NATU RA

REVI STA U RAS PAN

SUB INGRIJIREA DOMNILOR G. TITEICA, G. G. LONGINESGU
REA
O. ONICESCU
XX 15 1931 6

LUI NICOLAE IORGA DE G. G. LONGINESCU

Trecusem clasa V-a
dela Liceul din
a fost eri,
au trecut patruzeci
cinci de ani
Tresalt azi de zgudui-
rea care
ca colar. Se
clasa
elev care venia
din Faima lui
intrecea tot ce ne pu-
team inchipui.
dela patru ani.
Vorbia scria
dela cinci ani.
de
o mie de ori mai bine
noi frantu-
istorie, geo-
grafie, literaturd, spu-
nea basmul, mai mult
poate un
fesor. ce nu se
nea despre acest elev cu
Foto Luvru uimitore pen-
Profesorul Nicolae lorga tru lui. Nu ne
venia credem. tot* inchipuirea prejos de realitate.
In cursul inferior fusese premiat Petru Liciu. ne intrecea
A

www.dacoromanica.ro
Licia prin istetimea lui, cu care pricepea,
h aducerile in latineste care uimeau pe profesorul Copäcineanu,
prin problemele de pe care le deslega de
de avea tot zece la pro fesorul tot la la
la la istorie, intrecea pe top. Era bun de tot la
caligrafie, la la poezii. Neuitat
mi-a azi Petru Liciu prin acel nu ce nu
ce face de simpatic pe cineva. Nu ne puteam inchipui Petru
ar putea fi intrecut de un alt cu toate acestea elevul ce
venia din Botosani l-a intrecut cu mult. Nici nu mai putea vorba
unul A mai venit gustul pentru
care l'a cuprins Petru Liciu. L-a nu
mai fie din dar avea printre
National din Nimeni dela Milo n'a mai jucat in
pitordc Satelor ca Liciu nimeni el incoace nu l-a ajuns.
doi colegi au rämas prieteni
moartea a lui Petru Liciu. au lucrat din
puten, cu talentul neasemuit, la scumpei noastre
Fie zis in tot din clasa mai un alt artist
mare, unul care a ilustrat Casa lui de Max,
sunt reprezentatiile date de Liciu Ardeal Bucovina.
La bustului lui Liciu din fata teatrului Pastia din
bacovineanul Marmeliuc spunea cu bucovinenii
vedeau gara decorurile pieselor care juca
Liciu aveau viziunea se de peste hotar, de
artilerie grea liberatoare. Dumnezeu Petru
Liciu la dreapta lui, fie de-apururi
* *
minune de-atunci azi de ani. Multi ani
In lui se gäsesc ales
ne de cele spre bucurii
A cutreerat in zile, dela Nistru Tisa, a
glasul lui de apostol care paced intro
A zguduit buni a ingrozit vinovati.
ajute ca tot ce
Nicolae lorga este azi ce fie patruzeci de
mai mare al nostru. Nicolae lorga e
ca Dimitrie Cantemir, Miron Costin, Milescu, Stolnicul Can-
tacuzino, ca ei o limbi, dar intrece pe toti la
prin pe poate n'o are nici
prin dragostea lui prin cinstea lui de pereche,
prin darul lui de a limba pentru neamul
am mai spus e piscul mai din
de care se tot cuprinsul
Si am fost, trei ani, coleg de Nicolae Un an am
A

www.dacoromanica.ro
 in dormitorul cel friguros din internatul
National. Un an am dormit cu paturile Patru
universitari am din Siberie, trei in
in
Uimitoarea putere de a de azi mijea de pe
in copilul minune. Cetea fiecare zi, in o carte de
istorie, filosofie, de ori un roman. pe ochii sorbiau
din carte, urechile lui princleau mai bine ale noastre
pro fesorului. azi a acelas, scrie
timp tot ce face. Pentru o lectie
de istorie el cetia o carte Seara, aud,
imi povestea din cele cetite cu un farmec neintrecut. mare
al nostru de azi cele dint& de a vorbi
in
luptam din greu cu somnul ce voia md doboare ca nu
pierd din filosofia din poetii
Beaudelaire, Lord Byron, Shelley, Lamartine, Victor Hugo, cine mai
pcate despre altele.
Ar trebui am memoria lui ca tin minte
auzite din gura lui.
Era de frig dormitor, cd amortiam deabinelea peste noapte,
dar vorbia Nicolae nu simtiam deloc. de
ori cd trebue fi Gheorghe lectiile lui,
in clase ascultate de un
copii de
Era uimitoare puterea de a Nicolae lorga nici
grele, pe care noi abia le puteam nici cetitul
de obosiau. el energii
ce se care cereau fie pe
le asternea ziarul Ecoul ceaunului", el
centigrafiat vre-o de Abonamentul la acest Neamul
Romanesc" de-atunci era cu nuci alune, mere ori
struguri, dupd anotimp averea abonat.
Acela care avea mai minunatele Drumuri
()rase" din de pe atunci in jurul
Mi-aduc bine aminte de-o noapte in care m'a luat pe
pe neuitatul nostru prieten Miron Kernbach, unul din cei mai
talentati elevi la la la desemn, mort
la de ani, ne-a pe ca ne arate
sub vraja noptii ruinele noaptea istoriei. Cine ar putea
spune vorbe, ori pe multumirea lui la vederea, mai
la atingerea acestor mormane de care-i vorbiau de tre-
nostru de spun ori nu spun
cc-a mai urmat ? Hai spun. Noi internii am revolutie. Am
din internat voia provizorului. Cine era capul
s'o cetitorul. Am fost dati cu totii, dar el a fost
NAT IT A

