Sunteți pe pagina 1din 12

Academia CREDIS

Laborator 3 CCNA1 - SUBNETTING

ADRESARE IP:

Asa cum fiecare dintre noi are un CNP pe buletin este unic si care il identifica pe
individ asa fiecare calculator dintr-o retea sau din internet este identificat de un cod unic
care se numeste adresa IP.

Adresa IP (Internet Protocol) este o adresa de layer 3 (OSI - Network layer). Ea poate
identifica un calculator sau router, o adresa de retea (network bits) sau o adresa de
broadcast (broadcast bits). Aceasta adresa este formata din 32 de biti scrisi in sistem binar
impartiti in cate 4 octeti sau bytes.

Nr Modelul Modelul Unitati folosite Tip de Echipamente


Layer OSI TCP/IP de protocol adresare

7 Application
6 Presentation Application Data
5 Session
4 Transport Transport Segments
3 Network Internet Packets IP Router
2 Data link Network Frames MAC Switch, bridge
1 Physical access Bits Bits Hub, repeater

Adresele IP sunt formate din portiunea de network ID si cea de host ID.

ANALOGIE:

Network ID reprezinta orice nume de strada dintr-un oras in timp ce Host ID


identifica numerele unei anumite locatii de pe strada respectiva.

EXEMPLU:

Sa presupunem ca Academia CREDIS se afla pe strada “M. Kogalniceanu ” la numarul


46. Vom asocia numele strazii cu Network ID, si numarul locatiei cu Host ID.

1
Academia CREDIS

Daca posta va sti doar numarul locatiei (Host IP-in cazul nostru 46) atunci nu va
cunoaste pe ce strada sa trimita coletul deoarece exista foarte multe strazi cu numarul 46.

Insa daca posta cunoaste si numele strazii (Network ID- M. Kogalniceanu) si numarul
locatiei ei (Host IP- adica 46 ) atunci posta va gasi cu usurinta prima data numele strazii
deoarece este unic intr-un oras iar odata intrat pe acea strada postasul se va indrepta spre
numarul locatiei respective pentru a ajunge sa livreze coletul pentru Academia CREDIS.

Exista 3 feluri prin care se pot trimite pachete de date intr-o retea IP:

Unicast - Postasul se va duce pe o singura strada la UN SINGUR NUMAR.


Multicast - Postasul se va duce pe o singura strada dar la MAI MULTE NUMERE.
Broadcast - Postasul se va duce pe o singura strada la TOATE NUMERELE.

O adresa de IP se poate scrie sub mai multe forme cele mai intalnite fiind :

Forma binara 11000000 . 10101000 . 00000001 . 000000[01]1


Forma zecimala 192.168.1.3 (dotted decimal)

Partea de Network ID (bitii de retea) identifica calculatoarele aflate in acelasi segment


de retea. Oricarui calculator pentru a comunica cu celalalte calculatoare din acelasi
segment de retea trebuie sa i se atribuie aceeasi portiune de biti de retea ( Network ID ).

Partea de Host ID (bitii de host-uri) identifica un calculator sau alta componenta a


retelei ca parte UNICA ale acelei retele. Fiecare echipament capabil de a sustine
adresare de layer 3 are nevoie de o adresa unica de IP.

Subnet mask defineste granita ce desparte portiunea de Network ID (biti de retea) de cea
de Host ID (biti de host).

Exista 5 clase de adrese IP si anume, clasa A, B, C, D, E.

CLASA Forma zecimala


A 1.0.0.0 - 126.255.255.255
B 128.0.0.0 - 191.255.255.255
C 192.0.0.0 - 223.255.255.255
D 224.0.0.0 - 239.255.255.255
E 240.0.0.0 - 254.255.255.255

2
Academia CREDIS

CLASA Forma binara


A 00000001.00000000.00000000.00000000 - 01111110.11111111.11111111.11111111
B 10000000.00000000.00000000.00000000 - 10111111.11111111.11111111.11111111

C 11000000.00000000.00000000.00000000 - 11011111.11111111.11111111.11111111
D 11100000.00000000.00000000.00000000 - 11101111.11111111.11111111.11111111
E 11110000. 00000000.00000000.00000000 - 11111110.11111111.11111111.11111111

ADRESE PRIVATE (nefolosite in internet)

Clasa Plaja de adrese


A 10.0.0.0 - 10.255.255.255
B 172.16.0.0 - 172.31.255.255
C 192.168.0.0 - 192.168.255.255

DEFAULT SUBNET MASKS

A N. H .H. H 255.0.0.0
B N. N. H .H 255.255.0.0
C N. N. N. H 255.255.255.0

SUBNETTING

Datorita faptului ca IPv4 este aproape epuizat inginerii de retea au cautat solutii pentru a
nu aloca clientilor mai multe adrese de IP decat au nevoie si astfel s-a ajuns la concluzia
ca default subnet mask trebuie evitata.

