LEC}IILE

19 [i 20

INTRODUCERE

~ncheierea anului financiar sau fiscal nu `nseamn\ numai `nchiderea registrului

Cartea Mare [i `ntocmirea balan]ei de verificare [i a bilan]ului contabil, ci [i
`ntocmirea unor rapoarte financiare. Informa]iile cuprinse `n acestea au o deosebit\
importan]\, de aceea responsabilitatea `ntocmirii lor este extrem de mare. Vom aborda
`n aceast\ lec]ie problema rapoartelor financiare.
 2 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

LEC}IA 19
~NCHIDEREA ANULUI FINANCIAR

PARTEA ~NTÂI – Lucr\ri de `nchidere a exerci]iului

Exerci]iul financiar `ncepe la 1 ianuarie [i se `ncheie la 31 decembrie. La sfâr[itul

exerci]iului financiar, se determin\ situa]ia patrimoniului, situa]ia financiar\ [i
rezultatul ob]inut.

Lucr\rile de `nchidere a exerci]iului sunt:

1. Stabilirea balan]ei conturilor `nainte de inventariere.
2. Inventarierea general\ a patrimoniului.
3. Contabilitatea opera]iunilor de regularizare privind:
a. diferen]ele de inventar;
b. amortiz\rile;
c. ajust\rile pentru deprecieri;
d. provizioanele pentru riscuri [i cheltuieli;
e. diferen]ele de curs valutar;
f. delimitarea `n timp a cheltuielilor [i veniturilor.
4. Stabilirea balan]ei conturilor dup\ inventariere.
5. Determinarea rezultatului exerci]iului [i distribuirea profitului sau finan]area
pierderii.
6. Redactarea bilan]ului contabil.

1. Stabilirea balan]ei conturilor `nainte de inventariere

Balan]a conturilor `nainte de inventariere se `ntocme[te pentru centralizarea [i
controlul exactit\]ii datelor `nregistrate `n conturi.

trecerea `n Dup\ ce toate opera]iile economice [i financiare au fost `nregistrate `n fi[ele din
revist\ a registrul Cartea Mare, se va trece la `nchiderea acestora. Sumele care au f\cut obiectul
rulajelor [i a tranzac]iilor `nregistrate `n perioada pentru care se `ntocme[te bilan]ul contabil sunt
soldurilor finale totalizate, apoi se stabilesc soldurile finale; toate acestea sunt adunate `ntr-un tabel
ale conturilor special, denumit “balan]\ de verificare” (a[a cum deja cunoa[te]i din lec]ia 6).
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 3

erori Primele erori referitoare la `nregistr\rile contabile efectuate se pot depista pe baza
balan]ei de verificare:

~n cadrul balan]ei de verificare, totalul rulajelor debitoare trebuie

s\ fie egal cu totalul rulajelor creditoare [i totalul soldurilor finale
debitoare trebuie s\ fie egal cu totalul soldurilor finale creditoare.

Dac\, dup\ `nsumarea datelor din coloanele balan]ei de verificare, totalurile ob]inute
nu sunt egale, atunci `nseamn\ c\ s-a strecurat o eroare pe care trebuie s\ o depist\m.
Diferen]a dintre sumele ob]inute ne poate oferi un indiciu `n ceea ce prive[te tipul
gre[elii:
• `ncepem procedura de depistare a erorii de la suma care constituie diferen]a:
dac\ o astfel de sum\ apare `ntr-una dintre tranzac]ii, este posibil s\ fi uitat s\
o `nregistra]i `n contul corespondent;
• dac\ nu este depistat\ o astfel de eroare, suma care constituie diferen]a `ntre
totaluri trebuie `mp\r]it\ la 2 – este posibil ca o `nregistrare s\ fi fost efectuat\
de dou\ ori `n aceea[i parte a conturilor; `n acest caz, vom c\uta tranzac]iile ale
c\ror sume sunt egale cu jum\tate din diferen]a dintre totalurile ob]inute pe
coloan\;
• dac\ gre[eala nu a fost g\sit\ prin procedeele men]ionate, suma ce reprezint\
diferen]a dintre totalurile pe coloane trebuie divizat\ prin 9; dac\ se poate
divide, atunci eroarea este posibil s\ se fi produs prin inversarea cifrelor;
• dac\ prin toate metodele descrise nu a fost descoperit\ gre[eala, este necesar
s\ verific\m toate `nregistr\rile din Registrul-jurnal.

Aceste probleme au fost dezb\tute `n lec]iile 6 [i 14. Dorim s\ accentu\m urm\torul

aspect:

Dac\ `nregistr\rile contabile sunt efectuate `n mod sistematic de-a

lungul exerci]iului financiar, erorile pot fi evitate, iar procedura
de `nchidere a anului financiar este mult simplificat\.

Programele de contabilitate financiar\ asistat\ de computer au multe posibilit\]i de

efectuare a controlului:
• toate `nregist\rile din Registrul de cas\ [i din Jurnalul opera]iunilor bancare
sunt `nregistrate automat `n fi[ele de cont “Casa” [i “Conturi curente la b\nci”,
`n partea de debit sau de credit corespunz\toare, f\r\ a fi necesar\ `nregistrarea
`n Registrul-jurnal general, deci posibilitatea apari]iei unor erori este mult
diminuat\;
 4 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

• de asemenea, toate facturile [i chitan]ele sunt `nregistrate automat `n conturile

“Clien]i” (copiile documentelor transmise clien]ilor) [i “Furnizori” (documentele
originale primite de la furnizori);
• `nregistr\rile `n Jurnalul opera]iunilor diverse se efectueaz\ prin utilizarea unei
game largi de conturi, ceea ce spore[te posibilitatea apari]iei de erori; programele
de calculator au `ns\, `n general, mecanisme de control [i pentru acest tip de
opera]ii.

Concluzie: `n cazul utiliz\rii unui sistem computerizat de `nregistrare contabil\,

riscul apari]iei de erori [i implicit dezechilibre `ntre totalurile pe coloane din balan]a
de verificare este extrem de redus.

alte erori Ob]inerea egalit\]ii la `nsumarea pe coloane `n cadrul balan]ei de verificare nu

`nseamn\ c\ nu exist\ gre[eli `n cadrul `nregistr\rilor `n contabilitatea financiar\.
Se pot strecura [i alte tipuri de erori: ne`nregistrarea unor opera]ii sau chiar a unei
pagini `ntregi din Registrul-jurnal (sau chiar a mai multor pagini), alegerea gre[it\ a
conturilor sau a p\r]ii de debit sau de credit, `nregistrarea unei sume gre[ite etc.
C\utarea unor astfel de erori este laborioas\ [i necesit\ un timp `ndelungat.

corectarea Cel mai u[or mod de corectare a erorilor descoperite este t\ierea printr-o linie a
erorilor sumei gre[ite (astfel `ncât s\ se poat\ citi) [i `nscrierea sumei corecte deasupra acesteia.
Modificarea va fi `nso]it\ de `nscrierea numelui [i a semn\turii persoanei care a
efectuat corectura [i de data la care s-a efectuat aceasta. Aceasta se poate realiza
numai `n cadrul `nregistr\rilor manuale `n contabilitatea financiar\. Alte metode de
corectare (stornare) sunt:
• `nregistrarea opera]iei `n sens opus, adic\ `nregistrarea sumei `n creditul contului
care s-a debitat [i `n debitul contului care s-a creditat. Aceast\ opera]ie are ca
dezavantaj faptul c\ se m\resc nejustificat rulajele conturilor respective, deci
nu mai reflect\ situa]ia real\.
• `nregistrarea aceleia[i opera]ii `n ro[u (regula `n contabilitate este c\ sumele
trecute `n ro[u se scad);
• `nregistrarea aceleia[i opera]ii cu sumele `n chenar negru.

Exemple:
La `ntocmirea balan]ei de verificare, `n cadrul unei societ\]i private, s-au descoperit
urm\toarele gre[eli:
1. nu a fost `nregistrat\ suma de 100 u.m., reprezentând cheltuieli de publicitate;
2. suma de 500 u.m., reprezentând suma pl\tit\ de un client pentru un serviciu
prestat, a fost `nregistrat\ `n debitul contului “Clien]i” [i `n creditul contului
“Conturi curente la b\nci”;
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 5

3. suma de 238 u.m., reprezentând plata facturii c\tre un furnizor, prin contul de
la banc\, a fost `nregistrat\ `n debitul contului “Cheltuieli cu materialele
consumabile” [i `n creditul contului “Casa”.

Corectarea erorilor `n aceste cazuri se poate face `n felul urm\tor:

1. Se va efectua `nregistrarea :
100 623 “Cheltuieli de = 5311 “Casa `n lei” 100
protocol, reclam\ [i
publicitate”

2. Stornarea se poate efectua `n negru, prin repetarea opera]iei cu inversarea locului

conturilor:
500 5121 “Conturi la b\nci = 411 “Clien]i” 500
`n lei”
O alt\ modalitate de stornare este repetarea aceleia[i opera]ii, cu suma `n chenar
negru:
500 411 “Clien]i” = 5121 “Conturi la b\nci 500
`n lei”
De asemenea, opera]ia se poate efectua `n ro[u, prin repetarea `nregistr\rii gre[ite.