www.dacoromanica.ro
luat de directorul liceului, marele, bunul,
Vasile Sufletul bun acestuia a indreptat aspnmea regula.men-
tului, de mare era admiratia lui.pentru minune. Ce bine ar
sta de azi avea multi directori Vasile
profesori ca el. S'a dus de mult negura greceasca
la dar povestirile din mitologia din cea
toate zilele au in sufletul meu ca'n ziva cea
Mai las pentru despre alte
de nevinovat.
* *
mare, spun eu dela mine, cum n'a
gândit la tine au
singur nu ajunge. Oameni
mari au Newton, Lavoisier, Pasteur au ca nimeni
inaintea pe drumul tras de ei a mers omenirea dela
va merge mai departe din in On mare
Iorga, a ca nimeni el a A
gandurile lui sute de s'a
ajutorul lui national. Se intre ei Homer
scris singur versuri, ori Shakespeare draime,
aproape de necrezut ca un singur a
vechime de-al doilea in zilele noastre. indoesc dea-
acel Basilius Valentinus a singur toate
descoperirile legate de acest nume. Ba unii nici nu cred a
acest alchimist oase. La fel, Doamne se prea poate-
ca peste sute de ani, cei din vremea aceia se ei a putut
un tot ce se pune lui Nicolae lorga. Cu
mare va fi lorga vor fi mai multi acei care se vor
de lui
spune mamele fac pe copii, pe Multi
muni mari spuneau Mamei datorau tot ce aveau mai bun sufletuT
si tot ce au mai bun Nicolae lorga a avut el
de o si de o sotie In ziva in care
lorga e pentru de ani pe care i-a implinit, datori
ne pentru doamna Ecaterina lorga.
Pentru multi Nicolae lorga e un cum stilul. Eu
trebue s'o spun Nicolae e un bun lui
e mai mult sfios mai s'ar crede, cum a
plans in parlaiment când a jelit pe ca nimeni
..Natura", in care arde preacurat
dragostei de neam, ia parte cu cetitorii ei la
Ea se lui Dumnezeu mai departe lui
Nicolae lorga, putere pentru tot mai sus a scumpei
Românii.
Amin. 5 1931.
A

www.dacoromanica.ro
DELA A SOCIETATII
ROMÂNE DE DIN 25 MARTIE 1931
CUVANTAREA DOMNULUI PROFESOR I. SIMIONESCU
PRESEDINTELE SOCIETATII
adânc recunoscAtori, Sire, binevoit a lua sub
Voasträ ocrotire Societatea de primind fiti
ei de Onoare. Ati traditia de marele Vostru
Regele Carol I, sub a domnie a Societatea, care s'a
bucurat de deosebitul sprijin al augustului Vostru in veci neuitatul
Rege Ferdinand I.
Prin jertfa sute de mii de ostasi, a morminte sunt pre-
de pe malurile Nistrului dincolo de Tisa, Tara se cuvine
o de prosperitate, potrivitd belsugului ei in toate. Vesnicia
ei, ca a neamului nu peate fi stabilitA de pe o asezare
temeinicA a Mijloacele pentru a ajunge la aceasta se
bizuie pe fermitatea caracterelor prin culturä pe o
inlesnitA de rezultatele
Fie ca domnia de a MajestAtii Voastre, in
istoria României, ace.astä de pace progres, la care are dreptul un neam
de ca al nostru, spre a ajunge si el, prin alesele lui
parte la evolutia ornenirii
Din cu in isbâncld, ca oaspete scump al
SocietAtii noastre, dar ca destoinic conducdtor al déstinelor urâm,
Majestate, multi ani domnie.

Sire,
Domnule Ministru,
Domnule Decan,
Doamnelor si Domnilor,
Nu e nici locul, nu am nid timpul trebuitor pentru a vorbi despre
-valcarea stiintii in sine.
Realitatea traiului zilnic, mai colivingâtoare de discutiuni,
pe deplin omenirea se intr'o de evolutie, in care
.Metoda riguroasd, a in domeniul gândirei pure
in desfAsurarea mai ales in desvoltarea
este una de a face deosebire
tecreticA cea au pretutindeni gres. Vorbele lui Montaigne
contin adevArata interpretare a stiintii: Stiinta e o de pre(' a spus
el dar si un instrument de minunat
In uzinele dela Iena se lentilele cele mai perfecte; tot acolo
au iesit legi de VisAtorii stiintifici, in izolati
de real, produc adesea scânteia ce o practicitate. Pasteur
T A

