Executarea Constructiilor Metalice X

gjgMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR METALICEkjkjg

DOMENIU: mecanică
NIVEL: 2
CALIFICARE:LĂCĂTUŞ CONSTRUCŢII METALICE ŞI UTILAJ
TEHNOLOGIC
Martie 2009
AUTOR: BÂRLEAN ANGELA
prof. Ing. Gr. I, Gr. Şc. Ind. „Sf. Pantelimon” Bucureşti
CONSULTANŢĂ CNDIPT: DR. ING. ROŞU DORIN EXPERT CURRICULUM

ANDREEA CRACIUN EXPERT CURRICULUM
Acest material a fost elaborat prin2finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................4
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ.........................................6
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL ACTIVITĂTII AGENŢILOR ECONOMICI LA
CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ....................................................7
MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII.......................................................11
PROIECT DE CONTRACT DE PARTENERIAT LOCAL…………………………...13
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE ÎN MUNCĂ............................................................................................17
REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ………………………………………..22
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI...........................................................38
VIZITA DE LUCRU...............................................................................................................................40
ORGANIZAREA UNEI EXPOZITII......................................................................................................44
PREZENTĂRI PENTRU COLEGI.........................................................................................................45
LUCRU ÎN GRUP...................................................................................................................................46
JURNALUL DE PRACTICĂ................................................................................................................ 47
STUDIU DE CAZ................................................................................................................. ..................55
FIŞĂ DE LUCRU……………………………………………………………….…………………..….58
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ……………………..………………………………………………………….60
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE……………………………..…………………………...……………………61
PROIECTUL…………………………………………………..………………………………………..65
INVĂŢAREA PRIN REALIZARE PRACTICĂ……………………….……………………………...67
SIMULARE DE ACTIVITĂŢI………………………………………………….……………………..68
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................69
ANEXE…………………………………………….……………………………...……70
Introducere
Prezentul auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de

Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în
procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru obţinerea
Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor din SPP,
prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardele respective.
Modulul „ Executarea construcţiilor metalice” face parte din curriculum-ul de nivel 2, clasa a
XI-a – anul de completare al Şcolii de arte şi meserii.
Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un
număr de 120 de ore / an, din care:
 laborator tehnologic –30 ore;
 instruire practică – 90 ore.
Efectuarea practicii comasate implică participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori
implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali, (agenţi economici,
instituţii/organizaţii locale sau regionale etc.) şi integrarea în strategia de descentralizare, conform
căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic
datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. În acest context cadrul de
parteneriat între şcoală şi comunitate are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii
economici);
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice
desfăşurate în zonă.
Modulul ”Executarea construcţiilor metalice” asigură formarea de competenţe tehnice şi de
abilităţi practice necesare în executarea lucrărilor de fabricare şi de montaj pentru structuri metalice.
Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în orele de instruire practică comasată.
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop orientarea
activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui în proiectarea/ desfăşurarea/ evaluarea activităţii
didactice.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor
din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, urmăresc atingerea majorităţii criteriilor de performanţă
respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională.
Enunţurile sunt formulate într-un limbaj adecvat şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de evaluare: probe
orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului elevului consemnată în fişe de
evaluare, fişe de feed-back şi de progres a elevului.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor cât şi de elev,
trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. Activităţile cu
elevii se vor alege de către profesor în concordanţă cu stilurile de învăţare ale acestora: vizual, auditiv
şi practic.

DESCRIE CONSTRUCŢIILE METALICE
PREZINTĂ DIFERITE TIPURI DE GRINZI
DESCRIE STÂLPII, TURNURILE ŞI PILONII
DESCRIE TEHNOLOGIA DE FABRICAŢIE ŞI ASAMBLARE A

CONSTRUCŢIILOR METALICE
APLICĂ LEGISLAŢIA ŞI REGLEMENTĂRILE PRIVIND SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA LA LOCUL DE MUNCĂ, PREVENIREA ŞI STINGEREA
INCENDIILOR

IA MĂSURI PENTRU REDUCEREA FACTORILOR DE RISC LA LOCUL DE
MUNCĂ
La realizarea unui obiectiv industrial,

participă de regulă mai multe firme de
specialitate, fiecare efectuând un alt tip de
lucrări. Adică o anumită firmă execută
lucrările de construcţie, fundaţiile, lucrările
subterane, instalaţiile sanitare, drumurile;altă
firmă execută montajul utilajelor
tehnologice, a echipamentelor, a conductelor
tehnologice şi construcţiilor metalice; o alta
execută lucrările de instalaţii electrice şi de
automatizări, montajul aparatelor de măsură
şi control, tablourilor de comandă; o alta
execută izolaţii termice hidrofuge, torcretări
etc.
De obicei firma de construcţii coordonează lucrările tuturor executanţilor.
Pentru elaborarea lucrărilor de montaj se ţine seama de posibilităţile reale de obţinere de la
furnizorii de utilaje, echipamente şi construcţii metalice (într-un anumit stadiu de asamblare). Se
urmăreşte asigurarea livrării în subansambluri cât mai mari şi exploatarea la maxim a condiţiilor de
manipulare şi transport.
Se urmăreşte livrarea în subansambluri cât mai mari (şi în număr cât mai mic), pentru
asigurarea unei calităţi cât mai bune.În acest fel se reduc şi duratele de execuţie.Se urmăreşte a se
transfera cât mai mult manopera din şantier, în ateliere şi fabrici, care la rândul lor asigură şi condiţii de
lucru mult mai bune.

Lucrările de montaj se efectuează în diferite etape: începând cu modul de livrare, asmblarea
subansmblelor înte ele şi instalarea definitivă pe fundaţie.De cele mai multe ori, metoda de montaj
aleasă determină modul de livrare.
În prezent se folosesc 3 metode de montaj: metoda industrială, metoda montajului în blocuri şi
metoda de montaj la poziţie.
Are la bază următoarele principii:

-executarea unui număr maxim de operaţii de asamblare, inclusiv probarea utilajului în ateliere;
-mecanizarea maximă a lucrărilor de montaj.
Această metodă se poate aplica cu succes dacă sunt asigurate urmatoarele condiţii:
• tipizarea şi standardizarea pieselor şi subansamblelor;
• standardizarea şi tipizarea utilajelor;
• posibilităţi de încărcare şi descărcare;
• mijloace de transport de mare capacitate;
• personal specializat pentru a se lucra în flux tehnologic;
• coordonare foarte strictă pentru respectarea graficelor de livrare a utilajelor şi respectarea termenelor
de execuţie a lucrărilor de construcţii;
Se bazează in prima etapă pe metoda industrială. Prin blocuri se înţeleg părţi de instalaţii,
construcţii metalice, utilaje etc., asamblate în subansambluri şi elemente.(Aceste subansambluri
constituie un procent mare din greutatea totală a construcţiei sau utilajului). Mărimea blocurilor se
stabileşte în funcţie de posibilităţile utilajelor de ridicat şi transportat. Ca şi metoda industrială, metoda
montajului în blocuri asigură o calitate superioară a execuţiei si reducerea timpului.
Instalaţia, construcţia sau utilajul se asmblează direct pe poziţia de montaj, bucată cu bucată,
din subansambluri sau piese separate. Metoda se utilizează la montajul unor instalaţii sau utilaje
sensibile care nu pot fi transportate gata asamblate. Această metodă consumă un volum mare de
manoperă şi necesită o durată mare de execuţie. Ea se aplică numai atunci când nu se poate aplica
metoda industrială sau metoda montajului în blocuri.
Utilajele tehnologice sunt de o mare varietate, în funcţie de tipul constructiv, rolul

funcţional, parametrii de funcţionare, condiţiile de exploatare etc.
Elementele componente diferă de la un utilaj la altul, iarăşi în funcţie de o multitudine de
factori: tipul şi destinaţia utilajului, parametrii şi condiţiile de exploatare, tehnologia de execuţie şi
tipurile de asamblare utilizate, gradul de prelucrare, precizia de prelucrare, gabaritul, greutatea, gradul
de automatizare etc.
Principalele subansambluri de uz general al utilajelor tehnologie sunt: elemente de înveliş
tubulare (obţinute din virole de tablă asmblate de obicei prin sudare), corpuri cu perete
gros(caracteristice utilajelor care lucrează la presiuni mari), mantale, guri de vizitare, racorduri, reducţii
suporturi, scări, balustrade, podeste, elemente de distanţare, elemente de rigidizare, compensatoare de
dilataţie, grinzi, stâlpi etc.
Lucrările de montaj industral se pot structura în funcţie de specificul operaţiilor care se execută
(operaţii care necesită forţă de muncă de diferite calificări, utilaje şi SDV-uri diferite) după cum
urmează:
- montajul utilajelor tehnologice;
- montajul construcţiilor metalice;
- montajul conductelor tehnologice;
- montajul echipamentelor electrice de forţă şi de automatizare;
- protejarea suprafeţelor;
- probe şi rodaj;
Fiecare structură de lucrări în parte necesită muncitori cu calificare înaltă şi personal de
conducere cu pregătire în domeniul respectiv.
De aemeni fiecare structură de lucrări poate fi subdivizată în funcţie despecificul utilajelor.
În general, se urmăreşte evitarea executării îmbinărilor utilajelor tehnologice pe şantier,
deoarece nu se pot asigura aceleaşi condiţii ca în atelier (dotarea cu utilaje şi dispozitive, asigurarea
condiţiilor de lucru, asigurarea personalului de execuţie şi de supraveghere tehnică cu calificare
corespunzătoare, asigurarea unui permanent control de calitate etc.).
În situaţia când utilajul se livrează în elemente sau subansambluri (din cauza gabaritelor mari
nu se poate executa asmblarea generală în fabrica producătoare, sau când elementele utilajului se
execută în mai multe fabrici), asmblarea se va executa pe şantier, la locul de funcţionare.
Procedeele de asmblare aplicate vor ţine seama de tipul utilajului ce se va monta (static sau
dinamic) şi de caracteristicile sale constructive.
Uneori, la recepţionarea subansamblelor ce trebuiesc asmblate pe şantier, se constată că în afara
operaţiilor de asmblare apare necesitatea efectuării unor operaţii suplimentare de uzinare, cum ar fi:
executarea canalelor de pană, executarea penelor pentru asmblare, modificarea diametrului unui arbore,
rectificarea ovalizărilor pe anumite circumferinţe, rectificarea unor danturi. În asfel de cazuri esta
obligatoriu să fie sesizat furnizorul de către beneficiarul investiţiei, pentru ca toate acestea să fie
efectuate pe şantier, de către personal de specialitate al furnizoruuli utilajului. Dacă acest lucru nu este
posibil, atunci se restituie furnizorului piesele pentru a fi înlocuite.
Pentru asmblarea pe şantier a utilajelor tehnologice care au fost livrate în subansambluri este
necesară asistenţa furnizorului, în special la utilajele de mare complexitate tehnică sau de mare
precizie(uneori există considerente de ordin tehnic ce impun livrarea pe mai multe repere şi
subansamble).
Având în vedere marea diversitate a utilajului tehnologic, datorită specializării foarte mari din
fabricile furnizoare, ţinând seama şi de varietatea aspectelor ce se impun la asamblare, de multe ori (în
cazul utilajelor complexe) este necesar ca montajul definitiv să se execute sub asistenţa tehnică a
furnizorului.
Acest material a fost elaborat prin