Dup\ oricare din varianta aleas\ se `nregistreaz\ opera]ia corect\:

500 5121 “Conturi la b\nci = 411 “Clien]i” 500
`n lei”

3. Opera]ia se storneaz\ fie `n negru prin inversare:

238 5311 “Casa `n lei” = 602 “Cheltuieli cu 238
materialele consumabile”
fie prin repetarea aceleia[i opera]ii, cu suma `n chenar negru:
238 “Cheltuieli cu = “Casa” 238
materialele consumabile”
fie `n ro[u.

Opera]ia este apoi `nregistrat\ corect:

238 “Furnizori” = “Conturi la b\nci `n lei” 238

Dac\ este utilizat\ metoda pe jurnale, storn\rile se vor `nregistra `n Jurnalul

opera]iunilor diverse.
6 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

2. Inventarierea general\ a patrimoniului

Prin inventariere, se stabile[te situa]ia real\ a patrimoniului `ntreprinderii, prin

constatarea m\rimii faptice a elementelor patrimoniale, cât [i evaluarea acestora la
nivelul valorii actuale. Am studiat inventarul `n una din primele lec]ii ale cursului.

3. Opera]ii de regularizare

a. Opera]ii privind regularizarea plusurilor [i minusurilor de inventar

Plusurile [i minusurile stabilite prin inventar trebuie `nregistrate `n contabilitate [i

decontate din punct de vedere gestionar, aceast\ opera]iune `nsemnând regularizarea
rezultatelor inventarierii.

~n principiu, plusurile se `nregistreaz\ ca intr\ri `n patrimoniul `ntreprinderii, iar

minusurile se imput\ celor responsabili de gestiunea obiectelor respective. Dac\
lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva, se deconteaz\ asupra
cheltuielilor sau veniturilor `ntreprinderii. De asemenea, se permite compensarea
cantitativ\ a plusurilor cu minusurile pentru acelea[i tipuri de produse, pentru aceea[i
gestiune [i perioad\ de gestiune.

~nregistrarea `n contabilitate:

1. Plusurile de active imobilizate:

20, 21, 23, 26 Conturi de active = 131 Subven]ii pentru investi]ii

imobilizate

2. Plusuri de stocuri:

30, 33, 34, 35, 36, 37 Conturi de stocuri = 60 Cheltuieli privind stocurile

3. Plusuri constatate la inventarierea casieriei:

531 Casa = 758 Alte venituri din exploatare

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu excep]ia minusurilor din casierie,

`nregistr\rile sunt `n sens invers cu cele prezentate `n cazul plusurilor (`n cazul 3 se
`nregistreaz\ `n debit contul de cheltuial\ 6583).

4. ~n cazul activelor imobilizate, minusurile se `nregistreaz\ astfel:

28 Amortiz\ri privind imobiliz\rile = 20, 21, 23, 26 Conturi de active

imobilizate
658 Alte cheltuieli din exploatare

Cu ocazia stabilirii diferen]elor de inventar se `nregistreaz\ [i stocurile finale sau

varia]ia stocurilor.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 7

Metode de evaluare a stocurilor

Este dificil de stabilit nivelul costurilor [i al valorii stocurilor, `n func]ie de care va
fi determinat profitul brut din vânz\ri, deoarece exist\ mai mul]i factori de influen]\
externi, care ac]ioneaz\ independent de sistemul contabil care este utilizat `n unitatea
patrimonial\. Printre ace[tia, cel mai important este fluctua]ia pre]urilor. Problema
poate fi simplificat\ printr-un control eficient al stocurilor, care se realizeaz\ prin
aplicarea corect\ a unei metode de evaluare a acestora.

1. Evaluarea stocurilor la intrare

Stocurile sunt evaluate la intrarea acestora `n patrimoniul `ntreprinderii la costul de
achizi]ie, pentru stocurile cump\rate, [i la costul de produc]ie, pentru stocurile
fabricate, care cuprind [i alte costuri ocazionate de stocurile intrate.

Costul de achizi]ie cuprinde pre]ul de cump\rare, inclusiv taxele de import [i

celelalte taxe pl\tite [i nerecuperabile (deci nu TVA), costurile de transport [i de
manipulare [i alte costuri accesorii de achizi]ie imputabile direct, cu excep]ia
rabaturilor, risturnelor [i remizelor primite de la furnizori.

Costul de produc]ie cuprinde costul de achizi]ie al materiilor prime [i materialelor

consumate, alte cheltuieli directe [i indirecte de produc]ie aferente fabrica]iei
bunurilor.

Pentru stocurile intrate ca aport la capitalul social, cu titlu gratuit sau recuperate din
dezmembrarea mijloacelor fixe, evaluarea se va face la valoarea de utilitate estimat\
`n func]ie de pre]ul pie]ei, utilitatea [i starea acestora.

2. Evaluarea stocurilor la ie[ire

Pentru evaluarea stocurilor la ie[ire exist\ mai multe metode:
• metoda identific\rii specifice;
• metoda costului mediu ponderat;
• metoda epuiz\rii loturilor, cu variantele:
– primul intrat – primul ie[it (FIFO; din englez\: First In – First Out);
– ultimul intrat – primul ie[it (LIFO: Last In – First Out);
– urm\torul intrat – primul ie[it (NIFO: Next In – First Out);
• metoda ultimului pre] de cump\rare;
• metoda pre]ului prestabilit;
• metoda stocului util.

Metoda identific\rii specifice presupune identificarea fiec\rui articol prin data de

intrare [i costul de achizi]ie, lucru posibil printr-un sistem de depozitare adecvat.
8 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

Metoda costului mediu ponderat const\ `n calculul costului mediu ponderat,

lunar sau dup\ fiecare opera]ie de intrare, ca raport `ntre valoarea total\ a
stocului ini]ial plus valoarea intr\rilor [i cantitatea existent\ `n stocul ini]ial
plus cantitatea intrat\.

Exemplu:
Presupunem c\, `n cursul unei luni, au loc urm\toarele mi[c\ri de stocuri:

Mi[c\ri Stocuri
Data
cantitate pre] unitar valoare cantitate pre] unitar valoare

01.05 - - - 300 10 3000

03.05 +100 11 +1100 400
08.05 -120 280
10 . 0 5 +50 12 +600 330
20.05 -70 260

Dac\ stabilirea costului mediu ponderat se face lunar, se iau `n considerare toate
intr\rile din lun\, indiferent de ordinea cronologic\ a mi[c\rilor de stocuri:
CMP = [(300 × 10) + (100 × 11) + (50 × 12)] / (300 + 100 + 50) = 10,44

Acest pre] de cost este folosit pentru evaluarea ie[irilor din stoc [i a stocului final de
la sfâr[itul lunii:
Valoare ie[iri = (120 + 70) × 10,44 = 1983,60 u.m.
Valoare stoc final = 260 ×10,44 = 2714,40 u.m.

Dac\ CMP se calculeaz\ dup\ fiecare opera]ie:

Mi[c\ri Stocuri
Data
cantitate pre] unitar valoare cantitate pre] unitar valoare

01.05 - - - 30 0 10 30 0 0
03.05 +100 11 +1100 400 10 , 2 5 4 10 0
08.05 -120 10,25 -1230 280 10 , 2 5 2870
10 . 0 5 +50 12 +600 33 0 10 , 5 1 34 6 8 , 3
20.05 -70 10,51 -735,70 260 10 , 5 1 2732,6

Conform metodei epuiz\rii loturilor, varianta “primul intrat – primul ie[it”

(FIFO), evaluarea bunurilor se face `n func]ie de costul de achizi]ie al primului lot
intrat. Pe m\sura epuiz\rii lotului, stocurile ie[ite se evalueaz\ la costul de achizi]ie
al lotului urm\tor `n ordine cronologic\.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 9

Mi[c\ri Stocuri
Data
cantitate pre] unitar valoare cantitate pre] unitar valoare
01.05 300 10 3000 300 10 3000
+100 11 +1100 100 11 1100
400 4100
08.05 -120 10 -1200 180 10 1800
100 11 1100
280 2900
10.05 -180 10 -1800
-20 11 -220
-200 -2020 80 11 880

Metoda epuiz\rii loturilor, varianta “ultimul intrat – primul ie[it” (LIFO),

presupune ca ie[irile din stoc s\ fie evaluate la costul de achizi]ie al articolelor
intrate ultimele `n stoc. Pe m\sura epuiz\rii lotului, ie[irile din gestiune se evalueaz\
la costul de achizi]ie sau de produc]ie al lotului anterior `n ordine invers cronologic\.

Mi[c\ri Stocuri
Data
cantitate pre] unitar valoare cantitate pre] unitar valoare
01.05 300 10 3000 300 10 3000
+100 11 +1100 100 11 1100
400 4100
08.05 -100 11 -1100
-20 10 -200
-120 -1300 280 10 2800
10.05 -200 10 -2000 80 10 800

Metoda epuiz\rii loturilor, varianta “urm\torul intrat – primul ie[it” (NIFO):

ie[irile din stoc sunt evaluate la valoarea de `nlocuire bazat\ pe pre]ul ultimei facturi
(eventual la pre]ul estimativ al urm\toarei facturi). De regul\, acest pre] este egal cu
pre]ul pie]ei sau costul de `nlocuire, dup\ caz.