www.dacoromanica.ro
 Faraday, prin cercetärile de laborator, au revolutionat viata modernd.
Origina speciilor lui Darwin a deschis orizont filosofiei dar socio-
practice.
S'a mai spus granitele dintre Lumina iesitä din
cabinetul ermetic al savantului, se ca hertiane peste
fata Munca poate aduce gloria patriei,
iar prin concentrarea ei asupra celor cuprinse in granitele are ca urmare,
necontestat, progresrul neamului in care se
voi opri o asupra acestei fete din problema a stiintei.
România, ca stat de sine státátor, are o viatä desi neamul românesc,
ca unitate etnicä, are un traiu dar prea sbuciumat, ceeace l-a oprit
din drumul evolutiei normale.
cu obiectivitate.
Domnitorul Carol, intrat in ajuns la cu postalionul.
drum de fer s'a asezat Giurgiu 1864. Cea mai
veche Universit,ate, din Iasi, s'a la 1860. de azi, e viata
a unui orn. Din aproape 70 de ani, putin de veacurile de
evolutie altor trebuesc scazute perioacfele a 3 rdsboaie, care au
sdruncinat, ca niste cutremure, abea intemeiate. de sunt
care clätinând inctederea in noi, atât de necesard, au obiceiul de a
ccmpara la din cu acele din cu veche
traditie culturajä.
totusi acest scurt timp s'a minuni de activitate in toate
directiile, in cea
Nu trebue de nesocotit mijloacele precare puse la dispozitia
Poni, intemeietorul cercetarilor chimice dela dupá un sfert de
veac a putut ajunge aibá un laborator, in care a studiile sale
fundamentale asupra petrolului nostru. In capitala azi laboratoarele
de chimie, un náprasnic, se asupra studentilor.
E nevoie de ca se cu cu care se in ele dela
insufletitul al Societätii la urmasii lui
de azi.
Nu trebue iaräsi de nesocotit lipsa, vreme, a unui prielnic
cercetárilor stiintifice. De multe ori nevoile urgente ale cereau jertfirea
Haret a fácut o de doctorat mult de un Poin-
care. Intors in tará, este puie serviciul spiritul
ordinea A fost perdut pentru schimb a omul
scoalei ales pdrintele târânimii. la a desrobire prin culturä
cooperative a fost dintre prea care au muncit sincer caute
din datoria indeplinitá chiar prin jertfa
Lipsa dela inceput a unui mediu cultural national, se datoreste faptuluf
am apucat pe o cale din azi. Pe Japonezii
bunáoard, cam in timp cu noi la asezarea a statului,
creat altare stiintifice in casa chemând pro'fesori noi trirneteam
lästarele crude, abea iesite din liceu, ca la universitátile Pe
japonezul azi nu in ce a terminat
x,ersitatea lui, ca matur, ce ieie altii pentru spe-
A
6

www.dacoromanica.ro
cializare. noi sufletele tinere. Printr'o statisticd ce am fäcut-o, eram
cea dintâi din lume. in privinta studentilor trimisi bine
proportional cu populatia
Resultatul? Fu Sufletele influentate de alt mediu, perioada
de impresionabilitate naturald, se acasä cu regret; nu au avut cum
realitatea in care aveau de cuprind o
cu amintirea a altor lumi. Socoteau ,e
indemne pe studentii români a de pe sträine, existau
nu prea inferioare ca
Cu toate asemeniea neajunsuri noastre etnice au
greutätile. Prin o se mai grea aiurea, am putut
din vremea evolutia generalä. E una
din pozitive necontestate ale energiei noastre etnice.
Ori unde ne-am privirile, institutiuni temeinice, care
pot fi puse la intrecere cu cele avea de pomelnit decât Insti-
tutul Dr. Cantacuzino sau Institutul de Speologie al Prof. Racovitä dela Cluj.
Profejorii nostri sunt pentru a prelegeri diversele mari
centre europene, dar dincolo de Ocean. Licentiatii când se duc spre
specializare sträindtate uimesc solidele cunostinti ce le Roadele
din laboratoarele noastre se intálnesc la de cinste in publica-
tiunile
o de matematici, cu rädácini adânci in 4
cu influentá chiar in prin Indrumári date
generate.
In domeniul Naturale cercetarea dar mai ales a florei este
aproape complectd. Studiul geologic al pámantului nostru, Insti-
tutului geologic este tot de a,mänuntit ca al din apus.
In chimiei aplicate cercetärile s'au indreptat cu succes spre cu-
noasterea produselor noastre.
periodice scoase sacrificii, dar care au ajuns
nelipsite Buktinele difct:telor sectiuni ale societàtii
noastre, Anna scientifiques de de
ale Universitätilor din Cluj Cernduti, ca si a sectiei stiintifice din Academia
cerute cercetate pretutindeni.
Revista V. din Iasi, in al 18-lea an, cautá
necontenit incredere in munca româneascd iar
mai vcche, parte serioasá,
dela
Studiile stiintifice nu runt restrânse numai la sau insti-
tutele superioare. In de Societatea noastrá cu cele 4 sectiuni ale ei, avem
o societate de geologie, alta de biologie, etc. La Sibiu de
Societatea naturalistilor, cu apreciabile; la duce acti-
vitatea cea mai veche societate din a Medicilor naturalisilor,
la 1835, printre membrii ei corespondenti pe un Demidoff ori
Humboldt.
Existá cercetatori neoficiali, cu renume mondial. pomeni de Caradja
A

www.dacoromanica.ro
ori Hurmuzache. ExistA pe Observatorul astronomic din Bucuresti un
observator la Dubasari pe in care se fac observatiuni cunoscute.
Mediul favorabil cercetarilor in in
s'au ivit dar prin diferite din provincie.
La aceasta a contrbuit in scrierile
in reviste biblioteci. Locul vestitei reviste isis
pe vremuri de Barasch, contemporaniul lui Davila, l'a luat Natura,
care apare regulat de vre-o 20 mai bine de ani.
La cunostintelor multime, institutiunile
ticulare s'au pus la intrecere cu ale Editura
pe an sute de mii de din biblioteca
folositoare, Ministerul munciii pentru ucenici, Casa flume-
roasele brosuri din Biblioteca de popularizare a

