Inflația

[1] Inflatia se poate defini ca o crestere a nivelului general al preturilor atat la bunuri cat si
la servicii in conditiile in care puterea de cumparare scade. Inflatia se face simtita atat la nivelul
consumatorului cat si la nivelul macroeconomic. Cauzele care declanseaza aparitia acestui
fenomen sunt multiple si au facut obiectul de cercetare al specialistilor in domeniu.
Multitudinea de teorii poate fi sintetizata in patru idei:
- cererea in exces a bunurilor de consum (inflatia prin cerere)
- cresterea costului de productie (inflatia prin costuri)
- emisiunea de moneda in exces (fenomen monetarist)
- falimentul institutiilor publice
Masurarea inflatiei are in vedere, in principal, factorul pret. Se poate vorbi de existenta
unor indici folositi pentru a masura inflatia, fiecare fiind construit si calculat in mod diferit:
indicele preturilor de consum (IPC), indicele preturilor de producatori (IPP), indicele general al
preturilor (IGP), deflatorul PIB.
1) Indicele preturilor de consum (IPC): masoara schimbarea de pret a unui cos de produse care
se presupune a fi achizitionat de catre consumatorul mediu urban, relevant din perspectiva
cheltuielilor efectuate de o gospodarie tipica.
2) Indicele preturilor de producator (IPP): masoara schimbarea pretului mediu in preturile de
vanzare primite de producatorii interni pentru productia lor. Acest indice difera de IPC deoarece
multe produse sunt vandute intermediarilor si nu consumatorilor direct. IPC surprinde doar
schimbarile de pret ale produselor vandute consumatorului ,nu si intermediarilor. Din acest motiv
IPP masoara modificarile in venituri, echivalent cu modificarile din productie.
3) Indicele general al preturilor (IGP): masoara evolutia preturilor platite de catre consumatori
pentru produsele achizitionate pe o perioada mai indelungata. IGP masoara schimbarile produse
atat în cazul bunurilor regasite in consumul gospodariilor, cat si in cel al componentelor
(bunurilor) din fluxurile de productie.
4) Deflatorul PIB apare ca o unitate de masura a modificarilor care au loc intr-o perioada de
timp, in cadrul a doua elemente:preturile bunurilor incluse in PIB si puterea de cumparare a
banilor.
Inflatia poate afecta industria indiferent de domeniu de activitate al companiilor sau
dimensiunea lor. Persoanele care traiesc din venituri fixe precum pensionarii sau persoanele cu
handicap pot fi afectate de inflatie prin neputinta acestora de a mai achizitiona acelasi volum de
bunuri de consum, diminuandu-le astfel nivelul de trai. In plus, o valoare mai mare a inflatiei
poate produce o incertitudine la nivelul intregii economii. Pe un asa fundal economic marile
companii si investitori ezita in a mai cheltui bani pana in momentul in care se simt confortabil cu
privire la conditiile economice viitoare. Acest lucru va duce la o scadere de consum de bunuri si
servicii, fiind afectati furnizorii care vor fi nevoiti sa faca disponibilizari ducand astfel la cresterea
somajului..
[2] Inflatia ca orice fenomen complex este explicat prin cauze multiple, cum sunt cresterea
excesiva a creditului, acoperirea deficitelor bugetare si balantelor de plati externe, cresterea
salarilor etc.. De asemenea, printre cauze este mentionata scaderea productiei de bunuri si servicii,
avand ca rezultat formarea unui excedent de moneda.
Pentru intelegerea inflatiei, cea mai mare importanta o are cunoasterea mecanismului sau
de declansare si desfasurare pe baza caruia pot fi concepute modalitatile de interventie, de
combatere a cauzelor care au generat-o.
In acest sens, punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul pe care-l marcheaza inflatia -
intre masa monetara excedentara in comparatie cu volumul bunurilor si serviciilor. Indiferent de
cauzele care genereaza acest dezechilibru, excedentul de masa monetara de care dispun agentii
economici reprezina de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Daca din diferite motive
(insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor, progresul tehnico-
stiintific lent etc.) volumul bunurilor si serviciilor ramane in urma masei monetare, aceasta
situatie determina o crestere a preturilor si scaderea proportionala a puterii de cumparare a
banilor, concretizand astfel prezenta inflatiei.
Elasticitatea ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor economice in
raport cu variatia veniturilor, sunt decisive pentru instalarea starii de inflatie.
[3] Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele
preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere
generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecinţă,
cu un euro se poate cumpăra mai puţin, respectiv un euro valorează mai puţin decât valora
anterior. Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele deţin un autoturism şi
consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentaţia
vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populaţiei, luate în ansamblu,
determină ponderea pe care diferite produse şi servicii o au în măsurarea inflaţiei.
La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în
consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv:
o articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
o bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale şi
maşinile de spălat);
o serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).
[4] Inflaţia anuală în România a coborât la un nou minim istoric, de 0,41%, în
ianuarie 2015, după ce la finalul anului trecut s-a situat la nivelul de 0,83%, reiese din
datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Comparativ cu luna anterioară, în ianuarie 2015 preţurile de consum au crescut cu
0,43% iar 'creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 -
ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 - ianuarie 2014), calculată pe
baza IPC, este de 1%', se precizează în comunicatul INS.
În ianuarie 2015 comparativ cu decembrie 2014, cel mai mult au crescut tarifele
serviciilor, cu 0,61%, urmate de preţurile mărfurilor alimentare, cu un avans de 0,57%, şi de
cele ale preţurilor nealimentare, cu 0,23%. Faţă de ianuarie 2014, în prima lună a acestui an
cel mai mult au crescut tot preţurile serviciilor, cu 2,2%, urmate de mărfurile nealimentare,
cu 0,56%. În schimb, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în ianuarie 2015 faţă de
aceeaşi lună a anului trecut cu 0,69%.
1- http://www.tradeville.eu/tradepedia/inflatia
2- http://articole.famouswhy.ro/referat_-_inflatia_-_un_flagel_al_economiei
3- https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/hicp/html/index.ro.html
4- http://www.capital.ro/inflatia-un-nou-minim-istoric.html
1- http://www.tradeville.eu/tradepedia/inflatia
2- http://articole.famouswhy.ro/referat_-_inflatia_-_un_flagel_al_economiei
3- https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/hicp/html/index.ro.html
4- http://www.capital.ro/inflatia-un-nou-minim-istoric.html