10finanțare Phare în proiectul de
Stagiile de practică comasată conţin 2 module de câte 120 de ore fiecare.În total sunt 240 de ore, adică
40 de zile, sau 8 săptămâni.Orele de practica comasată se desfăşoară concentrat în cadrul a 8 săptămâni, al
căror grafic(pe parcursul anului şcolar sau al semestrelor) se stabileşte de comun acord cu agentul economic. În
cadrul practicii curente elevii sunt la agentul economic o singură zi din săptămână (stabilită de comun acord cu
agentul economic). În cadrul practicii comasate elevii merg pe durata întregii săptămâni la agentul economic.
Pentru anul de completare, anul şcolar durează 37 de săptămâni şi se încheie cu 2 săptămâni de
practică comasată. La sfârşitul acestui stagiu, se organizează examanul pentru certificarea competenţelor
profesionale.
Prezentăm în continuare un proiect de grafic al activităţii elevilor pe un an şcolar.
Semestru I Semetrul II
perioada activitatea perioada activitatea
S1 Cursuri S1 Cursuri
S4 Practică S4 Cursuri
S5 Cursuri S5 Practică
S10 Cursuri S10 Practică
S18 Practică S18 Practică
S19 Practică
În fiuncţie posibilitătile agentului economic şi de acordurile stabilite şi practica curentă se desfăşoară tot
la agentul economic. Între practica săptămânală şi cea comasată există o strânsă interdependenţă (legătură)
precum şi intre cele 2 module de practică comasată. Ele nu există unul fără celălalt (ele se cmpletează şi se
condiţionează).
Domeniul construcţiilor metalice este foarte larg, atît din punct de vedere al utilizatorilor cât şi
din punct de vedere al tehnologiilor de execuţie.Ţinând seama de varietatea foarte mare a operaţiilor de
prelucrare a reperelor şi de multitudinea operaţiilor de asmblare întâlnite în cadrul structurilor metelice,
vom vedea că avem la dispoziţie o multitudine de variante sau de posibilităţi de organizare a modulului
de practică comasată.

Este evident că nu va putea o sigură persoană să cuprindă tot acest domeniu. La sfârşitul
nivelului 2 de calificare elevul va avea cunoştinţele teoretice de bază şi competenţe practice de a
executa operaţiile de prelucrare, respectiv de asamblare, urmând ca specializarea să o dobândească
după caz, la agetul economic.
Învăţământul modular tocmai în acest scop a fost introdus, ca viitorul absolvent să poată migra
de la o calificare la alta, în funcţie de evoluţia pieţei muncii, fără a fi nevoit să se recalifice.El îşi va
menţine pregătirea de bază şi dacă este nevoie ,va dobândi ,doar acele competenţe care îi lipsesc.
Pornind de la aceste considerente putem enumera mai multe posibilităţi de organizare a practicii
comasate.
-O primă variană ,dar nu şi cea mai bună, este că se poate organiza chiar în atelierul şcolii, unde
se pot efectua atăt operaţii de prelucrare cât şi operaţii de asamblare a unor subansamble , sau ansamble
de dimensiuni reduse.
Varinta cea mai bună este ca practica comasată să se organizeze la agentul economic, unde
elevul vine în contact direct cu procesul de muncă real, cu procesul tehnologic real şi se va realiza mult
mai bine tranziţia de la şcoală la locul de muncă.
Unităţile economice care produc ansable sau susansamble pot avea spaţiu suficient , şi angajaţi
numeroşi , pot accepta o grupă întreagă de elevi pentru stagiul de practică. In multe cazuri agentul
economi are un număr redus de angajaţi si nu poate accepta decât un număr redus de elevi(3 sau 5).În
această situaţie,vor fi elevi care merg la agentul economic(fie pe bază de selecţie, fie prin rotaţie), iar
restul clasei va efectua practica în atelierul şcolii.
Echipele de muncitori specializati în monajul utilajului tehnologic, sunt de obicei reduse ca
număr(au în componenţă 10-12 muncitori) ,iar o clasă de elevi ar însemna un efectiv prea numeros , la
care trebuiesc adăugate şi considerentele de periculozitate pe care le implică lucrul pe un şantier.Dacă
şcoala are colaborare cu un astfel de agent economic de cele mai multe ori acesta îşi rezervă dreptul de
a selecţiona un număr redus de elevi care să partipe la lucrările de montaj alături de muncitori, iar restul
clasei va efectua doar vizite de lucru si va lucra efectiv în atelierul şcolii sub îndrumarea maistrului
instructor.
De cele mai multe ori lucrările de montaj tehnologic se află la periferia oraşului sau chiar în
afara acestuia, iar deplasarea elevilor până acolo se desfăşoară mai dificil. Există cazuri când agenţii
economici, care sunt la rândul lor interesaţi de formarea viitorilor angajaşi să asigure deplasarea
acestora pâna la sediul firmei sau al lucrării.

Prezentăm in continuare un proiect de contract de parteneriat local din care rezultă obligaţiile
sociale, facilităţile pe care le oferă agentul economic, precum şi obligaţiile elevului practicant faţă de
agentul economic.
PROIECT DE CONTRACT DE PARTENERIAT LOCAL
Incheiat la data de………………… între : firma

parteneră………………………………………………… cu sediul în localitatea....................,
str....................................................nr.......sector ........ înregistrată la Registrului Comerţului cu nr. de
ordine ..................................., C.U.I. ................, având cont nr.
……………………………………………. deschis la .................................,
sucursala ...................................., reprezentată de dl. ................................. în calitate
de ................................................, şi
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL ........cu sediul în localitatea .................... Bd...... Nr...., Sector ..,
având cont nr. ______________________ deschis la _________________, reprezentat
prin ..........................., Director
ARGUMENTAŢIA TEMEI
Elevii şcolii de arte şi meserii au alocate un număr de ...... de ore de practică în producţie
,pentru care se încheie un acord de parteneriat între şcoală şi firma parteneră de profil.
OBIECTIVELE PARTENERIATULUI / POPULAŢIA ŢINTĂ
-Formarea profesională a elevilor de la Şcoala de arte şi meserii organizată prin programe de instruire
practică în domeniul ........................................................, Calificarea
profesională .........................................................................................
-Organizarea stagiilor de pregătire practică pentru programul de formare ,
calificarea.............................................................................
-Dobândirea de către participanţii la instruire practică, a competenţelor profesionale în conformitate cu
standardele ocupaţionale / standardele de pregătire profesională;
-Creşterea profesionalismului muncitorilor în domeniul construcţiilor implicaţi în executarea lucrărilor;

-Creşterea nevoii de informaţii privind piaţa construcţiilor metalice şi a tehnologiilor utilizate;
OBIECTUL CONTRACTULUI
Prezentul contract stabileşte drepturile şi obligaţiile partenerilor în ceea ce priveşte organizarea
activităţilor de pregătire practică pentru elevii de la Şcoala de arte şi meserii.
DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract intră în vigoare la data semnării lui şi are valabilitate de 1 an calendaristic.
Termenul se poate prelungi cu acordul scris al ambelor părţi.
ACTIVITĂŢI PROPUSE :
 să sigure supravegherea şi îndrumarea elevilor cu personal tehnic de specialitate;
 să asigure condiţii de instruire adecvate şi să ia toate măsurile ce se impun pentru a asigura
securitatea în muncă a elevilor;
 să instruiască elevii practicanţi, pe linie de SSM, pentru lucrările ce le vor executa conform
legislaţiei şi normelor în vigoare, specifice locului de muncă unde îşi desfasoară activitatea;
 să efectueze instructajul introductiv general, la locul de muncă şi cel periodic care se vor
evidenţia în fişa de instructaj individual al fiecărui elev.
 după efectuarea prezenţei şi prezentarea programului de lucru de catre conducătorul practicii,
acesta va face un instructaj de 5-10 minute privind aspectele de SSM corespunzătoare lucrărilor,
stabilind drumurile de acces în incinta societăţii;
 conducătorul practicii va opri desfăşurarea activităţii elevilor dacă aceştia nu respectă
tehnologia de lucru şi normele SSM;
 asigură echipamentul de protecţie corespunzător lucrărilor pe care le execută;
 organizează instruirea practică pe grupe de elevi pentru a asigura calitatea procesului de
pregătire
RESPONSABILITAŢILE PARTENERILOR
-Ambii parteneri se obligĂ ca la începutul fiecărui stagiu de pregătire practică să agreeze de comun
acord un program de derulare a sesiunilor practice în conformitate cu planurile de învăţământ şi
programul societăţii.
-Ambii parteneri se obligă ca la începutul fiecărui stagiu de pregătire să agreeze de comun acord un
necesar de materiale şi scule pentru programul decis.

- Ambii parteneri se obligă să colaboreze pe perioada valabilităţii contractului şi să cadă de acord
asupra eventualelor schimbări faţă de planul agreat iniţial. Toate înţelegerile ulterioare se vor consemna
în acte adiţionale anexate acestui contract.
-Ambii parteneri se obligă să respecte prevederile Legii 258 / 19.07.2007 privind practica elevilor şi a
studenţilor.
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL se obligă:

-să asigure resursele umane necesare desfăşurării în bune condiţii a stagiilor de pregătire practică;
-să asigure participarea şi / sau asistenţa personalului didactic de specialitate la activităţile practice
organizate de ...........................................
-prin profesorul asistent, ca elevii aflati la practică să nu deterioreze materialele, echipamentele,
maşinile, utilajele, sculele şi puse la dispoziţie de către agentul economic
-să asigure condiţii de instruire adecvate şi să ia toate măsurile ce se impun pentru a asigura securitatea
elevilor.
CONFIDENŢIALITATE
Prezentul contract are caracter strict confidenţial. Părţile contractante convin ca nici una din
informaţiile de ordin tehnic sau financiar cunoscute pe parcursul prezentului contract, nu vor fi
divulgate de nici una din părţi unei terţe părţi.
ÎINCETAREA CONTRACTULUI
Prezentul contract încetează, fără a fi necesară intervenţia unei instanţe judecătoreşti, în cazul în
care:
-intervine acordul de voinţă al părţilor;
-se ajunge la termen.
Dacă termenul contractului a fost determinat prin convenţia părţilor, contractul încetează
de drept, prin simpla trecere a termenului, fără să mai fie nevoie de o înştiinţare prealabilă.
-la iniţiativa oricărei părţi contractante, cu condiţia unei notificări prealabile transmise cu cel
puţin 30 de zile înainte;
-oricare dintre părţi este declarată în stare de incapacitate de plăţi, faliment sau cu privire la partea respectivă s-
a declanşat procedura de lichidare.