Sire, in tara o vie

a rezultate sunt putin cunoscute tocmai de noi. laboratoarele
universitare, s'au negtirbite de
legate de o pentru continuate, din fericire,
de elementele tinere, dornice de pune energia in serviciul patriei.
Vostru patronaj, calda, tinereasca
ce o ori unde va fi pentru noi o pentru
o activitate
Inaintea a tuturora, Majestatea represintA tam, cu
frumos, cu blajin, cuminte, muncitor
prea
Ne bine ne sama, la
jertfirea de sine, trebue fie care a suferit dela
pentru ca drept la o dragoste din
partea
fie Majestatea de aceeasi i
dragoste, cu care, in vom ne
pentru la prosperitatea ori paza
se cuvne munca chiar

www.dacoromanica.ro
 CAROL

bucurie am chemarea pe care mi-ati

de a veni vostrit de a prirmi presedintia de
onoare a de (Aplauze).
Dumneata, domnule profesor Simionescu, poate mai mult
cum, de ani de zile, cea mai dragoste, mai mare
interes, am urmdrit activitatea pe care a
Iat-o in ultimul timp.
In ordine de idei fericit de a putea constata, pe
terenul nu ne-am mai prejos ceilalti gratie
turil9r domniilor voastre, sunt cd progresele vor fi cele

Aveti mare tara un rol de oameni de

dar aveti pe acela a incredere nostru,
munca oamenilor de
Literatura arta sunt destul de cunoscute
e un teren poate mai de de marele public;
dar domniile voastre aveti a face ca fie
cd tara se intens se bine pe acest
Sunt cd, devotamentul, di agostea de
pe care in deosebi poate le in sufletul tuturor,
fi la acestei i fac mele, cele mai
calde, pentru prospertiatea desvoltarea voastre. (Ovatiuni).

NA A

www.dacoromanica.ro
DAREA DE SEAMA ASUPRA MERSULUI SOCIETATII ROMANE
DE
de ONICESCU
Secretarul general al Societ.itii
Societatea pe care Majestatea a binevoit o sub ocrotire,
are o vechime de 41 ani. Ea a fost la 24 Martie 1890 din
tiativa sprijinul Alexe Marin, E. Bacaloglu,
Gr. Cobalcescu, P. Poni, A. O. Saligny, Georgescu, Hepites,
greanu al altora, care au chiar din Societatii de
*tiinte cum i zis atunci, contributii interesante originale, ce fac
acum din Buletinul de Fizice" un document de mare
pentru epoca de acum 40 ani.

Majestatea Regele Carol II la solemnä a Societätii Române de

din 25 Martie 1931.
acea se putea întrebarea o cum era
Societatea de tiinte Fizice avea alt rost de cât acela de a pregâti o
desvoltárii In acea se putea
face Statistica expusä de Istrati conferinta cu care a
iraugurat un an de a In de profesorii celor
Universitati Eucuresti si existau 4 fizice dela
Universitatea din Iasi, 8 licentiati dela Bucuresti. Universitätile
TUB A

www.dacoromanica.ro
 16 licentiati 25 doctori. La acestia trebuiau de 4 absolventi.
Folitechnice care se ocupau cu alte 16 persoane cu
ocupatii asemänätoare.
Inarezätor in focul sfânt al datoriei propria in dra-
de a acestor persoane, D-rul Istrati a Societatea, imbold
pentru activitatea si a infloritoare.
Societatea in prima ei formatie unea sub tidul unic de fizice,
pe fiziceni, mineralogd meteorologi, o conceptie despre
care e poate mai justificatá azi de atunci. In scurtä vreme s'au
matertaticienii care simtit valoarea nucleului format au
putea, prin reunite, realizeze ceeace nu se putea
realiza in cadnd stiinte,separat. In urma acestei extinderi Societatea
schimbat numele pe acela pe care pásträm cu sfintenie
societätii, populate de de toate ramurile, erau tot
de autate pretuite cum era Buletinul ei, nediferentiat pe ma-
terii. Acest Buletin vede, intre altele, adevdratele inceputuri ale matematicei_
românesti, originale de valoare iscálite de invätati români.
imprejurärile au repede se schimbe. Munca
celor a intemeietorilor Societätii, din care multi erau intemeietorii
respective produs S'a simtit nevoia de
a se in sectii separate,
Din 1922-1923 au a-si tine deosebit cele 3 Sec-
de de de chimie, separindu-se Buletinele.
In anul 1927, Societatea Româná de a
juridicä, organizAndu-si cu ocazia acestui act o sectiune Naturale.
nu mai pune problema fiintei unei Societäti de
cum fáceau scepticii de 40 ani. Societátir sunt tribunele-
la care se manifestO originalä româneascá in domeniul Cu
ocazia acestor sedinte se desbat icleile noi, ce aduce fiecare,
ckosebire de sau situatie.
Demnitarii Sectiunilor noastre se aleg in. fie-ce urmându-se o ari-
stocraticä rotatie, care tutulor al care este un bun
pentru viata de cetätean.
Numärul membrilor Societätii cifra de 600; numai Sectiunea
de Matematica 200 membrii regulat
Astäzi unele dintre comunicArile la publicate
vreme in mari reviste sträine; sträinii de frunte ne
trimit fie pentru Societate fie pentru noastre.
Am primit in sânul societAtii, ultimii ani, oameni ca matematicianul
Paul Montel profesor la Sorbona, Jean Perrin marele fizician, Vito Volterra
austrul matematician italian, Fermi fizicianul italian al
este numai de tineretea lui, Sietpinski matematice-
poloneze.
Membrii Societätilor de Matematici, Fizicá, Chimie Naturale
care constitue Societatea de nu sunt numai din Bucuresti
din intreaga
Desi in Cernäuti, pe fie-ce Universitate este
A
lt