Metoda ultimului pre] de cump\rare: stocurile ie[ite din gestiune se evalueaz\

la pre]ul de cump\rare `nscris `n factura ultimelor loturi intrate `n gestiunea
`ntreprinderii.

Metoda pre]ului prestabilit const\ `n stabilirea unui pre], pe baza pre]urilor medii
ale bunurilor respective din exerci]iile anterioare, corectat cu indicele de varia]ie a
pre]urilor. Diferen]ele dintre pre]ul prestabilit [i costul efectiv de achizi]ie se
`nregistreaz\ la intrarea `n contabilitate, `n conturi distincte.

Diferen]ele de pre] privind stocurile ini]iale [i intr\rile de stocuri `nregistrate `n

conturi distincte se repartizeaz\ asupra cheltuielilor pentru stocurile ie[ite pe baza
urm\toarelor rela]ii de calcul:
10 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

a) determinarea coeficien]ilor de repartizare:

sold ini]ial al conturilor rulajul debitor al conturilor
coeficient de de diferen]e de pre] + de diferen]e de pre]
=
repartizare soldul ini]ial al conturilor rulajul debitor al conturilor
de stocuri + de stocuri la pre]ul prestabilit

b) determinarea cotei de repartizare aferent\ stocurilor la finele lunii de referin]\:

cota de repartizare aferent\ stocurilor valoarea la pre] prestabilit a stocurilor
la finele lunii de referin]\ = coeficient de repartizare × la finele lunii de referin]\

c) determinarea cotei de repartizare aferent\ stocurilor ie[ite:

soldul debitor al conturilor de diferen]e cota de repartizare aferent\

cota de repartizare aferent\
`nainte de repartizarea diferen]elor – stocurilor la finele lunii
ie[irilor pe luna de referin]\ =
pe luna de referin]\ de referin]\

Implica]iile fiscale ale evalu\rii stocurilor la intrarea `n `ntreprindere sunt mai pu]in
importante decât cele ale evalu\rii la ie[irea din patrimoniu. Dintre metodele din
ultima categorie, `n condi]iile `n care pre]urile `nregistreaz\ o cre[tere constant\,
cea mai bun\ metod\ este LIFO, deoarece permite evaluarea ie[irilor la pre]ul
ultimului lot intrat, pân\ la epuizarea acestora. De altfel, este una dintre metodele
cel mai des utilizate, acolo unde este permis\ de normele fiscale. Din punct de
vedere contabil, LIFO va conduce la apari]ia `n bilan]ul de la sfâr[itul perioadei a
unei valori subevaluate a stocului, deci nu se asigur\ cea mai bun\ imagine asupra
stocurilor existente `n patrimoniul `ntreprinderii la un moment dat.
~n `ntreprinderile române[ti, cea mai `ntrebuin]at\ metod\ este cea a costului mediu
ponderat, deoarece este cea mai simpl\ [i reprezint\ un compromis `ntre cerin]ele
contabile [i cele fiscale.
V\ prezent\m `n continuare un exemplu practic, `n care se vor pune `n eviden]\
influen]ele metodelor de evaluare a stocurilor asupra cheltuielilor din contabilitatea
financiar\, [i, implicit, asupra rezultatelor ob]inute.

e Exerci]iul 1
~n cursul lunii ianuarie au loc urm\toarele opera]iuni privind materia prim\ “A”:
01.01 Stocul ini]ial este de 1.000 buc. a 1 u.m./buc.;
05.01 Intrare: 10.000 buc. a 1,01 u.m./buc.;
09.01 Intrare: 9.000 buc. a 1,03 u.m./buc.;
15.01 Ie[ire: 15.000 buc.;
20.01 Intrare : 6.000 buc. a 1,03 u.m./buc.;
21.01 Ie[ire: 4.000 buc.;
28.01 Intrare: 3.000 buc. a 1,05 u.m./buc.;
31.01 Ie[ire: 5.000 buc.

Stabili]i valorile stocurilor dup\ fiecare opera]iune [i valoarea stocului final prin
metodele cunoscute. Care este cea mai avantajoas\ metod\?
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 11

LEC}IA 19

PARTEA A DOUA – Lucr\ri de `nchidere a exerci]iului (continuare)

b. Opera]ii privind calculul amortiz\rilor

Amortizarea activelor imobilizate se calculeaz\ [i `nregistreaz\ pe baza planului de
amortizare sau a fi[elor mijloacelor fixe. La `nchiderea exerci]iului financiar, cu
ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar trebuie s\ fie
egal\ cu valoarea r\mas\ de amortizat. Dac\ valoarea de inventar este mai mic\
decât cea r\mas\ de amortizat, diferen]ele se regularizeaz\ astfel:

1. `nregistrarea unei amortiz\ri excep]ionale, dac\ deprecierea este ireversibil\

(de exemplu mijloace fixe inutilizabile, propuse pentru casare);

2. constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, dac\

deprecierea este reversibil\, ca, de exemplu, `n urm\toarele cazuri:
• apari]ia unor imobiliz\ri de care nu s-a ]inut cont cu ocazia amortiz\rii;
• supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevalu\rilor anterioare;
• lipsa de utilitate `n momentul inventarierii (inutilizabile temporar).

~nregistr\ri:
68 Cheltuieli cu amortiz\rile = 28 Amortiz\ri privind imobiliz\rile
[i provizioanele

c. Opera]ii privind provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru deprecieri se refer\ la elementele de activ neamortizabile, pentru
care valoarea de inventar este mai mic\ decât valoarea contabil\ de intrare, `n
momentul realiz\rii inventarului, iar mic[or\rile de valoare constatate sunt reversibile.

1. ~n situa]ia `n care deprecierea constatat\ la inventar este mai mare decât valoarea
provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar:
68 Cheltuieli cu amortiz\rile = 29, 39, 49, 59 Conturi de provizioane
[i provizioanele pentru deprecieri

2. ~n cazul `n care deprecierea constatat\ este mai mic\ decât valoarea provizionului
constituit:
29, 39, 49, 59 Conturi de provizioane = 78 Venituri din provizioane
pentru deprecieri
12 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

d. Opera]ii privind provizioanele pentru riscuri [i cheltuieli

Provizioanele pentru riscuri [i cheltuieli se constituie pentru finan]area acelor

cheltuieli sau pierderi a c\ror realizare este incert\ sau pentru cheltuielile care devin
exigibile `n perioada urm\toare. La `nchiderea exerci]iului, provizioanele constituite
efectiv se `nregistreaz\ `n debitul conturilor de cheltuieli [i `n creditul conturilor de
provizioane pentru riscuri [i cheltuieli.

1. ~n cazul major\rii provizionului:

68 Cheltuieli cu amortiz\rile = 15 Provizioane pentru riscuri

[i provizioanele [i cheltuieli

2. Când provizionul trebuie diminuat sau anulat:

15 Provizioane pentru riscuri = 78 Venituri din provizioane

[i cheltuieli

e. Diferen]ele de curs valutar rezultate cu ocazia evalu\rii debitorilor sau

creditorilor diver[i `n valut\

Crean]ele [i datoriile exprimate `n moned\ str\in\ vor fi exprimate `n bilan]ul

contabil la ultimul curs de schimb al exerci]iului financiar. Pentru aceasta, se
utilizeaz\ conturile 665 “Cheltuieli din diferen]e de curs valutar” [i 765 “Venituri
din diferen]e de curs valutar”.

• “Cheltuieli din diferen]e de curs valutar” eviden]iaz\ diferen]ele nefavorabile

de curs: sc\derea valorii crean]elor exprimate `n devize, ca urmare a sc\derii
cursului valutar, [i cre[terea valorii datoriilor exprimate `n devize, ca urmare a
cre[terii cursului valutar;

• “Venituri din diferen]e de curs valutar” eviden]iaz\ diferen]ele favorabile

de curs valutar: cre[terea valorii crean]elor exprimate `n devize, ca urmare a
cre[terii cursului valutar, [i sc\derea valorii datoriilor exprimate `n devize, ca
urmare a sc\derii cursului valutar.