CLAUZE FINALE
Prezentul contract poate fi modificat doar prin acte adiţionale semnate de ambele părţi.
Prezentul contract s-a încheiat în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
................................. GRUP SCOLAR INDUSTRIAL.......................
.................................. Director
......................................... Director Adjunct – responsabil cu pregătirea practică a elevilor
Securitatea şi sănătarea în muncă în ţara noastră este o problemă

de stat şi cuprinde ansamblul normelor de tehnică a securităţii muncii şi de
igienă a muncii stabilite ştiinţific. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de
muncă, prevenirea incidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum
şi asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care lucrează în condiţii grele şi foarte grele,
precum şi pentru munca femeilor şi a tinerilor.
Măsurile privind securitatea în muncă se răsfrâng asupra întregului proces de muncă, începând
de la faza de cercetare-proiectare până la execuţie şi exploatare şi se desfăşoară în trei domenii: juridic,
tehnic şi sanitar.
Normele de tehnică a securităţii în muncă constau dintr-o serie de dispoziţii şi reglementări cu
aplicabilitate obligatorie, al căror scop este protejarea împotriva eventualelor incidente(căderi, manevre
greşite, neasigurarea stabilităţii unor elemente etc.).
Orice proces de muncă trebuie să prevadă şi respectarea normelor de tehnică a securităţii şi să le
cuprindă în mod organic. Organizatorii direcţi ai procesului de muncă, nu trebuie să considere că aceste
măsuri sunt un accesoriu al organizării producţiei, ci trebuie să le prevadă ca o parte integrantă a
acesteia, fără de care procesul de muncă nu poate fi conceput.
La efectuarea tuturor lucrărilor de construcţii-montaj muncitorii vor fi dotaţi cu echipamentul
complet, specific meseriei şi locului de muncă respectiv, echipament prevăzut în normativele în
vigoare.
La execuţia şi montajul construcţiilor metalice, în afara normelor de securitate şi sănătate în
muncă, măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor cu caracter general, aplicate în unităţile
industrei constructoare de maşini, sunt întocmite şi instrucţiuni specifice, proprii locului de muncă.
Acestea reprezintă măsuri suplimentare ce rezultă din caracteristicile locului de muncă.
În ceea ce priveşte activitatea de construcţii-montaj se pot menţiona următoarele probleme
deosebite: lucrări în spaţii înguste, lucrări în spaţii sub exploatare, lucrul la înălţime, lucrări pe timp
friguros.
Când se execută lucrări de montaj în spaţii sub exploatare

sau în hale în funcţiune, în contractul încheiat între constructor şi

beneficiar trebuie să se prevadă condiţiile pe care acesta din urmă trebuie să le asigure pe linie de
securitate şi sănătate în muncă pentru ca muncitorii montatori să nu fie expuşi pericolelor de
accidentare sau de îmbolnăviri profesionale.
Gazele nocive care eventual emană din hale, aburul şi praful trebuie să fie îndepărtate din zona
de execuţie a lucrărilor prin grija beneficiarului.
Când nu este posibilă realizarea acestor condiţii de către beneficiar, constructorului trebuie să i
se pună la dispoziţie (de către beneficiar) echipamentele de protecţie şi dispozitivele de siguranţă
necesare, specifice locurilor de muncă respective aflate sub exploatare.
Dacă există pericol de accidentare prin electrocutare, incendii sau explozii datorită specificului
locului de muncă(pulberi, gaze, vapori,temperaturi ridicate, emanaţii explozive, spaţii strâmte,
subsoluri, tuneluri, pardoseli umede) se vor lua după caz, măsuri de ventilare a locului de muncă, se vor
împiedica degajările de gaze, fluide nocive sau explozive.
Obiectele metalice care ar putea fi atinse în timpul lucrului se vor lega la pământ, astfel ca
montatorii care vor manevra diverse obiecte şi vor utiliza scule acţionate electric, să nu fie supuşi
electrocutării.
Cablurile pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor de şantier, nu vor trece prin zona
de lucru a utilajelor atelierului (halei) în funcţiune.
La ridicarea materialelor cu macaraua, braţul acesteia nu va trece pe deasupra altor utilaje în
funcţiune.
Trecerile peste obiectele aflate în construcţie se vor acoperi cu viziere. În aceste spaţii lucrările
de gospodăriri subterane nu se vor executa simultan cu lucrările de montaj ale obiectivelor.
Pentru lucrările ce se execută la înălţime trebuie luate măsuri pentru

prevenirea căderii muncitorilor care ar putea fi provocată fie de mişcări
greşite, fie de ameţeli momentane.
Pentru ridicarea muncitorilor la diferite niveluri ale construcţiei, se
amenajează schele, scări cu balustrade, instalaţii de ridicat pentru persoane
etc. Este interzisă urcarea pe stâlpi sau pe contravântuirile schelelor.

Folosirea scărilor portative rezemate la capătul superior este permisă numai dacă ele nu au reazeme la
mijloc şi numai între un etaj şi altul dacă locul este împrejmuit.
Pentru executarea lucrărilor la înălţime sunt admişi numai muncitori cu vârsta cuprinsă între
18-50 de ani şi numai dacă au fost supuşi unui examen medical special, în urma căruia s-a constatat că
suportă lucrul la înălţime.
Înainte de începerea lucrului, personalul participă la un instructaj special prin care se arată
metodele de lucru la înălţime, modul de folosire a echipamentului respectiv(centuri de siguranţă,
dispozitive de siguranţă etc.).
Centurile de siguranţă sefolosesc de muncitorii care lucrează la înălţimi, fie ca mijloc de sprijin
al corpului, fie ca mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol.
(a) (b)
Fig. 1 Legarea cablului centurii de siguranţă
a) incorect
b) corect

Fig. 2 Parapet metalic demontabil Fig. 3 Prinderea cablului centurii de siguranţă
de al doilea cablu
Persoanele care participă la executarea lucrărilor la înălţime, urcă sau coboară numai prin
locurile indicate de conducătorul lucrării. Aceste persoane vor purta centuri de siguranţă ancorate de
puncte sigure. Este interzis accesul muncitorilor la punctele de lucru la înălţime pe elemente de
construcţie sau pe utilaje care se ridică sau se deplasează cu ajutorul macaralelor.
În timpul lucrărilor la înălţime este, uneori, nevoie să se circule peste curţile de lumină. În acest
caz, peste aceste curţi se instalează platforme de trecere. Platformele sunt confecţionate din dulapi
solizi, bine prinşi între ei, aşezaţi la nivel. Platformele sunt înconjurate cu parapeţi, de preferinşă
metalici (fig. 2), care pot fi montaţi şi demontaţi uşor. Este indicat ca parapeţii să fie prevăzuţi cu plase
metalice, pentru a preveni căderea materialelor şi a persoanelor de la înălţime.
La nivelul inferior celui care se lucrează se prevede o platformă de siguranţă, pentru a preveni
incidentele provocate de căderea materialelor. Platformele de trecere şi cele de siguranţă se vopsesc în
mod distinct, pentru a nu se folosi în alte scopuri.
În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se iau din timp o serie de măsuri pregătitoare de
ordin tehnic, care sunt prevăzute în normativele în vigoare.
Una din primele măsuri constă în încălzirea încăperilor în care se execută lucrările auxiliare.
Locurile de muncă în spaţii închise se încălzesc cu sobe şi burlane de tablă, cu arzătoare de
gaze, cu rezistente electrice, cu conducte de abur etc. În toate cazurile se iau măsuri pentru ventilarea
încăperilor de gaze produse prin ardere şi se aeriseşte timp de 10 minute pentru îndepărtarea umidităţii
din aer.
Sursele de încălzire se împrejmuiesc sau se izolează cu panouri din materiale termoizolante
(azbest), în locurile unde se pot apropia muncitorii. Focurile în sobe nu se aprind cu benzină, petrol sau
alte materiale inflamabile. De asemeni este interzisă încălzirea încăperilor cu ajutorul grătarelor cu
mangal, deoarece se produc emanaţii de oxid de carbon, care este un gaz foarte toxic.
Se interzice dormitul muncitorilor în încăperi care se încălzesc cu gaze, deoarece muncitorii se
pot asfixia prin inhalarea gazelor arse toxice.
Încăperile în care se instalează arzătorul cu gaze se închid bine, astfel încât curenţii de aer să nu
stingă flacăra arzătoarelor. Arzătoarele se supraveghează ca să nu se stingă, iar instalaţiile se
controlează în mod periodic, pentru a nu avea pierderi de gaze care, prin aglomerarea lor, pot produce
asfixieri, incendii sau explozii.
Muncitorii care execută lucrări în aer liber se încălzesc în încăperi special amenajate, iar în
timpul lucrului, când este impusă purtarea căştii de protecţie, vor purta şi un capişon călduros.
Trecerile pentru oameni, podestele, căile de rulare, rampele de acces, drumurile etc. se curăţă de
zăpadă şi gheaţă şi se presară cu nisip, zgură sau cenuşă.
Pentru a evita accidentele produse prin tasare, datorită dezgheţului la apropierea anotimpului
călduros, sau în cazul încălzirii artificiale, se controlează tălpile schelelor care eventual reazemă pe
pământ, terasamentele căilor de rulare ale macaralelor şi se sprijină pereţii săpăturilor, luându-se masuri
contra prăbuşirii acestora în cazul unor eventuale tasări neuniforme.
Dacă se foloseşte încălzirea cu ajutorul curentului electric, muncitorii şi în special cei care
deservesc instalaţiile electrice de încălzire, trebuie să participe la un instructaj privind normele de
electrosecuritate.
În sectorele cu curent electric este permisă numai prezenţa muncitorilor specialişti. La acest
mijloc de încălzire nu trebuie depăşite tensiunile prevăzute în normele de electrosecuritate.
Cablurile electrice sunt aşezate pe capre la înălţimea de cel puţin 0.50m de la pământ. La
încrucişările cu trecerile pentru oameni sau pentru vehicule, cablurile se ridică la înnălţimea de cel
puţin 3m. Aşezarea pe pământ este permisă numai dacă cablurile sunt izolate în tub de cauciuc şi sunt
protejate în tuburi de oţel, iar la încrucişări sunt protejate cu dulapi de lemn.
(numele agentului economic)
PROIECT REGULAMENT INTERN
Conţinut:
1. Capitolul 1: Dispoziţii generale

