Sunteți pe pagina 1din 2

Conceptul de joc didactic matematic

prof. înv. primar Dîrstariu Maria-Cristina


Șc. Gimn. Nr. 2 Diaconu Coresi Brașov

Jocurile didactice pot “însoţi” fiecare obiect de învăţământ, fiecare lecţie, luând forma
unor întreceri, concursuri între copii, între rânduri de bănci, grupe de elevi. De exemplu
“Răspunde bine şi repede care este vecinul nr. ridicat !”, „La ce nr. m-am gândit?”, „Cel mai
bun matematician”, „Calculează şi colorează corespunzător!”
„Jocul didactic este o formă de activitate atractivă şi accesibilă copilului, prin care se
realizează sarcinile instructiv-educative ale învăţământului. El reprezintă un ansamblu de
acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea , buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiective
de pregătire intelectuală tehnică, morală a copilului.”1
Jocul didactic reprezintă un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează,
precizează şi verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, le pune în valoare
şi le antrenează capacităţile creatoare. Atunci când jocul e utilizat în procesul de învăţământ,
acesta dobândeşte funcţii psiho-pedagogice semnificative, asigurând participarea activă a
elevului la lecţii.
Jocurile didactice matematice contribuie la însuşirea mai rapidă, mai temeinică, mai
accesibilă a unor cunoştinţe relativ abstracte pentru această vârstă, cum ar fi: numeraţia,
operaţiile de adunare, înmulţire şi inversul lor, respectiv scăderea şi împărţirea, formele
geometrice.
Jocul didactic se deosebeşte de alte jocuri prin anumite laturi constitutive şi anume:
scopul didactic, sarcina didactică, elemente de joc, conţinutul matematic, materialul didactic
folosit şi regulile jocului.
a) Scopul didactic – se formulează în legătură cu cerinţele programei şcolare pentru
clasa respectivă, convertite în finalităţi funcţionale de joc. Formularea trebuie să fie
clară şi să oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului respectiv.
b) Sarcina didactică – reprezintă problema pe care trebuie să o rezolve elevii în mod
concret în timpul jocului ( recunoaştere, denumire, descriere, reconstruire,
comparaţie).

1
Stăncioiu – Jipa Florentina, Stăncioiu Gheorghe, 2001, Metodica predării matematicii în învăţământul
primar, Bucureşti, Ed. Humanitas, p. 250
c) Elemente de joc: întrecere individuală sau pe grupe de elevi, cooperare între
participanţi, recompensarea rezultatelor bune sau penalizarea greşelilor comise de
către cei antrenaţi în jocurile de rezolvare a exerciţiilor sau problemelor.
d) Conţinutul jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ, atractiv prin forma în
care se desfăşoară, prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe
la care se apelează.
e) Materialul didactic – trebuie să fie variat, adecvat conţinutului jocului, să slujească
scopului urmărit. Astfel se pot folosi: planşe, folii, fişe individuale, cartonaşe,
jetoane, truse de figuri geometrice.
f) Regulile jocului – trebuie propuse de învăţător şi cunoscute de elevi. Ele
concretizează sarcina didactică, realizând sudura între aceasta şi acţiunea jocului.

S-ar putea să vă placă și