Sunteți pe pagina 1din 4

Anul XIX, Serie nouă Nr.

9 (976), 24 febuarie 2019

CALEA MÂNTUIRII
Săptămânal editat de Centrul de Studii Teologice-Istorice şi de Prognoză Pastoral-Misionară al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Arad.
Redactor fondator (1935): Preot Ilarion V. Felea. Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului
EDITORIAL PREDICA

Biserica – mediul de atingere a Tainei credinței Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu
Prezența constantă a creștinilor în sfân- Nunții: prin încununarea și binecuvân-
Evanghelia Duminicii a XXXIV-a după Rusalii (a Fiului risipitor)
ta biserică este un act de credință, dar și tarea mirilor; în Taina Preoției: prin pu-
un gest de apropiere de Dumnezeu, doar nerea mâinilor arhiereului; iar în Taina „Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Și a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea
suntem în Casa Lui. Această apropiere Maslului: prin ungerea bolnavului etc. ce mi se cuvine din avere. Și el le-a împărțit averea. Și nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr
s-a dus într-o țară depărtată și acolo și-a risipit averea trăind în desfrânări. Și după ce a cheltuit totul, s-a făcut
ne duce în raza sfințitoare a harului În contextul unei culturi și a unor
foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă. Și ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii
care ne vindecă, ne întărește și ne oferă influențe care ne propun închiderea e- acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să păzească porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele
perspectiva înveșnicirii. Devenim mai goistă a credinței în chip individualist pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar venindu-și în sine a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt
conștienți de aceasta prin evidențierea („de ce să mai mergem la biserică, că îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată,
minunilor relatate de Sfânta Scriptură, doar ne putem ruga și acasă”), înțelegem am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi. Și,
ridicându-se, a venit la tatăl său. Și încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a
toate indicând lucrarea înnoitoare, trans- cât de importantă este prezența noastră în căzut pe grumazul lui și l-a sărutat. Și i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să
formatoare și vindecătoare de bolile tru- biserici, participând la slujbele oficiate mă numesc fiul tău. Și a zis tatăl către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați
pești și sufletești a credinței în Hristos aici „cu frică de Dumnezeu, cu credință inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; și aduceți vițelul cel îngrășat și-l înjunghiați și, mâncând, să
Iisus, manifestată în Biserică. și cu dragoste”, cum ne îndrumă dumne- ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar
fiul cel mare era la țarină. Și când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Și chemând la sine
Potrivit învățăturii noastre de cre- zeiescul hrisostom în Liturghia sa. pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns: Fratele tău a venit și tatăl tău a înjung-
dință, Biserica este viața de comuniune Dumnezeu ne cheamă la El Acasă ca hiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos. Și el s-a mâniat și nu voia să intre; dar tatăl lui, ieșind, îl
a oamenilor cu Dumnezeu prin Hristos să ne dea ceva. Ce anume? ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată nu am călcat porunca ta. Și
în Duhul Sfânt, manifestată concret prin Știință: „învățați-vă de la Mine...” mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-
a mâncat averea cu desfrânatele, ai junghiat pentru el vițelul cel îngrășat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna
acte de credință, prin participarea la (Matei 11, 29). ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta
aceleași Sfinte Taine și slujbe săvârșite Duhul: „Luați Duh Sfânt!” (Ioan 20, mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat” (Luca 15, 11-32).
de cei investiți cu puterea Duhului Sfânt 22).
în acest sens de către Hristos însuși, Iubire, pace și bucurie: „rămâneți
episcopii și preoții. întru iubirea Mea; pacea Mea o dau
Părintele Dumitru Stăniloae arată că vouă... ca bucuria Mea sa fie în voi”
oficierea Sfintelor Taine ale Bisericii, ca (Ioan 15, 9; 14, 27; 15, 11).
și al oricăror alte slujbe sau rugăciuni se Dar, Hristos ne dă nouă și ceva cu
săvârșesc: „la întâlnirea a două subiecte totul de neconceput... „Rămâneți în Mine
umane deschise prin credință Duhului și Eu în voi... luați... Acesta este Sângele
Sfânt lucrător în ambianța Bisericii, Meu, care pentru mulți se varsă” (Ioan
întâlnire care se prelungește și în atin- 15, 4; Marcu 14, 22, 24). El ne dă Potirul
gerea trupească directă între ele, sau Euharistiei. Așa ceva nu găsim decât în
prin mijlocirea unei materii. Nu mate- Casa Lui, în Biserica Sa.
ria, și nici cuvintele rostite sau gesturile Ce frumos ne spunea Părintele
săvârșite, luate în ele însele, consti- Teofil: „Cum să ai pace în suflet dacă tu
tuie Taina, ci ea se constituie în întâl- nu vii la biserică unde preotul transmite
nirea în credință a celor două persoane adesea binecuvântarea: Pace tuturor!”
