Traficul de

ființe umane

Elevă: Balica Iuliana

Profesor: Perev Lidia

Clasa a XI-a „B”

IPLT „Mihai Viteazul”

 Traficul de ființe umane, conform articolului 165 al Codului Penal al Republicii Moldova,
reprezintă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, indiferent dacă și-a
dat sau nu consimțământul, în scop de exploatare sexuală, cu sau fără venit, pentru muncă
forțată, cerșetorie sau sclavie.

Poate sună a subiect din filme de acțiune ce nu au treabă cu realitatea, totusi fenomenul
traficului de persoane atinge cote îngrijorătoare, și, din păcate, Republica Moldova e una din
țările considerate piețe înfloritoare pentru traficul de persoane, deoarece dezvoltarea
economică nu este punctul acesteia forțe, prin urmare oamenii duc greutăți la capitolul salariu
sau loc de muncă.

Cu o rată de circa 70%, femeile si fetele tinere sunt victimele, care au fost exploatate ca
prostituate sau sclave în circa 45 de regiuni ale lumii, printre care se numără și Europa de
Vest, Orientul Mijlociu sau Statele CSI. Actul de “vânzare-cumpărare”, cum s-ar numi
aceasta acțiune într-un mod mai vulgar, dar pe înțelese, se efectuează nu doar peste hotarele
țării, dar și pe teritoriul acesteia. Persoanele nu sunt considerate apte de manifestare a forței
fizice accentuată, astfel nu prezintă risc de aplicare a rezistenței.

Articolul 206 al Codului Penal se referă la traficul de copii, care reprezintă încă un grup
vulnerabil, fiind folosiți deseori pentru cerșetorie, sclavie sau donori fără consimțământ pentru
transplantul de organe efectuat ilegal. Bărbații reprezintă un grup nu atât de râvnit pentru
traficanți, victimele fiind implicate la îndeplinirea diverselor munci silnice sau sclavie.

În mare parte, jertfele provin din familii social vulnerabile, dețin o situație financiară
precară sau sunt șomeri, de aceea sunt ademenite cu oferte foarte convenabile, din păcate doar
pe hârtie sau chiar verbal, din spusele traficanților.După ce își dau acordul, persoanele sunt
amenințate atât fizic cât si psihic, șantajate cu detalii din biografie sau materiale
compromițătore, le sunt preluate actele sau sunt răpite. Victimelor le este destul de greu să
scape din plasa infractorilor, fiind lipsite de surse de comunicare si izolate de rude si prieteni,
iar uneori de comunitate în general.

Un detaliu important este existența traficului de ființe benevolă, adică victima iși dă
acordul sa fie exploatată pentru bani sau alte condiții, discutate în prealabil, și își dă seama că
este folosită cu scopuri murdare sau perverse. În aproape toate cazurile, astfel de situații sunt
întâlnite la persoanele cu stare financiară deplorabilă, aceasta fiind unica lor șansă, ivită din
nicăieri, ca să facă rost de bani, iar faptul ca este ilegal sau presupune condiții de muncă
adesea inumane, nu mai are importanță, fiind determinată această neglijență a prudenței de
disperarea oamenilor.

Problema combaterii traficului de persoane este pusă la ordinea de zi deseori atât în

societate, cât și la nivelul organelor de drept. La moment există metode, deși neperfecționate,
pentru lupta cu această încălcare gravă a dreptului omului, și o campanie activă de informare
a populației, pentru a fi pregătiți și înarmați informațional despre pericolele la care sunt expuși
și metodele de evitare a acestora. Este recomandabil persoanelor ce acceptă munca peste
hotare sau la o întreprindere ce trezește semne de întrebare, să citească atent contractul de
muncă și să se informeze în prealabil despre reputația firmei.