Sunteți pe pagina 1din 3

înv.

RACOLŢA DOINA
Şcoala „Avram Iancu” Satu Mare

Metoda observaţiei

 Am urmărit şi am consemnat exact manifestările comportamentale şi


atitudinale ale unui grup de copii, în vârstă de 9 ani (clasa a III-a A), precum şi
contextul situaţional în care ele se produc.

 Nu am intervenit cu nimic pentru modificarea condiţiilor care acţionează


asupra subiecţilor supuşi cercetării, ci doar am înregistrat fenomenele constatate.

 Conţinutul observaţiei se referă la simtomatica labilă. Am urmărit


atitudinile pe care le adoptă copiii într-o situaţie dată, într-un moment anume ales.

 După prezenţa sau absenţa observatorului, ca formă a observaţiei, am


folosit observaţia directă, când prezenţa observatorului e conştientizată de
subiecţi.

 După gradul de implicare al observatorului, am folosit observarea pasivă,


deoarece observatorul nu se implică în activitatea subiecţilor.

 SCOPUL OBSERVAŢIEI: Observarea modului de comportare şi


implicare a unui grup de 20 copii (o clasă cu 20 de elevi), într-o sarcină
neanunţată şi neexplicată de observator (învăţătoarea clasei) şi anume: cum vor
acţiona într-o situaţie dată.

 DURATA OBSERVAŢIEI: 20 minute

 LOCUL DE DESFĂŞURARE: un loc familiar, sala de clasă.


Descrierea procedeului de lucru
(Desfăşurarea observaţiei)

Etape:
1) Este ora 7:40. Elevii sunt în curtea şcolii. Observatorul scrie pe tabla curată
următoarea problemă:
„Un bilet de intrare la Zoo pentru un adult costă 4 EURO, iar un
bilet de intrare pentru un copil este cu 1 EURO mai ieftin. Cât
plăteşte un tată care intră la Zoo împreună cu cei doi copii ai lui?”
2) Observatorul se aşează la catedră şi completează într-un tabel o seamă de
numere, simulând o preocupare intensă.

3) Intră în clasă primii 3 elevi: PC, FM şi MD. Salută. Observatorul dă din


cap în semn de salut, dar nu-şi ridică capul de pe tabelul cel complicat. Doi elevi
merg tăcuţi la loc, iar unul se opreşte lângă tablă, citeşte cu voce moderată ce
scrie pe tablă. Se îndreaptă spre bancă bolborosind nişte numere şi cuvinte
izolate. Rezolvă problema oral, din minte şi se aude desluşit rezultatul. Ceilalţi
doi elevi îl văd, atunci citesc şi ei problema, dar mai încet. Nu o rezolvă ci
şuşotesc ceva legat de mersul în curte.

4) Intră între timp alţi cinci elevi. Toţi se opresc în faţa tablei. Citesc, însă
două fetiţe: CP şi LB nu par a fi interesate să lectureze problema în întregime.
Merg la loc, iar LB îi arată lui CP o revistă frumos colorată, cu Barby. Comenteză
pe seama revistei. Cei trei băieţi îşi scot din bancă maculatorul şi socotesc ceva.
LR şi VC au rezolvat corect problema, iar TA a greşit.

5) Intră în clasă vreo 10 elevi. E greu să-i urmăresc. Vorbesc tare. Unul
întreabă dacă a sunat de intrare, altul întreabă dacă au primit deja muncă
independentă. Observatorul nu răspunde nimic. Răspund restul elevilor, după
cum cred ei. Se văd preocupaţi de problemă patru elevi. Doi discută între ei:
- Pentru un copil se plătesc 3 EURO, zice SN.
- Ba nu! Pentru un copil se plăteşte 1 EURO, zice ML.
Restul îşi scot pe bancă cele necesare pentru limba română, disciplina
trecută în orar de la 8-9.
6) Intră în clasă ultimii doi elevi: LB şi TO. Sunt elevii de serviciu, vor să
şteargă tabla. Se răzgândesc. Ocolesc problema căci recunosc că e scrisul
doamnei învăţătoare, iar problema aceasta n-a fost rezolvată cu o zi înainte.
Nr. Nr. de
Modul de acţiune – benevol al elevilor Numele elevilor Obs.
crt elevi
1 Rezolvă repede şi corect, oral, problema –
P.C. 1 elev
implicare + conştiinciozitate
2 Ies la joacă în curte – dezinteres pentru
F.M. + M.D. 2 elevi
problemă
3 Se joacă cu revista – alte preocupări (mai
C.P. + L.B. 2 eleve
atractive)
4 Rezolvă în scris – conştiinciozitate,
L.R.+V.C.+S.N. 3 elevi
implicare
5 Greşesc în judecarea problemei – neatenţie
T.A.+ M.L. 2 elevi
în muncă
6 Au alte preocupări – discută cu colegii, se BD, TM, CB, KT,
8 elevi
bucură că s-au reîntâlnit BK, BA, VC
7 Îndeplinesc sarcinile elevilor de serviciu –
L.S.+T.O. 2 elevi
prezenţi la datorie

Concluzie: gradul de implicare într-o activitate şcolară necerută şi


neexplicată de învăţător este depăşit de activitatea de joc
(specifică încă şcolarului mic)

S-ar putea să vă placă și