Academia CREDIS

Laborator 3 CCNA1 - SUBNETTING

ADRESARE IP:

Asa cum fiecare dintre noi are un CNP pe bulletin ce este unic si care il identifica pe
individ asa fiecare calculator dintr-o retea sau din internet este identificat de un cod unic
care se numeste adresa IP.

Adresa IP (Internet Protocol) este o adresa de layer 3 (OSI - Network layer). Ea poate
identifica un calculator sau un dispozitiv cu management, o adresa de retea (network bits)
sau o adresa de broadcast (broadcast bits). Aceasta adresa este formata din 32 de biti
scrisi in sistem binary, impartiti in cate 4 octeti sau bytes.

Nr Modelul Modelul Unitati folosite Tip de Echipamente

Layer OSI TCP/IP de protocol adresare

7 Application
6 Presentation Application Data
5 Session
4 Transport Transport Segments Port Firewall
3 Network Internet Packets IP Router
2 Data link Network Frames MAC Switch, bridge
1 Physical access Bits Bits Hub, repeater

Adresele IP sunt formate din portiunea de network ID si cea de host ID.

ANALOGIE:

Network ID reprezinta orice nume unei strazi dintr-un oras si numarul ei, in timp ce
Host ID identifica un locatar de la acea adresa.

EXEMPLU:

Sa presupunem ca Academia CREDIS se afla pe strada “Drumul Sarii ” la numarul

144. Vom asocia numele si numarul strazii cu Network ID, si numele persoanei de
contact (Ion Popescu) cu Host ID.

1
 Academia CREDIS

Daca posta va sti doar persoana de contact (Host IP - in cazul nostru ‚Ion Popescu’)
atunci nu va cunoaste pe ce strada sa trimita coletul deoarece exista foarte multe
persoane cu acelasi nume.

Insa daca posta cunoaste si numele strazii (Network ID- Drumul Sarii 144) si numele
destinatarului (Host IP- adica ion Popescu ) atunci posta va gasi cu usurinta prima data
numele strazii si numarul deoarece este unic in oras, urmand ca apoi sa inmaneze
scrisoarea destinatarului de drept – Ion Popescu.
Exista 3 feluri prin care se pot trimite pachete de date intr-o retea IP:

Unicast - Scrisoarea are UN SINGUR DESTINATAR..

Multicast -Scrisoarea are MAI MULTI destinatari selectionati (ex.: toate persoanele majore)
Broadcast - Scrisoarea va fi livrata TUTUROR (ex: o scrisoare deschisa / anunt general)

O adresa de IP se poate scrie sub mai multe forme cele mai intalnite fiind :

Forma binara 11000000 . 10101000 . 00000001 . 00000001

Forma zecimala 192.168.1.3 (dotted decimal)

Partea de Network ID (bitii de retea) identifica calculatoarele aflate in acelasi segment

de retea. Oricarui calculator pentru a comunica cu celalalte calculatoare din acelasi
segment de retea trebuie sa i se atribuie aceeasi portiune de biti de retea ( toate persoanele
din Credis primesc scrisorile la aceeasi adresa : Drumul Sarii 144).

Partea de Host ID (bitii de host-uri) identifica un calculator sau alta componenta a

retelei ca parte UNICA ale acelei retele. Fiecare echipament capabil de a sustine
adresare de layer 3 are nevoie de o adresa unica de IP.

Subnet mask defineste granita ce desparte portiunea de Network ID (biti de retea) de cea
de Host ID (biti de host).

Exista 5 clase de adrese IP si anume, clasa A, B, C, D, E.

