EXERCIȚII DE DICȚIE

Exercițiu de dicție pentru sunetul „Z” – citește cu voce tare:

Zvăpăiata zebră zuză, zisă și Zbrivizibri, zvonește zvonuri despre zugravul zurliu
care zugrăvește cu zor zece zaruri de zirconiu. Se zice că zugravul era zeul
zidarilor care se zbăteau în zăvoi să zămislească zmeură zaharisită cu zimți de
zimbri zigzagați.

Zbrivizibri cumpără zarzavaturi zemoase și zacuscă cu zgură de la zarzavagiul

zevzec în zilele când zmeul zăpăcit al zodiacului aztec zboară zumzăind zgomotos
în zare. El se zbenguie și zburdă zgribulit în zone cu zărgani zgârciți care zâmbesc
când zăresc zerouri.

Zestrea zdrențuită a zebrei zăcea zăvorâtă în Zimnicea și a fost zăbrelită de zoologa

zână a zincului care zincografia zvâcnirea zguduitoare a zăpușelii zadarnice din
Zimbabwe. Așa că zebra Zbrivizibri a zbughit-o și a zburat peste un iaz treaz cu
zale zdruncinate și buburuze zuze.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „V” – citește cu voce tare:

Veverița Verlivrumțițra vrea să vadă viora și violoncelul vestitului Vivaldi și

valsează pe verze verzui și violete și vocalizează versuri variate pentru vremuri
vremelnice. Vioara și violoncelul erau vârâte undeva unde nici vulturul vivace nu
vedea și erau vegheate de vreo trei vulpi vulgare, vagaboande și vâslașe care se
văicăreau vuind, așa că Verlivrumțițra le-a vaccinat și vrajba învrăjbitelor vulpi
vrăjmașe a fost vindecată.
Evident că evenimentul cu vulpile a fost verificat de două viespi vrăjitoare cu
venin care vociferau vizavi de vizuina lor și care nu voiau să vehiculeze vești
despre Vivaldi. Veverița vizionară cu vestă de vraci a vlăguit viespile învârtindu-le
în cerc, a veștejit vâscul vexat și a văzut vioara și violoncelul mult visate.

Veverița Verlivrumțițra a fost votată și a devenit viceprimar în vestul vestitului

Vatican și a valorificat viața vedetelor de acolo prin vernisaje vesele și vizite cu
viză pentru a vedea vizuina lui Vivaldi.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „U” – citește cu voce tare:

Ursul Uslimorislu se uita uimit la ursa mare și a uitat să ude urzicile uscate din
urma lui. Uneori ursulețul unge și uleiește ulmii ucraineni cu untdelemn uluitor și
umidifică uimitor usturoiul din fața ușii urâte.

Lui Uslimorislu i se umflă urechile când urangutanii urâcioși urlă în unanimitate

într-un dialect umoral și urbanistic și upercutează umil urangutanii umbeliformi și
urduroși care în cele din urmă tăceau și umpleau cinci ulcele cu urdă umedă.

Ursul urca în Uber ori de câte ori urmărea o ucenică umanizată umblând pe lună
care uneltea cu unelte unilaterale unele uniuni care urgentau uzurpatori ușurați.
Așa că ursul Uslimorislu a fugi acasă unde a urmărit un uliu care urzea uzine.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „Ț” – citește cu voce tare:

Țestoasa Țurțițlu țipa țiuitor „Ța-ța-ța, căpriță ța!” și țintea ca musca Țețe țoale
țuț pentru ținute țopăitoare. Țurțițlu era țâfnoasă când era înțepată în țeastă de
țânțari țais cu țignal care țâști-bâști țintuiau țeline și țurțuri țepeni.
Țestoasa își țuguia buzele când un țânc țanțoș, cu țigle și țăruși, înțărca țapi și țipari
țicniți în țarcul unde țațele țărănce țărigrădence de lângă Țăndăreii lui Țăndărică
țeseau țesături cu țurloaie și țug.

Țestoasa Țurțițlu mai era și țambalista țarului țărilor țariste, pe nume Țuțuianu,
care țupa-țup juca țonțoroiul și ținea morțiș să țevuiască țevi cu ținte.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „T” – citește cu voce tare:

Tigrul Tripligripli tăia tăciuni și tulpini de tei și trifoi pentru o tocăniță la tigaie.
Tripligripli tremura când traversa Atlanticul cu tractorul sau cu trenul atunci când
transporta tabac tocat pentru tritoni cu trompă.