2. Capitolul 2: Raporturile de muncă din cadrul ...........................................
3. Capitolul 3: Timpul de muncă şi timpul de odihnă
4. Capitolul 4: Disciplina muncii
Capitolul I
Dispoziţii generale
1.1.Obiectul Regulamentului
Regulamentul Intern cuprinde reglementările referitoare la drepturile şi obligaţiile angajatorului şi

salariaţilor, timpul de muncă şi odihnă al salariaţilor, disciplina muncii, protecţia, igiena şi
securitatea în muncă, procedura de soluţionare a cererilor şi reclamaţiilor individuale ale salariaţilor,
regulile de disciplină a muncii stabilite în cadrul ...........................................................
Prezentul regulament este elaborat conform reglementărilor Codului Muncii, aprobat prin Legea nr.
53 din 24.01.2003 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 72 din .....................şi respectă modificările
ulterioare (OG 65/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 05.07.2005).
Regulamentul intern este întocmit de către angajator cu consultarea salariaţilor şi poate fi completat
cu reguli şi norme interne sau de conduită, decizii de serviciu sau dispoziţii scrise pe măsură ce se
stabilesc de către conducerea .........................................................astfel încât acestea să nu
contravină reglementărilor legale în vigoare.
Prezentul regulament Intern se aduce la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului şi îşi produce
efectele faţă de salariaţi din momentul încunoştiinţării acestora. Obligaţia de informare cu privire la
conţinutul Regulamentului Intern trebuie îndeplinită de angajator. Regulamentul Intern se afişează
la sediul angajatorului.
Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile Regulamentului Intern, în
măsura în care se face dovada încălcării unui drept al său.
Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul Intern este de competenţa instanţelor
judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a
modului de soluţionare a sesizării formulate de respectivul salariat.
1.2 Principii fundamentale

a) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
b) Munca forţată este interzisă.
c) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.
Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat , bazată pe criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie,
opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă
sau activitate sindicală este interzisă.
d) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii
desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea
demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
e) Salariaţii şi angajatorul pot să se asocieze liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea
intereselor lor profesionale, economice şi sociale.
f) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe.
CAPITOLUL II
Raporturile de muncă din cadrul .............................................
2.1 Contractele de muncă
2.1.1 Generalităţi
Personalul din cadrul................................................. este angajat permanent în baza contractului de
muncă individual prin care salariatul, persoană fizică, se obligă să presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii numite salariu.
Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în

limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine
angajatorului. Contractele de muncă sunt elaborate conform prevederilor legale în vigoare. În cazul
modificării contractelor individuale de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa salariatul
privind clauzele pe care intenţionează să le introducă sau să le modifice. În acest caz, aceste
modificări impun încheierea unui act adiţional la contract.
2.1.2 Contractele de muncă individuale pe durată nedeterminată
Contractele de muncă încheiate în cadrul...... ...................................... sunt pe durată nedeterminată.

Munca prestată în temeiul contractului individual de muncă conferă salariatului vechime în muncă.
2.1.3 Obligaţii anterioare încheierii sau modificării contractului individual de muncă
Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a
informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele
generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
Persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul va fi informat cu privire la cel puţin
următoarele elemente: identitatea părţilor; locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix,
posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; sediul sau, după caz, domiciliul
angajatorului; funcţia/ ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor
acte normative şi atribuţiile postului; riscurile specifice postului; data la care contractul urmează să
îşi producă efectele; durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; condiţiile de
acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; salariul de bază, alte
elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care
salariatul arte dreptul; durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; durata
perioadei de probă, după caz.
2.1.4 Clauza de confidenţialitate a contractului

Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă
şi după încetarea acestuia, pe o perioadă de 24 luni, să nu transmită date sau informaţii de care au
luat cunoştinţă în timpul executării contractului.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare din părţi atrage după sine obligarea celui în culpă la
plata de daune-interese.
2.1.5 Clauza de neconcurenţă

La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot
negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă, prin care salariatul să fie obligat ca după
încetarea contractului să nu presteze, în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se
află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă
lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă, care nu poate
fi mai mică de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni

anterioare datei încetării contractului individual de muncă. Clauza de neconcurenţă îşi poate
produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de
muncă.
2.1.6 Delegarea
Delegarea reprezintă exercitarea temporară , din dispoziţia conducerii .........................................., de
către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său
de muncă.
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul
salariatului, cu cel mult 60 de zile.
Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi,
prevăzute în contractul individual de muncă.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la indemnizaţie
de delegare în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
2.1.5 Recrutarea personalului

Ocuparea posturilor de muncă din cadrul .....................................................se face în funcţie de
studiile, competenţe şi aptitudinile stabilite de conducerea................................................ sau cerute
de lege. Angajarea personalului..................................................... se face prin concurs sau interviu,
participanţii fiind selectaţi mai întâi în funcţie de curriculum vitae prezentat de aceştia. Comisiile de
recrutare a personalului sunt numite de Directorul General .................................................
Competenţa încheierii contractului de muncă cu persoana admisă la concurs sau interviu îi revine
Directorului General . Angajarea personalului se face în baza unui certificat medical care constată
faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
O cerinţă obligatorie în angajarea personalului în activitatea de producţie este analiza medicală la
care angajatul este supus, în vederea eliberării unui certificat medical din care să rezulte că cel în
cauză este apt de muncă
2.1.6 Drepturile şi obligaţiile salariaţilor
2.1.6.1 Drepturi

 Dreptul la salarizare pentru munca depusă;
 Dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
 Dreptul la concediu de odihnă anual;
 Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
 Dreptul la demnitate în muncă;
 Dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
 Dreptul la acces la formarea profesională;
 Dreptul la informare şi consultare;
 Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de
muncă;
 Dreptul la protecţie în caz de concediere;
 Dreptul la negociere colectivă şi individuală;
 Dreptul de a participa la acţiuni colective;
 Dreptul de a constitui sau a adera la un sindicat.
2.1.6.2 Obligaţii
 Obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin
conform fişei postului;
 Obligaţia de a respecta disciplina muncii;
 Obligaţia de a respecta prevederile prezentului Regulament Intern, în contractul colectiv de
muncă aplicabil (dacă este cazul), precum şi în contractul individual de muncă;
 Obligaţia de fidelitate faţă de........................................... în executarea atribuţiilor de
serviciu;
 Obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în..................................... ;
 Obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
2.1.7 Drepturile şi obligaţiile angajatorului
2.1.7.1 Drepturi
 Să stabilească organizarea şi funcţionarea ......................................................................;.
 Să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii ;
 Să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

 Să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
 Să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi prezentului regulament intern;
2.1.7.2 Obligaţii
 Să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
 Să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
 Să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
 Să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a
....................................... Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în
contractul colectiv de muncă;
 Să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să
vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
 Să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute
de lege;
 Să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
 Să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal al salariaţilor.
2.1.8 Suspendarea contractului individual de muncă

Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau
prin actul unilateral al uneia dintre părţi.
Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către
salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială.
Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute
mai sus, dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale.
În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului,
pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele cazuri:
 Concediu de maternitate;

 Concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
 Carantină;
 Efectuarea serviciului militar obligatoriu;
 Exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată
durata mandatului;
 Îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;
 Forţă majoră;
 În cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală.
Contracul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului în următoarele situaţii:
 Concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la 3 ani;
 Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
 Concediu paternal;
 Concediu pentru formare profesională;
 Exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central
sau local, pe toată durata mandatului;
 Participarea la grevă.
Contractul individual de muncă poate fi suspendat şi din iniţiativa angajatorului în următoarele
cazuri:
 pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;
 ca sancţiune disciplinară;
 în cazul în care conducerea……………………………….. a formulat o plângere penală
împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu
funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
 în cazul întreruperii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru
motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
 pe durata detaşării.
Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără
plată pentru studii sau pentru interese personale.

În cazul întreruperii temporare a activităţii............................................... salariaţii beneficiază de o
indemnizaţie plătită din fondul de salarii de minimum 75% din salariul de bază corespunzător
locului de muncă ocupat.
În cazul în care contractul individual de muncă este suspendat din pricina disciplinei şi dacă se
constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti o
despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării
contractului.
2.1.9 Concedierea
Concedierea este interzisă:
a) Pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională,
rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau
responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală;
b) Pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale.
Concedierea poate fi dispusă de conducerea.............................................. în următoarele cazuri:
a) Pe motive disciplinare, salariatul săvârşind o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile
de disciplină a muncii sau cele stabilite prin contractul individual de muncă ;
b) Salariatul este arestat preventiv pe o perioadă mai mare de 60 de zile, în condiţiile Codului
de procedură civilă;
c) În cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată
inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului;
d) Salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;
e) Desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a
transformărilor tehnologice sau reorganizării activităţii;
f) În cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiul de cotizare şi
nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii.
Decizia de concediere se emite în scris, în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării
cauzei concedierii. Decizia de concediere trebuie să fie bine motivată şi să cuprindă precizări cu privire
la termenul în care poate fi contestată şi la instanţa judecătorească la care se contestă.
În cazul punctelor c) şi d), conducerea..................................... va propune alte locuri vacante în
cadrul........................................., iar dacă acestea nu sunt disponibile, conducerea

.......................................... va face apel la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în vederea
redistribuirii salariatului.
Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea conducerii
............................................. pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu privire la locul de muncă
oferit. Dacă acesta nu-şi exprimă consimţământul în termenul menţionat privind noul loc de muncă şi
dacă agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă nu poate îndeplini obligaţia de a găsi locuri de
muncă, corespunzătoare pregătirii şi aptitudinilor salariatului, se dispune concedierea salariatului în
cauză.
Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de
combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul
colectiv de muncă.
Persoanele concediate pe motivele exprimate la punctele c) şi d) beneficiază de drept la un preaviz ce
nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare.
Decizia de concediere se comunică salariatului în scris, în care se specifică:
 Motivele care determină concedierea;
 Durata preavizului;
 Lista tuturor locurilor de muncă disponibile în organizaţie şi termenul în care salariaţii urmează să
opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.
2.2.0 Demisia
Demisia reprezintă actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică
conducerii.............................................. încetarea contractului individual de muncă, după îndeplinirea
unui termen de preaviz (maxim 15 zile pentru salariaţii cu funcţie de execuţie şi maxim 30 zile
calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere).
Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele.
Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării
totale sau parţiale de către conducerea....................................................... la termenul respectiv.
Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă direcţiunea............................................................. nu-şi
îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

CAPITOLUL III
Timpul de muncă şi timpul de odihnă
3.1 Durata timpului de muncă
Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40
de ore pe săptămână. Durata maximă de lucru nu depăşeşte 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele
suplimentare.
Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 ore pe săptămână, care includ şi
orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de o
lună calendaristică, să nu depăşească 48 ore pe săptămână.
La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute mai sus nu se iau in calcul durata concediului de
odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
Programul de lucru este de la ora 08 la ora 16.
3.2 Munca suplimentară
Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă
suplimentară.
Munca suplimentară se realizează cu acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau
pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor
unui accident.
Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea
acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă următoarea lună,
munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor de salariu corespunzător duratei
acesteia.
Sporul pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă
sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
3.3 Munca de noapte
Munca prestată între orele 22.00 – 06.00 este considerată muncă de noapte.
Durata muncii de noapte nu depăşeşte 8 ore pe o perioadă de 24 de ore. Angajaţii ce prestează cel puţin
3 ore de muncă de noapte sunt supuşi unui control medical gratuit înainte de începerea activităţii şi
după aceaa, periodic.
Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de un program de lucru
redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de
bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de
noapte prestată.
Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme recunoscute ca având legătură cu aceasta vor
fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi.
3.4 Norma de muncă
Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor
de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile
unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul
pentru întreruperi impuse de desfăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauzele legale în cadrul
programului de muncă.
Norma de muncă se exprimă, în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau de alte activităţi
ce se normează, sub forma de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sfera de atribuţii
sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activităţi.
Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi.
Normele de muncă se elaborează de către Directorul General ………………………………. conform
normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, cu acordul sindicatului sau al
reprezentanţilor salariaţilor.
Salariaţii sunt obligaţi să realizeze lucrul în normele şi timpul stabilite de angajator prin normarea
muncii.
3.5 Repausuri periodice
3.5.1 Pauza de masă şi repausul zilnic

Pauza de masă nu este inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă.

Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel putin 30 de minute, în cazul în
care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.
Între cele două zile de muncă, salariaţii au dreptul la un repaus de cel puţin 12 ore. Numai prin
excepţie, în cazul muncii în schimburi, repausul nu este mai mic de 8 ore între schimburi.
3.5.2 Repausul săptămânal

Salariaţii au dreptul la un repaus săptămânal de două zile, în general sâmbăta şi duminica.
În cazul în care sâmbăta şi duminica nu se pot acorda , se acordă salariaţilor care lucrează în această
perioadă alte zile din săptămână. Aceştia beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul
colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă.
În situaţii de excepţie, zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate
continuă ce nu trebuie să depăşească 15 zile calendaristice.
3.6 Acordarea zilelor libere plătite
În afara zilelor de sărbători legale, conducerea................................................ acordă zile libere plătite

salariaţilor şi în funcţie de evenimente familiale deosebite. Astfel:
 Pentru căsătoria salariatului – 5 zile;
 Pentru naşterea unui copil sau căsătoria unui copil – 3 zile;
 Pentru decesul soţului/soţiei sau al unei rude de gradul al II-lea a salariatului.
De asemenea, se acordă zile libere şi în următoarele cazuri:
 la cererea salariatului transferat în interesul serviciului în altă localitate, sau a celui mutat în
aceaşi unitate dar în altă localitate – 5 zile;
 pentru clarificarea situaţiei militare de către tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi rezerviştii –
maximum 3 zile;
 la cererea recruţilor chemaţi la încorporare, în scopul rezolvării problemelor personale şi
familiale – 5 zile;
 la cererea donatorilor de sânge – 2 zile lucrătoare (într-una din zile se face donarea de sânge);
 la cererea tatălui copilului nou-născut în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului – 5 zile
lucrătoare (dacă tatăl are atestat de absolvire a cursului de puericultură, concediul paternal se
majorează la 10 zile lucrătoare).

3.7 Concediile
3.7.1 Concediul de muncă anual şi alte concedii ale salariaţilor

Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de
odihnă pentru salariaţii cu contract de muncă cu timp parţial se acordă proporţional cu timpul efectiv
lucrat.
Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu
poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pe
perioada respectivă, prevăzute în contractul colectiv de muncă. Indemnizaţia de concediu de odihnă
reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care efectuat
concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului individual de muncă.
Cei care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap
şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3
zile lucrătoare.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale
stabilite de comun acord între conducere şi salariaţi, pe fiecare an calendaristic.
Salariaţii pot fi rechemaţi din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente
care impun prezenţa salariatului.
3.7.2 Concediile pentru formare profesională

Salariaţii beneficiază la cererea acestora de concedii de formare profesională. Concediile pentru
formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.
Cererea de concediu fără plată pentru formarea profesională se înaintează cu cel puţin o lună înainte de
efectuarea acesteia. În cerere se menţionează începerea stagiului de formare profesională, domeniul şi
durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
CAPITOLUL IV
Disciplina muncii

4.1 Reguli de disciplină a muncii
Indiferent de funcţie, salariaţilor........................................................... le sunt interzise:

 Absentarea nemotivată, întârzierea de la program sau părăsirea locului de muncă înaintea terminării
programului fără aprobarea şefului ierarhic;
 Executarea unor lucrări străine de sarcinile de serviciu sau de interesele unităţii;
 Accesul în unitate sub influenţa băuturilor alcoolice;
 Permiterea accesului unor persoane în locuri nepermise fără autorizaţie şi neînsoţite;
 Scoaterea din unitate a unor bunuri materiale aparţinând acestea fără forme legale, scoaterea
documentelor de serviciu fără aprobarea conducerii, înstrăinarea oricăror bunuri date în folosinţă
sau în păstrare de către unitate;
 Manipularea echipamentelor, instalaţiilor şi a utilajelor fără autorizaţia necesară;
 Lăsarea nesupravegheată a echipamentului de lucru fără să fie asigurate în timpul funcţionării sau
contra furtului;
 Folosirea mijloacelor de transport, a maşinilor, utilajelor în interes personal;
 Comunicarea sau divulgarea pe orice cale de date şi informaţii privind activitatea organizaţiei care
nu sunt date publicităţii, folosirea acestora în afara intereselor de serviciu sau cu încălcarea
reglementărilor în vigoare privind păstrarea secretului de serviciu;
 Copierea pentru alţii fără aprobare de schiţe, planuri, documente ce aparţin organizaţiei, sau
fotografierea în incintă fără respectarea prevederilor legale;
 Falsificarea documentelor organizaţiei prin înscrierea unor date nereale şi prin semnarea fără
autorizaţia necesară;
 Cearta, lovirea sau bătaia în incinta organizaţiei, comportarea necorespunzătoare sau necuviincioasă
faţă de ceilalţi salariaţi (denigrarea, înjurarea, ameninţarea, gesturi obscene, glume de prost gust,
etc.);
 Săvârşirea unor acţiuni care pun în primejdie siguranţa personală şi a celorlalţi salariaţi;
 Primirea de bani sau alte foloase pentru activităţile prestate în cadrul atribuţiilor de serviciu, altele
decât cele ce se cuvin în mod legal;
 Organizarea sau participarea la manifestaţii politice în incinta unităţii sau în timpul programului de
lucru;

 Perturbarea programului de lucru sau întreruperea lucrului nejustificată fără aprobare sau prin
declanşarea de greve înainte de epuizarea căilor prevăzute de lege pentru soluţionarea conflictelor
de muncă;
 Orice acţiune de natură să împiedice conducerea organizaţiei sau pe ceilalţi salariaţi pe durata
grevei să-şi desfăşoare activitatea;
 Distrugerea sau deteriorarea intenţionată, din neatenţie sau neglijenţă a instalaţiilor, aparaturii,
obiectelor de mobilier, materialelor, etc.;
 Nerespectarea normelor de SSM şi PSI;
 Nerealizarea sarcinilor de serviciu fără justificare;
 Neanunţarea imediată a evenimentelor deosebite (îmbolnăviri, accidente, avarii, incidente,
deteriorări, furturi, distrugeri, bătăi, încălcări grave pe linie de protecţie a muncii);
 Nerespectarea dispoziţiilor şi a măsurilor pe cale ierarhică, fără a fi aduse la cunoştinţă funcţiilor
superioare justificarea neaplicării acestora;
 Delegarea persoanelor fără competenţele necesare pentru realizarea unor sarcini de serviciu;
 Nerespectarea programului de lucru stabilit (neutilizarea programului de lucru în mod productiv,
întârzieri sau plecarea mai devreme de terminarea programului, modificarea fără aprobare a
programului de serviciu).
4.2 Răspunderea disciplinară
Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni
disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune
săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul
intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi
dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Sancţiunile pe care le poate aplica Directorul General al............................................. în cazul în
care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
 Avertismentul scris;
 Suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
 Retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus
retrogradarea, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 60 de zile;

 Reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3
luni cu 5-10%;
 Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;
Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
Sancţiunile disciplinare se stabilesc numai în urma unei cercetări disciplinare prealabile, cu excepţia
avertismentului scris. Directorul General ................................................................ stabileşte
sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii săvârşite de salariat, ţinând cont de:
împrejurările în care fapta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie a salariatului, consecinţele abaterii
disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului, eventualele sancţiuni disciplinare suferite
anterior de către acesta.
Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru
pagubele materiale produse................................................ din vina şi în legătură cu munca lor.
Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin
persoanei în cauză din partea.............................................
Data: Aprobat: Director General,

Aceste activităţi pot fi aplicate ca atare, pot fi completate sau înlocuite, dacă acest lucru
corespunde mai bine condiţiilor şi resurselor concrete de instruire.
Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual,
practice) şi al tipului de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităţi la
lecţii, care să garanteze asmilarea informaţiilor şi formarea deprinderilor ( indiferent de individualităţile
elevilor).
Selecţia metodelor didactice şi
adecvarea competenţelor care
urmează a fi formate, oferă o serie de
avantaje, cum ar fi: centrarea demersului
didactic pe elev, pe nevoile şi
disponibilităţile sale,în scopul valorificării
optime ale acestora, individualizarea
învăţării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor eduacaţionale ,
diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat etc. În acest context, recomandăm utilizarea unor metode cât
mai diverse, care să stimuleze atenţia, interesul, participarea nemijlocită şi spiritual creative al elevilor,
cum ar fi:
- metode bazate pe acţiune (jocul de rol, simulare, brainstorming);
- metode explorative( vizite de documentare, excursii tematice, studii de caz, problematizarea,
observarea independentă);
- metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea).