în ambianța Bisericii plină de Duhul În vremea postului mare, spre care ne
Sfânt și în atingerea trupească între cele îndreptăm, crește și frecvența prezenței
două persoane, odată cu mărturisirea noastre în biserică, deoarece și în rân-
prin cuvinte a acestei credințe a lor: a duiala bisericilor de mir s-a împropriat A ceastă pildă arată drama omului ce Averea cea mai însemnată a omu-
uneia care săvârșește Taina și a alteia parte din rânduiala monahală, încât se se îndepărtează de Dumnezeu, ieșindu- lui, este mintea. Mintea omului supus
care o primește” (Teologia Dogmatică oficiază slujbe și în cursul săptămânii: și din fire și urmându-și patimile sale. patimilor sale se risipește, rătăcește în
Ortodoxă, vol. III). Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, Fiul risipitor se îndepărtează de casa gânduri pătimașe, spre plăceri de tot
Astfel, prin toate cele șapte Sfinte la care se adaugă deniile: slujba Acatis- tatălui său, închipuindu-și că acolo de- felul, spre pofta de mâncăruri ce nu
Taine, în toate slujbele și rugăciunile tului Mântuitorului Iisus Hristos și sluj- parte, își va trăi viața fără nici un fel de sunt de trebuință, spre lucruri nefolosi-
Bisericii regăsim mărturisirea credinței ba Paraclisului Maicii Domnului. îngrădiri, dar în locul fericirii așteptate, toare, spre slava deșartă. Numeroasele
la care se adaugă gestul liturgic de atin- Această prezență în sfântul lăcaș ne se lovește de răutate, lipsuri, suferință, griji întunecă mintea lui și nu se mai
gere care mijlocește lucrarea nevăzută face mai conștienți de împreuna noastră singurătate și ajunge chiar în primejdie poate bucura de nimic. Curățirea de
a harului: în Taina Botezului: prin în- lucrare cu Hristos Domnul la izbăvirea de moarte. Plăcerile vinovate își cer pla- patimi dă omului luminarea minții și
treita afundare în apa sfințită; în Taina sufletelor noastre la sfințirea trupurilor ta. Despre acest fiu risipitor nu se spune dreapta socoteală prin care deosebește
Mirungerii: prin pecetluirea cu Sfântul noastre și a cosmosului, întru auzirea că a făcut cuiva vreun rău, poate doar binele de rău. Dumnezeu, cel ce a creat
și Marele Mir a tuturor părților trupului; dumnezeieștilor cuvinte: Îndrăznește, tatălui său, luându-și partea din averea toate, a dat omului conștiința, ca pe un
în Taina Euharistiei: prin împărtășirea fiică (fiule), credința ta te-a mântuit, adunată prin osteneala părintelui său. învățător ce nu poate fi înșelat. Acest
cu însuși Trupul și Sângele Domnului; mergi în pace. El nu îl roagă pe tatăl său ci pretinde învățător ne arată ce este bine și ne
în Taina Spovedaniei: prin semnul și cu- partea lui după dreptate. Porunca Dom- mustră când facem răul. Atunci când
Pr. Filip ALBU
vintele dezlegării duhovnicului; în Taina nului spune: „Cinstește pe tatăl tău și pe omul disprețuiește învățătura și ignoră
mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești mustrarea conștiinței, vine asupra lui
ani mulți pe pământul pe care Domnul dreptatea lui Dumnezeu. Foametea este
Dumnezeul tău ți-l va da ție” (Ieșire 20, pedeapsa lui Dumnezeu pentru lipsa de
 Triodul. Carte de cult 12). Au plecat și Avraam și Iacob din credință:„ Pentru că tu n-ai slujit Dom-
pagina 3, Ioan-Claudiu Moca casa tatălui lor, dar au plecat cu binecu- nului Dumnezeului tău cu veselia și cu
 Ştiri vântarea părintelui lor și Dumnezeu le-a bucuria inimii, când erai îmbelșugat de
purtat de grijă și a sporit averea lor. Fiul toate.
pagina 4 Continuare în pagina 2
risipitor a plecat de voia lui și a risipit
averea tatălui său pe plăceri vinovate. Pr. Ioan LAZĂR
Nr. 9, 2019
CALEA MÂNTUIRII 2

Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu


Urmare din pagina 1 cuvenit. Spini și scaieții sunt simbolul rie pentru un păcătos care se pocăiește,
Vei sluji vrăjmașului tău, pe care-l suferinței și durerilor omenești. Voia lui decât pentru nouăzeci și nouă de drepți,
va trimite asupra ta Domnul Dumnezeul Dumnezeu este ca omul să meargă pe care n-au nevoie de pocăință” (Luca 15,
tău, când vei fi în foamete și în sete și cărarea Lui, cea cuvenită, dar adesea o 7). Această parabolă ilustrează procesul
în golătate și în tot felul de lipsă; acela ia „peste câmp”, săvârșind fărădelegea. îndreptării oricărui suflet, această lu-
va pune pe grumazul tău jug de fier și Atunci el așază în calea omului un șanț crare tainică, sinergie armonioasă a ha-
te va istovi” (Deuteronom 28, 47-48). de suferință, un mic obstacol pe care nu rului divin și libertății umane.
Dar, ne putem gândi că foamea cea îl poate trece. Apoi dacă nu se îndreaptă Fiul cel mare și cuminte care nu a ieșit
trupească trezește în suflet foamea de la calea cea bună așază spinii și ghimpii din voia tatălui, nu a trecut prin cuptorul
Dumnezeu (Matei 5, 6). Cel ce trăiește suferințelor și omul de nevoie se întoarce ispitelor, sufletul lui este plin de pizmă
o viață cumpătată are parte de belșug și la calea cea bună. Despre aceasta Sfân- și lipsit de dragoste. El nu se bucură de
bunăstare, cel ce trăiește în desfrânare se tul Apostol Pavel spune: „Nu vă lăsați venirea fratelui său, nici măcar nu spune
condamnă de bunăvoie la ofilirea pute- înșelați. Tovărășiile rele strică obiceiu- fratele meu ci „fiul tău”. Devenise străin
rilor sale duhovnicești ceea ce duce la rile bune. Treziți-vă cum se cuvine și nu de propriul frate. Despre aceștia Sfântul
moartea duhovnicească. păcătuiți. Căci unii nu au cunoștință de Ioan Evanghelistul spune: „Dacă zice ci-
Argații erau îndestulați de pâine. Dumnezeu; o spun spre rușinea voastră” neva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele
Slujitorii Tatălui ceresc nu sunt lipsiți (I Corinteni 15, 33-34). său îl urăște, mincinos este! Pentru că
de pâinea vieții, lor nu le lipsește nimic. În acest fiu risipitor, credința nu a cel ce nu iubește pe fratele său, pe care
Fiul risipitor s-a depărtat de tatăl său. fost pe deplin înăbușită de patimi, de l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a
Lipsit de toate, cuprins de deznădejde, aceea el nu a căzut în deznădejde ci și-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această
slujește unui stăpân străin, păzind por- venit în fire și-a recunoscut greșeala, s-a poruncă avem de la El: cine iubește pe inței. Păcatele nemărturisite cresc și se
cii, simbolul văzut al necurăției. Poate hotărât să se întoarcă acasă. Știe că tatăl Dumnezeu să iubească și pe fratele său” întăresc, devin o povară și o permanentă
nu întâmplător ajunge în această slujbă. său este bun și îl va putea ierta. De aceea (I Ioan 4, 20-21). Devenise și îndărătnic, frământare însoțite fiind de o veșnică
Prin viața sa pătimașă s-a asemănat aces- se întoarce acasă, chiar dacă precum nu mai ascultă nici de tatăl său. În în- teamă de judecată. Recunoscându-ne
tor animale. Flămând și umilit își vine în un argat, el vrea să fie alături de tatăl tunericul invidiei era convins că era păcatele și mărturisindu-le, învingem
fire, își vede păcatul, se hotărăște să se său. Smerenia lui, conștiința păcatului mai bun decât fratele său. Uscăciunea în noi mândria și am făcut un pas spre
întoarcă la tatăl său, ca unul din argații propriu, lacrimile lui au încălzit inima spirituală îl face să refuze ospățul dat de Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va veni
săi. Prin faptul că fiul când a dat de greu tatălui său și acesta i-a iertat păcatul și tatăl său. Nu se poate bucura „zic vouă în ajutorul nostru și ne va scoate din mo-
și-a venit în sine, înțelegem că atunci i-a redat demnitatea de fiu. că mulți de la răsărit și de la apus vor cirla păcatului.