În timpul liber tigrul era taximetrist și teleporta prin tuneluri tenebroase

teleormănencele teleormănenilor trândavi. Tripligripli era titularul titlului de tutore
al tuturor termitelor titanice tupeiste care trăncăneau întruna despre toate
televiziunile teleghidate de trubaduri tineri și tatuați.

Toamna, Tigrul e topit după tango și trebuie să găsească un teren pentru a organiza
cu talent un festival cu tamburine, tenis și tarot. Toate țările care participau plăteau
taxe, scriau taloane și tabele și tehnologizau tărâmul tigrului cu tehnologie
termoizolantă și tâmpă. Tripligripli nu s-a lăsat, tangoul l-a terminat, a telefonat la
Târgoviște, a tușit și-a strănutat.

Mai târziu tigrul Tripligripli a mâncat terci cu tăiței și tămâie și când a tunat, de
frică s-a culcat. Așa că tigrul nu are probleme pentru că s-a culcat devreme.
Exercițiu de dicție pentru sunetul „Ș” – citește cu vice tare:

Șoricelul Șuțchi-Snuț știa să șuteze de șase ori șaisprezece mingi și era șiret și
șmecher ca o știucă. Șuțchi-Șnuț era școlar la școala șoricarilor și seara , șușotea și
șuiera pe șosele șoapte șarmante.

Șotia șoricelului Șuțchi-Șnuț, Șuțchi-Șnuți era șomeră și nu știa să șofeze șalupe

șerpuitoare. În schimb știa să servească șuncă cu șorici, șnițel strașnic și ștevie cu
șerbet și șist șlefuit.

Însuși Șuțchi-Șnuț era șeful șaluparilor șocați și șchiopi, cu șoșoni și șosete, care
ștampilau știri șterse și știute de șacali și șoimi șahiști cu șoldul șubred. Șoricelul a
șicanat și a șantajat șvabii șalupiști și și-a angajat soția pe post de șoferiță pe
șalupă.

Câștigau amândoi șapte șilingi săptămânal și se sărutau suav seara după ce

șampanizau șofran.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „S” – citește cu voce tare:

Struțul Struștri striga la stelele strălucitoare și la sistemul solar și strănuta de

șaisprezece ori ca să se ascundă de susurul surâzător al soarelui care sâsâia șerpește
suspinând. Solitarul Struștri stătea în stepă și se suia seara sus pe scara
suspendată ca să semene semințe de salcâm și stejar scorojit peste suprafața sărată
a solului. Săpa cu șapte sape pământul secetos și nu se sfia să suspine când
salamandrele siameze și sănătoase care săreau peste stâlpi, sâsâiau sistematic un
susur scos din senin , suspicios și sfios.
Sora struțului Struștri, Struștra, care scria scrisori soldaților suedezi, nu știa să sară
peste șapte sape late și să sape solul în șapte sate, așa că Struștri s-a sfătuit cu
sătenii satelor situate în stânga Siretului care au spus că o vor susține pe sora
struțului și o vor învăța să sape. A săpa e treabă serioasă de luat în serios, spuseseră
sătenii surâzători.

Așa că simpaticul struț Struștri a primit ajutor de la sora sa Struștra și au săpat

solul până când stelele s-au simțit super.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „R” – citește cu voce tare:

Ratonul Ratotruni rumega rumeguș, rădăcini de rubarbă și roiniță și nu reușea să

rostească cu răbdare și ritm: râu rățușcă rămurică. Ratotruni locuiește în rariștea
Rarăului ale cărei râuri repezi se revarsă repejor și era radical în ceea ce privește
rețetele cu râme relaxate și rațe rotunde.

Ratonul se duce rar la morar și refuză să rămână retras în Rarău așa că se

răzgândește rapid și roagă trei rechini rătăciți să-i rezolve problema cu rostitul
ritmic. Apare și ruda lui Ratotruni, rinocerul recalcitrant care repară și retușează
rostiri cu rivanol și ruj.

Ratonul Ratotruni rostirea și-a recăpătat fiindcă a fost reglat și i-a răsplătit pe toți
că acum reușea să zică: râu rățușcă rămurică.
Exercițiu de dicție pentru sunetul „P” – citește cu voce tare:

Pestrițul pinguin Piglipong precis se plimba prin ploaie primprejurul

împrejurimilor parcului pădurii păunilor prostănaci care prindeau pene prăfuite și
care pălăvrăgeau despre palatul pădurarului.