RESPONSABILITATE
INSTRUI
RE LUCRU
IN
ECHIPA
PARTICIPARE
DIVERSITATE
LA LOCUL DE
MUNCĂ
PERFECTIONAR
E
IMPLICARE
COMPETENŢĂ
COMUNICARE

Această activitate poate fi organizată şi coordonată de profesorul clasei, de maistrul instructor (sau
împreună) în colaborare cu un reprezentnat al agentului economic (tutorele de practică) şi cu liderul clasei.
Pentru efectuarea vizitei se vor parcurge mai multe etape:
contactarea agentului economic;

informarea clasei cu privire la desfăşurarea acestei activităţi, precizând data şi intervalul orar al acţiunii;
informarea părinţilor elevilor şi conducerii şcolii cu privire la
data şi programul actiunii;
analizarea situaţiei şi identificarea problemelor care se
pot ivi în organizarea şi efectuarea vizitei;
organizarea vizitei (stabilirea orei şi locului de
întălnire, stabilirea traseului, alegerea mijlocului de transport, se
fac mai multe propuneri, se analizează, se alege varanta
optimă );
stabilirea unor responsabilităţi în cadrul grupului;
efectuarea instructajului în vederea deplasării;
efectuarea vizitei şi aplicarea planului de organizare;
analizarea rezultatelor vizitei, în raport cu obiectivele
stabilite.
OBSERVAŢIE ! Se pot organiza vizite şi la ati agenţi economici care au ca obiect de activitate fabricarea sau
montajul construcţiilor metalice chiar dacă nu există un acord cadru cu şcoala, dacă se obţine o aprobare în
acest scop. Se pot căuta informaţii despre posibile parteneriate la comunitatea locală, de la părinţii elevilor,
cunoştinţe, din presă, de pe internet.

În urma vizitei de lucru la agentul economic, li se solicită elevilor
să întocmească o hartă a traseului parcurs menţionând şi
reprezentând simbolic compartimentele vizitate.
Pentru întocmirea hărţii elevii vor folosi flip-chart cu hârtie albă şi
creioane MARKER de diferite culori.
Profesorul va prezenta tema întregii clase. Apoi împarte elevii în 5
grupe(numărul grupei poate fi stabilit prin tragere la sorţi) şi
traseul parcurs în 5 tronsoane, atribuind fiecărei grupe câte un
tronson. În cadrul grupului elevii se vor consulta.
Se acordă un timp de gândire, 10 minute. În acest timp elevii îşi amintesc traseul parcurs, vorbesc
între ei (cu voce joasă) îşi fac o schiţă, îşi aleg anumite simboluri pentru legendă.
După expirarea timpului de gândire, fiecare grupă iese în faţă şi descrie o porţiunea din traseu,
atribuită, precizând obiectivele vizitate pe tronsonul respectiv de drum. După explicare, vor trasa pe
hartă porţiunea respectivă .
La finalul reprezentării vor avea loc discuţii, eventuale completări dacă vreuna din grupe a uitat
ceva, se vor corecta eventualele greşeli.
Pentru a stimula spiritul de competitivitate ,fiecare grupă poate acorda câte un punctaj celorlalte
grupe(eventual prin vot secret).
Evaluarea finală o va aprecia profesorul , iar elevii pot să compare cât de apropiate sunt cele
două evaluări.
OBSERVAŢIE ! În mod similar se pot întocmi hărţi mentale pentru orice vizită (la expoziţii, muzee)
sau excursii tematice.

În urma vizitei la agentul economic, se poate organiza o lecţie pentru prezentarea activităţilor
observate la societatea vizitată.(Dacă într-o lecţie anterioară a fost întocmită o hartă a locurilor vizitate,
ea poate fi folosită).
Pentru introducere, profesorul reaminteşte vizita,(cu ajutorul hărţii) se reface mental traseul şi
se vor nominaliza compartimentele vizitate.
Se împarte colectivul clasei în grupuri mici(de câte 4 sau 5 elevi) şi se atribuie fiecărei grupe
căte un compartiment(la alegere, dacă elevii doresc aceasta, sau prin tragere la sorţi).
Se cere elevilor să facă un efort de memorie şi să prezinte activitatea observată în
compartimentul atribuit (pe care l-au vizitat cu puţin timp în urmă).
Timpul pentru gândire şi consultări între membrii grupului 10 minute.Fiecare grup poate să-şi
noteze ideile, iar la prezentare au voie să folosescă notiţele.
După expirarea timpului de gândire, câte un reprezentant din fiecare grup, descrie în faţa clasei,
comprtimentul de care s-au ocupat, (precizând locul unde este amplasat tipul activităţii desfăşurate,
dotările observate, numărul persoanelor întâlnite, gradul de periculozitate etc). Ideile principale se vor
nota la tablă(un al doilea membru din grup va scrie pe tablă) şi ceilalţi elevi notează în caiete.
La finalul fiecărei prezentări, celelalte grupe pot completa eventualele omisiuni sau pot corecta
grşelile ,dacă sunt.Dacă este cazul, intervine şi profesorul.
Recomandăm ca evaluarea activităţii să fie făcută la sfărşit. Elevii pot fi implicaţi în evealuare,
prin autoevaluare sau evaluare reciprocă. Evaluarea corectă rămâne cea a profesorului.
OBSERVAŢII :
Activităţi asemănătoare, pot fi organizate şi un urma altor vizite, la alţi agenţi economici sau în
urma unor excursii tematice.
Dacă elevii clasei sunt repartizaţi la doi sau mai mulţi agenţi economici, recomandăm
efectuarea vizitelor de lucru, cu întraga clasă, la fiecare dintre aceştia.

Dacă agentul economic, aprobă, pe bază de selecţie doar un număr redus de elevi, iar restul
clasei efectuează practica comasată în atelierul din şcoală, se poate organiza o lecţie (sau mai multe) în
care elevii respectivi să descrie pe rând în faţa clasei, locul de muncă unde au fost repartizaţi şi să
enumere activităţile desfăşurate.
Dacă agentul economic le permite, ei pot aduce unele imagini(sau fotografii) de la locul de
muncă (muncitori în timp ce efectuează anumite operaţii, SDV-uri din dotare, repere excutate,
subansamble) pe care să le afişeze până la sfârşitul orelor, în clasă, spre a fi studiate de toţi elevii.
Ulterior, aceste imagini pot să intre în alcătuirea setului de diapozitive, sau la portofoliu.
După fiecare prezentare, restul clasei pot să adreseze întrebări.
La sfârşitul tuturor prezentărilor, se fac unele comentarii de către elevi sau de către profesor, se
pot trage unele concluzii.
Dacă practica comasată este organizată pentru toţi elevii la agentul economic, atunci se pot
organiza mai multe astfel de lecţii în care pe rând fiecare elev (sau grup de elevi) va descrie celorlalti
locul său de muncă.
Dacă profesorul consideră că ar fi prea mult să prezinte toţi eleveii, şi le –ar dispărea interesul
de ascultare, atunci se pot face doar câteva prezentări: prin sondaj, sau prin tragere la sorţi.

Pentru “ Săptămâna poţilor deschise” , organizaţi o expoziţie cu lucrări de specialitate din
domeniu, realizate de către elevii şcolii. Pentru realizarea activităţii se parcurg mai multe etape:
- Anunţarea temei elevilor;
- Dezbatere cu elevii: unde ?, când?, cu ce?, cum ?
- Identificarea unei locaţii;
- Identificarea resurselor necesare;
- Elaborarea planului de organizare şi desfăşurare a expoziţiei;
- Stabilirea unor responsabilităţi în cadrul grupului de elevi;
- Selectarea exponatelor;
- Elaborarea unor miniproiecte legate de design-ul expoziţiei;
- Prezentarea mini proiectelor în clasă;
- Analizarea mini proiectelor (analiză SWOT);
- Întocmirea programului expoziţiei
- Nominalizarea persoanelor responsabile cu primirea vizitatorilor şi a persoanelor care să
efectueze un sondaj (scurte interviuri);
- Realizarea expoziţiei;
- Culegerea informaţiilor de la vizitatori;
- Analizarea rezultatelor obţinute în raport cu obiectivele stabilite.
Fără a detalia, recomandăm şi alte activităţi :

reamenajarea unui spaţiu de insturire, depozit de materiale;
eleminarea unor stocuri de materiale;
recuperarea unor stocuri de materiale, piese componente, semifabricate, subansambluri;
organizarea unor excursii tematice;
redactarea unei reviste cu caracter tehnic

Pentru “Clasificarea construcţiilor metalice” recomandăm urnmătoarea aplicaţie:
Profesorul invită elevii să caute în diferite surse(reviste, manuale pliante, internet) imagini cu structuri
metalice.Pentru aceasta , împarte clasa în 5 grupe şi dă fiecărei grupe câte un subiect de căutare:
o grupă caută stâlpi;
o grupă caută hale industriale;
o grupă caută rezervoare;
o grupă caută instalaţii din industria chimică;
o grupă cută coşuri sau turnuri;
Tema se poate acorda la alegere sau prin tragere la sorţi.Pentru îndeplinirea sarcinii elevii au la
dispoziţie o săptămână. Sarcina se consideră îndeplinită ,dacă fiecare grupă colect ează cel puţin 5
imagini distincte, din categoria specificată.
La expirarea termenului, fiecare grupă îşi prezintă setul de imgini în faţa clasei , apoi le vor
afişa într-un loc vizibil pentru a putea fi studiate şi observate de întraga clasă.
După efectuarea prezentărilor, elevii au la dispoziţie 10 minute pentru a studia cu atenţie toate
imaginile, apoi au loc discuţii, întrebări, observaţii.
Grupele de elevi îşi pot acorda note între ele, eventual prin vot secret, sau se pot autoevalua, iar
la sfârşit vor fi evaluaţi de către profesor.
Seturile de imagini pot rămâne afişate până la sfârşitul tuturor orelor, apoi se vor pastra la
portofoliu, putând fi utilizate şi în cadrul altor lecţii şi/sau altor teme.
OBSERVAŢIE !
Elevii pot aduce imagini pe suport magnetic, iar apoi se pot face seturi de diapozitve sau prezentări
power point care pot fi proiectate pe un ecran.

Profesorul alege din setul de imagini(pot fi imagini căutate de elevi sau aduse de la agentul
economic) 5 structuri metalice diferite.De exemplu: un stâlp, un rezervor, un pod, o macara turn, un
castel de apă.(pot fi oricare alte imagini alese de profesor sau chiar de elevi).
Se va împărţi clasa in 5 grupe(numărul de grupe poate fi mai mare sau mai mic după cum alege
profesorul, sau după efectivul clasei).
Fiecărei grupe i se atribuie o imagine spre studiu.(Se impune ca imaginea folosită sa fie clară şi
vizibilă).După o analiză atentă elevii vor trebui să descrie imaginea respectivă(denumire,dimensiuni
aproximative, domeniul de utilizare, durata de utilizare, la ce solicitări este supusă în timpul
funcţionării) şi să identifice elementele din care a fost alcătuită(table, platbande profile, ţevi, bare etc).
Membrii unei grupe se pot consulta, sau işi pot nota anumite informaţii.Timpul de lucru 15
minute.
După expirarea timpului fiecare grupă iese în faţa clasei, îşi descrie construcţia studiată şi
identifică elementele din care este alcătuită.Celelalte grupe noteză în caiete.La sfârşitul fiecărei
prezentări profesorul corecteză eventualele greşeli, adresează întrebări, sau cmpletează omisiunile.
(Acest lucru pote fi făcut, după caz, de alţi elevi, dacă aceştia ştiu).
La sfârşitul tuturor prezentărilor, se pot adresa unele întrebări,(elevii între ei sau elevii
profesorului), se trag concluzii, se pot faceunele observaţii.
Pentru a implica mai mult elevii în demersul didactic, ei pot fi încurajaţi să se autoevalueze, sau
să se evalueze între ei şi să compare apoi cu aprecierea profesorului. Evaluarea reală o va face
profesorul.