când omul săvârșește păcatul își iese din Vedem din această pildă că nici veni și vor sta la masă cu Avraam, cu Din pilda fiului risipitor vedem că
sine. În sinea lui tot omul este bun, este un păcat, oricât de grav ar fi, nu ne Isaac și cu Iacov în împărăția cerurilor. nu este de ajuns a conștientiza starea de
după chipul și asemănarea lui Dumne- poate lipsi de Împărăția Cerurilor, da- Iar fiii împărăției vor fi aruncați în în- păcătoșenie ci trebuie să ne depărtăm de
zeu, de aceea nimeni nu se bucură când i că-l mărturisim cu sinceră căință și tunericul cel mai din afară; acolo va fi locul și de anturajul în care am păcătuit.
se spune că este un om rău. În conștiința ne înfrânăm de la săvârșirea lui. Nici plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei Să luăm aminte la una din stihirile zilei
lui fiecare știe că trebuie să fie bun și să mulțimea, nici felul păcatelor noastre 8, 11-12). De aici înțelegem că dacă nu din Triod: „Să cunoaștem fraților, puterea
împlinească binele. Păcatul îl îmbată pe nu poate schimba mila lui Dumnezeu, avem iubire, respectarea formală a unor tainei, că preabunul părinte, întâmpinând
om, îl scoate din fire, îl trage spre stări dacă le descoperim cu căință, sub epi- prescripții nu este de ajuns pentru mân- pe fiul cel desfrânat, care s-a întors de la
nepotrivite cu statura lui de cunună a trahilul duhovnicului, cu hotărârea de tuirea sufletului. Am putea numi gestul păcat la casa părintească, îl îmbrățișează
creației. Suferința este mijlocul prin care a începe o nouă viață, conformă voii fiului mare revolta sau cârtirea drepților. și iarăși îi dăruiește cunoașterile măririi
omul se trezește din patimi și se întoarce dumnezeiești. Tatăl său l-a primit ca pe Cei ce se consideră pe ei a fi drepți sunt Sale; și veselie de taină face celor de sus,
la virtute, la starea de curăție. fiul său cel iubit, bucurându-se de întoar- adesea disprețuiesc pe cei pe care ei îi înjunghiind vițelul cel îngrășat; ca noi să
Într-o pildă se spune că de multe ori, cerea lui. Tatăl știa că fiul său are să se consideră a fi păcătoși, fiindcă nu gân- viețuim cu vrednicie Celui ce a junghiat,
gospodarii din vreun sat în loc să meargă întoarcă, de aceea îl aștepta, l-a văzut de desc și nu trăiesc precum o fac ei. Cel ce Celui iubitor de oameni, Părintelui și
pe drumul cuvenit, o iau, peste câmp, pe departe și a alergat în întâmpinarea lui se consideră pe sine drept, greu va ajunge Celui mărit ce S-a junghiat, Mântuitorul
arătură. Stăpânii fac șanț, dar oamenii și l-a îmbrățișat. Așa și Tatăl ceresc se la cunoașterea stării lui de păcătoșenie. sufletelor noastre”.
sar peste el. Pun spini și scaieți și nu mai bucură de cel păcătos care se întoarce la Și mai mult decât atât, din pricina mân- Amin.
poate trece nimeni. Se duc toți la drumul pocăință, „în cer va fi mai multă bucu- driei aceștia ignoră și mustrările conști-

Cele trei chipuri ale Credinței


Când se vorbește despre Cre- nouă și Duhului Sfânt …”. credință’ sau ‘adevărată / dreap-
dința Ortodoxă, trebuie avute b. Credința ca fidelitate / cre- tă învățătură’ - doxa în limba
în vedere trei chipuri, înțelesuri dincioșie. Acest aspect îl ve- greacă fiind folosit pentru
sau fețe ale Credinței, deoarece dem în Vechiul Testament când credință cât și pentru învățătură,
neglijarea întregului duce la Dumnezeu supărat pe poporul lege, știință.
