CURS COMPLEMENTAR DE

MICROECONOMIE

Conf. univ. dr. Irina-Marilena Ban 1/1/18 ROSE

 CUPRINS

PARTEA I. INTRODUCERE ÎN MICROECONOMIE 5

1. OBIECTUL ȘI METODA ECONOMIEI POLITICE 6

2. SISTEMUL ECONOMIEI DE PIAȚĂ 9

PARTEA A II-A. TEORIA CONSUMATORULUI 17

1. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 18

2. CEREREA DE MĂRFURI 28

PARTEA A III-A. TEORIA PRODUCĂTORULUI 36

1. COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI 37

2. TEORIA COSTURILOR 47

3. PROFITUL 54

4. OFERTA DE MĂRFURI 62

PARTEA A IV-A. ANALIZA PIEȚELOR 67

1. PIAȚA CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ 68

2. PIAȚA DE MONOPOL 74

3. ALTE PIEȚE CU CONCURENȚĂ IMPERFECTĂ 77

 PARTEA I.
INTRODUCERE ÎN MICROECONOMIE

Noțiuni de bază:
Capitolul 1. Obiectul și metoda Economiei politice: economia politică, metodă, comparare, analiză,
sinteză, inducție, deducție, ipoteză, model, caracterul legic al economiei, legi economice.
Capitolul 2. Sistemul economiei de piață: activitatea economică, agent economic, nevoi, resurse, legea
rarității resurselor, curba posibilităților de producție, bunurile economice, marfa, economia de mărfuri,
economia naturală, piața.
Cerințe minimale:
 Să arate diferența dintre abordările pozitive și normative. Să dezvolte abilitatea de a separa
punctele de vedere asupra a ceea ce se întâmplă în realitate de cele care exprimă ceea ce oamenii
ar dori să se întâmple.
 Să definească problemele studiate de știința economică legate de utilizarea resurselor pentru
satisfacerea nevoilor umane.
 Să dezvăluie conceptul de raritate ca problemă fundamentală cu care se confruntă toate economiile
din cauza faptului că resursele (pământ, muncă, capital și antreprenoriat) sunt insuficiente pentru
a produce toate bunurile materiale și serviciile pe care oamenii ar dori să le consume. Să explice
faptul că raritatea face necesară alegerea între posibilități alternative: ce bunuri vor fi produse și în
ce cantități.
 Să definească conceptul de cost de oportunitate și să explice necesitatea alegerii între posibilitățile
alternative privind felul și cantitățile bunurilor produse.
 Să descrie virtuțile sistemului economiei de piață și limitele sale.
Bibliografie suplimentară:
Cocioc, Paul (coord.) (2013), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Bodea, Gabriela, Ban, Irina (2017), Economica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
 1. OBIECTUL ȘI METODA ECONOMIEI POLITICE

OBIECTUL DE STUDIU AL ECONOMIEI POLITICE

“
“

“
 “

METODE DE STUDIU
CARACTERUL LEGIC AL ECONOMIEI


 2. SISTEMUL ECONOMIEI DE PIAȚĂ

ACTIVITATEA ECONOMICĂ

NEVOI, TREBUINȚE ȘI RESURSE


 

CURBA POSIBILITĂȚILOR DE PRODUCȚIE

 Frontiera posibilităților de producție

„ “

„ “

BUNURILE ECONOMICE
 

MARFA


 