1. Diferen]ele favorabile de curs, pentru crean]e `n devize:

267 Crean]e imobilizate = 765 Venituri din diferen]e de

curs valutar

411 Clien]i

461 Debitori diver[i

curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 13

2. Diferen]e nefavorabile de curs, pentru crean]e `n devize:

665 Cheltuieli din diferen]e = 267 Crean]e imobilizate
de curs valutar
411 Clien]i
461 Debitori diver[i etc.

3. Diferen]e favorabile de curs pentru datoriile `n devize:

16 ~mprumuturi [i datorii asimilate = 765 Venituri din diferen]e de curs valutar
401 Furnizori
462 Creditori diver[i

4. Diferen]e nefavorabile aferente datoriilor `n devize:

665 Cheltuieli din diferen]e = 16 ~mprumuturi [i datorii asimilate
de curs valutar
401 Furnizori
462 Creditori diver[i

f. Opera]ii privind delimitarea `n timp a veniturilor [i cheltuielilor

Pentru a stabili corect rezultatul exerci]iului, este necesar\ separarea `n timp a
cheltuielilor [i veniturilor `nregistrate `n cursul exerci]iului sau preluate ca sold din
exerci]iile precedente.
Pentru cheltuielile sau veniturile `nregistrate `n avans `ntr-un exerci]iu anterior, se
`nregistreaz\ cota de venituri sau cheltuieli aferent\ exerci]iului curent, conform
scaden]arului stabilit:
60, 61, 62 Conturi de cheltuieli = 471 Cheltuieli `nregistrate `n avans
472 Venituri `nregistrate `n avans = 70, 76 Conturi de venituri

Cheltuieli sau venituri constatate la `nchiderea exerci]iului ca fiind aferente

exerci]iului urm\tor:
471 Cheltuieli `nregistrate `n avans = 60, 61, 62 Conturi de cheltuieli
70, 76 Conturi de venituri = 472 Venituri `nregistrate `n avans

4. Balan]a conturilor dup\ inventariere

Dup\ efectuarea inventarierii [i contabilizarea regulariz\rilor de inventar, se
`ntocme[te o nou\ balan]\ a conturilor. Aceasta constituie suportul informa]ional
pentru determinarea rezultatului exerci]iului [i `ntocmirea bilan]ului contabil. Balan]a
se `ntocme[te `nainte de `nchiderea conturilor de venituri [i cheltuieli [i de stabilirea
rezultatului, deci va con]ine [i aceste conturi.
14 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

5. Determinarea rezultatului exerci]iului

Din punct de vedere contabil, pentru stabilirea rezultatului exerci]iului se `nchid
conturile de cheltuieli [i de venituri:
121 Profit sau pierdere = 6 Conturi de cheltuieli
7 Conturi de venituri = 121 Profit sau pierdere

Distribuirea rezultatului exerci]iului

Dup\ calculul rezultatului bilan]ier [i plata impozitului pe profit aferent, se
procedeaz\ la `nregistrarea opera]iilor de distribuire a profitului, potrivit hot\rârii
adun\rii generale a asocia]ilor sau a ac]ionarilor:
• constituirea rezervelor legale;
• acoperirea pierderilor din anii preceden]i;
• constituirea fondului de participare a salaria]ilor la profit;
• constituirea fondului de dezvoltare;
• constituirea rezervelor statutare [i a altor rezerve;
• plata de dividende.

6. Redactarea bilan]ului contabil

Bilan]ul contabil se compune din:
1. Bilan];
2. Contul de profit [i pierdere;
3. Anexe:
3.1. Situa]ia activelor imobilizate;
3.2. Situa]ia stocurilor [i a produc]iei;
3.3. Situa]ia crean]elor [i a datoriilor;
3.4. Situa]ia provizioanelor;
3.5. Determinarea rezultatului fiscal;
3.6. Repartizarea rezultatului exerci]iului;
3.7. Alte informa]ii.
Bilan]ul este un document de sintez\ prin care se prezint\ activul [i pasivul unit\]ii
patrimoniale la `nchiderea exerci]iului.
Contul de profit [i pierdere pune `n eviden]\, `ntr-o form\ analitic\, raportul dintre
cheltuielile [i veniturile aferente exerci]iului financiar.
Anexele la bilan] constituie un set de situa]ii financiare care cuprind informa]ii
detaliate referitoare la anumite aspecte din cadrul patrimoniului `ntreprinderii.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 15

RECAPITULAREA LEC}IEI 19

19.1 Exerci]iul financiar (de regul\, anul calendaristic) se `ncheie prin lucr\ri
care necesit\ un efort sus]inut [i un timp `ndelungat. Lucr\rile de `nchidere
a exerci]iului sunt:
1. Stabilirea balan]ei conturilor `nainte de inventariere.
2. Inventarierea general\ a patrimoniului.
3. Contabilitatea opera]iunilor de regularizare privind:
a. diferen]ele de inventar;
b. amortiz\rile;
c. provizioanele pentru deprecieri;
d. provizioanele pentru riscuri [i cheltuieli;
e. diferen]ele de curs valutar;
f. delimitarea `n timp a cheltuielilor [i veniturilor.

19.2 Dup\ efectuarea `nregistr\rii `n contabilitatea financiar\ a tuturor opera]iilor

economice [i financiare derulate de `ntreprindere pe parcursul exerci]iului
financiar, se `ntocme[te balan]a de verificare, pe baza conturilor din Cartea
Mare.

19.3 Inegalit\]ile ob]inute `ntre coloanele balan]ei sau necoresponden]a cu

totalurile din Registrul-jurnal general semnaleaz\ existen]a unor erori la
`nregistrarea opera]iilor economice [i financiare `n contabilitate, erori care
pot fi depistate prin mai multe metode specifice. Corectarea acestora poart\
denumirea de stornare.

19.4 Dup\ `ntocmirea balan]ei conturilor, se efectueaz\ inventarul patrimoniului.

Eventualele diferen]e `ntre scriptic [i faptic eviden]iate prin inventar se vor
corecta prin opera]ii de regularizare.

19.5 Este necesar s\ se calculeze pre]urile de cost globale [i valoarea stocurilor

de bunuri, pentru determinarea profitului brut din vânz\ri. Exist\ mai multe
metode de evaluare a stocurilor la ie[irea acestora din patrimoniul firmei,
dintre care cele mai utilizate sunt:
a. metoda identific\rii specifice;
b. metoda costului mediu ponderat;
c. metoda epuiz\rii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO);
16 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

d. metoda ultimului pre] de cump\rare;

e. metoda pre]ului prestabilit;
f. metoda stocului util.

19.6 Dup\ efectuarea opera]iilor de regularizare, se `ntocme[te din nou balan]a

de verificare a conturilor, pe baza c\reia se vor `ntocmi bilan]ul contabil [i
contul de profit [i pierdere.

19.7 Bilan]ul contabil [i anexele sale devin documente oficiale dup\ controlul
efectuat de autoritatea financiar\ [i fiscal\.

19.8 Bilan]ul de deschidere al anului urm\tor trebuie s\ fie identic cu cel de

`nchidere al exerci]iului precedent.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 17

TEMA PENTRU ACAS| 19

1. ~nchiderea anului financiar `nseamn\:

a) efectuarea opera]iilor de regularizare `n urma inventarului;
b) analiza situa]iei impozitelor [i taxelor;
c) evaluarea stocurilor;
d) `ntocmirea bilan]ului contabil, a contului de profit [i pierdere [i a anexelor
la bilan].

2. ~n luna ianuarie, la S.C. “X” S.A. au avut loc urm\toarele opera]ii privind
stocurile de materii prime [i materiale:
– stocuri la 1.01:
materia prim\ cantitate pre] unitar (u.m.)
1. M1 2.000 buc. 1
2. M2 5.000 kg. 0,05
– 05.01: aprovizionare cu M1, `n cantitate de 100 buc., pre]ul unitar de
achizi]ie a fost de 1,05 u.m.;
– 06.01: consumul a 1.000 kg. din M2;
– 10.01: aprovizionare cu 120 buc. M1, la pre]ul unitar de 2 u.m. [i cu 150
kg. M2, la pre]ul unitar de 0,05 u.m.;
– 11.01: consumul a 120 kg. M2;
– 15.01: achizi]ionarea a 200 buc. M1, la pre]ul de achizi]ie de 2,01 u.m. [i
180 kg. M2, la pre]ul de achizi]ie de 0,06 u.m.;
– 20.01: consum: 1.500 buc. M1 [i 440 kg. M2.
Evalua]i stocurile prin metodele FIFO, LIFO [i a costului mediu ponderat.

3. La o societate comercial\, `n timpul lucr\rilor de `nchidere a exerci]iului

financiar sunt depistate urm\toarele erori:
a. nu s-a `nregistrat plata unei facturi c\tre un furnizor, `n valoare de 500
u.m., prin contul de la banc\;
b. s-a consemnat eronat `n debitul contului “Clien]i” [i `n creditul contului
“Stocuri” vânzarea de m\rfuri c\tre un client, `n valoare total\ de 119 u.m.
(din care 19 u.m. TVA);
c. s-a `nregistrat eronat transferul unei sume din casierie `n contul de la banc\,
prin `nregistrarea sumei de 1.000 u.m. `n creditul contului “Conturi curente
la b\nci” [i `n debitul contului “Casa”.
Cum pot fi corectate aceste erori?

4. Care crede]i c\ este importan]a inventarului? Este suficient s\ fie efectuat

o dat\ pe an, `nainte de `ntocmirea bilan]ului contabil?
18 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

R|SPUNSURILE LA EXERCI}IILE DIN LEC}IA 19

Exerci]iul 1
1. Metoda costului mediu ponderat
a) calculul costului la fiecare ie[ire:
La ie[irea din 15.01, costul mediu ponderat al intr\rilor precedente se calculeaz\
astfel:

(1.000 × 1) + (10.000 × 1,01) + (9.000 × 1,03)

CMP1 = = 1,02 u.m./buc.
1.000 + 10.000 + 9.000

Ie[irea de marf\ are valoarea : 15.000 × 1,02 = 15.300 u.m.

Stoc r\mas: 20.000 – 15.000 = 5.000 buc.
Valoarea stocului r\mas: 5.000 × 1,02 = 5100 u.m.

La ie[irea din 21.01:

(5.000 × 1,02) + (6.000 × 1,03)

CMP2 = = 1,02 u.m./buc.
5.000 + 6.000

Valoarea ie[irii: 4.000 × 1,02 = 4080 u.m.

Valoarea stocului r\mas: (5.000 + 6.000 – 4.000) × 1,02 = 7.140 u.m.