discuții sterile fără rost. evreu îi reproșează lipsa de Sfânta Scriptură abundă de
Împărțirea este scolastică, credincioșie. Sau dimpotrivă chemarea de a fi statornici în
dar utilă. laudă credincioșia lui Moise Învățătura lui Dumnezeu „Ori-
a. Credința ca opinie / părere. „… el este credincios în toată cine se abate și nu rămâne în
Cel mai adesea se întâlnește casa Mea” (Numeri 12. 7) învățătura lui Hristos nu are pe
în fraze ca „…după părerea Din viața duhovnicească Dumnezeu; cel ce rămâne în
mea…”, „…în opinia mea…”, derivând în limba noastră ro- învățătura Lui, acela are și pe
„…pare-mi-se că …”. Această mână avem expresiile despre Tatăl și pe Fiul.” (II Ioan 1, 9). discuții se încurcă chipurile / oricine care are o opinie, ci în
latură sau ‘față’ a credinței este credincioșia soților („… i- „Iar când Iisus a sfârșit cuvin- înțelesurile Credinței astfel că trepte: de sinaxe sau luări de
cea mai impregnată de person- a fost (sau nu) soț (nevastă) tele acestea, mulțimile erau ui- unul enunțând o opinie greșită cuvânt în public a oamenilor
alitatea fiecăruia, fiecare având credincios(ă)…”), și expresia mite de învățătura Lui” (Matei sau nu, iar celălalt invocând duhovnicești care atrag atenția
dreptul la părerea sau opinia lui. „… jurământul de credință” al 7, 28). „Cel care se teme de anatema unui Sinod. De la o și-și argumentează opinia asu-
Dar și greșelile față de Credința soldaților, însemnând jurământ Domnul va primi învățătura și opinie greșită până la erezie pra unei devieri, de forurile su-
Ortodoxă sunt cele mai dese, de fidelitate față de țară și cei care mânecă (îl caută dis-de- (greșeală constatată ca atare și perioare, și dacă e necesar în
dar nu grave, fiind ușor corecta- oaste. dimineață) vor afla bunăvoință” condamnată de un Sinod) este Sinod care aduc hotărârile nec-
bile prin informare sau matur- La acest chip încălcările (Ecleziast 32, 15) o oarecare cale de parcurs. Opi- esare în funcție de caz.
izare duhovnicească. credinței aduc asupra celui ce Abaterea de la Credință / niile greșite sunt corectabile
În Sfânta Tradiție a Sinoa- face acest lucru apelative ca: Învățătură a provocat reacție, unele de la sine în timp prin
delor, expresia acestui chip îl înșelător, trădător. organizându-se Sfinte Sinoa- maturizarea duhovnicească; al- Toma MUNTEAN
găsim la semnarea hotărârilor c. Credința ca învățătură de care mai apoi au clarificat tele prin informare și catehiza-
expuse în documentele emise / știință. Avem ‘Învățătura de curățenia Învățăturii. re. Devierile din Învățătură (de
de Sinoade: „…părutu-ni-s-a Credință’, însemnând ‘dreaptă Se constată că uneori, în la punctul ‘c’) nu se rezolvă de
Nr. 9, 2019
3 CALEA MÂNTUIRII

Triodul. Carte de cult


În săvârșirea sfintelor slujbe, Biserica acestei de acum”. (+830) și Teodor Studitul (+826) din se-
Ortodoxă urmează o anumită rânduială, Sfântul Andrei Criteanul împletește cu colul IX, deși unele treicântări sunt com-
un tipic, care s-a fixat în scris în cărți unică măiestrie marile teme biblice: Adam puse de Cosma de Maiuma în Palestina din
speciale numite cărți liturgice. La fixarea și Eva, Raiul și căderea în păcat, Noe și secolul VIII și de Sfântul Andrei Criteanul
tipicului cărților de slujbă bisericească un potopul, David, Pământul făgăduinței și (+726), la sfârșitul secolului VII și începu-
rol important l-au avut mănăstirile și în în cele din urmă Hristos și Biserica cu tul secolului al VIII-lea. Triodul este o
primul rând mânăstirile de la Atos, unde mărturisirea păcatului și pocăința. (Ale- mare lecție de morală religioasă creștină,
s-au găsit cele mai multe manuscrise litur- xander Schmemann, Postul cel Mare, în care trebuie bine înțeleasă comuniunea
gice ale cărților de slujbă ortodoxă: Mi- București, 1995, p. 68-90) . de idei din toate duminicile care alcătuiesc
neie, Trioade, Penticostare, Liturghiere, Înaintea tuturor virtuților este pusă această perioadă. De la o duminică la alta,
Molitfelnice, cărți de Psaltichie, și altele, smerenia, în opoziție cu mândria întru- gândurile se reiau și se continuă, toate
scrise de copiștii care au trăit în mănăstiri chipată de persoana fariseului. Triodul prin având un țel precis, curățirea de păcat,
sau aduse aici și păstrate din alte părți. (Pr. rugăciunile și cântările sale îndeamnă la o transformarea în om nou, demn de a primi
Prof. Ene Braniște, „Originea, instituirea coborâre în adâncurile sufletului, în cele bucuria cea mare a Învierii Domnului.
și dezvoltarea cultului creștin”, în rev. Stu- mai ascunse unghere ale lui, îndeamnă În duminica Fiului Risipitor se pune
dii Teologice, 1963, p. 132-140). la o cunoaștere de sine, la o cunoaștere mai mult accentul pe pocăință. Creștinul
Numele de Triod vine de la termenii a gândurilor și simțămintelor, precum și se îndepărtează de bine și devine în toată
grecești triodion sau tres odi, trei pesne, la stăpânirea lor. Ori cât de întunecat de puterea cuvântului rob păcatului, iar când
cântânde sau cântări. Cartea de slujbă păcate ar fi creștinul, descoperă o rază nu mai era cu putință salvarea, pocăința
conține cântările și citirile din perioada de lumină și de adevăr în sufletul său în restabilește totul: „De toată rușinea m-am
„patruzecimii”, a „paresimilor” sau a urma acestor investigații de-a dreptul te- umplut, necutezând a căuta la înălțimea
Postului Mare și a Duminicilor care îl merare. Conținutul sfintelor slujbe ale cerului...” (Mărire de la peasna a III-a a sugestiv, începând cu Vechiul Testament
anticipează. Triodul este așadar cartea Triodului în care se reflectă frământările utreniei din duminica Vameșului și Fari- și continuând cu Noul Testament până la
liturgică a Postului Mare. El conține cân- sufletului însetat de mântuire au o mare seului). În duminica Vameșului și Fariseu- Înălțarea Domnului, adevăratele criterii și
tările și pericopele biblice pentru fiecare însemnătate pentru viața religios-morală lui s-a dezrădăcinat păcatul mândriei, iar caracteristici ale pocăinței, virtuozității și
zi a perioadei postului, începând cu Dumi- a creștinilor. Smerenia face ca rugăciunea acum al deznădejdii, atunci s-a cultivat evlaviei creștine.