Un exemplu bun de luat in considerare este o firma care foloseste inca din 1992 (de cand
nu exista o criza de adrese de IP la nivel global) o adresa de clasa C cu default subnet
mask ( 2^8-2=254 adrese de host ) dar care nu foloseste decat 30 de IP-uri, restul de
IP-uri (224) nefolosite fiind pierdute pentru reteaua globala Internet.

Pentru rezolvarea problemelor de acest fel Internet Service Providerii atat din Romania
cat si din lume au cautat sa gaseasca solutii prin imprumutarea de biti din portiunea de
Host ID si adaugarea lor la portiunea Network ID pentru crearea de noi subretele dar
cu mai putine adrese utilizabile pe retea si cat mai aproape de nevoile actuale ale
clientilor lor.

Astfel, ISP-ul a subnetat reteaua schimband default subnet mask folosit de firma XYZ
din / 24 (255.255.255.0) intr-un nou subnet-mask /27 (255.255.255.224) imprumutand
3 biti din octetul de host si formand 2^3-2=6 retele utilizabile si 2^5-2=30 adrese IP

3
Academia CREDIS

utilizabile per retea astfel incat clientul XYZ sa nu simta diferenta de adrese IP pierdute
dar nefolosite pastrandu-si in acelasi timp cele 30 de IP-uri pe care le avea in uz. In
acelasi timp prin acest imprumut de biti s-au mai creat inca 5 adrese de retea a cate 30 IP
utilizabile care mai pot deservi un numar de 5 firme cu necesitati de adresare similare
firmei XYZ.

IMPORTANTA SUBNETTING

Cel mai important aspect al utilizarii procedeului de subnetting este folosirea cat mai
eficienta a adreselor de IP in conditiile in care acestea sunt aproape epuizate.
Pe de alta parte subnetting-ul ofera low level security prin segmentarea unui domeniu de
broadcast in mai multe domenii de broadcast nepermitand accesul dintr-un domeniu in
celalalt decat prin intermediul unui router sau server.

4
Academia CREDIS

EXPLICATIE SUBNETTING

Imprumutand 3 biti din portunea de Host ID (bitii de host) s-au creat 6 retele a cate 30
host-uri pe fiecare retea astfel se spune ca am subnetat aceasta retea.

OBS:
Pentru crearea de noi retele ne incadram intre urmatoarele limite:

- nu pot fi imprumutati mai putin de 2 biti daca se considera subretelele prima si


ultima (all-zero si all-ones subnet) inutilizabile. NOTA: Prin folosirea comenzii
ip subnet-zero in IOS-ul Cisco, subnet zero (all-zero) devine utilizabila. Subnet
all-ones este INTOTDEAUNA utilizabila in IOS-ul Cisco. Subnet zero si subnet
all-ones se RECOMANDA a nu fi folosite in retele ce folosesc echipamente
legacy (foarte vechi) in RFC1878 pt. a nu cauza confuzii sau probleme.
Iata un link ce lamureste in detaliu problema “All-zero and all-ones subnet”:
“http://www.cisco.com/en/US/tech/tk648/tk361/technologies_tech_note09186a00800
93f18.shtml”
2^1-2=0 deci nu am crea nici o retea utilizabila

Prin folosirea comenzii ip subnet-zero putem imprumuta un singur bit pt. subnet-
uri, obtinand astfel 2 subretele: 0 si 1 . Nr. de subnet-uri utilizabile este
2 ^ <nr biti imprumutati> .

Prin folosirea comenzii no ip subnet-zero nr. de subnet-uri utilizabile este


( 2 ^ <nr biti imprumutati> ) - 1 .

Daca luam in considerare recomandarile RFC1878 pt. echipamente vechi nr. de


subnet-uri utilizabile este:
( 2 ^ <nr biti imprumutati> ) - 2.