www.dacoromanica.ro
 Societate de multi dintre membrii acestor fac parte din
aceastä Alma mater care este Societatea pe care n'o uitä in trecerea
prin Bucuresti sau in publicatiile
Pentru a pe care le are Societatea cu membrii din
diferitele ale s'a in anul 1927 o sesiune generald, pentru
fiecare din cele trei sectiuni existente pe atunci in Bucuresti.
primul congres al matematicienilor români organizat de Societatea
intrunit la Cluj, a avut acolo un succes ce va o
la temelia Române. Invitati ca Volterra, Montel Sierpinski,
dat pentru prima existä o
ea un bine asezat in mondiald.
Pun unii, acum, problema Societatea ca intreg, mai este
in de Sectiile sale de infloritoare.
n'ar fi de unor ca
de acum, existenta ei avea o justificare.
Dar Societatea are o menire: de a purta anume
politica românesti, atunci problemele cadrul
unei specialitdti.
Am primit din partea guvernului nostru, a Ministeralui de Instructie,
in de a organiza, in acele Comitete nationale pe
ramuri de care sunt cerute de Uniunea Internationald.
Am realizat o parte din delicata noasträ formând Comitetul
pentru Astronomie; alte comitete sunt pregdtire.
Vom avea apoi de reluat sesiunile anuale de organizat un Congres
al tuturcr cu care prilej vom pune chestiunea unei Uniuni a
organizatiilor noastre
Program vast, ne consacrdm cu incredere, din dragoste pentru
pentru de lta M. V. protectie pe care o avem
de acum asiguratd.

CONFERINTA D-LUI PROFESOR DR. I. CANTACUZINO

Sire,
ministru,
Doamnelor si domnilor,
Am rezum domniilor-voastre stacliul la care a ajuns
.chestiunea vaccin,atiunii preventive contra tuberculozei. Posibilitatea acestei
vaccinatiuni este pe care da unei prime
anurne: omul, in cursul vietii sale, se poate, pe naturale,
imuniza in contra tuberculozei; este ,posibild o imunizare sau o
nitate in contra tuberculoase ?
notiune: infectiunea tuberculoasá este infinit mai
decât se ani. Statistida d-lui Negri, aceia a d-nei Lelia
in mod general actuali ne-au
TUR A
12

www.dacoromanica.ro
 pe ce individul se iconstatä din ce in ce
prezenta leziunior tmberculoase. La autopsia copiilor
1-5 ani, din 'de fel de cauze se gäsesc tuber-
culoase relativ restrinse; pe ce omul in aceste
devin ce ce frecuente, cu nimic din punct de
vedere nu aratá individul este infectat. de exemplu, in
mediu, putem constata la cadavrelor indivizilor intre 5 14 ani,
aproape a leziuni de mult sau putin
desvokate; 14 18 ani aproape indivizilor
ajungem la de 30 de ani, constatänx
rareorr gäse§te autopsie vre-un caz, in care sä nu existe
fie in stare evolutivd, fie sub cicatrice. In fine,
nu individ in lume, care la un moment dat al
vietei nu foist infectat de
Acestea sunt date culese dela autopsii. Ele cu datele pe cari
ni le intrebuintarea metodei tuberculinizärii. tuberculina este
o substantä extrasä din de bacili tuberculosi, care, inoculatd la un
individ, anumite reactiuni, sau absenta focar
de tuberculozd latent. Ori, de asemenea
leziunilor tuberculoase creste cu indivizilor. Evident, rezultatele
cons(iderat, in generale. in toate
din lume.
dau câteva cifre cari fxecuenta reactiunilor pozitive,
acelea care aratá de leziuni
La noi in d-lui Mihail in
dintre Bucuresti, la Iasi, numärul copiilor cari
tioneazä pozitiv la injectiile cu tuberculinä este de 25%. deci, copii
cari, desi n'au exterioare de tuberculozd, prezintd, proportie
de 25% tuberculozd
La indivizi, ceva inaintati in armata
exemplu, foarte amänuntit fäcute de regretatul medic, co-
tinerilor au pozitiv la tuberculinä,
este de 75%. in fine, proportia nqijlocul noastre. la de
30 de este aproximativ de 95-96%.
Concluzia este nu individ lume, care, la un moment dat
nu fäcut o tuberculoasá, care, la un moment dat, nu fi fost
infectat de tuberculozá. Cu toate acestea nu moare de
o simtitoare intre leziunile observate parte
a cele observate in a doua a Vietei. In mod general, la
cu leziunile latente, gäsite in prima parte
a vietii, in cazurilor, leziuni zise evolutive, adia
cale de desvoltare, die de driseminare; din contra, in a doua parte
a gäsim mai tales leziuni cicatrici*, de vindecare.
se petrece, prinurmare, ca si cum infecOunea
in prima a vietii ar imuniza pe individ in contra infectiunilor,
in a doua parte a vietii.
acum, reflectati la lucrul urmätor, anume cá: mortalitatea
A A