La ie[irea din 31.01:

(7.000 × 1,02) + (3.000 × 1,05)

CMP3 = = 1,03 u.m./buc.
7.000 + 3.000

Valoarea ie[irii: 5.000 × 1,03 = 5.150 u.m.

Valoarea stocului final = 5.000 × 1,03 = 5.150 u.m.

b) Costul mediu ponderat lunar

(1.000 × 1) + (10.000 × 1,01) + (9.000 × 1,03) + (6.000 × 1,03) + (3.000 × 1,05)

CMP1 = =
1.000 + 10.000 + 9.000 + 6.000 + 3.000

29.700
= = 1,02 u.m./buc.
29.000
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 19

Toate ie[irile din lun\ se evalueaz\ la acest cost:

– pe 15.01: 15.000 × 1,02 = 15.300 u.m.;
– pe 21.01: 4.000 × 1,02 = 4.080 u.m.;
– pe 31.01: 5.000 × 1,02 = 5.100 u.m..
Stocul final de 5.000 buc. este `n valoare de 5.000 × 1,02 = 5.100 u.m.

2. Metoda FIFO
=Data Intr\ri Ie[iri Stoc
cant. pre] val. cant. pre] val. cant. pre] val.
01.01 1.000 1 1. 0 0 0
05.01 1..000 1,01 10.100 1.000 1 1. 0 0 0
10.000 1, 0 1 10.100
11.000 11.100
09.01 9.000 1,03 9.270 1.000 1 1. 0 0 0
10.000 1. 0 1 10.100
9.000 1. 0 3 9.270
20.000 20.370
15.01 1.000 1 10.00 5.000 1. 0 3 5.150
10.000 1.01 10.100
4.000 1.03 4 . 12 0
15.000 15 . 2 2 0
20.01 6.000 1,03 6 . 18 0 5.000 1, 0 3 5.150
6.000 1, 0 3 6.180
11.000 11.330
21.01 4.000 1.03 4 . 12 0 1.000 1, 0 3 1.030
6.000 1, 0 3 6.180
7.000 7.210
28.01 3.000 1,05 3. 15 0 1.000 1, 0 3 1.030
6.000 1, 0 3 6.180
3.000 1,05 3.150
10.000 7.210
31.01 1.000 1.03 1.030 2.000 1, 0 3 2.060
4.000 1.03 4 . 12 0 3.000 1,05 3.150
5.000 5 . 15 0 5.000 5.210

3. Metoda LIFO
Data Intr\ri Ie[iri Stoc
cant. pre] val. cant. pre] val. cant. pre] val.
01.01 1.000 1 1. 0 0 0
05.01 10.000 1,01 10.100 1.000 1 1. 0 0 0
10.000 1, 0 1 10.100
11.000 11.100
09.01 9.000 1,03 9.270 1.000 1 1. 0 0 0
10.000 1, 0 1 10.100
9.000 1, 0 3 9.270
20.000 20.370
15.01 9.000 1,03 9.270 1.000 1 1. 0 0 0
6.000 1,01 6.060 4.000 1, 0 1 4.040
15.000 15.330 5.000 5.040
20.01 6.000 1,03 6.210 1.000 1 1. 0 0 0
4.000 1, 0 1 4.040
6.000 1, 0 3 6.180
11.000 11.220
21.01 4.000 1,03 4 . 12 0 1.000 1 1. 0 0 0
4.000 1, 0 1 4.040
2.000 1, 0 3 2.070
7.000 7.100
28.01 3.000 1,05 3. 15 0 1.000 1 1. 0 0 0
4.000 1, 0 1 4.040
2.000 1, 0 3 2.060
3.000 1,05 3.150
10.000 10.250
31.01 3.000 1,05 3. 15 0 1.000 1 1. 0 0 0
2.000 1,03 2.070 4.000 1, 0 1 4.040
5.000 5.220 5.000 5.040
20 lec]ia 19 curs de contabilitate primar\

4. Metoda costurilor prestabilite

Presupunem c\ pentru materia prim\ “A” `ntreprinderea utilizeaz\ un cost prestabilit
de 1,02 u.m.
– Soldul ini]ial prestabilit este de 1.020 u.m.; diferen]a nefavorabil\ este de
20 u.m. (sold ini]ial debitor `n ro[u sau chenar la contul “Diferen]e de pre]
la materii prime [i materiale”, eventual `n analiticul “Diferen]e de pre] la
materia prim\ A”).
– Toate intr\rile [i ie[irile vor fi evaluate `n contul de gestionare la costul
prestabilit, diferen]ele urmând a se `nregistra `n conturile de diferen]e.
– La intrare, sunt cunoscute atât costul de achizi]ie efectiv, cât [i cel prestabilit.
Ie[irile sunt evaluate doar la costul prestabilit, diferen]ele de pre]
repartizându-se la sfâr[itul lunii .

Data Natura Explica]ii Cantitate Pre] unitar Valoare (u.m.)

mi[c\rii (buc\]i) (lei)

05.01 intrare cost efectiv 10.000 1,01 10.100

cost prestabilit 1, 0 2 10 . 2 0 0
diferen]e -100

09.01 intrare cost efectiv 9.000 1,03 9.270

cost prestabilit 1, 0 2 9.180
diferen]e 90

15.01 ie[ire cost prestabilit 15.000 1, 0 2 15.300

20.01 intrare cost efectiv 6.000 1,03 6.180

cost prestabilit 1, 0 2 6.120
diferen]e 60

21.01 ie[ire cost prestabilit 4.000 1, 0 2 4.080

28.01 intrare cost efectiv 3.000 1, 0 5 3.150

cost prestabilit 1, 0 2 3. 0 6 0
diferen]e 90

31.01 ie[ire cost prestabilit 5.000 1, 0 2 5.100

Pentru determinarea coeficientului de repartizare a diferen]elor de pre], se analizeaz\

situa]ia conturilor de materii prime [i a celui de diferen]e:

301 “Materii prime”

S.I. 1. 0 2 0
15 . 3 0 0
10.200 4.080
9 . 18 0 5 . 10 0
6 . 12 0
3. 0 6 0
29.580 24.480
curs de contabilitate primar\ lec]ia 19 21

308 “Diferen]e de pre] la materii prime”

S.I. 20

10 0

90
60
90
210

(S.I. + Rulaj debitor) 308 210

K308 = = = 0,00709939
(S.I. + Rulaj debitor) 300 29.580

Diferen]ele de pre] aferente ie[irilor:

K308 × valoare ie[iri = 24.480 × 0,00709939 = 173,79 u.m., diferen]\
nefavorabil\;
Cheltuiala efectiv\: 24.480 + 173,79 = 24.653,79 u.m.
Valoarea real\ (bilan]ier\) a stocului final:
5.100 - 53,79 = 5046,21 u.m.

Situa]ia comparativ\ a metodelor folosite:

Explica]ii Cost mediu Cost mediu FIFO LIFO Costuri

ponderat dup\ ponderat prestabilite
fiecare lunar
`nregistrare
Sold ini]ial* 1. 0 0 0 1. 0 0 0 1. 0 0 0 1.000 1. 0 0 0

Intr\ri 28.700 28.700 28.700 28.700 28.700

Ie[iri* 24.55 0 24.600 24.600 24.660 24.653,79

Sold final* 5.150 5.100 5.210 5.040 5046,21

* valori nete

Din analiza situa]iei prezentate mai sus reiese c\, la acela[i nivel al veniturilor, prin
metoda LIFO se `nregistreaz\ cheltuiala cea mai mare cu materia prim\. Profitul
contabil [i cel fiscal vor avea nivelul cel mai sc\zut, deci impozitul va fi mai mic
decât prin orice alt\ metod\. Astfel, pe lâng\ faptul c\ `n cheltuieli au fost incluse
consumuri de stocuri la un pre] apropiat de cel al pie]ei, se creeaz\ posibilitatea
asigur\rii recuper\rii unor sume care s\ permit\ `nlocuirea stocurilor consumate.
22 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

INTRODUCERE

~n prima parte a acestei lec]ii v\ invit\m s\ `nv\]a]i s\ citi]i... Nu zâmbi]i, `ntr-un

anumit sens propozi]ia este adev\rat\: ve]i `nv\]a cum s\ “citi]i” informa]iile cuprinse
`n bilan]ul contabil [i s\ analiza]i rela]iile dintre pozi]iile individuale ale acestuia. Se
poate pune `n eviden]\, astfel, situa]ia financiar\ a unit\]ii patrimoniale.

Situa]iile financiare anuale constituie seturi de date, `ntre care nu exist\, aparent, o
leg\tur\. Conexiunile `ntre elementele bilan]ului contabil trebuie puse `n eviden]\
[i analizate, deoarece, pe baza acestora, se vor exprima aspectele individuale ale
situa]iei generale a `ntreprinderii.

Con]inutul acestei lec]ii poate p\rea dificil, la `nceput, din cauza caracterului s\u
sintetic, dar merit\ `ntreaga aten]ie.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 23

LEC}IA 20
INTERPRETAREA BILAN}ULUI
CONTABIL
PARTEA ~NTÂI – Indicatori [i rate financiare

~nchiderea anului financiar se sintetizeaz\ `n dou\ rapoarte financiare esen]iale:

situa]ia patrimoniului [i contul de profit [i pierdere. Ele reflect\ situa]ia economic\
a `ntreprinderii la un moment dat (de regul\, la sfâr[itul anului financiar). Situa]ia
patrimoniului ne ofer\ informa]ii privind situa]ia activelor [i a pasivelor; contul de
profit [i pierdere reflect\ rezultatele activit\]ii `ntreprinderii din perioada dat\.