nica Vameșului și a Fariseului și sfârșind noastră să fie ascultată și primită de Dum- virtutea smereniei, iar acum a nădejdii. Sâmbăta dreptului Lazăr ne descoperă
cu vecernia din Sfânta și Marea Zi a Sâm- nezeu. Creștinul se roagă lui Dumnezeu În duminica Înfricoșatei judecăți, calea spre Învierea Domnului, fiindcă în-
betei din săptămâna Patimilor Domnului, pentru ca inima și sufletul să-i fie gata de Sfinții Părinți au rânduit învățătura despre vierea lui Lazăr este doar o anticipare a
(Alexander Schmemann, Postul cel Mare, pocăință: „Ușile pocăinței deschide-mi judecata cea dreaptă, pentru ca nimeni să Învierii Domnului și a învierii celei de
București, 1995). mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul nu stăruiască în nepăsare sau păcat, so- obște. Duminica Floriilor reflectă încă
Perioada Triodului este de o însem- meu la Biserica Ta cea Sfântă; în cărările cotind că toate se vor trece cu vederea prin odată și mai profund elementul de biruință
nătate deosebită pentru viața și educația mântuirii îndreptează-mă, Născătoare de bunătatea și iubirea de oameni a lui Dum- descoperit de faptul în sine al Intrării în
religioasă și morală a creștinului. Slujbele Dumnezeu, căci cu păcate grozave mi-am nezeu. Apare dreptatea divină, iar senti- Ierusalim pe de altă parte caracterul ei
din perioada Postului Sfintelor Paști, amin- spurcat sufletul meu; La mulțimea fap- mentul de pocăință devine mai vibrant: simbolic, evidențiat chiar de stâlpările de
tesc de evenimente copleșitoare: patimile, telor mele cele rele, cugetând eu ticălosul, „Deci, o, suflete! Vremea a sosit, aleargă, finic. În sfârșit, săptămâna cea Mare sau a
răstignirea și moartea Mântuitorului. A- mă cutremur de înfricoșata zi a judecății...” apucă înainte, și cu credință strigă: Greșit-am Patimilor, care umple cu valuri de căldură
cestea pot converti simțurile stăpânite de (Mărire glas 8 de la utreniile Triodului). Doamne, greșit-am Ție..” (Mărire de la sti- Sfântă această vreme a Triodului petrecută
indiferență și amorțeală, pot trezi preo- Se roagă să-i dea putere de căință pentru hoavna vecerniei de sâmbătă a Duminicii în exerciții spirituale. Acum când Mântu-
cuparea pentru pocăință, care treptat se păcatele care i-au întinat trupul și sufletul. Înfricoșatei Judecăți). itorul își petrece ultimele zile, ceasuri sau
transformă într-o adevărată dorință. Vre- Smerenia este cheia care-i deschide ochii Duminica Izgonirii lui Adam din rai, clipe printre fiii oamenilor, acum când
mea Triodului și a Postului Mare pune minții ca să vadă mulțimea faptelor celor în ajunul începutului Postului Mare, pune așteaptă să fie vândut chiar de un ucenic
sufletul într-o continuă luptă ca în nici rele și să cugete asupra lor. Prin porțile accent și mai mare pe semnificația dumin- al Său, să fie judecat și osândit la moarte,
o altă perioadă a anului bisericesc, luptă largi deschise ale sufletului de rugăciunea icilor care o preced. Căderea lui Adam din acum când împovărat de greutatea Crucii
permanentă pentru izbăvirea de păcat. Tri- însoțită de smerenie, pătrunde puterea po- rai oferă iarăși prilej de căință și rugăciune: urcă pe Golgota, acum când se află pe cru-
odul pe de o parte oglindește frumusețea căinței, care continu cere milostivirea lui „De veșmântul cel de Dumnezeu țesut, m- ce pironit, și își dă duhul pentru păcatele
binelui spre care sufletul tinde mereu, iar Dumnezeu: „Ca vameșul suspin și cu tân- am dezbrăcat...neascultând porunca Ta cea noastre.