TEORII DESPRE VALOARE

ECONOMIA DE MĂRFURI


PIAȚA: CONCEPT, TIPOLOGIE





 PARTEA A II-A.
TEORIA CONSUMATORULUI

Noțiuni de bază:
Capitolul 1. Comportamentul consumatorului: teoria cardinală și ordinală a utilității, utilitate
individuală, totală și marginală, curbe de indiferență, rată marginală de substituție, dreaptă a bugetului,
echilibrul consumatorului;
Capitolul 2. Cererea de mărfuri: cerere individuală și totală, funcția cererii, elasticitatea cererii în funcție
de preț, elasticitatea cererii în funcție de venit, elasticitate încrucișată.
Cerințe minimale:
 Să explice diferența dintre utilitatea totală și marginală;
 Să prezinte legea utilității marginale descrescânde (legea I a lui Gossen);
 Să înțeleagă conceptele de curbă de indiferență și dreaptă a bugetului;
 Să explice modul de cheltuire al bugetului unui consumator rațional în vederea achiziționării și
consumării combinației optime din două bunuri;
 Să definească cererea individuală și totală (a pieței);
 Să explice motivul pantei negative a curbei cererii consumatorului pentru bunurile normale;
 Să facă distincția între cantitatea cerută și curba cererii;
 Să prezinte metodele de măsurare a elasticității cererii la modificarea variabilelor care le determină.
Bibliografie suplimentară:
Cocioc, Paul (coord.) (2013), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Bodea Gabriela, Ban Irina (2017), Economica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
 1. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

TEORIA CARDINALĂ ȘI TEORIA ORDINALĂ A UTILITĂȚII

„ “ „ “
„ “ „ “

“ ”
“
”
UTILITATEA INDIVIDUALĂ, TOTALĂ ȘI MARGINALĂ

Σ Σ

∆𝑈𝑇
𝑈𝑚𝑔𝑥 = 𝑈𝑚𝑔𝑥 = 𝑈𝑇 ′𝑥
∆𝑥

Δ
Δ
EXEMPLUL 1

Utilitatea totală

Curbele utilității totale și marginale

CURBELE DE INDIFERENȚĂ

EXEMPLUL 2
 Harta curbelor de indiferență

RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUȚIE

∆𝑦 𝑈𝑚𝑔𝑋
𝑅𝑀𝑆𝑌/𝑋 = =−
∆𝑥 𝑈𝑚𝑔𝑌
EXEMPLUL 3

∆îmbrăcăminte 30−50 −20 −2

𝐵 → 𝐴: 𝑅𝑀𝑆î/𝑎 = = 20−10 = =
∆alimente 10 1
∆îmbrăcăminte 20−30 −10 −0,5
𝐴 → 𝐷: 𝑅𝑀𝑆î/𝑎 = = 40−20 = =
∆alimente 20 1

DREAPTA (LINIA) BUGETULUI

𝑥 ∙ 𝑃𝑋 + 𝑦 ∙ 𝑃𝑌 = 𝑉
 𝑃
− 𝑃𝑋
𝑌

EXEMPLUL 4

𝑃𝑋 = 120 𝑙𝑒𝑖 𝑃𝑌 = 10 𝑙𝑒𝑖

𝑽 600
 𝒙𝒎𝒂𝒙 = 𝑷 = 120 = 5
𝑿

𝑽 600
 𝒚𝒎𝒂𝒙 = 𝑷 = = 60
𝒚 10

y
A
ymax =
B
C

E
F
x
= xmax
Dreapta (linia) bugetului

OPTIMUL DE CONSUM
 𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑈𝑚𝑔𝑦 𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑃𝑋
= =
{ 𝑃𝑋 𝑃𝑌 sau { 𝑈𝑚𝑔𝑦 𝑃𝑌
𝑥 ∙ 𝑃𝑋 + 𝑦 ∙ 𝑃𝑦 = 𝑉 𝑥 ∙ 𝑃𝑋 + 𝑦 ∙ 𝑃𝑦 = 𝑉

În punctul de optim, rata marginală de substituție dintre cele două bunuri se determină astfel:
∆𝑦 𝑈𝑚𝑔𝑋 în optim 𝑃𝑋
𝑅𝑀𝑆𝑌/𝑋 = =− =
⏞ −
∆𝑥 𝑈𝑚𝑔𝑌 𝑃𝑌

APLICAȚII

PROBLEMA 1

Doze 1 2 3 4 5 6 7
UTX 10 18 25 31 36 40 43
UTY 24 44 62 78 90 96 100
UmgX 10 8 7 6 5 4 3
UmgY 24 20 18 16 12 6 4
𝑈𝑚𝑔𝑋
10 8 7 6 5 4 3
𝑃𝑋
𝑈𝑚𝑔𝑌
12 10 9 8 6 4 2
𝑃𝑌
∆𝑈𝑇
𝑈𝑚𝑔 = ∆𝑥