Utiliz\m rate `n mod frecvent, `n via]a de zi cu zi: viteza automobilului este raportul
dintre num\rul de kilometri parcur[i [i timpul `n care s-a f\cut deplasarea; armonia
unui trup feminin este exprimat\ prin propor]ia dintre dimensiuni 90/60/90;
densitatea popula]iei este exprimat\ prin num\rul persoanelor care locuiesc pe o
suprafa]\ de un kilometru p\trat.

Indicatori [i rate financiare

Indicatorii [i ratele sunt calculate ca rapoarte `ntre diferite posturi ale bilan]ului
contabil sau `ntre venituri, cheltuieli [i rezultate. Sunt utilizate adesea pentru definirea
situa]iei financiare la un moment dat. Analiza acestora `n perioade consecutive de
timp poate pune `n eviden]\ tendin]ele de evolu]ie a elementelor studiate.

De asemenea, este mai simpl\ [i mai eficient\ compararea performan]elor unor

`ntreprinderi din acela[i domeniu de activitate prin compararea ratelor. Este
recomandabil\ evitarea utiliz\rii ratelor pentru compararea unor `ntreprinderi din
domenii de activitate diferite.

Importan]a indicatorilor [i a ratelor financiare rezid\ `n:

• oferirea de informa]ii managerilor pentru evaluarea pozi]iei financiare a firmei
[i a rezultatelor acesteia, a modului de utilizare a resurselor sale;
• oferirea de informa]ii pentru compararea performan]elor `ntreprinderilor din
acela[i domeniu de activitate;
• ac]ionarii, investitorii, creditorii, b\ncile, alte institu]ii finan]atoare pot verifica
eficien]a modului de gestionare a resurselor `ntreprinderii.

Importan]a indicatorilor [i a ratelor financiare const\ nu `n calcularea lor, ci `n

interpretarea rezultatelor.
 24 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

tipuri de Se utilizeaz\ o gam\ larg\ de rate [i indicatori, dintre care cele mai utilizate privesc:
indicatori
1. LICHIDITATEA ~NTREPRINDERII;
[i rate
2. PROFITABILITATEA ~NTREPRINDERII;
3. SOLVABILITATEA ~NTREPRINDERII;
4. ACTIVITATEA (GESTIUNEA ACTIVELOR) ~NTREPRINDERII.

I. Indicatori de lichiditate
O firm\ trebuie s\ fie capabil\ s\-[i onoreze datoriile `n momentul scaden]ei acestora,
altfel ea poate fi `mpins\ la faliment. Chiar dac\ `ntreprinderea ob]ine profit,
neonorarea `n timpul stabilit a datoriilor poate avea un efect extrem de periculos.
Pentru a pune `n eviden]\ capacitatea unei firme de a-[i onora obliga]iile, se utilizeaz\
cinci indicatori:

1. Rata rapid\ a lichidit\]ii (sau “testul acid”)

Pentru determinarea acestui indicator, se utilizeaz\ acele active care pot fi
transformate repede `n bani, adic\ au o lichiditate foarte mare.
Este raportul dintre activele circulante (curente), din care se scad stocurile (care
necesit\ un timp mai `ndelungat pentru a fi transformate `n bani) [i obliga]iile curente.
(Active circulante – Stocuri)
Rata rapid\ a lichidit\]ii =
Obliga]ii curente

Exemplul 1
S.C. “ABC” S.A. prezint\ urm\toarea situa]ie financiar\, la data de 31 decembrie
(datele sunt exprimate `n lei):

Bilan] contabil la 31 decembrie

ACTIVE PASIVE

Active fixe 307.860 Capital social 200.000

Active circulante 304.550 Fonduri proprii 35.260
– Clien]i 154.190 Credite pe termen lung 163.460
– Stocuri 106.140 Obliga]ii curente 213.690
– Conturi la b\nci 34.220 – Furnizori [i creditori 78.450
– Casa 10.000 – Credite pe termen scurt 78.580
– Salarii [i impozite datorate 56.660

Total 612.410 612.410

304.550 – 106.140
Rata rapid\ a lichidit\]ii = = 0,92
213.690
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 25

Interpretare: Rata rapid\ a lichidit\]ii ob]inut\ arat\ c\ `ntreprinderea studiat\

dispune de 0,92 lei resurse curente pentru fiecare leu obliga]ie curent\. Aceasta
`nseamn\ c\ 8% din datoriile curente nu pot fi acoperite prin activele curente
disponibile.

2. Rata de recuperare a crean]elor

Rata de recuperare a crean]elor exprim\ timpul necesar pentru recuperarea banilor
aferen]i facturilor emise [i ne`ncasate.
Facturi emise [i ne`ncasate
Rata de recuperare a crean]elor = × 365
Vânz\ri nete

Acest indicator de poate calcula pentru orice perioad\, dar este semnificativ pentru
perioade de 30 zile, 90 zile [i un an.
Rata de recuperare a crean]elor ob]inut\ trebuie comparat\ cu politica de creditare
conceput\ de firm\ (perioada admis\ `ntre momentul factur\rii [i cel al `ncas\rii).
Dac\ politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar rata de recuperare a crean]elor
este de 70 de zile, situa]ia este nefavorabil\ [i trebuie restabilit controlul asupra
urm\ririi `ncas\rii crean]elor; firma trebuie s\ ac]ioneze ferm pentru determinarea
clien]ilor r\u-platnici s\-[i achite datoriile c\tre ea.

3. Rata de plat\ a debitelor

Indic\ perioada de timp necesar\ pl\]ii furnizorilor firmei, pentru bunurile [i serviciile
primite.
Furnizori + Creditori
Rata de plat\ a debitelor = × 365
Cheltuieli directe

Ca [i rata anterioar\, depinde de condi]iile oferite de furnizori [i creditori pentru

plata serviciilor f\cute sau a m\rfurilor vândute [i este semnificativ\ pentru perioade
de 30 zile, 90 zile sau 1 an.
Valoarea ratei medii de plat\ a debitelor nu poate fi mai mare decât condi]iile oferite
de furnizori, respectiv creditori.

Exemplul 2
La S.C. “X” S.A. , din bilan]ul contabil [i situa]iile financiare `ntocmite la data de
31 decembrie se extrag urm\toarele informa]ii:
– Facturi emise [i ne`ncasate 15.419
– Furnizori 1.200
– Creditori 6.645
– Vânz\ri nete 57.079
– Cheltuieli directe 34.510
26 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

Politica de recuperare a crean]elor este la 60 de zile, iar cea de plat\ a furnizorilor,

la 80 de zile.
15.419
Rata de recuperare a crean]elor = × 365 = 98,5 zile
57.079

6.645 + 1.200
Rata de plat\ a debitelor = × 365 = 82,9 zile
34.510
Interpretare: Ambii indicatori arat\ o situa]ie nefavorabil\. Firma nu-[i poate colecta
crean]ele [i nu `[i poate pl\ti datoriile. ~n situa]ia `n care to]i furnizorii [i creditorii
firmei [i-ar cere drepturile, firma ar fi `n imposibilitatea realiz\rii acestui lucru datorit\
sistemului s\u ineficient de colectare. ~ncasarea crean]elor trebuia s\ se realizeze `n
60 de zile, dar `n practic\ se face la 99 de zile; datoriile trebuiau pl\tite `n 80 de zile
[i sunt pl\tite de fapt `n 83 de zile, ceea ce nu este un lucru r\u `n condi]iile `n care
furnizorii nu percep penaliz\ri pentru `ntârzieri la plat\, dar dac\ plata se face `n 83
de zile [i `ncasarea `n 99 de zile, riscul de a r\mâne f\r\ lichidit\]i este mare.

4. Rata de acoperire a creditelor

Acest indicator arat\ ce propor]ie din profitul firmei (dup\ deducerea dividendelor)
va fi disponibil\ pentru plata ratelor de credit [i a dobânzilor aferente lor, `n vederea
ramburs\rii lor `n anul urm\tor.

profit net + amortizare – dividende pl\tite

Rata de acoperire a creditelor =
rate de credit scadente + dobânzi aferente

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mic\, cu atât marja de siguran]\ este mai
mic\.

