Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”

Vaslui

PROIECT DIDACTIC

Data: mai 2005

Şcoala: „Mihai Eminescu”, nr.6, Vaslui
Clasa: a IV-a M
Propunător: înv. Luminiţa Iacob
Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE
Disciplina: Geografia României
Subiectul – Transporturile din capitolul „Schimburi, legături, comunicaţii”
Tipul lecţiei: de sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
Obiective de referinţă vizate:
1.2. – să se orienteze în teren;
2.2. – să folosească proceduri de înregistrare a datelor geografice observate;
2.3. – să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;
3.2. – să sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realităţile lumii înconjurătoare;
Obiectiv fundamental:
 Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la reţeaua de căi de
comunicaţii şi mijloacelor de transport
Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor şti :

O1 – să rezolve sarcinile din fişele de lucru;

O2 – să răspundă corect la întrebările despre transporturi;
O3 – să descopere vecinii României în jocul Harta cu buzunăraşe;
O4 – să joace în echipe Ţomanap;
O5 – să rezolve cerinţele din jocul Puzzle;
O6 – să realizeze pe grupe jocul Rebus;
O7 – să enumere cât mai multe exemple de mijloace de transport în jocul Cubul;
O8 – să realizeze în echipă un cvintet despre un mijloc de transport;
O9 – să alcătuiască individual o scurtă compunere „Călătorie în ţară”;
O10 – să realizeze un desen despre un mijloc de transport;
Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia euristică,activitatea independentă,
problematizarea, explicaţia, lucrul pe grupe.
Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală.
Strategia didactică: dirijată.
Mijloace didactice: harta fizică a României, harta puzzle, cu buzunăraşe, fişe de lucru,
„Zarul geografic”, clasor filatelic.
Resurse:
 oficiale: „Curriculum naţional”, „Programa şcolară pentru învăţământul primar”,
Bucureşti, 1998, „Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar”, Ed.
Pro-Gnoses
1
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
 pedagogice: „Noul caiet de geografie”, Victoria Pieptan-Dor, Ed. Geneze, Bucureşti,
1992;
„Ghicitori şi jocuri geografice” , E. Nicoară, Ed. Aramis;
„Geografie”- manual pentru clasa a IV-a;
„Metodica predării Geografiei la clasele I-IV”;
„Geografia României”, Manual pentru clasa a VIII-a.
 umane: 20 elevi
 spaţiale: sala de clasă

2
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui

1. „Harta cu buzunăraşe”
2. „Ţomanap”
3. Jocul – Puzzle
4. Joc „Rebus”
5. „Zarul Geografic”

1. „Harta cu buzunăraşe”
2. „Ţomanap”
3. Jocul – Puzzle
4. Joc „Rebus”
5. „Zarul Geografic”

1. „Harta cu buzunăraşe”
2. „Ţomanap”
3. Jocul – Puzzle
4. Joc „Rebus”
5. „Zarul Geografic”

3
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Secvenţele
Nr. Timp Ob. Conţinutul şi strategia didactică Evaluare
lecţiei
1. Moment  Se asigură un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în
organizatoric bune condiţii a lecţiei .
 Clasa este împărţită în trei grupe: „Marinarii”, „Aviatorii”, „Drumeţii
veseli”.
 Sunt împărţite fişele de lucru pe grupe.
 Elevii pregătesc cele necesare pentru oră: Atlas geografic, fişe de
lucru, caietul, portofoliu.
2. Verificarea lecţiei  Activitate frontală:
anterioare  Ce lecţie aţi avut de pregătit pentru astăzi la ora de geografie.
 Noi pentru astăzi la ora de geografie am avut de pregătit lecţia
„Transporturile din capitolul „Schimburi, legături, comunicaţii” ”.
3. Captarea atenţiei  Activitate frontală: Se vor citi câteva ghicitori. Aprecieri
 „Două linii paralele frontale
Circulă trenul pe ele.” individuale
 Calea ferată
 „Ca un şarpe este
Cu trup de oţel,
Zici că se târăşte
Pe un drum de fier.”
 Trenul
 „Pe spinare de beton
A trecut un camion”
 Podul rutier
4
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
 „Pe sub stâncile cărunte
Trece trenul chiar prin munte.”
 Tunelul
 „Panglici de asfalt
Peste dealu-nalt”
 Şoseaua asfaltată
4. Anunţarea titlului şi  Se va anunţa titlul lecţiei noi şi se va scrie pe tablă „Transporturile –
a obiectivelor Schimburi, legături, comunicaţii”şi apoi se vor enunţa obiectivele
operaţionale operaţionale:
5. Dirijarea învăţării  Activitate frontală Aprecieri
 De ce sunt importante căile de comunicaţii pentru ţara noastră? frontale
 Căile de comunicaţii şi mijloacele de transport constituie un element individuale
esenţial al activităţii economice sociale. Orice activitate umană este Observare
dependentă de transport. sistematică
 Ce fel de reţea de comunicaţii are România?
 Ţara noastră are o reţea diversificată de căi de comunicaţii: rutiere,
feroviare, aeriene, fluviale, maritime, multimodale, speciale, mijloace
de transport.
 Care sunt transporturile pe uscat?
 Transporturile pe uscat sunt: pe căi ferate, pe o distanţă de 11 500 km
din care 3 800 km electrificaţi, şi pe şosele, pe o distanţă de 72 800
km din care 17 100 km modernizate.
 Cum se mai numesc transporturile pe căile ferate?
 Transporturile pe calea ferată sunt denumite şi transporturi
feroviare, ce fac legătura între Bucureşti şi principalele oraşe a le
ţării.
 Indicaţi pe hartă magistralele feroviare.
 Bucureşti – Craiova – Timişoara;