CLASA Forma zecimala

A 0.0.0.0 - 127.255.255.255
B 128.0.0.0 - 191.255.255.255
C 192.0.0.0 - 223.255.255.255
D 224.0.0.0 - 239.255.255.255
E 240.0.0.0 - 255.255.255.255

2
 Academia CREDIS

CLASA Forma binara

A 00000000.00000000.00000000.00000000 - 01111111.11111111.11111111.11111111
B 10000000.00000000.00000000.00000000 - 10111111.11111111.11111111.11111111
C 11000000.00000000.00000000.00000000 - 11011111.11111111.11111111.11111111
D 11100000.00000000.00000000.00000000 - 11101111.11111111.11111111.11111111
E 11110000. 00000000.00000000.00000000 - 11111111.11111111.11111111.11111111

ADRESE PRIVATE (nefolosite in internet)

Clasa Plaja de adrese

A 10.0.0.0 - 10.255.255.255
B 172.16.0.0 - 172.31.255.255
C 192.168.0.0 - 192.168.255.255

DEFAULT SUBNET MASKS

A N. H .H. H 255.0.0.0 sau /8

B N. N. H .H 255.255.0.0 sau /16
C N. N. N. H 255.255.255.0 sau /24

* scrierea cu / reprezinta numarul de biti cu valoare 1 consecutivi din subnet mask.

SUBNETTING

Datorita faptului ca IPv4 este aproape epuizat inginerii de retea au cautat solutii pentru a
nu aloca clientilor mai multe adrese de IP decat au nevoie si astfel s-a ajuns la concluzia
ca default subnet mask trebuie evitata.

Un exemplu bun de luat in considerare este o firma (XYZ) care foloseste inca din 1992
(de cand nu exista o criza de adrese de IP la nivel global) o adresa de clasa C cu default
subnet mask ( 2^8-2=254 adrese de host ) dar care nu foloseste decat 30 de IP-uri,
restul de IP-uri (224) nefolosite fiind pierdute pentru reteaua globala Internet.

Pentru rezolvarea problemelor de acest fel Internet Service Providerii ( ISP ) atat din
Romania cat si din lume au cautat sa gaseasca solutii prin imprumutarea de biti din
portiunea de Host ID si adaugarea lor la portiunea Network ID pentru crearea de noi
subretele dar cu mai putine adrese utilizabile pe retea si cat mai aproape de nevoile
actuale ale clientilor lor.

Astfel, ISP-ul a subnetat reteaua schimband default subnet mask folosit de firma
respectiva din / 24 (255.255.255.0) intr-un nou subnet-mask /27 (255.255.255.224)
imprumutand 3 biti din octetul de host si formand 2^3-2=6 retele utilizabile si 2^5-2=30

3
 Academia CREDIS

adrese IP utilizabile per retea astfel incat clientul XYZ sa nu simta diferenta de adrese IP
pierdute dar nefolosite pastrandu-si in acelasi timp cele 30 de IP-uri pe care le avea in uz.
In acelasi timp prin acest imprumut de biti s-au mai creat inca 5 adrese de retea a cate 30
IP utilizabile care mai pot deservi un numar de 5 firme cu necesitati de adresare similare
firmei XYZ.

IMPORTANTA SUBNETTING

Cel mai important aspect al utilizarii procedeului de subnetting este folosirea cat mai
eficienta a adreselor de IP in conditiile in care acestea sunt aproape epuizate.
Pe de alta parte subnetting-ul ofera low level security prin segmentarea unui domeniu de
broadcast in mai multe domenii de broadcast nepermitand accesul dintr-un domeniu in
celalalt decat prin intermediul unui router sau server.

4
 Academia CREDIS

EXPLICATIE SUBNETTING

Imprumutand 3 biti din portunea de Host ID (bitii de host) s-au creat 6 retele a cate 30
host-uri pe fiecare retea astfel se spune ca am subnetat aceasta retea.