Este un document care poate fi întocmit pe durata desfăşurării practicii comasate.El poate fi
redactat ca formă si completat pe arcursul zilelor de practică, sau poate fi întocmit filă cu filă şi legat la
sfârştul perioadei de practică comasată când are loc o analiză (SWOT) a întregii activităţi şi evaluarea
finală.
Jurnalul de practică va conţine datele de identificare ale elevului, ale cadrelor didactice care
îndrumă activitatea respectivă şi ale tutorelui de practică.
Fiecare zi de practică (sau laborator), va fi consemnată in jurnal, pe căte o filă (sau mai multe,
după caz).
Elevul va preciza:
ora de începere a programului;
instructajul zilnic;
tema de lucru;
în ce a constat pregătirea locului de muncă ;
operaţii observate sau efectuate (după caz);
semifabricate folosite;
SDV-uri folosite;
închieierea lucrului şi curăţenia la locul de muncă ( ora de încheiere a programului, timp
efectuat, cine a efectuat curăţena ?);
păreri personale (dacă are);
Profesorul (tutorele de practică) va preciza:
respectarea programului de practică;
disciplina la locul de muncă a elevului;
gradul de atenţie dovedit de către elev;
gradul de implicare dovedit de către elev;
corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru, din partea elevului;
abilităţi dovedite de către elev;
respectarea SSM la locul de muncă, de către elev;
observaţii personale (dacă are);

Jurnalul va începe cu regulamentul de ordine interioară al agentului economic, va conţine apoi
instructajul SSM (general şi specific locului de muncă), desfăşurarea fiecărei zile, iar la sfârşit o analiză
(SWOT).
Recomandăm ca între orele de instruire practică şi cele de laborator să existe o strânsă
interdependenţă. Profesorul are libertatea să aleagă dacă jurnalul se va întocmi doar pentru orele de
instruire practică sau şi pentru cele de laborator tehnologic.
Dacă profesorul şi elevii doresc, acest jurnal poate fi îmbogăţit cu imagini sau informaţii
specifice domeniului, colectate de elevi de la agentul economic sau din alte surse (reviste tehnice,
pblicaţii cu caracter tehnic, internet etc).
Jurnalul de practică aparţine elevului ca şi învăţarea. El va fi întocmit de elev şi se va găsi asupra

elevului, constituind o dovadă a evoluţiei elevului pe parcursul desfăşurării stagiului de practică.
Elevul are obligaţia de a consemna zilnic în jurnal.
Profesorul sau tutorele de practică vor consemna periodic (pot efectua acest lucru la sfârşit
de săptămâmă).
În continuare vom prezenta un proiect de jurnal de practică.
GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL……………………..

AGENTUL ECONOMIC (la care se desfăşoară stagiul de practică)
NUMELE ŞI PRENUMELE......................................
CLASA....................
CALIFICAREA:
ANUL ŞCOLAR..........................

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ

SSM SPECIFICE LOCULUI DE MUNCĂ

DATA:
TEMA
Consemnările elevului:
Consemnările profesorului (tutorelui de practică):

Pe baza informaţiilor colectate în jurnalul de practică, se va realiza o analiză SWOT a
activităţii clasei, la finalul modulului de practică comasată, în care fie sa fie evidenţiate elementele
definitorii (misiune, ţinte strategice, obiective pe termen scurt şi mediu, tendinţa de evoluţie pe termen
mediu în corelare cu strategia sistemului de educaţie şi a comunităţii).
Acestă analiză implică maturitate în gândire şi profunzime. Ea va fi elaborată de elevi împreună
cu profesorul apoi discutată la nivelul clasei.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
a) Calitatea resurselor umane a) Rezerva unor cadre didactice faţă de strategiile

 Cadre didactice calificate , cu grade reformei.
didactice care au parcurs stagii de formare b) Caracterul strict tradiţional al unor activităţi
continuă şi care sunt receptive la strategiile şi didactice;
principiile Reformei didactice , c) Tratarea nediferenţiată a elevilor de către unele
 Existenţa în rândul personalului(agentului cadre didactice;
economic) a unor cadre cu vocaţie pentru d) Nefuncţionalitatea optimă a unor cabinete şi a sălilor
educaţie, pregătire profesională, şi proiecte de clasă specializate;
de programe de parteneriat extern; e)Numărul limitat de locuri de muncă la agentul
b) Oferta educaţională a şcolii care se bazează economic, în care pot fi admişi elevi la stagiul de
pe C.D.S.-uri adaptate la nevoile părinţilor şi practică comasată.
ale comunităţii locale ; f) Lipsa materialului didactic sau cantităţi prea mici de
c) Planul de şcolarizare care prevede calificări semifabricate care pot fi utilizate în scopuri didactice;
în domeniul „Construcţiilor metalice” care este g) Formalismul unor activităţi de laborator sau în
în acelşi timp un domeniu de actualitate şi de atelier;
viitor; h) Nivelul mediocru al formării şi pregătirii majorităţii
d) Calitatea resurselor materiale; elevilor;
 Existenţa unei baze materiale i) Nivelul scăzut al pregătirii multor elevi de la şcoala
corespunzătoare, capabile să asigure formarea de arte şi meserii;
competenţelor specifice moduluilui j) Rezultate modeste obţinute la concursurile şcolare pe
„ Executarea construcţiilor metalice” meserii;
 Dotarea cu mijloace de învăţământ k) Absenteismul unor elevi;
informatizat ; l) Prezenţa unor acte de indisciplină în rândul elevilor;
e) Parteneriat optim cu agenţii economici ; m) Neimplicarea multor părinţi în realizarea
f) Specificul culturii organizaţionale proprii; obiectivelor educaţionale;
g)Implicarea părinţilor ca parteneri în educaţie; n) Numeroasele probleme cu care se confruntă elevii cu
h) Capacitatea colectivului de elevi de a-şi nevoi speciale ;
asuma responsabilităţi şi rezultatele propriilor o) Rezultatele modeste obţinute de elevi la învăţătură.
acţiuni ;
i) Relaţia optimă a cadrelor didactice cu elevii ;
j) Receptivitatea elevilor şi a cadrelor didactice

faţă de noutăţi;
l) Implicarea şcolii în programe educaţionale
zonale şi naţionale ;
m) Reuşita elevilor la finalizarea nivelului 2;
unii dintre sunt selectati de către agentul
economic şi vor intra pe piaţa muncii, iar
majoritatea dintre ei,continuă studiile pe
nivelul 3 ;
n) Inserţia socio-profesională a absolvenţilor.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI.
 Iniţierea şi derularea unor programe  Lipsa de motivaţie a unor elevi pentru pregătire;
finanţate de Uniunea Europeană;  Insuficienţa resurselor financiare pentru
 Decizia M.Ed.C. de a realiza învăţarea pe dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico-materiale
grupe la S.A.M.; a şcolii;
 Realizarea unor convenţii de parteneriat în  Extinderea cazurilor de violenţă şi
educaţie cu Agenţia Locală de Dezvoltare, cu infracţionalitate în rândul elevilor;
Agenţia de Formare, cu agenţii din  Imposibilitatea şcolarizării tuturor elevilor de la
Comunitatea Locală Agenţia Naţională Anti- învăţământul obligatoriu;
Drog;  Neimplicarea unor părinţi în actul educaţional
 Realizarea unor convenţii de instruire datorită unei slabe relaţii de parteneriat ;
practică a elevilor cu agenţi economici ;  Formalismul unor activităţi educaţionale;
 Realizarea unor convenţii de parteneriat cu  Tratarea globală, nediferenţiată a elevilor în
unele unităţi şcolare de profil tehnologic din cadrul unor activităţi didactice;
oras pe probleme de curriculum şcolar, formare  Existenţa unor manuale nefuncţionale integral,
continuă şi management educaţional ; cu structuri aleatoriu stabilite şi exagerat
 Existenţa unor programe de formare a informaţionale;
părinţilor  Nefolosirea manualului în mod eficient în
 Posibilitatea înscrierii absolvenţilor anului cadrul lecţiilor;
de completare pentru nivelul 3 ;  Lipsa de interes pentru performanţe şcolare
 Posibilitatea elevilor care au urmat anul deosebite;
de completare de a se înscrie în clasa a XI a de  Greutăţile cu care se confruntă elevii din mediul
liceu- curs de zi-ruta scurta; rural având consecinţe în şcolarizare şi în pregătire;
 Obţinerea de resurse financiare  Abandonul şcolar.
extrabugetare;
 Accesul elevilor la reţeaua Internet.

În figura de mai sus sunt prezentate detalii de execuţie pentru o fermă metalică.

Observaţi cu atenţie, reprezentarea schemetică (a) şi desenul de execuţie al nodului A.
1) Identificaţi elementele componente ale fermei;
2) Identificaţi semifabricatele din care este executată ferma;
3) Identificaţi prin ce operaţii s-a efectuat asamblarea;
4) Enumeraţi etapele procesului tehnologic de asamblare.

(a)
(b)
(c)
Se poate împărţi clasa în 3 grupe. Fiecărei grupe i se dă unul din cele trei grupuri de imagini (se pate
face prin tragere la sorţi).
1) Studiaţi cu atenţie grinzile cu inimă plină din cele trei grupe de imagini;
2) Identificati semifabricatele din care este alcătuită fiecare grindă cu inimă plină;
3) Identificaţi operaţiile de asamblare prin care se poate obţine fiecare grindă;
4) Definiţi grinzile cu inimă plină;
5) Enumeraţi tipurile de grinzi cunoscute.
Timp de lucru 15 minute.
După expirarea timpului de gândire, fiecare grupă prezintă soluţia găsită.
Fiecare grupă poate primi întrebări (sau completări, dacă este cazul) din partea celorlalţi colegi.

1) Să se identifice tipul de grindă reprezentat în figurile de mai sus;
2) Să se identifice semifabricatele din care este alcătuită fiecare grindă;
3) Să se identifice asamblările fiecărei grinzi;
4) Caracterizati grinzile cu inimă plină.

1) Să se identifice tipurile de grinzi prezentate în figurile de mai sus;
2) Identificaţi semifabricatele din care au fost alcătuite grinzile prezentate;
3) Identificaşi asamblările cu ajutorul cărora s-au obţinut structurile prezentate;
4) Descrieţi si caracterizaţi grinzile cu zăbrele.
Grup Scolar Industrial............... Data.............