5
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
Bucureşti – Arad – Curtici;
Bucureşti – Ploieşti – Suceava – Vicşani;
Bucureşti – Iaşi – Ungheni;
 Ce mijloace de transport se folosesc pe căile ferate?
 Mijloacele de transport pe căile ferate sunt trenurile de marfă, de
persoane(personal, accelerat, rapid, interciti, săgeata albastră), iar pe Aprecieri
căile feroviare subterane , metroul (Bucureşti). frontale
 Ce rol au şoselele? individuale
 Şoselele leagă localităţile între ele. Ele sunt pietruite sau asfaltate. Observare
 Cum se mai numesc căile de comunicaţii pe şosele? sistematică
 Căile de comunicaţii pe şosele se mai numesc căi rutiere.
 Cum se clasifică drumurile în funcţie de felul localităţilor pe care le
leagă?
 Drumurile comunale, judeţene, naţionale şi europene.
 Care sunt drumurile Europene ce traversează teritoriul ţării noastre?
Şi ce rol au?
 Drumuri europene: E60 – Hamburg (Germania) – Oradea – Bucureşti –
Constanţa;
E70 – dinspre fosta Yugoslavie - prin Stamora
Moraviţa – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Giurgiu – spre Bulgaria
(Sofia) – Turcia (Istambul)
E20 – Bucureşti – Suceava – spre Polonia;
E68 – Arad – Deva – Sibiu – Braşov;
E85 – Suceava – Bacău – Ploieşti – Bucureşti –
Giurgiu;
E24 – Bucureşti – Buzău – Bârlad – Crasna. Evaluare pe
 Se dă spre rezolvare, pe grupe jocul, „Harta cu buzunăraşe”.Elevii grupe
vor primi jetoane cu numele ţărilor vecine şi le vor aşeza pe harta.

6
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
Folosind drumurile europene ar trebui să ştim care sunt vecinii ţării
noastre.
 Ce autostrăzi cunoaşteţi în ţara noastră?
 Bucureşti – Piteşti
Bucureşti – Constanţa
în lucru în N-V ţării.
 Ce mijloace de transport cunoaşteţi pe căile rutiere?
 Mijloacele de transport pe căile rutiere sunt: vehicule agricole,
vehicule cu tracţiune animală (căruţă, car, şaretă), vehicule cu
tracţiune umană (bicicletă), vehicule de tonaj greu (camioane, tiruri),
vehicule de transport persoane (autocar, autobuz, microbuz, Aprecieri
autoturism). frontale
 Se dă pe grupe , spre rezolvare, de efectuat un joc „Ţomanap”. individuale
Câştigă grupa care termină mai repede şi adună mai multe puncte. Observare
 Cum se mai numesc transporturile pe apă? sistematică
 Transporturile pe apă se mai numesc transporturi navale.
 Cum se realizează transporturile pe apă?
 Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră (maritime) şi pe
Dunăre (fluviale), pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe Canalul Bega.
 Care sunt principalele porturi româneşti la Marea Neagră?
 Principalele porturi româneşti la Marea Neagră sunt : Constanţa,
Mangalia şi Sulina. Aceste porturi permit legături comerciale directe
cu toate ţările care au ieşire la ocean.
 Dar pe Dunăre?
 Principalele porturi româneşti pe Dunăre sunt: Galaţi, Brăila, Tulcea,
Olteniţa, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin.
 Care sunt mijloacele de transport naval?
 Mijloacele de transport naval sunt: barca, şalupă, şlep, vaporul