OBS:
Pentru crearea de noi retele ne incadram intre urmatoarele limite:

- nu pot fi imprumutati mai putin de 2 biti daca se considera subretelele prima si

ultima (all-zero si all-ones subnet) inutilizabile. NOTA: Prin folosirea comenzii
ip subnet-zero in IOS-ul Cisco, subnet zero (all-zero) devine utilizabila. Subnet
all-ones este INTOTDEAUNA utilizabila in IOS-ul Cisco. Subnet zero si subnet
all-ones se RECOMANDA a nu fi folosite in retele ce folosesc echipamente
legacy (foarte vechi) in RFC1878 pt. a nu cauza confuzii sau probleme.
Iata un link ce lamureste in detaliu problema “All-zero and all-ones subnet”:
“http://www.cisco.com/en/US/tech/tk648/tk361/technologies_tech_note09186a00800
93f18.shtml”
2^1-2=0 deci nu am crea nici o retea utilizabila

Prin folosirea comenzii ip subnet-zero putem imprumuta un singur bit pt. subnet-
uri, obtinand astfel 2 subretele: 0 si 1 . Nr. de subnet-uri utilizabile este
2 ^ <nr biti imprumutati> .

Prin folosirea comenzii no ip subnet-zero nr. de subnet-uri utilizabile este

( 2 ^ <nr biti imprumutati> ) - 1 .

Daca luam in considerare recomandarile RFC1878 pt. echipamente vechi nr. de

subnet-uri utilizabile este:
( 2 ^ <nr biti imprumutati> ) - 2.

- nu putem lasa mai putin de 2 biti in portiunea de host

2^1-2=0 deci nu am crea nici o adresa de IP utilizabila

(prima adresa IP fiind 0 adica adresa de retea iar cea de-a doua ar fi 1 adica adresa
de broadcast)

5
 Academia CREDIS

Se da adresa de retea 192.168.1.0

N N N H
110000000 10101000 00000001 00000000

N N N Subnet field H
110000000 10101000 00000001 000 00000
(Tabel A) (Tabel B)

* campul numit SUBNET reprezinta bitii din adresa IP cuprinsi intre granita clasica
dintre network si host (data de masca default a clasei : /24 aici) si granita creata prin
subnetare ( /27 aici)

TABEL A - Subnet Field

Subretele Numar subretea Subretele Adrese Adresa
formate (binar) formate utilizabile Broadcast
000 0 (prima retea)= SN zero 192.168.1.0 .1 – .30 .31
001 1 (a 2-a retea) = SN 1 192.168.1.32 .33 – .62 .63
010 2 (a 3-a retea) = SN2 192.168.1.64 .65 - .94 .95
011 3 (a 4-a retea) = SN 3 192.168.1.96 .97 - .126 .127
100 4 (a 5-a retea) = SN 4 192.168.1.128 .129 - 158 .159
101 5 (a 6-a retea) = SN 5 192.168.1.160 .161 - .190 .191
110 6 (a 7-a retea) = SN 6 192.168.1.192. .193. - .222 .223
111 7 (a 8-a retea) = all 1’s SN 192.168.1.224 .225 - .254 .255

De la 001 la 110 avem 6 Adrese de Retea utilizabile socotind regulile rutarii clasice. In
cazul utilizarii lui SN 0 (subnet zero – si automat si all1’s subnet) sunt valorile de la 000
la 111 rezultand 8 Adrese de retea.

TABEL B - Host Field

00000 1 host neutilizabil – este adresa de subretea
00001 2 host utilizabil
00010 3 host utilizabil
-------
11110 31 host utilizabil
11111 32 host neutilizabil – adresa de broadcast o subretelei

6
 Academia CREDIS

EXERCITII:

1. Cate subretele si adrese de host utilizabile se pot crea dintr-o retea de clasa C cu subnet
mask /20? Dar daca se utilizeza masca /30? (in ambele cazuri date de regula lui subnet 0)

2. Se da adresa de IP de clasa B 128.0.123.123 /20

a) Sa se afle adresa de retea din care face parte acest IP

b) Se se afle adresa de broadcast
c) Sa se precizeze ce plaja de adrese are acest subnet
d) Sa se precizeze a cata subretea utilizabila este IP-ul dat (considerand comanda “no ip
subnet-zero”)
e) Sa se calculeze al catelea host din subretea este IP-ul dat

a) Pentru aflarea adresei de retea se va face ANDing adresei de IP date

adica 128.0.113.113 cu Subnet Mask-ul dat 255.255.240.0.
Adresa de retea este 128.0.112.0