13

www.dacoromanica.ro
 tuberculozd, 8 19% din aiortalitatea
la de 8-19 au murit de tuberculozk
toatá a fost infectatä cursul sale de tuber'culozá,
ce putem vage? Concluzia o proportie de 81-92%,
cu toale fost infectgli de tuberculozá, se genere,
chiar fi simptome exterioare de
a nu se poate explica deck singur individul'
infectat - dar infectat mod discret imunizat contra tuber-
nu in urma infectiei este in realitate
.s'a imunizat.
Va :imunizarea in contra tuberculozei prin naturale, este
lucru speranta posibilitatea
unei vaccinatiuni.
notiune interesantä este imunitate,
ditá in contra de tuberculozá, nu se deck acolo unde
individul de tuberculozd. Capilul nou 'este de
extremä sensibilitate fatá de in urma
prejurkilor ambiante, se infecteazd tuberculozd, are multe de a
sucomba. din centrul Africei sau din'
Chirghizii spre exemplu, de
de tuberculozA, cari nu la de tuberculind, deck
proportie de 5-7%, prezintd, prinurmare o
de infectiunea de tuberculozá, popoare sunt de sensibile,
ajung mediu tuberculiz:t. Senegalezii, spre exemplu, din centrul
Africei, cari in timpul rázbaiului in and'
soseau pe continentul Europei, se tuberculizau, nici nu rezistau;
Mureau in proportie forme de
de
Prinurmare, prezintd, ca cum un individ se
in contra tuberculozii, ar fi necesar ca el contact cu
prinurmare cap'ete o wará.
Existá o lege bine cunoscutá de pediatri, zisa lege a
Tui Mafan, francez care a legea din 1886.
Mafan un copil. de o leziune tuberculoasä localizatd, spre
adenitá scrofuloasä sau localizat, copilul
nu capâtä mai in cursul vietii sale, sau
in mod de control, cari au fost in
au arátat exactitatea lui Mafan. Ajungern deci la concluzia un
divid, care in ccpiläriei a cu tuberculozei,
infectat in discret, ostfel un focar izolat, nu un
tuberculozä, acela are toate sansele imunizat.
nu numai pentru ca la un moment dat fi o
tuberculoasá, dar a-si chiar aceasta este necesar pentru
la adäpcstul ttberculizäri ultenioare. Ceeace este pnimejdios,
este ci infectiunile masive,
cum le copilul, care contact tuberculosi.
Experimentkile la animale, asa cum au fost realizate profesorul
A

14

www.dacoromanica.ro
Calmette, vitei, inoculati pe cale gastric& cu o foarte
cantitate bacili de conditiunea ca
suc-cesive, se interpue destul de lung, de 7 spre
d,e simtitori de o
infectiune sau experimental& o care ar fi omorit
un animal nevaccinat.
Prinurmare, la
ne vaccinatiunea contra. tuberculozii, este
ca fie unui determinism, despre care vorbesc
acum.
voim la un organism, sau animal, o stare de
imunitate contra ca,
putin timp nastere, la o infectiune cu
mai ales cu un care fi pierdut virule.nta.
conditiunile necesare pentru a realiza vaccinatiunea antituber-
bacili ai tuberculozei, vi-
rukntä, canfitäti mici, repetindu-se la lungi aceasta
primele zile ale vietii.
Teoreticeste lucrul era evident. practicd, dificultatea era
toarea: pentruca realiza o asemenea vaccinate, trebuia avem.
un vaccin un virus fix, un bacil de tuberculozá, care
fi pierdut sa, mod de inocularea
bacilului nu prezinte nici o primejclie. Ei bine, realizarea aoestui
derat a fost profesorului Calmetbe, atunci a creat bacilul
berculos evirulent, care numele B. C. G. rearnint,ind numele
lui al colaboratorului Guérin. (Bacile
Ce este bacillul B. C. ? Ce este bacilul antituberculos ?
Pentm a ajunge la atenuatiunea bacilului tuberculos i-a trebuit profe-
sorului Calmette 15 ani. Plecând dela o de tuberculosi bovini vi-
excesiv. de cultivati conditiuni speciale, mediu,
de cu de bou, a vázut treptat, tteptat,
acest virulent, pertlea din virulenta pentru animale.
Astfel, vre-o patru ani de culturi succesive, baccilul initial per-
duse vitulenta pentru cobai pentru vitei; pástra virulenta
pentru epuri cai. Continudnd cultura, cu virulenta a dis-
complet 15 ani de neobositd profesorul Cal-
mette a reusit transforme un bacil bovin virulent bacil aviru-
lent, intr'un bacil care perdut definitiv sa.
Intr'adevár, asupra acestui punct insist -
bacilul B. C. G., care toate proprietätile bacilului tuberculos,
de una, virulenta, acest bacil B. C. G. este completamente inofensiv.
malele cele sensibile la infectiune tuberculoasd, de cobaiul, ani-
reactiv poate primeascd doze masive vaccin
B. C. G. ca vre-odatd inocularea dea la genetalizarea tubercu-
Nu insist asupra detaliilor tehnice ale metoclei, dar am
A