PROBLEMA 2

Doze 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Umg Biscuiți 50 40 35 30 25 20 18 15 14
Umg Lapte 30 28 25 20 17 10 7 3 2
UT Biscuiți 50 50+40=90 90+35=125 155 180 200 218 233 247
UT Lapte 30 30+28=58 58+25=83 103 120 130 137 140 142
 ș

Σ
𝑈𝑚𝑔𝐵𝑖𝑠𝑐𝑢𝑖ț𝑖 𝑈𝑚𝑔𝐿𝑎𝑝𝑡𝑒
= · ·
𝑃𝐵𝑖𝑠𝑐𝑢𝑖ț𝑖 𝑃𝐿𝑎𝑝𝑡𝑒

PROBLEMA 3

𝑈𝑚𝑔𝑋 𝑈𝑚𝑔𝑌
=
𝑃𝑋 𝑃𝑌
𝑈𝑚𝑔𝑋 = (𝑈𝑇 )′𝑥 = 10𝑦 𝑈𝑚𝑔𝑌 = (𝑈𝑇 )′𝑦 = 10𝑥

PROBLEMA 4

∆𝑦 𝑈𝑚𝑔 𝑃 ∆𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑃
𝑅𝑀𝑆𝑌/𝑋 = ∆𝑥 = − 𝑈𝑚𝑔𝑋 = − 𝑃𝑋 = −0,5; 𝑅𝑀𝑆𝑋/𝑌 = ∆𝑦 = − 𝑈𝑚𝑔𝑌 = − 𝑃 𝑌 = −2
𝑌 𝑌 𝑋 𝑋

PROBLEMA 5
· ·
 2. CEREREA DE MĂRFURI

CONCEPTUL DE CERERE
𝑸𝑪𝑿 = 𝒇(𝑷𝑿 , 𝑽, 𝑷𝒀 , 𝑨)
ELASTICITATEA CERERII

∆%𝑄
∆%𝑃

𝑄1 − 𝑄0
∆%𝑄 𝑄0 ∙ 100 𝑄1 − 𝑄0 𝑃0
𝐸𝐶/𝑃 =− =− =− ∙
∆%𝑃 𝑃1 − 𝑃0 𝑃1 − 𝑃0 𝑄0
𝑃0 ∙ 100

 →







∆%𝑄
∆%𝑉)