- nu putem lasa mai putin de 2 biti in portiunea de host

2^1-2=0 deci nu am crea nici o adresa de IP utilizabila


(prima adresa IP fiind 0 adica adresa de retea iar cea de-a doua ar fi 1 adica adresa
de broadcast)

5
Academia CREDIS

Se da adresa de retea 192.168.1.0

N N N H
110000000 10101000 00000001 00000000

N N N Subnet field H
110000000 10101000 00000001 000 00000
(Tabel A) (Tabel B)

TABEL A - Subnet Field


Subretele Numar subretea Subretele Adrese Adresa
formate (binar) formate utilizabile Broadcast
000 0 (prima retea) 192.168.1.0 .1 – .30 .31
001 1 (a 2-a retea) 192.168.1.32 .33 – .62 .63
010 2 (a 3-a retea) 192.168.1.64 .65 - .94 .95
011 3 (a 4-a retea) 192.168.1.96 .97 - .126 .127
100 4 (a 5-a retea) 192.168.1.128 .129 - 158 .159
101 5 (a 6-a retea) 192.168.1.160 .161 - .190 .191
110 6 (a 7-a retea) 192.168.1.192. .193. - .222 .223
111 7 (a 8-a retea) 192.168.1.224 .225 - .254 .255

De la 001 la 110 avem 6 Adrese de Retea utilizabile.

TABEL B - Host Field


00000 1 host neutilizabil – este adresa de subretea
00001 2 host utilizabil
00010 3 host utilizabil
-------
11110 31 host utilizabil
11111 32 host neutilizabil – adresa de broadcast o subretelei

EXERCITII:

1. Cate subretele si adrese de host utilizabile se pot crea dintr-o retea de clasa C cu subnet
mask /20? Dar daca se utilizeza masca /30?

2. Se da adresa de IP de clasa B 128.0.123.123 /20

a) Sa se afle adresa de retea din care face parte acest IP


b) Se se afle adresa de broadcast

6
Academia CREDIS

c) Sa se precizeze ce plaja de adrese are acest subnet


d) Sa se precizeze a cata subretea utilizabila este IP-ul dat (considerand comanda “no ip
subnet-zero”)
e) Sa se calculeze al catelea host din subretea este IP-ul dat

a) Pentru aflarea adresei de retea se va face ANDing adresei de IP date


adica 128.0.113.113 cu Subnet Mask-ul dat 255.255.240.0.
Adresa de retea este 128.0.112.0

Adresa IP 128.0.113.113 = 10000000.00000000.0111|0001.01110001


Subnet Mask 255.255.240.0 = 11111111.11111111.1111|0000.00000000
Adresa de retea: 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000

b) Pentru aflarea adresei de broadcast se va lua adresa de retea scrisa in sistem binar si
se vor inlocui cu 1 toti bitii de host ramasi dupa efectuarea subnetarii. In cazul de mai sus
din 16 biti la Host ID imprumutand 4 biti la Network ID ramanem cu 12 biti la Host ID.
In continuare se va face conversia din binar in zecimal (tinandu-se cont de notatia “dotted
decimal”) si vom avea grija sa calculam Host ID care de aceasta data va trece de punct
din octetul 4 in octetul 3. Astfel vom avea : 128.0.127.255

octet1 octet2 octet3 octet 4


Adresa de retea: 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000
Adresa de broadcast 128.0.127.255 = 10000000.00000000.0111|1111.11111111

c) Aflarea plajei de adrese este simpla odata ce, la punctul a si b am calculat adresele de
retea si broadcast portiunea de adrese utilizabile fiind cuprinsa intre cele noua.

d) Pentru a afla in a cata subretea se afla IP-ul ne vom uita la portiunea de biti de retea
imprumutati si o vom calcula de la dreapta la stanga (in cazul de mai sus primii 4 biti din
al 3-lea octet) adica 111(binar) = 4+2+1 = 7. Fiindca prima subretea 128.0.0.0/20 este
inutilizabila conform comenzii folosite, vom avea un total de 2^4-1=15 subretele din
care subreteaua noastra se va plasa ca cea de-a 7-a retea utilizabila. NOTA: Daca
foloseam comanda ip subnet-zero , subreteaua noastra ar fi fost a 8-a subretea utilizabila
deoarece prima subretea utilizabila ar fi fost subnet 0 .

octet1 octet2 octet3 octet 4


Adresa de retea 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000

7
Academia CREDIS

e) Acest raspuns poate fi dat usor daca se cunosc puterile lui 2. Astfel, se vor calcula din
binar in zecimal toti bitii de HOST ID ramasi dupa subnetizare. Pentru ajutor va puteti
folosi de Tabelul “Puterile lui doi”.