Atelierul.............
FIŞA TEHNOLOGICĂ
Produsul.....................................piesa(subansamblul)..............................cantitatea..................buc.......
Material.......................calitatea.........................caracteristici.............................................
STAS...........................Beneficiar........................................
PROCES TEHNOLOGIC
Nr. Operaţii tehnolocgice scule dispozitive verificatoare Timp Maşini şi utilaje
crt Tp Tu Tt

a procesului tehnologic
1. Supuneţi atenţiei un anumit produs, executat la agentul economic în săptămîna(în ziua)în care
se desfăşoară practica comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, elevii vor completa o fişă:
Denumirea reperului/subansmblului:................................................
Materialul:
Semifabricatul folosit:
Operaţii pregătitoare (dacă a fost cazul):
-
-
-
SDV-uri folosite:
Operaţii de prelucrare:
-
-
-
SDV-uri folosite:
Maşini unelte/utilaje folosite:

Defecte constatate:
Remedieri efectuate:
Operaţii de asamblare:
-
-
-
SDV-uri folosite:
Utilaje şi/sau echipamente folosite:
Defecte constatate:
Observaţii ale tutorelui de practică:
a procesului tehnologic de asamblare a ................

1. Supuneţi atenţiei un anumit produs, executat la agentul economic în săptămîna(în ziua)în care
se desfăşoară practica comasată.
2. După încheierea activităţii de observare, elevii vor completa o fişă:
Denumirea ansamblului:................................................
Elemente componente:
Materiale:
Semifabricatele folosite:

Operaţii pregătitoare (dacă a fost cazul):
-
-
SDV-uri folosite:
Operaţii de prelucrare:
-
-
-
SDV-uri folosite:
Maşini unelte/utilaje folosite:
Defecte constatate:
Operaţii de asamblare:
-
-
-
SDV-uri folosite:
Utilaje şi/sau echipamente folosite:
Defecte constatate:
Observaţii ale tutorelui de practică:

Proiectul este o activitate practică ce are un final mai deschis decât tema de lucru.El este un
exerciţiu sau investigare, în care constrângerile de timp au fost relaxate. Proiectul poate fi abordat
individual sau de către un grup de elevi. De obicei proiectul se efectuează în măsură semnificativă, fără
o supraveghere atentă. Profesorul asigură îndrumare şi sprijin. El are o limită de timp în care trebuie
finalizat, dar durata este destul de extinsă (poate fi un semestru).
Alegerea temei este dirijată de profesor, care de cele mai multe ori îi oferă elevului o listă de
teme.De asemeni profesorul asigură o informare, ca bază a investigărilor pe care trebuie să le facă
elevul.
EXEMPLU: MONTAJUL GENERAL AL PILONILOR METALICI PENTRU ANTENE DE

RADIO ŞI TELEVIZIUNE
Explică procedura etapele şi metoda execuţiei lucrărilor de montaj.
Descrie o soluţie tehnică;
Precizază: necesarul de materiale, forţă de muncă, scule, dispozitive, utilaje;
Prezintă un grafic de montaj (enumerând etapele de motaj);
Descrie controlul calităţii construcţiei metalice în diferite faze ale execuţiei;
Enumeră SSM ce trebuie respectate pe toată durata efectuării lucrărilor pe şantier.
Proiectul se referă în special la aspectele practice ale problemei. El oferă o modalitate utilă de a
îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra diferite activităţi, atât în cadrul cât şi între
unităţi.Acestea sunt în mod special adecvate pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile
cognitive: anliză, sinteză şi evaluare.
Prin elaborarea proiectului, elevul poate accesa o gamă largă de competenţe atât cognitive cât şi
practice, de nivel înalt. Acest tip de activitate oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă
personală şi de a lucra fără supraveghere atentă. De asemeni poate oferi posibilitatea de a integra
evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării.
În cazul investigării în grup se dezvoltă abilităţile de a lucra în echipă, dar este dificil de evaluat
performanţele individuale.El poate şi chiar necesită mult timp pentru finalizare şi evaluare.
Elevii pot avea diferite abordări în proiectele lor.

Trebuie să fie clar definite nevoile de informare şi convenţiile cu elevul. Informarea trebuie să
sugereze diferite etape ale proiectului, care probabil, vor include următoarele:
planificarea proiectului;
conceperea stagiilor de investigare;
efectuarea investigării;
analiza rezultatelor;
raportarea concluziilor.
Rolul profesorului în derularea proiectului este de facilitator. El nu trebuie să impună elevilor
propriile idei, ci să le ofere sprijin şi sfaturi. Elevii ar trebui să fie liberi să-şi dezvolte propriile idei şi
să poarte integral responsabilitatea pentru sarcinile de îndeplinit. Profesorul este un tutore care
intervine minim în procesul de luare a deciziilor exercitat de grup. Acest tip de metodă, presupune
învăţarea prin experienţă directă. Este foarte posibil ca elvii să facă greşeli şi vor vedea care sunt
consecinţele acestora.
Pentru ca evaluarea să fie validă şi credibilă, profesorul trebuie să se asigure că sunt întrunite
cerinţele din scurta informare.Se va elabora o listă de verificare, ce va conţine toate rezultatele
învăţării acoperite de proiectele elevilor.
În mod tipic, în cadrul facilitării, profesorii îndeplinesc sarcini de genul:
asistă elevii în edfinirea temei;
îndrumă grupul pe parcursul fazei iniţiale;
acţionază conciliator în cazul în care survin probeme în interiorul grupului.
stabileşte un plan de redctare al proiectului;
monitorizează proiectul(cel puţin 5 verificări)
participă la revizuire;
acceptă formula finală.
Termenul pentru finalizarea proiectului este stabilit de profesor şi poate fi discutat cu clasa.Gradul
de dificulate al temelor din listă va fi stabilit de profesor, ţinând seama şi de particularităţile
elevilor.Timpul ce urmează a fi alocat întocmirii proiectului va depinde de complexitatea şi gradul de
dificultate al temelor. În vederea investigărilor pe care trebuie să le efectueze elevii pot solicita sprijin
sau îndrumare şi de la alţi profesori (de cultură tehnică) ai clasei.De asemeni ei pot solicita materiale de
informare la biblioteca şcolii, la părinţi , prieteni, colegi mai mari.

Elevii pot executa anumite operaţii pregătitoare în vederea asamblării: găurire, pregătirea
marginilor pieselor, decupare.
Pe baza desenului de ansamblu pot selecta semifabricatele necesare executării ansamblului.
Pot realiza o prindere provizorie în vederea asamblării.
Pot selecta dispozitivele necesare asamblării provizorii.

Se oferă elevilor desenul de execuţie al unui reper.Li se cere:
să studieze cu atenţie desenul;
să identifice semifabricatul din care este executat;
să identifice operatiile necesare pentru executarea reperului;
să ordoneze logic operatiile de prelucrare;
să aleagă din trusă SDV-urile necesare pentru fiecare operaţie

Această secţiune oferă o listă de materiale de referinţă împreună cu detalii despre alte sugestii
de lectură şi resurse, de exemplu website-uri. Atunci când sugeraţi elevilor anumite lecturi, oferiţi-le o
listă concisă.
V. Mărginean, P.Işfan, A. Andrieşeanu – CONSTRUCŢII METALICE – manual, EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ , 1978
Vasile Mărginean, P. Işfan, A. Andrieşanu – UTILAJ TEHNOLOGIC– manual, EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ 1978
Ion Tăbăcaru, Octavian Dumitraşcu, Ion Frangopol – UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA

CONSTRUCŢIILOR MECANICE – manual, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ 1988
Nicolae Tronaru, Gheorghe Buliga – CONSTRUCŢII METALICE – manual, EDITURA DIDACTICĂ

ŞI PEDAGOGICĂ 1988
O iniţiativă europeană vizând facilitarea recunoaşterii competenţelor şi calificărilor – EUROPASS –

CENTRUL NAŢIONAL EUROPASS 2009
http://en.wikipedia.org/
www.masinisiutilaje.ro


Executarea Constructiilor Metalice X

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Executarea Constructiilor Metalice X

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

gjgMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR METALICEkjkjg

CONSULTANŢĂ CNDIPT: DR. ING. ROŞU DORIN EXPERT CURRICULUM

Acest material a fost elaborat prin2finanțare Phare în proiectul de

Prezentul auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de

Acest material a fost elaborat prin5finanțare Phare în proiectul de

PREZINTĂ DIFERITE TIPURI DE GRINZI

DESCRIE STÂLPII, TURNURILE ŞI PILONII

DESCRIE TEHNOLOGIA DE FABRICAŢIE ŞI ASAMBLARE A

APLICĂ LEGISLAŢIA ŞI REGLEMENTĂRILE PRIVIND SECURITATEA ŞI

Acest material a fost elaborat prin6finanțare Phare în proiectul de

La realizarea unui obiectiv industrial,

Acest material a fost elaborat prin7finanțare Phare în proiectul de

Are la bază următoarele principii:

Utilajele tehnologice sunt de o mare varietate, în funcţie de tipul constructiv, rolul

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

PROIECT DE CONTRACT DE PARTENERIAT LOCAL

Incheiat la data de………………… între : firma

OBIECTIVELE PARTENERIATULUI / POPULAŢIA ŢINTĂ

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL se obligă:

-intervine acordul de voinţă al părţilor;

-se ajunge la termen.

Acest material a fost elaborat prin

................................. GRUP SCOLAR INDUSTRIAL.......................

Securitatea şi sănătarea în muncă în ţara noastră este o problemă

Când se execută lucrări de montaj în spaţii sub exploatare

Acest material a fost elaborat prin

Pentru lucrările ce se execută la înălţime trebuie luate măsuri pentru

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

(numele agentului economic)

PROIECT REGULAMENT INTERN

1. Capitolul 1: Dispoziţii generale

Regulamentul Intern cuprinde reglementările referitoare la drepturile şi obligaţiile angajatorului şi

1.2 Principii fundamentale

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în

2.1.2 Contractele de muncă individuale pe durată nedeterminată

Contractele de muncă încheiate în cadrul...... ...................................... sunt pe durată nedeterminată.

Acest material a fost elaborat prin

2.1.3 Obligaţii anterioare încheierii sau modificării contractului individual de muncă

2.1.4 Clauza de confidenţialitate a contractului

2.1.5 Clauza de neconcurenţă

Acest material a fost elaborat prin

2.1.5 Recrutarea personalului

2.1.6 Drepturile şi obligaţiile salariaţilor

Acest material a fost elaborat prin

2.1.7 Drepturile şi obligaţiile angajatorului

Acest material a fost elaborat prin

2.1.8 Suspendarea contractului individual de muncă

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

Acest material a fost elaborat prin

Timpul de muncă şi timpul de odihnă

3.1 Durata timpului de muncă

3.2 Munca suplimentară

3.3 Munca de noapte

3.4 Norma de muncă

3.5 Repausuri periodice