pe de altă parte, detestă răul și condamnă guiri neîncetate mă apropii eu, Doamne, Dumnezeiască, Doamne...” (Stihirea a II-a Această scurtă expunere indică drumul
viciul. De la Duminica Vameșului și Fari- acum cu milostivirea Ta miluiește-mă și de la „Doamne strigat-am...” a vecerniei pe care trebuie să-l străbată creștinul or-
seului până în noaptea cea luminoasă pe mine cel ce îmi petrec acum viața cu de sâmbătă seara a duminicii Izgonirii todox în perioada Triodului în vederea
a Învierii, slujbele Triodului cuprind o smerenie” (Mărire de la peasna I a utreniei lui Adam din rai). Postul Mare al cărui pregătirii sufletești pentru sărbătoarea cea
profundă și detaliată analiză psihologică a din duminica Vameșului și Fariseului). În început îl face această duminică care a mare a Învierii Domnului. Vremea Tri-
acestei frământări care continuu țintește să Triod se exprimă căința pentru păcatele fost așezată de Sfinții Părinți înaintea odului, este timpul cel mai potrivit pen-
îndepărteze răul și să aducă biruința bin- săvârșite, pentru pierderea fericirii din rai celor patruzeci de zile de post cu scopul tru rugăciune, post, pocăință, milostenie
elui. și dorul după întoarcerea fericirii pierdute, de a arăta mai bine necesitatea și folosul și orice faptă bună, acum se poate vorbii
Duminica Vameșului și a Fariseu- se preamărește postirea și cumpătarea, postului chiar din neascultarea lui Adam, mai bine despre păcat, virtute, despre
lui, prima duminică cu care se deschide ca mijloace de virtute și de mântuire, se care n-a vrut să postească, să se abțină pedeapsă și răsplată, despre rai și iad, este
perioada Triodului, începe cu rugăciunea pregătește sufletul în așteptarea Patimilor de la mâncarea din pomul oprit. Sfânta timpul când credinciosul se spovedește și
vameșului smerit, care din adâncul sufl- Mântuitorului și se înalță durerea Sfintelor Biserică a rânduit ca prima duminică din se împărtășește, timpul cel mai nimerit a
etului zicea: „Dumnezeule, milostiv fii Patimi. Postul Mare să fie închinată Ortodoxiei, vorbi despre suflet, despre sfințenie, de-
mie păcătosul”. Triodul evocă momente Slujbele patruzecimii exprimă părerea înțelegând prin aceasta că adevărata viață spre virtuți.
dramatice din istoria biblică a creației și de rău pentru păcatele noastre, pentru religioasă-morală a credinciosului are la În lumina Triodului, postul însuși nu
a căderii în păcat, a izgonirii propărințiilor pierderea fericirii din rai, conțin cereri bază învățătura de credință așa cum a fost are doar un sens material, nu se reduce la
din rai, a gustării morții, a iertării și a mân- către Mântuitorul pentru îndurare și în- ea primită de la Mântuitorul și prin Sfinții o abținere de la mâncare și băutură, ci tre-
tuirii prin Patimile și Jertfa Mântuitorului toarcerea fericirii pierdute și preamăresc Săi Apostoli, neschimbată, fără adăugiri buie înțeles ca având o dimensiune mult
mai întâi, iar apoi prin împărtășirea cu ajunarea și cumpătarea ca mijloace de și fără lipsuri. mai înaltă, cu adânci semnificații și valențe
Sfintele Taine și din toate celelalte mij- virtute și de mântuire. Diferența dintre În Duminica a doua din post numită a duhovnicești. Ca simplu efort fizic, el este
loace sfinte și sfințitoare, între care căința, slujbele Triodului și cele ale Mineiului Sfântului Grigorie Palama, credinciosul total lipsit de sens fără omologul său duhov-
mărturisirea păcatelor, postul, Taina Sfin- și Octoihului constă în aceea, că în Triod descoperă unitatea dintre gândirea curat nicesc, rugăciunea, milostenia, facerea de
tei Spovedanii și împărtășirea cu Sfintele cântarea principală, ce se numește canon ortodoxă și trăirea ei, pentru care și este bine. Iată ce auzim în Miercurea celei de-
Daruri, ocupă un loc privilegiat. Este ceea nu cuprinde ca de obicei nouă cântări sau numit: Trâmbița Teologiei, Gura cea în- a patra săptămâni: „Să lăsăm desfătarea
ce exprimă atât de plastic și tristul și nos- ode, ci de regulă numai trei, de unde cartea suflată de focul darului, cinstit locaș al cea trupească, să creștem darurile sufletu-
talgicul psalm 136 : „La râul Babilonului își are și numele. În canonul trei cântărilor Duhului, stâlpul Bisericii. lui și să dăm celor lipsiți pâine”; sau „Să
am șezut și am plâns când ne-am adus rămâne cântarea sau oda a opta și a noua Duminica a treia din Postul Mare, a săvârșim dară postul, ne mâhnindu-ne la
aminte de Sion”. El era cântat de evrei în totdeauna neschimbată, iar celelalte cântări Sfintei Cruci ne aduce aminte de patim- fețe, ci rugându-ne neîncetat” (Triod p.
captivitatea babilonică și a devenit pentru sau ode se schimbă după zilele săptămânii ile Domnului, să ne întărim în lupta cu 302). Într-adevăr, rugăciunea, milostenia
totdeauna cântecul omului atunci când așa, că întâia odă se cântă luni, a doua păcatele noastre, să descoperim că moar- și postul sunt acte fundamentale ale vieții
realizează îndepărtarea sa de Dumnezeu și, marți, a treia miercuri, a patra joi, a cincea tea pe Cruce a Domnului este premisa În- religios-morale creștine. Cine nu se roagă
realizând aceasta, devine un om nou. Lu- vineri, iară sâmbăta se cântă oda a șasea și vierii Sale. lui Dumnezeu, nu ajută pe aproapele său
crul acesta îl teologhisește Marele Canon a șaptea împreună cu cele neschimbătoare, Duminica Sfintei Cruci este urmată de și nu-și îmbunătățește ființa proprie prin
de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul, adică cu a opta și a noua. De aceea se cân- Duminica a patra a Sfântului Ioan Scărarul, înfrânare, acela este departe de orice re-
inspirat și numit de un teolog ortodox ta sâmbăta la mânecândă patrucântânda în care prin viața lui curată s-a arătat a fi un ligie, chiar dacă întreaga viață vorbește,
„Cântecul lacrimilor” (Olivier Clement, loc de treicântânda. adevărat purtător al crucii lui Hristos: meditează și scrie despre lucruri religio-
Le chante du larmes, Paris, 1988), atunci Compunerea și introducerea Triodu- „Locuitor pustiului și înger în trup și de ase. (Vladimir Soloviov, Fundamentele
când el începe astfel: „de unde voi începe lui în întrebuințarea bisericească apare minuni făcător Te-ai arătat...”. Canonul vieții spirituale, p. 98).