000101110001 = host 369 ( al 369-lea host din reteaua 128.0.112.0 )

NOTA: primul ip din subretea este chiar adresa de subnet. Primul ip UTILIZABIL din
subretea este chiar host-ul 1 (al 2-lea ip din subretea). => Host-ul 369 este al 370-lea IP
din subretea (strict matematic).

octet1 octet2 octet3 octet 4


Adresa IP 128.0.113.113 = 10000000.00000000.0111|0001.01110001

EXERCITII

1. Se urmatoarele adrese de IP si subnet mask. Se cere:


a) din ce clasa de adrese face parte
b) scrieti subnet mask-ul in zecimal
c) care este adresa de subretea a ip-ului respectiv
d) al catelea host este si din a cata retea este ip-ul respectiv

172.15.200.10 /19
10.240.5.126 /14
193.17.10.222 /29

2. Care din urmatoarele adrese este de tip unicast/broadcast/multicast:

1. 224.1.5.2
2. FFFF.FFFF.FFFF
3. 193.12.24.59/30
4. 255.255.255.255
5. 172.31.128.255/18

3. Daca un calculator are adresa 192.16.45.14/30, care este adresa de subnet de care
apartine acest host si calculati adresa de broadcast?

A. 192.16.45.0
B. 192.16.45.4

8
Academia CREDIS

C. 192.16.45.8
D. 192.16.45.12
E. 192.16.45.18

4. Aflati valoarea zecimala a numarului binar 11111000

A.210
B.224
C.240
D.248
E.252

5. Care este plaja corecta de adrese pt clasa de adrese B ?

A. 10000000 - 11101111
B. 11000000 - 11101111
C. 10000000 - 10111111
D. 10000000 - 11111111
E. 11000000 – 10111111

6. Care din adresele de mai jos se incadreaza corect in subreteaua 193.170.15.16/28 ?

A. 193.170.15.17
B. 193.170.15.14
C. 193.170.15.29
D. 193.170.15.12
E. 193.170.15.31

7. Cate subretele si cate adrese(host-uri) sunt disponibile pe fiecare subretea daca aplicam
/29 la adresa de clasa C, 200.200.10.0 ?

A. 30 retele si 6 host uri


B. 6 retele si 30 host uri
C. 32 retele si 18 host uri
D. 14 retele si 14 host uri
E. Nici una din variantele de mai sus

8. Daca avem reteaua de clasa C, 200.200.10.0, oferita de Astral Telecom, dupa subnetare
cu subnet mask-ul 255.255.255.224, cate subretele folosibile putem avea ?

A. 14

9
Academia CREDIS

B. 6
C. 30
D. 32
E. 62
F. 64

9. Care este subnetul pentru adresa 128.16.210.0/22 ?

A. 128.16.42.0
B. 128.16.107.0
C. 128.16.208.0
D. 128.16.252.0
E. 128.16.254.0
F. Nici una din cele de mai sus

10. Care din exemplele de mai jos reprezinta bitii de inceput a unei adrese de clasa B?

A. 0xxxxxxx
B. 11xxxxxx
C. 10xxxxxx
D. 1110xxxx
E. 1111xxxx

11. Avem adresa ce clasa B, 172.15.0.0. Avem nevoie sa o subnetam astfel incat sa
obtinem 455 de adrese de host per subretea si in acelasi timp incercand s aavem un numar
maxim de subretele.Ce subnet mask ai alege?

A.255.255.0.0
B.255.255.128.0
C.255.255.224.0
D.255.255.254.0

12. Folosind subnet mask-ul de 255.255.255.224, care din ip-uri de mai jos sunt host-uri
valabile (nu adrese de broadcast, nu adrese de subretea) ?( selecati toate care se aplica)

A. 192.23.118.63
B. 193.45.16.159
C. 200.11.178.93

10
Academia CREDIS

D. 193.178.18.56
E. 196.168.16.87
F. 217.168.166.192
G. 222.200.11.193

13. Care din adresele de mai jos pot fi alocate ca host-uri?(alegeti toate care se potrivesc)

subnet 193.120.22.0
subnet mask 255.255.255.240

A.193.120.22.2
B.193.120.22.120
C.193.120.22.13
D.193.120.22.16
E.193.120.22.15
F.193.120.22.25

14. Avand un IP address de clasa B, care subnet mask din exemplele de mai jos permite
100 de subretele si 500 de adrese folosibile ca host-uri ?

A.255.255.224.0
B.225.255.240.0
C.255.255.248.0
D.255.255.255.128
E.255.255.254.0
F.255.255.252.0

15. Avem un IP de clasa C, care subnet mask din exemplele de mai jos permite 5
subretele si 28 de adrese folosibile ca host-uri ?

A.255.255.255.240
B.255.255.255.224
C.255.255.255.248
D.255.255.255.252
E.255.255.255.128
F.255.255.255.0

16. Cate adrese folosibile am avea considerand subreteaua 220.100.100.0/28.Cate adrese


de subretea si cate host-uri pt fiecare subnet ?

11
Academia CREDIS

A.2 retele, 62 host -uri


B.6 retele, 30 host-uri
C.16 retele, 16 host-uri
D.14 retele, 14 host-uri
E.Nici una din cele de mai sus

12