7
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
(petrolier, mineralier, navă de croazieră), yaht. Evaluare pe
 Se dă Jocul – Puzzle. „Un turist a venit în România şi doreşte să grupe
viziteze locuri frumoase, dar are nevoie de un ghid. La o agenţie de voiaj
a primit nişte hârtii… tăiate. Deoarece nu se poate descurca , vă rog pe
voi să îl ajutaţi să refacă harta pentru a se putea orienta.” Câştigă grupa
care termină prima.
 Elevii rezolvă cerinţa jocului: asamblează piesele hărţii din bucăţele,
pe grupe sub formă de concurs.
 Care sunt transporturile pe calea aerului?
 Transporturile pe calea aerului se numesc transporturi aeriene care
permit realizarea celor mai lungi parcursuri în cel mai scurt timp. Aprecieri
 De unde decolează şi unde aterizează avioanele? frontale
 Avioanele aterizează şi decolează de pe aeroport. individuale
 Care sunt aeroporturile internaţionale din România? Observare
 Aeroporturile internaţionale din România sunt la: sistematică
Bucureşti – Băneasa şi Henri Coandă
Constanţa – Mihail Kogălniceanu
Suceava, Sibiu, Timişoara, Arad, Iaşi, Bacău.
 Care sunt aeroporturile pentru cursele interne?
 Aeroporturile pentru cursele interne sunt: Tulcea, Baia Mare,
Satu Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Craiova, Caransebeş.
 Cu câte oraşe şi de pe ce continente are legături aeriene România?
 România are legături aeriene cu aproximativ 50 de oraşe din Europa,
America de Nord, Asia şi Africa.
 Care sunt mijloacele de transport pe calea aerului?
 Mijloacele de transport pe calea aerului sunt avioanele şi elicopterele. Aprecieri
 Joc „Rebus”. pe grupe
 Ce fel de transporturi mai cunoaşteţi?

8
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui
 Transporturile mai pot fi multimodale (combină mai multe feluri de
mjloace de transport – feroviar, rutier, fluvial şi maritim): ferry-boat-
ul din Constanţa până în portul turcesc Samsum, bac-ul, transporturi
transcontainerizate, şi speciale: reţeaua de înaltă tensiune şi
pipe-line-urile.
 „Zarul Geografic”. Se rostogoleşte zarul care va avea scris pe feţe:
aeroporturi, porturi maritime, porturi fluviale, magistrale feroviare, Aprecieri
drumuri europene, autostrăzi. Fiecare grupă va enumera exemple din pe grupe
sarcina aleasă.
 Liderii grupelor vor enunţa cerinţa rezolvată.
6. Obţinerea  Activitate pe grupe Aprecieri
performanţei  Construiţi, pe grupe, un cvintet despre calea de transport preferată. frontale
pe grupe
Observare
sistematică
7. Asigurarea retenţiei Buletin meteorologic Aprecieri
şi a transferului  „Călătorie prin ţară” – compunere individuale
8. Fixarea  Activitate frontală. Se fixează cunoştinţele utilizând metoda Aprecieri
cunoştinţelor „ciorchinelui”, pe baza planşei-suport. frontale
individuale
 Rubrica „Ştiaţi că….” Observare
sistematică
9. Tema pentru acasă  Realizaţi un desen în care să ilustraţi unul din tipurile de transport
discutate astăzi.
10. Aprecieri  Se apreciază de către propunător activitatea elevilor şi se cere Aprecieri
acestora să-şi evalueze munca. frontale
individuale
pe grupe

9
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui

1. „Harta cu buzunăraşe”
2. „Ţomanap”
3. Jocul – Puzzle
4. Joc „Rebus”
5. „Zarul Geografic”

10
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai Eminescu”
Vaslui

1. „Harta cu buzunăraşe”
2. „Ţomanap”
3. Jocul – Puzzle
4. Joc „Rebus”
5. „Zarul Geografic”

11