a plânge faptele mele cele ticăloase? Ce după cum se vede din sinaxarul duminicii Sfântului Andrei Criteanul care se citește
începere voi pune, Hristoase, tânguirii Vameșului și a Fariseului prin sfinții Iosif în joia săptămânii a cincea din post, evocă Ioan-Claudiu MOCA
Nr. 9, 2019
CALEA MÂNTUIRII 4
ŞTIRI tul Sfintelor Paști și cele patru duminici pregătitoare
(Duminica Vameșului și a Fariseului, a Fiului Risipi-
tor, a Înfricoșătoarei Judecăți, a Izgonirii lui Adam din
Slujire Arhierească la Parohia Chelmac, în Rai). Denumirea acestei perioade provine de la cartea
de cult numită Triod și folosită cu preponderență în
Duminica Vameșului și Fariseului acest interval, care conține unele canoane alcătuite din
trei cântări (ode). Perioada Triodului este un timp de
În Duminica Vameșului și Fariseului, a XXXIII-a
rugăciune mai intensă, de ascultare mai atentă a Sfintei
după Rusalii (17 februarie 2019), Înaltpreasfințitul
Scripturi, o perioadă de pocăință și de spovedanie, de
Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a slujit Sfân-
împărtășire mai deasă și de milostenie arătată celor în
ta Liturghie Arhierească împreună cu Preasfințitul
nevoi. Înaintea începerii Postului Mare, Biserica a rân-
Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române
duit patru duminici pregătitoare, ca să învățăm că pen-
din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix și
tru înnoirea vieții noastre sufletești, pentru învierea su-
cu un numeros sobor de preoți și diaconi, în Parohia Aradului, a săvârșit slujba parastasului la 1 an de la
fletului din moartea păcatului și pentru întâlnirea lui cu
Chelmac, care este și satul natal al Ierarhului românilor trecerea la cele veșnice a robului lui Dumnezeu Con-
Hristos Cel răstignit și înviat, sunt esențiale trei lucrări
din Ungaria și Serbia. stantin Mănuilă, fiu al acestui sat, în care s-a născut
mari, și anume: rugăciunea smerită, pocăința sinceră
Din sobor au mai făcut parte Părintele Arhimandrit în data de 3 iulie 1941 și unde și-a trăit întreaga sa
și milostenia generoasă. Așadar, Biserica a rânduit
Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc viață, alături de soția și familia sa, din care a rânduit
ca noi să pornim la drum cunoscând scopul și traseul
al Episcopiei din Ungaria, Părintele Protosinghel Visa- Bunul Dumnezeu să se nască și un slujitor al Sfintelor
urcușului nostru duhovnicesc spre Înviere, dar și mi-
rion Tuderici, Secretarul Eparhial, Părintele Florin Ol- Altare ale Bisericii Strămoșești. Aici a făcut primele
jloacele de pregătire pentru a primi cu bucurie lumina
teanu, Protopopul de Giula și Părintele Origen Sabău, clase ale Școlii Generale, aici a muncit mai târziu,
Sfintelor Paști. Să unim astfel fapta bună cu smerenia
Protopopul de Dobrițân (Debrecen), din Episcopia Un- alături de familia sa, îndeplinind diferite activități, în
în Duminica Vameșului si a Fariseului, să învățăm de
gariei, Părintele Mircea Șirian, Secretarul Protopopia- sat, sau la comuna Conop, în administrația locală, sau
la fariseu fapta cea bună, iar de la vameș, rugăciunea
tului de Lipova, Părintele Cornel Ardelean, Parohul în gospodăria sa, aici a învățat să iubească Biserica
smerită. Prin pilda pe care ne-o spune, Mântuitorul
Chelmacului și alți clerici, iar slujba a fost prilejuită Străbună, pe care a urmat-o cu credincioșie, până în
Hristos ne învață că nu orice rugăciune este primită
și de împlinirea unui an de la trecerea la cele veșnice cea din urmă zi a vieții sale, petrecută în urmă cu 1 an,
de Dumnezeu, ci numai rugăciunea smerită, făcută în-
a credinciosului Mănuilă Constantin Alexandru, tatăl în Duminica lăsatului sec de brânză, pentru începutul
tru umilință: „oricine se înalță pe sine se va smeri; iar
Preasfințitului Părinte Siluan. Alături de credincioșii Postului Mare, din Anul Mântuirii 2018 (în 18 februa-
cel care se smerește pe sine se va înălța” (Luca 14,
din Chelmac, la slujbă au participat și clerici, monahi rie), îndată după încheierea Sfintei Liturghii, unde a
11). Numai smerenia deschide ușile iertării păcatelor,
și monahii din Ungaria și credincioși din Lipova, Arad, cântat la strană. În semn de cinstire pentru memoria
iar cine se pocăiește în stare de rugăciune smerită își
Timișoara, Hunedoara, sau din alte părți, veniți la sa și răspunzând chemării familiei și a Preasfințitului
poate îndrepta viața.
Chelmac cu acest prilej. Părinte Siluan, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, dim-
Alături de Preasfinția Sa au slujit și PC. Pr. Prof.
preună cu ceilalți clerici slujitori, au venit la acest po-
Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie, PC. Pr.
pas tradițional de rugăciune săvârșită pentru odihna su-
Traian Micoroi, parohul Bisericii „Nașterea Sfântului
fletului celui mutat la cele veșnice și a rostit un cuvânt
Ioan Botezătorul” din Arad, PC. Pr. Ioan Tulcan, PC.
părintesc, de mângâiere și de învățătură. În acesta, Chi-
Lazăr Ioan, PC. Pr. Eugen Crișan, Arhid. Mircea Pro-
riarhul arădean a rememorat de pe parcursul vieții celui
teasa, Consilier Economic, Arhid. Gheorghe Lehaci.
pomenit cele care au constituit meritele dobândite ca
cetățean devotat țării și credincios de frunte al bisericii.
