situaţiilor concrete de
învăţare şi să conducă la rezultate satisfăcătoare.