Exemplul 3
Calcula]i rata de acoperire a creditelor pentru valorile ob]inute din situa]iile financiare
finale ale S.C. “ALT” S.A. :
– profit net 84.420
– amortizare 40.450
– rata de credit [i dobânzile scadente 15.020
– dividende pl\tite 21.120

84.420 + 40.450 – 21.120

Rata de acoperire a creditelor = = 6,90
15.020

Interpretare: Firma are un disponibil de 6,9 u.m. la fiecare u.m. datorat\ ca rat\ de
credit [i dobânzi scadente pentru creditele pe termen lung. Deci, firma ar putea
pl\ti de aproximativ 7 ori aceste rate [i dobânzile aferente lor, f\r\ ca aceasta s\ `i
afecteze capacitatea de plat\.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 27

5. Rata de autofinan]are
M\soar\ modul `n care este `mp\r]it riscul `ntre creditorii firmei [i proprietarii
(ac]ionarii) ei. Arat\ propor]ia obliga]iilor totale ale firmei `n totalul capitalului propriu
al acesteia (capital social, fonduri proprii, profit). Informa]ia este util\ pentru creditorii
firmei, care pot vedea propor]ia `n care sunt proteja]i de risc, aceast\ m\sur\ fiind
dat\ de capitalul propriu al firmei.

obliga]ii totale
Rata de autofinan]are =
capital propriu

Exemplul 4
Din situa]iile financiare finale ale S.C. “ANNA” S.A., se ob]in urm\toarele date:
– obliga]ii curente 213.690
– obliga]ii pe termen lung 163.460
– capital propriu 235.260

213.690 + 163.460 377.150

Rata de autofinan]are = = = 1,6
235.260 235.260

Interpretare: Acest rezultat arat\ faptul c\ firma are 1,6 u.m. datorii totale la 1
u.m. resurse proprii sub form\ de capital propriu, ceea ce reprezint\ o valoare bun\.
~n cazul `n care firma ar avea nevoie de mai multe credite, acestea ar putea fi ob]inute,
`ncrederea creditorilor nefiind afectat\ de eventuala imposibilitate de rambursare a
lor. Managerii firmei au reu[it s\ realizeze un echilibru `ntre resursele proprii [i cele
`mprumutate.

II. Indicatori de profitabilitate

1. Marja de profit net
Poate fi calculat\ prin dou\ procedee:
Profit net
Rata profit - vânz\ri = × 100
Vânz\ri

sau:
Profit net
Rata profit - active = × 100
Total active

Rata profit-vânz\ri m\soar\ cât profit net a fost ob]inut din fiecare 100 u.m. vânz\ri.
Rata profit-active indic\ procentul de profit ob]inut pe seama folosirii activelor.
28 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

Exemplul 5
Din situa]iile financiare finale ale S.C. “XXX” S.A. s-au ob]inut urm\toarele
informa]ii:
– profit net 84.420
– vânz\ri 570.790
– active totale 612.410

84.420
Rata profit - vânz\ri = × 100 = 14,79%
570.790

84.420
Rata profit - active = × 100 = 13,78%
612.410

Interpretare:
a) Din calculul ratei profit-vânz\ri rezult\ c\ firma câ[tig\ 14,79 u.m. pentru
fiecare 100 u.m. vânz\ri. Aceast\ situa]ie trebuie comparat\ cu politica de
profit a firmei [i cu nivelul aceluia[i raport ob]inut de firmele concurente.
b) Rata profit-active arat\ c\ firma câ[tig\ 13,78 u.m. la fiecare 100 u.m. active
existente. Aceast\ situa]ie trebuie judecat\ `n func]ie de domeniul de activitate
al firmei (dac\ este o firm\ de produc]ie, raportul este `n general mai mic,
deoarece sunt necesare mai multe active – utilaje [i instala]ii pentru produc]ie,
stocuri de materii prime [i materiale, fa]\ de o firm\ care activeaz\ `n domeniul
comer]ului, unde sunt necesare mai pu]ine active, deci [i rata va avea o valoare
mai mare). De asemenea, unde este posibil, valoarea ratei se poate compara cu
cele ale concuren]ei.
Ambele rate pot fi calculate [i pe baza profitului brut.

III. Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea patrimonial\ se calculeaz\ cu ajutorul urm\toarei formule :

capital social v\rsat

Sp = 100
credite bancare pe termen mediu [i lung + capital social v\rsat ×

Indicatorul solvabilit\]ii patrimoniale se poate aprecia ca pozitiv `n situa]ia `n care

coeficientul rezultat se apropie de 100%, limita minim\ fiind de 30%. Este calculat,
`n general, de c\tre b\nci, pentru perioade consecutive de timp (de regul\, trei ani
consecutivi) la analiza cererii de acordare a unui credit.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 29

Exemplul 6
Din bilan]ul contabil aferent anilor X1, X2 [i X3 al S.C. “UNEXIM” S.R.L. se
extrag urm\toarele date:

Element patrimonial Sold existent la:

31.12.X1 31.12.X2 3 1 . 1 2. X 3

Capital social v\rsat 150.000 15 0 . 0 0 0 15 0 . 0 0 0

Credite bancare [i `mprumuturi, 150.000 90.000 50.000

din care:
– pe termen scurt 100.000 40.000 20.000
– pe termen mediu [i lung 50.000 50.000 30.000

Sp 2004 = 75,0%
Sp 2005 = 75,0%
Sp 2006 = 83,3%

IV. Indicatori de activitate

1. Rata capitalului de lucru
Indic\ dac\ activitatea firmei se deruleaz\ `n mod normal, conform estim\rilor,
peste estim\ri sau sub estim\ri.
Profit net
Rata capitalului de lucru = × 100
Capital de lucru

Capitalul de lucru
Capitalul de lucru pentru activit\]ile curente reprezint\ diferen]a dintre activele
curente (activele lichide sau care pot fi transformate cu u[urin]\ `n bani) [i pasivele
curente (obliga]iile cu scaden]a apropiat\).
Acest indicator depinde de tipul de activitate al firmei.

Exemplul 7
La S.C. “Coral” S.R.L. s-au ob]inut urm\toarele informa]ii din situa]iile financiare
`ntocmite la sfâr[itul anului:
– profit net 84.420 u.m.
– capital de lucru 90.860 u.m.

84.420
Rata capitalului de lucru = × 100 = 92,91%
90.860
30 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

Interpretare: Aceast\ valoare arat\ c\, la fiecare 100 u.m. capital de lucru angajat,
firma câ[tig\ 92,91 u.m.

2. Rata de eficien]\ a stocurilor

M\soar\ cheltuielile directe `n compara]ie cu valoarea stocurilor firmei.

Total cheltuieli directe

Rata de eficien]\ a stocurilor = × 100
Stocuri

Situa]ia `ntreprinderii este cu atât mai bun\ cu cât valoarea ratei este mai mare.
Valoarea ratei depinde de tipul de activitate desf\[urat\ de `ntreprindere (produc]ie,
comer], servicii etc.).

Exemplul 8
Din situa]iile financiare `ntocmite la sfâr[itul anului de S.C. “Generalcom” S.R.L.
se extrag urm\toarele informa]ii:
– total cheltuieli directe 454.200 u.m.
– stocuri 215.110 u.m.

454.200
Rata de eficien]\ a stocurilor = × 100 = 211,14%
215.110

Interpretare: Indicatorul arat\ o rat\ de eficien]\ a folosirii stocurilor foarte mare.

Acest lucru semnific\ o bun\ organizare a firmei. De asemenea, valoarea ob]inut\
poate avea semnifica]ia unei bune vânz\ri a produselor oferite (pentru care exist\ o
cerere mare), deci o investi]ie `n echipamente de produc]ie sau o mai bun\ utilizare
a celor existente ar putea conduce la cre[terea profitabilit\]ii `ntreprinderii.

CONCLUZII
Indicatorii financiari sunt utiliza]i la analiza aprofundat\ a rezultatelor ob]inute
pentru:
– a determina cât mai clar punctele tari [i cele slabe ale `ntreprinderii;
– a evalua eficien]a investi]iilor efectuate;
– a stabili care sunt activit\]ile care trebuie s\ sufere schimb\ri majore.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 31

LEC}IA 20
PARTEA A DOUA – Exemple

S\ efectu\m o analiz\ practic\ pe baza indicatorilor financiari, la S.C. “ATLAS”

S.A. La 31 decembrie, situa]iile financiare ale acestei societ\]i ofer\ urm\toarele
informa]ii:
Bilan] contabil
la 31 decembrie
– u.m –
ACTIVE PASIVE

Active fixe 97.380 Capital social 62.485,10

Active circulante Fonduri proprii 3.526
– Stocuri 20.879 Credite bancare pe termen
– Clien]i 15.522,10 lung 33.541
– Conturi curente la b\nci 5.514 Furnizori 18.744
– Casa 450 Al]i creditori 15 . 5 5 1
Salarii de plat\ 3.210
Impozite de plat\ 2.688

Total 139.745,10 139.745,10

1. Venituri totale, din care 191.897,10

– venituri din vânz\ri 170.180
2. Cheltuieli totale, din care 149.566
– cheltuieli directe 129.566

– Valoarea amortiz\rilor aferente mijloacelor fixe este de 20.000 u.m.