Timp îndelungat, ca primar al satului s-a îngrijit aparte
și de bunul mers al parohiei. Drept aceea, este cu cale Activitate preventiv-educativă derulată la
a fi menționat cu cinste la acest moment comemorativ
tocmai în Anul omagial al satului românesc în care se Școala Gimnazială„Mihai Eminescu”din Arad
face referire și la primarii gospodari, astfel rămânând
Răspunsurile liturgice au fost date în stil tradițional ca exemplu pentru localnici. Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Arad a fost
local bănățean de grupul coral de tineri din sat, intitulat Potrivit tradiției locale, celor prezenți la slujbă le- joi, 14.02. 2019, gazda unei activități preventiv-educa-
„Anastasis”, care a luat ființă în anul 2007, sub con- au fost împărțite pachete cu dulciuri, iar pomenirea de tive despre siguranța școlară (Tedi Maspex 2019), pre-
ducerea Părintelui Matei Vasile Florin, Preot Paroh la la biserică s-a încheiat prin îndătinata agapă care se cum și a unor aspecte privind fenomenul de tip bully-
Parohia Bata și originar din Chelmac, fiind continua- oferă în astfel de împrejurări. ing, violența în limbaj etc. Activitatea educativă a fost
torul primul cor din acest sat, corul plugarilor, înființat Biserica de zid din Chelmac datează din anul 1815 coordonată de Agent șef Tocan Ciprian (Inspectoratul
la începutul secolului al XX-lea, de Părintele Pavel și a fost ridicată în locul unei biserici mai vechi, din de Poliție Județean Arad), având ca invitat, cu bine-
Bichicean, Parohul satului din acea vreme. lemn, care a fost mai apoi transportată cu plutele, pe cuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhi-
Cuvântul de învățătură al zilei a fost rostit de Prea- Mureș, în amonte și mutată în localitatea Tisa, unde episcopul Aradului, pe Arhim. Conf. Univ. Dr. Teofan
sfințitul Părinte Siluan care a subliniat importanța există până în ziua de astăzi. Mada, vicar eparhial.
aparte a acestei duminici, ce inaugurează perioada Proiectul s-a derulat la inițiativa Școlii Gimnazia-
Triodului și începutul pregătirilor pentru Postul cel le „Mihai Eminescu” (prin implicarea: Prof. Ienciu
Mare din acest an și care ne îndeamnă din nou să ne Monica, Prof. Bara Cristina, Prof. Măran Rodica, Prof.
străduim, prin mersul la biserică, mai multă nevoință, Duminica Vameșului și a Fariseului la Schillinger Monica).
rugăciune, smerenie și post, să sporim duhovnicește, Școala este spațiul care trebuie să evite violența
asemenea, vameșului, dar să ne cunoaștem și păcatele
Catedrala Veche din Arad și agresiunea verbală, care duce la certuri, conflicte,
și neputințele noastre, cerând ajutorul lui Dumnezeu, țipăte, folosirea de apelative. Violența este o problemă
În Duminica a XXXIII-a după Rusalii, Preasfințitul
și să încercăm să fugim de ispitele fariseului, care deși tabu, despre care toată lumea se ferește să discute
Părinte Emilian Crișanul, Episcop Vicar al Arhiepis-
se nevoia duhovnicește, ajungând să se creadă mai bun deschis. Pentru că actele de violență sunt ascunse de
copiei Aradului a săvârșit slujba Sfintei Liturghii în
decât alți oameni, și-a pierdut plata ostenelilor sale. ochiul public sau chiar tolerate, nu există statistici
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din
Toate învățăturile și Tainele Bisericii noastre au un care să reflecte într-adevăr cât de gravă este această
Arad.
rost adânc și un folos duhovnicesc, încercând să vină problemă. Cicatricile emoționale pot să rămână cu
Potrivit tradiției, Preasfinția sa a fost primit la
în sprijinul creștinului ortodox și să îi arate care sunt persoanele toată viața. Școala este un spațiu deschis,
intrarea în biserica de soborul de preoți și numeroși
lucrurile bune și de ce primejdii trebuie să se ferească sigur, de deprindere a unor relații de colaborare, cole-
credincioși, tineri și copii, care s-au rugat împreună cu
în această viață pentru a-și putea îndeplini menirea și a gialitate, deprinderi esențiale ce dezvoltă relații defi-
Ierarhul pentru iertare, smerenie, binecuvântare și au
fi mai aproape de Dumnezeu și de semenii săi. nite pentru viitorul copiilor. Abordarea unor asemenea
mulțumit lui Dumnezeu pentru tot binele și ajutorul.
La momentul potrivit, copiii au fost împărtășiți cu subiecte trebuie avute la nivel de profunzime, la orele
În cuvântul de învățătură, tâlcuind pericopa evan-
de dirigenție, de consiliere și/sau orientare.
Sfintele Taine. ghelică din Duminica Vameșului și Fariserului, Ierarhul
Îndată după Sfânta Liturghie, soborul slujitor, con- a vorbit credincioșilor prezenți despre perioada Trio-
(Ştirile au fost preluate de pe site-urile
dus de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul dului, o perioadă a anului bisericesc, ce cuprinde Pos-
episcopiaaradului.ro şi basilica.ro)

COMITETUL DE REDACŢIE Articolele şi corespondenţa se trimit pe adresa redacţiei:


Preşedinte de onoare: ÎPS. Dr. TIMOTEI SEVICIU, Arhiepiscop al Aradului Str. Academia Teologică, nr. 9, Arad
Redactori coordonatori: Pr. IOAN TULCAN, Pr. CRISTINEL IOJA Tel/Fax: 0257-285.855, calea.mantuirii@yahoo.com
Secretari de redacţie: Pr. ADRIAN MURG, Pr. CAIUS CUŢARU, Tipărit la Poudique srl Arad.
ISSN: 1582-1951; Preţ: 1 leu
SORIN GHEORGHE SĂPLĂCAN
Costul unui abonament este de 50 lei anual.
Administraţie: Pr. FILIP ALBU, Pr. LUCIAN FARCAŞIU