𝑄1 − 𝑄0
∆%𝑄 ∙ 100 𝑄 − 𝑄 𝑉
𝑄0 1 0 0
𝐸𝐶/𝑉 = = = ∙
∆%𝑉 𝑉1 − 𝑉0 𝑉1 − 𝑉0 𝑄0
𝑉0 ∙ 100
  ∈



∈
→  → 

0 < 𝐸𝐶/𝑉 ≤ 1

→  → 

→
 → 

𝑄𝑋1 − 𝑄𝑋0
∆%𝑄𝑋 ∙ 100 𝑄 − 𝑄
𝑄𝑋0 𝑋1 𝑋0 𝑃𝑌0
𝐸î = = = ∙
∆%𝑃𝑌 𝑃𝑌1 − 𝑃𝑌0 𝑃𝑌1 − 𝑃𝑌0 𝑄𝑋0
∙ 100
𝑃𝑌0

𝑸𝑿𝟏 − 𝑸𝑿𝟎
∆%𝑸𝑿 ∙ 𝟏𝟎𝟎 𝑸 − 𝑸
𝑸𝑿𝟎 𝑿𝟏 𝑿𝟎 𝑷𝒀𝟎
𝑬î = = = ∙
∆%𝑷𝒀 𝑷𝒀𝟏 − 𝑷𝒀𝟎 ∙ 𝟏𝟎𝟎 𝑷𝒀𝟏 − 𝑷𝒀𝟎 𝑸𝑿𝟎
𝑷𝒀𝟎
 


APLICAȚII

PROBLEMA 1

PROBLEMA 2

PROBLEMA 3
۰

PROBLEMA 4
PROBLEMA 5

PROBLEMA 6

PROBLEMA 7

Δ
 PARTEA A III-A.
TEORIA PRODUCĂTORULUI

Noțiuni de bază:
Capitolul 1. Comportamentul producătorului: funcții de producție, curbele de izoproducție, zona
economică a producției, rata marginală de substituire dintre factori, dreapta de izocost, optimul
producătorului, productivitatea factorilor, legea randamentelor descrescătoare;
Capitolul 2. Costurile de producție: cost de oportunitate, cost fix, cost variabil, costuri totale, costuri
unitare, cost marginal, costuri pe termen scurt și lung, costuri sociale;
Capitolul 3. Profitul: masa profitului, rata profitului, prag de rentabilitate, prag de faliment.
Capitolul 4. Oferta de mărfuri: funcția ofertei, ofertă totală, ofertă individuală, legea ofertei, ofertă
elastică, ofertă inelastică.
Cerințe minimale:
 Să explice semnificația economică a principiului substituției în utilizarea factorilor de producție
pentru firme. Să explice cu ajutorul principiului substituției diferențele în metodele de producere a
aceluiași produs în diferite țări.
 Să explice legătura între legea productivității marginale descrescânde și forma funcției costului
mediu pe termen scurt.
 Să definească conceptele de bază în domeniul costurilor: costuri fixe, costuri variabile, costuri
marginale, costuri medii, precum și legăturile dintre ele.
 Să definească noțiunea de profit și a formelor sale și să explice rolul jucat de pragul de rentabilitate
și cel de faliment în determinarea producției optime a unei firme.
 Să definească oferta individuală și totală și să explice legătura dintre cantitatea oferită și preț redată
de legea ofertei.
 Să determine coeficientul de elasticitate a ofertei în raport cu prețul și să determine tipul ofertei.
Bibliografie suplimentară:
Cocioc, Paul (coord.) (2013), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Bodea, Gabriela, Ban, Irina (2017), Economica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
 1. COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI

FIRMA

FACTORII DE PRODUCȚIE
COMBINAREA PROD-FACTORILOR. FUNCȚIILE DE PRODUCȚIE.
 α β

α
∆𝑄 ∆𝐿 ∆𝑄 ∆𝐾
𝛼= : β 𝛼= : α β
𝑄 𝐿 𝑄 𝐾
α β

     

α β → ă α β → ă ă
α β → ă ă
 ț
ț

PRODUCȚIA PE TERMEN SCURT: PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCȚIE

𝑄
𝑊𝑀𝐿 =
𝐿

∆𝑄
𝑊𝑚𝑔𝐿 = 𝑊𝑚𝑔𝐿 = 𝑄𝐿′
∆𝐿

۰
EXEMPLUL 1
 




PRODUCȚIA PE TERMEN LUNG: OPTIMUL PRODUCĂTORULUI





EXEMPLUL 2

O familie de izocuante (curbe de izoproducție

 ∆𝐾 𝑊𝑚𝑔𝐿 î𝑛 𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚 𝑃𝐿
𝑅𝑀𝑆𝑇𝐾/𝐿 = =− =
⏞ −
∆𝐿 𝑊𝑚𝑔𝐾 𝑃𝐾

𝐿 ∙ 𝑃𝐿 + 𝐾 ∙ 𝑃𝐾 = 𝐶𝑇
 𝑊𝑚𝑔𝐿 𝑃𝐿
=
𝑊𝑚𝑔𝐾 𝑃𝐾

{ 𝐿 ∙ 𝑃𝐿 + 𝐾 ∙ 𝑃𝐾 = 𝐶𝑇

𝑊𝑚𝑔𝐿 𝑃𝐿
=
𝑊𝑚𝑔𝐾 𝑃𝐾

{ 𝑄 = 𝑓(𝐿, 𝐾)


(∆%𝑄 = ∆%𝐾; ∆%𝐿

(∆%𝑄 > ∆%𝐾; ∆%𝐿

(∆%𝑄 < ∆%𝐾; ∆%𝐿
 APLICAȚII

PROBLEMA 1

Δ
Δ%

PROBLEMA 2

PROBLEMA 3

PROBLEMA 4
𝑄(𝐿, 𝐾) = 𝐿 ∙ 𝐾

𝑊𝑚𝑔𝐿 𝑊𝑚𝑔𝐾
= · ·
𝑃𝐿 𝑃𝐾

𝑊𝑚𝑔𝐿 = (𝑄)′𝐿 = 𝐾 𝑈𝑚𝑔𝐾 = (𝑄)′𝐾 = 𝐿

 2. TEORIA COSTURILOR

CONȚINUTUL ECONOMIC AL COSTULUI DE PRODUCȚIE

TIPOLOGIA ȘI MĂRIMEA COSTURILOR

„ “

„ “
EVOLUȚIA COSTURILOR PE TERMEN SCURT





În raport cu nivelul la care analizăm costurile, calculăm:

 
𝐶𝐹
𝐶𝐹𝑀 = 𝑄


𝐶𝑉
𝐶𝑉𝑀 = 𝑄

𝐶𝑇
𝐶𝑇𝑀 = 𝑄

Δ Δ

𝐶𝑇 𝐶𝐹 + 𝐶𝑉
𝐶𝑇𝑀 = = = 𝐶𝐹𝑀 + 𝐶𝑉𝑀
𝑄 𝑄

Δ Δ
∆𝐶𝑇 ∆𝐶𝑉
𝐶𝑚𝑔 = = 𝐶𝑇𝑄′ 𝐶𝑚𝑔 = = 𝐶𝑉𝑄′ Δ
∆𝑄 ∆𝑄

RELAȚIILE DINTRE COSTURILE ÎNREGISTRATE PE TERMEN SCURT

EXEMPLUL 1

Q CF CV CT CFM CVM CTM Cmg

0 50 0 50 — — — —
1 50 50 100 50 50 100 50
2 50 78 128 25 39 64 28
3 50 98 148 16,7 32,7 49,3 20
4 50 112 162 12,5 28 40,5 14
5 50 130 180 10 26 36 18
6 50 150 200 8,3 25 33,3 20
7 50 175 225 7,1 25 32,1 25
8 50 204 254 6,3 25,5 31,8 29
9 50 242 292 5,6 26,9 32,4 38
10 50 300 350 5 30 35 58
11 50 385 435 4,5 35 39,5 85

Evoluția costurilor totale, medii și marginale pe termen scurt

EVOLUȚIA COSTURILOR PE TERMEN LUNG

APLICAȚII

PROBLEMA 1
PROBLEMA 2

Q CF CV CT CFM CVM CTM Cmg

0 720

30 min 20

40 min 40

PROBLEMA 3

Q CF CV CT CFM CVM CTM Cmg

2 300 -
3 510 90

PROBLEMA 4

𝐶𝑉
Δ CT = 6 mil. u.m.; c) 𝐼𝐶𝑉 = 𝐶𝑉1 ∙ 100 = 130,00%
0
 3. PROFITUL

CONCEPTUL DE PROFIT. TEORII EXPLICATIVE

MASA ȘI RATA PROFITULUI. FORME ȘI FUNCȚII ALE PROFITULUI

𝑃𝑟 = 𝑉𝑇 – 𝐶𝑇 = 𝑃 ∙ 𝑄 − 𝐶𝑇𝑀 ∙ 𝑄
𝑃𝑟
𝑃𝑟𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟 (𝑝𝑒 𝑏𝑢𝑐𝑎𝑡ă) = = 𝑃 – 𝐶𝑇𝑀
𝑄
•

𝑃𝑟
𝑅𝑃𝑟(𝐶𝑇) = ∙ 100
𝐶𝑇
•

𝑃𝑟
𝑅𝑃𝑟(𝑉𝑇) = ∙ 100
𝑉𝑇
•

𝑃𝑟
𝑅𝑃𝑟(𝐾𝑝𝑝.) = ∙ 100
𝐾𝑝𝑝.
PRAGUL DE RENTABILITATE ȘI PRAGUL DE ÎNCHIDERE LA NIVEL DE FIRMĂ

CF
P  CVM

„ “
EXEMPLUL 1

Costurile Costurile Veniturile Venitul Profitul

Producția
totale marginale totale marginal (Pr)
(Q)
(CT) (Cmg) (VT) (Vmg) = VT – CT
=ΔCT/ΔQ =P∙Q =ΔVT/ΔQ
0 50 — 0 — -50
1 100 50 38 38 -62
2 128 28 76 38 -52
3 148 20 114 38 -34
4 162 14 152 38 -10
5 180 18 190 38 10
6 200 20 228 38 28
7 225 25 266 38 41
8 254 29 304 38 50
9 292 38 342 38 50
10 350 58 380 38 30
11 435 85 418 38 -17

 Pentru un nivel al producției situat între 0 și Q0:

 

Cmg = Vmg.