15

www.dacoromanica.ro
citesc experiente, cari vor eficacitatea a vaccinului
B. C. G. in in contra infectiunii
In 1913, un an mai de inceperea rázboiului mondial.
vaccinul B. C. G. obtinut prin culturi succesive in mediu biliat, s'a
o in mare, care in istoricul,
tuherculozei. Este experienva zisä dela a fost executatd
acel durat trei ani.
de doveditoare, permite
expun cu de aceste tablouri.
dispus in anume s'au pus vaci,
in primul tineri al &ilea Primul qiprindea
tuberculizate; al doilea cuprindea alternativ o o
pusä acolo ca Pe ce o
era inlocuitä cu alt animal tuberculos; pe mäsurä ce murea un martor
nevaccinat, prin faptul se in contact tubercu-
loase, era inlocuit cu alt trei ani de experiente consecutive,
animalele tuberculoase inlocuite cu alte
care la Toti martorii, se tuberculi-
zaserá, se infectaserd au u niartori, la
s'au tubercuTizat. Dintre animalek vaccinate n'a fost unul singur
fi prezentat un simptom de Din aceste animale
o de vaccin, altek la un an
altele trei injectii. La toate animalele au fost completamente
indemne de tuberculozá, de o vitea, vaccinatd o singurd
care coltisor un ganglion gazos tuberculos.
Experienta este asa de pentru un care are
experimental, experientä este suficientd
pentru a impune ea ne chestiunoa leste
definitiv, in teorie ca practicä.
De altminteri a dublatá de o altä
foarte care a fost Africa occidentald, la
Kindia, unde Institutul Pasteur un domeniu pentru
panseului, antropoidd, care prezintd, fatá de infectiunea tubercu-
o absolut extraordinard.
In Kindia o serie de 60 de cimpanzei au fost adunati
la un ntcerrai ca din A treia pare a fost tuber-
o servea de o tre'me au fost vaccinap.
au identice. un an tuber-
culizate au murit, asa cum au murit martorii, dar nu se tubercufizase un
singur animal vaccinat.
Chestiunea era transatä cu unei expe'rienve de
momentul sosise ca se la
Incontestabil aid este o unde au oare.cari ezitári

In 1921, atunci când metoda nu fusese aplicatá niciodatä la orn,

petrecut lucrul familie de pkinti ftizici, unde toti
copiii, rind pe rind, murise infanta altele, s'a
A

16

www.dacoromanica.ro
näscut un Copilul era condamnat. a servit lui
care a prima experientä, drept document Copilul a fost
vaccinat pe cale cu bacilul B. C. G. Nu s'a
desvoltat mod infloritor.
Rezultatul. acesta putea fi prevazut dinainte, pentrucä fiziologice,
pe care le ccnstatam la animale cu le pe care le constatam
la dar trebuia aceastä experientä.
De aci a inceput se Intre 1921 1924
Weill a tratat, in mediul parizian, 317 copii, dintre 67 näscuti in
cu pärinti
Line, sease ani aceasta, dintre toti acei copii, nu murise
singur de tuberculoza, atunci and, in baza statisticelor, obisnuit,
copiii acestia, näscuti in contact párinti trebuia fi
cel putin 30.
CheStiunea era definitiv
in -
De atunci, metoda de vaccinare a
tot unora, cu
prin B. C. G. a
reaula
nu se putea altfel -a luat o extensiune considerabill
a
in Franta
in colcniile franceze nu existä mai de de copii cari au fost
supusi vaccinatiunii B. C. G. se fi intamplat vre-un accident
Metoda a fost viteilor, in Franta, in Olanda in alte
cari trtieu in grajduri, in contact cu mame tubetculoase ea a dat cele
mai N'am timpul insist asupra In tot cazul,
rerinarii stiu gratie metodei vaccinare, B. C. G. sunt
astázi asupra preventiunii tuberculozii la bovidee.
Ce este vaccinul B. C. G.? Este, prinurmare, un bacil tuberculos, ate-
nuat, provenit un bacil bovin initial, care prezintä o fra-
gilitare. de bacili, care se vaccin,
10-12 zile pierde din eficacitatea ei, bacilii mor, de aceia
trebue proaspat.
VaLcinatiunea, se practicä, La copil, imediat
Se dau timp de trei cu o zi interval, cale
o de vaccin. Accidentele sunt Vaccinatiunea trebue timp
de un an la un an si jumättate sau la doi ani, mai in
Care runt rezultatele generale ale metodei ?
Sunt de trei ordine: rezultate obtinute familii de tuberculosi,
in din contact cu
acesti infectandu-se prinurmare, in. mod masiv,
tiunea de párinti.
Al doilea: actiunea mortalitätii
In fine, inocuitatea vaccinului.
de rezultatele obtinute familiile de tuberculosi.
Lucrul este foarte simplu: copiii din tuberculosi, cari
in jurul mor, in primul an vietii de
care altminteri cu Mor-
tabt,atea din tuberculosi, in primul al este de:
35% Paris,
NA A