Adresa IP 128.0.113.113 = 10000000.00000000.0111|0001.01110001

Subnet Mask 255.255.240.0 = 11111111.11111111.1111|0000.00000000
Adresa de retea: 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000

b) Pentru aflarea adresei de broadcast se va lua adresa de retea scrisa in sistem binar si
se vor inlocui cu 1 toti bitii de host ramasi dupa efectuarea subnetarii. In cazul de mai sus
din 16 biti la Host ID imprumutand 4 biti la Network ID ramanem cu 12 biti la Host ID.
In continuare se va face conversia din binar in zecimal (tinandu-se cont de notatia “dotted
decimal”) si vom avea grija sa calculam Host ID care de aceasta data va trece de punct
din octetul 4 in octetul 3. Astfel vom avea : 128.0.127.255

octet1 octet2 octet3 octet 4

Adresa de retea: 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000
Adresa de broadcast 128.0.127.255 = 10000000.00000000.0111|1111.11111111

c) Aflarea plajei de adrese este simpla odata ce, la punctul a si b am calculat adresele de
retea si broadcast portiunea de adrese utilizabile fiind cuprinsa intre cele noua.

d) Pentru a afla in a cata subretea se afla IP-ul ne vom uita la portiunea de biti de retea
imprumutati si o vom calcula de la dreapta la stanga (in cazul de mai sus primii 4 biti din
al 3-lea octet) adica 111(binar) = 4+2+1 = 7. Fiindca prima subretea 128.0.0.0/20 este
inutilizabila conform comenzii folosite, vom avea un total de 2^4-1=15 subretele din

7
 Academia CREDIS

care subreteaua noastra se va plasa ca cea de-a 7-a retea utilizabila. NOTA: Daca
foloseam comanda ip subnet-zero , subreteaua noastra ar fi fost a 8-a subretea utilizabila
deoarece prima subretea utilizabila ar fi fost subnet 0 .

octet1 octet2 octet3 octet 4

Adresa de retea 128.0.112.0 = 10000000.00000000.0111|0000.00000000

e) Acest raspuns poate fi dat usor daca se cunosc puterile lui 2. Astfel, se vor calcula din
binar in zecimal toti bitii de HOST ID ramasi dupa subnetizare. Pentru ajutor va puteti
folosi de Tabelul “Puterile lui doi”.

000101110001 = host 369 ( al 369-lea host din reteaua 128.0.112.0 )

NOTA: primul ip din subretea este chiar adresa de subnet. Primul ip UTILIZABIL din
subretea este chiar host-ul 1 (al 2-lea ip din subretea). => Host-ul 369 este al 370-lea IP
din subretea (strict matematic).

octet1 octet2 octet3 octet 4

Adresa IP 128.0.113.113 = 10000000.00000000.0111|0001.01110001

EXERCITII

1. Se dau urmatoarele adrese de IP si subnet mask. Se cere:

a) din ce clasa de adrese face parte
b) scrieti subnet mask-ul in zecimal
c) care este adresa de subretea aferenta ip-ului respectiv
d) al catelea host este ip-ul respectiv si din a cata retea face parte

172.15.200.10 /19
10.240.5.126 /14
193.17.10.222 /29

8
 Academia CREDIS

2. Care din urmatoarele adrese este de tip unicast/broadcast/multicast:

1. 224.1.5.2
2. FFFF.FFFF.FFFF
3. 193.12.24.59/30
4. 255.255.255.255
5. 172.31.128.255/18

3. Daca un calculator are adresa 192.16.45.14/30, care este adresa de subnet de care
apartine acest host si calculati adresa de broadcast?