Pragul de rentabilitate și pragul de închidere în cazul unei întreprinderi


 

MAXIMIZAREA PROFITULUI PE PIAȚA CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ

 APLICAȚII
PROBLEMA 1

PROBLEMA 2

PROBLEMA 3

PROBLEMA 4

PROBLEMA 5
4. OFERTA DE MĂRFURI
𝑄𝑥𝑜 = 𝑂(𝑃𝑛 , 𝐹1 , … , 𝐹𝑚 )
Curba ofertei
ELASTICITATEA OFERTEI

𝑄1 − 𝑄0
∆%𝑄 𝑄0 ∙ 100 𝑄1 − 𝑄0 𝑃0
𝐸𝑂/𝑃 = = = ∙
∆%𝑃 𝑃1 − 𝑃0 ∙ 100 𝑃1 − 𝑃0 𝑄0
𝑃0

∆%𝑄 > ∆%𝑃

∆%𝑄 = ∆%𝑃

∆%𝑄 < ∆%𝑃

∆%𝑃 = 0
 ∆%𝑄 = 0

APLICAȚII

PROBLEMA 1

PROBLEMA 2
 PARTEA A IV-A.
ANALIZA PIEȚELOR

Noțiuni de bază:
Capitolul 1. Piața cu concurență perfectă: concurența, structură de piață, concurența perfectă,
echilibrul pe piața cu concurență perfectă, perioadă ultrascurtă, scurtă, lungă;
Capitolul 2. Piața de monopol: monopol, echilibrul pe piața de monopol, monopson, monopol
bilateral;
Capitolul 3. Alte piețe cu concurență imperfectă: piața cu concurență monopolistică, oligopol,
duopol, cartel.
Cerințe minimale:
 Să prezinte conținutul concurenței și criteriile pe baza cărora pot fi delimitate cele două forme
ale sale: concurența pură și concurența imperfectă.
 Să arate că forma pură a concurenței este o abstracție științifică dar ea servește ca model
teoretic de analiză a mecanismului pieței, și o folosim pentru înțelegerea concurenței reale.
 Să poată determina mecanismul de formare a prețului atât pe piața cu concurență perfectă, cât
și imperfectă.
 Să arate în ce constă maximizarea profitului în cazul concurenței perfecte și în cazul
monopolului.
Bibliografie suplimentară:
Cocioc, Paul (coord.) (2013), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Bodea, Gabriela, Ban, Irina (2017), Economica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
 1. PIAȚA CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ

CADRUL GENERAL AL CONCURENȚEI

„ “
„ “ „
“
 „ “

CONCURENȚA PERFECTĂ
FORMAREA PREȚULUI PE O PIAȚĂ CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ
ECHILIBRUL PE PERIOADĂ ULTRASCURTĂ (DE PIAȚĂ)

ECHILIBRUL PE PERIOADĂ SCURTĂ

EXEMPLUL 1
 8

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

ECHILIBRUL PE TERMEN LUNG

 APLICAȚII

PROBLEMA 1
·

PROBLEMA 2
·

PROBLEMA 3
·
 2. PIAȚA DE MONOPOL

DEFINIȚIA ȘI IPOTEZELE MODELULUI

CEREREA CĂTRE FIRMĂ ȘI CURBA VENITURILOR UNUI MONOPOL

ECHILIBRUL PIEȚEI DE MONOPOL PE TERMEN SCURT ȘI LUNG

MONOPSONUL ȘI MONOPOLUL BILATERAL
 3. ALTE PIEȚE CU CONCURENȚĂ IMPERFECTĂ

PIAȚA CU CONCURENȚĂ MONOPOLISTICĂ

ECHILIBRUL PIEȚEI PE TERMEN SCURT

ECHILIBRUL PIEȚEI PE TERMEN LUNG


 

OLIGOPOLUL

 “
“ “






 

CARTELUL