– Cota de impozit pe profit este de 16%.
Adunarea General\ a Ac]ionarilor a hot\rât distribuirea de dividende `n valoare de
20.000 u.m.
Politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar termenele oferite de furnizori
sunt de 40 de zile.
Rata de restituire a creditelor pe termen lung [i dobânzile aferente este de 2.236,06
u.m.
(15.522,10 + 5.514 + 450) 21.486,10
Rata rapid\ a lichidit\]ii = = = 0,53
(18.744 + 15.551 + 3.210 + 2.688) 40.193
32 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

15.522,10
Rata de recuperare a crean]elor = × 365 = 33 zile
170.180

(18.744 + 15.551)
Rata de plat\ a debitelor = × 365 = 97 zile
129.566

Venituri totale 19.187,10

(-) Cheltuieli totale 149.566
(=) Profit brut 42.331,10
(-) Impozit pe profit 10.582,77
(=) Profit `nainte de distribuirea dividendelor 31.748,32
(-) Dividende 20.000
Profit net 11.748,32

(11.748,32 + 20.000 – 20.000)

Rata de acoperire a creditelor = = 5,25
2.236,06

(33.541 + 18.744 + 15.551 + 3.210 + 2.688)

Rata de autofinan]are = = 1,11
(62.485,10 + 3.526)

11.748,32
Rata profit - active = × 100 = 8,40%
139745,10

11.748,32
Rata profit - vânz\ri = × 100 = 6,9%
170.180

11.748,32
Rata capitalului de lucru = × 100 = 540,87%
2.172,10

Capital de lucru = 42.365,10 – 40.193 = 2.172,10

129.566
Rata de eficien]\ a stocurilor = × 100 = 620,55%
20.879
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 33

Interpretare:
INDICATOR VALOARE
1. INDICATORI DE LICHIDITATE
– Rata rapid\ a lichidit\]ii 0,53
– Rata de recuperare a crean]elor 33 zile
– Rata de plat\ a debitelor 97 zile
– Rata de acoperire a creditelor 6,95
– Rata de autofinan]are 1,11
2. INDICATORI DE PROFITABILITATE
– Rata profit - vânz\ri 9,14%
– Rata profit - active 11,13%
3. INDICATORI DE ACTIVITATE
– Rata capitalului de lucru 716,34%
– Rata de eficien]\ a stocurilor 620,34%

Concluzii generale:
– rata rapid\ a lichidit\]ii arat\ c\ firma dispune de 0,53 u.m. resurse `n active
curente pentru fiecare leu obliga]ie curent\. “Golul” de 47% `n acoperirea
obliga]iilor curente este relativ mare, semnalând o situa]ie de blocaj `n plata
datoriilor curente.
– rata de recuperare a crean]elor este foarte bun\, `n timp ce rata de plat\ a
debitelor are o valoare extrem de ridicat\. Firma `ncaseaz\ crean]ele la timp,
dar `[i pl\te[te datoriile cu mare `ntârziere. Situa]ia nu este nefavorabil\, dar
poate afecta prestigiul firmei.
– rata de acoperire a creditelor arat\ c\ firma are un disponibil de 6,95 u.m.
datorat ca rat\ de capital [i dobânzi scadente pentru creditele pe termen lung.
Capacitatea de plat\ a firmei `n acest caz este mult mai mare.
– rata de autofinan]are indic\ faptul c\ firma are 1,11 u.m. datorii totale la 1 u.m.
resurse proprii sub forma capitalului propriu, deci o valoare bun\;
– indicatorii de profitabilitate au valori relativ mici, deci firma trebuie s\ g\seasc\
noi modalit\]i de cre[tere a profitului (de sporire a veniturilor [i de reducere a
cheltuielilor);
– rata capitalului de lucru are o valoare excelent\, firma câ[tig\ 716,34 u.m. la
fiecare 100 u.m. capital de lucru angajat. De asemenea, stocurile sunt
`ntrebuin]ate cu o mare eficien]\.

CONCLUZII:
– trebuie s\ evit\m situa]ia de a nu putea onora rapid datoriile curente;
– trebuie s\ revedem modalit\]ile de plat\ c\tre furnizorii [i creditorii firmei;
– este necesar s\ g\sim modalit\]i de sporire a profitului.
34 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

RECAPITULAREA LEC}IEI 20

20.1 Bilan]ul contabil (situa]ia patrimoniului, contul de profit [i pierdere, anexele

la bilan]) ofer\ informa]ii generale referitoare la activitatea desf\[urat\ de
`ntreprindere de-a lungul exerci]iului financiar. Pentru a deveni semnificative,
acestea trebuie prezentate sub forma indicatorilor [i ratelor financiare.

20.2 Indicatorii [i ratele financiare constituie rapoarte `ntre diferitele posturi ale
bilan]ului contabil, venituri, cheltuieli [i rezultate.

20.3 Analiza indicatorilor [i ratelor `n perioade consecutive de timp pune `n

eviden]\ dinamica [i tendin]a de evolu]ie a elementelor studiate.

20.4 Analiza indicatorilor [i ratelor financiare ofer\ o serie de informa]ii:

• managerilor, pentru evaluarea pozi]iei financiare [i a rezultatelor firmei,
a modului de utilizare a activelor acesteia;
• pentru compararea unor `ntreprinderi din acela[i domeniu;
• pentru investitori, ac]ionari, creditori, b\nci [i institu]ii financiare, pentru
verificarea modului de gestionare a resurselor acordate.

20.5 Exist\ o gam\ larg\ de indicatori [i rate financiare:

– de lichiditate;
– de profitabilitate;
– de solvabilitate;
– de activitate (privind gestiunea activelor).

20.6 Indicatorii de lichiditate pun `n eviden]\ capacitatea unei `ntreprinderi

de a-[i onora obliga]iile.
20.6.1 Rata rapid\ a lichidit\]ii este raportul dintre activele circulante, cu
excep]ia stocurilor, [i obliga]iile curente.
20.6.2 Rata de recuperare a crean]elor exprim\ timpul necesar pentru
recuperarea banilor aferen]i facturilor emise [i ne`ncasate.
20.6.3 Rata de plat\ a debitelor exprim\ perioada de timp necesar\ pl\]ii
furnizorilor firmei pentru bunurile [i serviciile primite.
20.6.4 Rata de acoperire a creditelor reprezint\ propor]ia din profitul
firmei (dup\ deducerea dividendelor) care va fi disponibil\ pentru
plata ratelor de credit [i a dobânzii aferente lor ce vor fi rambursate
`n anul urm\tor.
20.6.5 Rata de autofinan]are reflect\ modul de `mp\r]ire a riscului `ntre
creditorii firmei [i proprietarii (ac]ionarii) ei.
curs de contabilitate primar\ lec]ia 20 35

20.7 Indicatorii de profitabilitate arat\ eficien]a activit\]ii unei `ntreprinderi.

20.7.1 Rata profit-vânz\ri arat\ cât profit net a fost ob]inut la 100 u.m.
vânz\ri.
20.7.2 Rata profit-active reprezint\ procentul de profit ob]inut pe seama
folosirii activelor.

20.8 Indicatorii de solvabilitate sunt, `n general, calcula]i de c\tre o banc\ sau de

c\tre o institu]ie de credit, la solicitarea unui `mprumut din partea firmei.
Exprim\ ponderea capitalului social v\rsat `n totalul fondurilor pe termen
lung ale `ntreprinderii. Relevant\ este analiza dinamicii acestui indicator,
pe o perioad\ de cel pu]in trei ani.

20.9 Indicatorii de activitate arat\ eficien]a utiliz\rii anumitor elemente

patrimoniale `n derularea activit\]ii unei firme.
20.9.1 Rata capitalului de lucru reprezint\ raportul dintre profitul net [i
capitalul de lucru al `ntreprinderii.
20.9.2 Rata de eficien]\ a stocurilor reprezint\ valoarea cheltuielilor
directe `n raport cu valoarea stocurilor firmei.

20.10 Concluzii:
– indicatorii [i ratele financiare pun `n eviden]\ punctele tari [i pe cele
slabe ale unei firme;
– indicatorii [i ratele financiare pot fi utiliza]i pentru punerea `n eviden]\ a
eficien]ei unei investi]ii;
– prin analiza acestora, se pun `n eviden]\ activit\]ile care trebuie
modificate.
36 lec]ia 20 curs de contabilitate primar\

TEMA PENTRU ACAS| 20

1. Ce document constituie baza de extragere a informa]iilor `n vederea

calculului indicatorilor [i ratelor financiare?
a. bilan]ul contabil;
b. Registrul-jurnal general;
c. Raportul de gestiune.

2. De ce considera]i c\ este important\ analiza indicatorilor [i a ratelor

financiare?

3. Care considera]i c\ sunt cei mai importan]i indicatori financiari? De

ce?

4. Din situa]iile financiare `ntocmite la 31 decembrie ale S.C. “DONNA”

S.A. s-au extras urm\toarele informa]ii:

Bilan] contabil
la 31 decembrie
– u.m. –
ACTIVE PASIVE

Active fixe 56.179 Capital social 46.952

Active circulante Fonduri proprii 15 . 2 78
– Stocuri 15.921 Credite bancare pe termen
– Clien]i 23.128,50 lung 2 4 . 5 19
– Conturi curente la b\nci 14.500 Furnizori 9.767,50
– Casa 325 Al]i creditori 6 . 78 7
Salarii de plat\ 5.500
Impozite de plat\ 1.250

Total 110.053,50 110.053,50

1. Venituri totale, din care 95.619

– venituri din vânz\ri 90.600
2. Cheltuieli totale, din care 60.059,50
– cheltuieli directe 55.000
Valoarea amortiz\rilor aferente mijloacelor fixe este de 15.000 u.m.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Adunarea General\ a Ac]ionarilor a hot\rât distribuirea de dividende `n valoare de
5.000 u.m.
Politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar condi]iile oferite de furnizori sunt
de 40 de zile.
Rata de restituire a creditelor pe termen lung [i dobânzile aferente este de 5.000 u.m.
Calcula]i principalii indicatori [i rate financiare [i interpreta]i rezultatele ob]inute.