A. 192.16.45.0
B. 192.16.45.4
C. 192.16.45.8
D. 192.16.45.12
E. 192.16.45.18

4. Aflati valoarea zecimala a numarului binar 11111000

A.210
B.224
C.240
D.248
E.252

5. Care este plaja corecta de adrese pt clasa de adrese B ?

A. 10000000 - 11101111
B. 11000000 - 11101111
C. 10000000 - 10111111
D. 10000000 - 11111111
E. 11000000 – 10111111

6. Care din adresele de mai jos se incadreaza corect in subreteaua 193.170.15.16/28 ?

A. 193.170.15.17
B. 193.170.15.14
C. 193.170.15.29
D. 193.170.15.12
E. 193.170.15.31

9
 Academia CREDIS

7. Cate subretele si cate adrese(host-uri) sunt disponibile pe fiecare subretea daca aplicam
/29 la adresa de clasa C, 200.200.10.0 ?

A. 30 retele si 6 host uri

B. 6 retele si 30 host uri
C. 32 retele si 18 host uri
D. 14 retele si 14 host uri
E. Nici una din variantele de mai sus

8. Daca avem reteaua de clasa C, 200.200.10.0, oferita de ISP, dupa subnetare cu subnet
mask-ul 255.255.255.224, cate subretele folosibile putem avea ?

A. 14
B. 6
C. 30
D. 32
E. 62
F. 64

9. Care este subnetul pentru adresa 128.16.210.0/22 ?

A. 128.16.42.0
B. 128.16.107.0
C. 128.16.208.0
D. 128.16.252.0
E. 128.16.254.0
F. Nici una din cele de mai sus

10. Care din exemplele de mai jos reprezinta bitii de inceput a unei adrese de clasa B?

A. 0xxxxxxx
B. 11xxxxxx
C. 10xxxxxx
D. 1110xxxx
E. 1111xxxx

10
 Academia CREDIS

11. Avem adresa ce clasa B, 172.15.0.0. Avem nevoie sa o subnetam astfel incat sa
obtinem 455 de adrese de host per subretea si in acelasi timp incercand s aavem un numar
maxim de subretele.Ce subnet mask ai alege?

A.255.255.0.0
B.255.255.128.0
C.255.255.224.0
D.255.255.254.0

12. Folosind subnet mask-ul de 255.255.255.224, care din ip-uri de mai jos sunt host-uri
valabile (nu adrese de broadcast, nu adrese de subretea) ?( selecati toate care se aplica)

A. 192.23.118.63
B. 193.45.16.159
C. 200.11.178.93
D. 193.178.18.56
E. 196.168.16.87
F. 217.168.166.192
G. 222.200.11.193

13. Care din adresele de mai jos pot fi alocate ca host-uri?(alegeti toate care se potrivesc)

subnet 193.120.22.0
subnet mask 255.255.255.240

A.193.120.22.2
B.193.120.22.120
C.193.120.22.13
D.193.120.22.16
E.193.120.22.15
F.193.120.22.25

14. Avand un IP address de clasa B, care subnet mask din exemplele de mai jos permite
100 de subretele si 500 de adrese folosibile ca host-uri ?

A.255.255.224.0
B.225.255.240.0
C.255.255.248.0
D.255.255.255.128
E.255.255.254.0
F.255.255.252.0

11
 Academia CREDIS

15. Avem un IP de clasa C, care subnet mask din exemplele de mai jos permite 5
subretele si 28 de adrese folosibile ca host-uri ?

A.255.255.255.240
B.255.255.255.224
C.255.255.255.248
D.255.255.255.252
E.255.255.255.128
F.255.255.255.0

16. Cate adrese folosibile am avea considerand subreteaua 220.100.100.0/28.Cate adrese

de subretea si cate host-uri pt fiecare subnet ?

A.2 retele, 62 host -uri

B.6 retele, 30 host-uri
C.16 retele, 16 host-uri
D.14 retele, 14 host-uri
E.Nici una din cele de mai sus

12