Pădurarul pădurilor, Petrișor, era un portretar care portreta portrete portretiste cu

păsări păcălite de pitici plictisiți. Pinguinului Piglipong îi plăceau paginile cu
poezii și povești povestite de povestitori palizi și posaci cu pălării și portretele
care portretizau pâlcuri de pești și pisici persane pufoase. Până acum, Piglipong nu
a putut să privească portretele pădurarului pentru că Petrișor nu îi permitea să se
perinde pe lângă pajiștea palatului lui păzit.

Pinguinul Piglipong a pregătit un plan: îl păcălește pe pădurar să plece la plajă

parfumat și pudrat unde se va plimba cu o preafrumoasă pianistă poloneză, va
prânzi pâine picantă cu portocale, piersici și pastramă și va pescui pe ponton pești
cu pălării și pantofi portocalii.

În tot timpul petrecut de Petrișor pe plajă, Piglipong a intrat în palat prin pivniță, a
păcălit paznicul puternic, a perforat pardoseala cu preșuri, a pictat potcoave pe
pereți și a ajuns în podul cu portrete unde a privit în sfârșit pozele și priveliștile
perfecte. Pinguinul Piglipong a plâns de plăcere și a plecat și el spre plajă prin
poiana plină de poteci și perle.
Exercițiu de dicție pentru sunetul „O” – citește cu voce tare:

Oposumul Opipopsumumi ovaționa opt orchestranți obtuzi și obezi cu

orchestrionet și oprea orele oracolului orator ca să ocrotească orhideele
ornamentale și opace de optsprezece oi ovale.

Opipopsumumi observa ovinele occidentale oropsite și oarbe care ornau ouă

oacheșe de Paște și care ofticau omizile oceanice ce se oglindeau în oaza obturată
de obscuritatea oleandrilor ofiliți.

Oposumul era olar și olărea oale cu oțel oțetit otrăvit din Olanda și se odihnea
odinioară cu opere oneste muzicale și ovăz. Opinia olarilor era că Opipopsumumi
orbecăia ogoarele, ofensa orzul orizontal și ocupa ograda oilor cu oalele omagiate
în Olt. Dar Opipopsumumi a obiectat și a obținut oficial onoruri ofertante ca să
ocolească oile ofuscate.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „N”- citește cu voce tare:

Nemaivăzuta nevertebrată nevăstuică Nevanovovibi năpârlea și avea nevoie de

negustori năuciți și nătângi care să negocieze nebunește blana ei. Până și nemții
nefericiți nesocoteau blana lui Nevanovovibi.
Neavând noroc, nevăstuica a navigat neliniștită și necăjită până în Namibia la
Nouă-Ochi, peștele nelegiuit și neobrăzat care necesita blană nuanțată, nearsă și
neaoșă de nevăstuică. Noroc că nemuritorul Nouă-Ochi nu era neglijent și neavând
cu ce să se îmbrace, voia o blană să fie la patru ace.
Nouă zeci și nouă de șilingi norvegieni a numărat nevăstuica și a plecat prin nămeți
și nori înapoi la negustori.
Negoț cu năbădăi s-a numit negoțul lui Nouă-Ochi cu Nevanovovibi. Dar noroc că
negoțul s-a terminat, Nouă-Ochi e împărat, iar Nevanovovibi a naufragiat.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „M”- citește cu voce tare:

Meduza Musumurica merge mereu ca un melc molâu mii de metri și meditează la

mesenii meselor medievale din Marea Mediterană. Musumurica e melodramatică
precum o mezzo soprană mioapă și mofturoasă și memorează monoloage
melancolice ca să meargă pe meleagurile Mexicului să mănânce mâncarea
menajerelor mediciniste. Ar mânca mere metamorfozate, mesteacăn metalic,
merdenele magice, mămăligă cu mentă și miere mirifică.
Cu ce să meargă Musumurica în Mexic? Metrou, mașină sau microbuz? Meduza
vrea să meargă cu un meduzilocopter. Așa că Musumurica a mers la mecanici
medaliați și la meșteri meșteșugari care mestecau maci cu măceșe și care
meșteșugeau meșteșuguri merituoase.
Cât ai zice cinci mici meduze zuze și trei magi cu fragi, meduzilocopterul pe loc a
fost meșterit. Musumurica s-a îmbarcat, marea a traversat și pe alt meridian a
aterizat.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „L”- citește cu voce tare:

Libelula Libiliciloco lua lire libiene din lacul limpede al lupilor lătrători și liniștea
lăcustele și lebădoii lipicioși. Lua liftul liniar și levita liberă în livingul
liliputanilor.
Libiliciloco locuiește lângă locul unde lămâile sunt luate și făcute limonadă. E
limpede că libelula lucea mai tare ca lingourile din Vulcanul Lipitripi.
Vulcanul a erupt și lava vine repede spre localitatea libelulei.
Libiliciloco nu se lasă. Sapă o groapă cu lungime și lățime, lingușește trei lilieci și
trei lei derbedei și lasă lava lichidă să cadă în groapă. Treaba-i rezolvată, groapa
astupată, puțin afumată și libelula Libiliciloco luminată.

Exercițiu de dicție pentru sunetul “J”- citește cu voce tare:

Jaguarul japonez Jrazdrajdri avea jachetă cu jabou, cânta jazz, se juca cu jetoane și
jaloane jerpelite și jinduia jambon. Jrazdrajdri s-a jelit și a jefuit joi o jurnalistă.
Judecătorii s-au supărat și pe jaguar l-au luat trei jandarmi joviali ce jonglau cu
jaluzele.

Judecătorii l-au judecat pe jaguarul Jdrazdrajdri care a jurat că nu mai jefuiește

dacă jambon primește. Jaguarul jambon cu jeleu a primit, de pedeapsă a fost
ispășit, el scuze și-a cerut apoi a dispărut.

Exercițiu de dicție pentru sunetul “I”- citește cu voce tare:

Iguana Igualigua ia iasomie pentru insomnie, iarbă și iederă din iazul iacilor și dă
iar iama în iaurtul iepelor insomniace. Iarna în ianuarie stă în iglu, iar vara în iaht
pe Ialomița. Igualigua i-a ignorat pe cei trei iezi ai caprei iobage
Icipricicropilocaprici care avea ie și inele , iar ei s-au supărat.
“Ia să iau iezii pe iaht!” Igualigua inventase ea ceva, ca iezii să vină la ea. Iezii au
iertat-o-ndată și-au făcut plajă toți patru.
Exercițiu de dicție pentru sunetul „H” – citește cu voce tare:

Hamsterul Huchiț-Huchițchiț, care se hrănea cu hribi și hrișcă, a făcut haos în

hambarul hamsiilor harnice când a halit hameiul haiducilor și a luat hainele
hainelor hiene. Hamsterul de fapt hohotea hăhăind și halucina în hamac că era
halebardier și că lucra cu haltere, că era la han și-a gășit un ban și făcea ham ham.
Dar hipopotamul Hipo-Tipo l-a trezit și hop, Huchiț-Huchițchiț a revenit.

Visul a fost o harababură, nororc de Hipo-Tipo care acum se holbează la hamul

hamsterului Huchiț-Huchițchiț care face hocus-pocus și hodoronc-tronc nu mai
visează hamsii portocalii care poartă pălării.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „G” – citește cu voce tare:

Gașca găinilor gastronoame, galante și gelate, care giugiuleau gnomi gingași

giurgiuveni, găzduiau gărgăuni găunoși găsiți în gări și găteau gălbenele galbene și
garoafe din Țara Galilor. Ele nu găseau găoacea gămăliei găurilor ghiveciului așa
că au chemat-o pe găina găgăuță Galina care găsea cu gândul gămălii și ca vântul
zbura prin vii. Galina s-a dus la gherghefărie să se desgherghefărească de
gherghefarul gondolier care avea gospodării goale.
Cotcodac, cotcodac, eu Galina găsesc rapid gămălii pentru că am ochelari fistichii.
Și Galina când zbura a văzut și gămălia. Cotcodac, gămălia e în sac!

Exercițiu de dicție pentru sunetul „F” – citește cu voce tare:

Foca Fifi era fericită și făcea fasole fermecată fiartă fără foc, fiindcă focul face
fum. Fasolea făcută din flori de fragi era un fenomen fascinant care făcea furori
formidabile în Florida. Dar fazanul Făuraș, fabricant de foarfeci și făcălețe, fură
fasolea focei Fifi fără efort într-o fracțiune de secundă, iar Fifi s-a făcut foc și pară
când a văzut oala goală.
Trosc-pleosc, trosc-pleosc, Fifi vrea pe fazan să-l ia la rost. Făuraș nu a fost pe fază
când a făurit un foc mare și a făcut fasolea scrum, fiindcă focul face fum.
Vezi ce-ai făcut, măi Făuraș? Acum strângi tot cu un făraș! spuse foca Fifi.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „E” – citește cu voce tare:

Elefantul erbivor Ellio exersa exerciții enigmatice elementare enumerând elemente

exacte când veni furtună mare. Ellio nu avea nimic pe cap și plângea: ce să fac ca
să scap? Uite acolo un copac!
Sub copac nu îl ploua și Ellio putea vedea că acolo e ferit și că bine-a nimerit.
Problema a rezolvat-o și a găsit și rezultatul. “Țâr-pâr-vâr” el a strigat și furtuna
hop, a stat. Așa că Ellio a învățat că dacă exersăm exercițiul și gândim problema,
elucidăm dilema.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „D” – citește cu voce tare:

Drumețul deșertului, dromaderul Drodindra, îndrăgea drajeurile și dresa dragonii

drapați în draperii. Dromederul dribla dropiile de pe drum și cânta la o drâmbă
dreptunghiulară.
Dar dragonii nu doreau să fie dresați, așa că dromaderul Drodindra le-a dăruit
drojdie cu drob de Drăgășani și două dude din dudul dumnealui din deșertul
îndepărtat. Deci dromaderul descurcăreț i-a dăscălit dăscălicește pe drogonii
dictatori care declamau că se vor dezoriginaliza când cel mai original dintre
originali se va dezoriginaliza.
Așa că dragonii nu au mai dramatizat și dreptate lui Drodindra i-au dat.
Exercițiu de dicție pentru sunetul „C” – citește cu voce tare:

Crocodilul Croco croncănea în crâng de foame. Ar mânca cinci urzici mici și cinci
ciuperci cu zgârci. Așa că apucă o nucă, încurcă o curcă, descurcă o nurcă, se
îmbarcă în barcă și ajunge la masă, într-o casă cât un castel făcută din cărămizile
unui cărămidar ceh care nu putea cărămidări o cărămidăriță. Casa avea
cvadrilioane de camere cochete cu cocostârci cocostârcăriți care curățau
descocostârcăria unde veneau să se descocostârcărească alți cocostârci
nedescocostârcăriți.

Acolo crocodilul Croco s-a împrietenit și cu capra Crapi care calcă piatra, iar piatra
crapă-n patru și cu capra Cipicripi care calcă-n clinci de cinci ori. Crocodilul Croco
a găsit mâncare și acum stă sub soare că burtica nu îl mai doare.

Exercițiu de dicție pentru sunetul „B” – citește cu voce tare:

Broscuța Briști și brotăcelul Broti se bălăceau în balta cu brusturi unde bibanii și

berbecii behăiau și bolboroseau bolboroseli bâlbâite gâzulițelor grațioase. Gâzele
beau borș bun din borcan cu bulion din Berlin și boabe de busuioc și brândușe și
nu binevoiau deloc să nu mai bâzâie bezmetic.
Bâz bâz bâzâiau întruna, așa că Broti le stropi strașnic și gâzele căzură în apă.
Oac-oac-oac v-am venit de hac! Dacă ne mai bâzâiți, asta o să primiți! Noi chiar v-
am zis, n-ați încetat și în apă ați plonjat!

Exercițiu de dicție pentru sunetul „A” – citește cu voce tare:

Arnold, ariciul arțăgos ar arăta mai arătos dacă ar ara trei ari de pământ.
Are aproape treisprezece ace cu care înțeapă pe oricine vrea să îl atace și s-ar
împrieteni cu albina artistă Arcadina ca să are arii de pământ.
Arcadina i-a dat în dar aripi ariciului Arnold care deja se antrena. Bâz bâz bâz,
zbura ariciul și a terminat de arat, așa că nu mai este supărat.

Aricelul adormit a adus un biscuit din alune și din nuci, pe care îl adulmeca cu
pofta pentru că se gândea cum îl va mânca împreună cu prietena albină, care
adusese și o amandină cu arpacaș și lapte de alpaca din Alpi. Acele ascuțite,
apanajul ariciului Arnlold, au fost arcuite, aurite și ascuțite la un fierar adormit care
adusese o ascuțitoare de ace de arici din Africa. Așa că ariciul Arnold se arăta
absolut încântat de o asemenea adunătură de ace arătoase, aurite, arcuite și ascuțite
care îi împodobeau spinarea și stârneau admirația celorlalți arici fără ace arătoase,
aurite, arcuite și ascuțite.