17 2

www.dacoromanica.ro
 24% in in
51% la Nancy,
70%, in Mile Scandinave.
in Scandinave, din 100 copii, näscuti din párinti
70% mor primul an vdetiide infectiune tuberculoasä. mor-
Ei bine, in familiile unde se vaccinul B. C. G. lucrul
este unanim - mortalitatea aceasta teribilä scade,
considerate, variazá intre 0,5% 3%, in
cele mai tuberculizate; mortalitatea scade, prinurmare, de putin 90 sau
40 ori.
Ludrul acesta' este unanim stabilit; a fost recunoscut toate
recent dela Oslo, la 1930.
Statistica doctorului Sail din Bancelona, este impunätoare. El aratá
In la copiii noui este 25%,
vaccinatiunea, n'a mai avut un singur caz de tuberculizare ;
0%.
Rezultatele sunt uimitaare de naturá, incât poate nu existä
de vaccinare care asemenea rezultate.
Dornnilor, s'a vorbit de insuccese. aunt insuccese; e incon-
testabil. La noi in exemplu, unde mortalitatea, de tu-
berculosi, la noui 25%, mortalitate a la 1,4%;
incontestabil avem 1,4% insutcese.
Dar dare este metoda de vaccinatiune, care dea rezultate absolute?
Apoi la un lucru: vacc:nat ar mai de a se
stabii imunitatea, - ea nu se obtine instantaneu, - copilul
ar trebui izolat 4-5 säptáméni, si numai apoi contact párintii
iar continue a träi in contact cu pärintii imediat
vaccinare, zilnic masive bacil tubercullos. Nu este
imunizare, de ar fi ea, care sä tine piept unor infec-
tiuni de puternice cu toate ac,estea, in conditiuni
de defavorabile, mootalitatea a proportie de covdrsitoare.
ni mai prin urmare, de insucces. Este unul din
cele mai mari succese, cunoscute genere.
altä a vaccinului B. C. G. este
cä mortalitatea, la cop:ii vaccinati, este, fata de toate cauzele de deces la
un prcportie infinit mai redusä, nevinovati.
Interpretarea este foarte grea de dat, dar faptul cert este
de de la un copii in de
3-4 ori mai decât ceilalti,
In tabloul este cules prezentate ultimul din
Oslo, se vede in Bulgaria, Spania, Grecia etc., in Brazilia,
si si in insula din Indian, 'rezultatele
sunt De Suedia, pe când, in primul an al
toate cazurile de Icalá, trortalitatea de 22,2%, a scázut
6,6% atunci erau vaccinati, si le reste l'avenant. E un fapt
NA A

18

www.dacoromanica.ro
universal constatat. putem da acum o interpretare fizio4
acestui fapt atât curios.
vä mai spun ceva despre inocuitatea vaccinului, atât discutatä?
Este inutil, din momentul fatá de toate cauzele de la un
scade mortalitatea generald. Unde mai este atunci primejdia
cinatiei ?
In institutiunile vaccinogene, de
B. C. G., prin inoculare la cobai. Nici odatá nu s'a
acum ca cobaiul fi de tuberculozá, in urma inoculdrii
G.
B. C. G. reprezintä o de o eficacitate
inofensivd; in fine, care scade extraordinar
generalä. Ccpiii probabil
nu mai de 2-3 ani, teoreticeste; in realitate maie
mult prin ccpilul vaccinat se reinfecteazd mereu, mediul
intdreste si-si starea vaccinald.
Dar in se admite copiii trebuesc la
de ani, 7 ani 15 ani. In asemen,ea conditiuni au toate
posibile, pentruca scape tuberculozii.
Acestea privitoare la nouii näscuti. Dar ? Adultii, cari n'au
fost vaccinati, cari sunt purtátori de focare tuberduloase, pot vaccina
?
se pot vaccina, anumite precautiuni. Un adult nevac-
cinat, trebue supus la proba cu tubercund:
un adult este purtátor de focare latente ; e bine läsäm de o parte;
dar aceia cari nu pozitiv, aceia pot fi
sunt cele mai frumoase. Am dau exemple.
Un lexen-plu din armata francezd: soldatii coloniali, veniti mai alesi
din coloniile etc. de sensibili tuberculozii, mureau
proportie, când veneau Franta, pentru
militar. ani, tcti coloniali cari vin in Franta, sunt supusi
Majoritatea nu reactiune pozitivä; au
supusi la vaccinatiune de atunci nu s'au mai produs
de moarte.
foarte frumoasä instructivd, este aceia, care
a fost acum ani, la Oslo, capitala Norvegiei.
Oslo sunt scoli infinriere; fete tinere, cari,
in sau in focare de tuber-.
bunä parte din ele tuberculizau si mureau tuberculoase. Acum
ani, un experimentator norvegian, Haimbecke, a vaccinat aceste
fete subcutanate. anume cum? Acele cari reactionau
itiv la au fost läsate decparte, celelalte au fost vaccinate,
acele cari au refuzat fie vaccinate, au drept
Pezultatul? Martcrele, acelea cari au refuzat sá se
s'au in interval in proportie de 30%; cele cari
fost vaccinate s'au tuberculizat in proportie de 2%.
TUR
19

www.dacoromanica.ro
 Ce vä lucrul acesta?
de focare are multe scape de
acei cari nu sunt purtätori de bacili, nu se supun vaccina-
tiuni, au toate se tuberculizeze la
Voi spune douä cuvinte, despre zisele accidente Lübeck, cari
au produs o turburare destul de mare
ce s'a petrecut anul trecut ? Intfun spital din Lübeck, unde
B. C. G., vaccinatiunea aplicánclu-se la nouii
un moment dat s'a produs o serie de cazuri de tuberculizare mortale. Au
nu mati putin de de copii, in urma absorbtiunii
Intelegeti, chestiunea era de in toate s'a
emotiune, prin faptul lumea a refuze vaccina-
S au cercetäri amánuntite. recunosc
german, cari au prefidat la aceste au recunoscut faptul.
cu o corectitudine. Se pietrecus,e pur simplu lucrul in-,
firrniera ou prepararea vaccinului, amestecase prin accident sau.
virulenti, in haloanele unde se prepara bacilul atenuat,
incât s'a administrat pe cale copiilor, era nu vaccin, dar
o de tuberculozá, de
A un accident; un dezastruos dar excesiv de in-,
din Viena atund sustinea bacilul.
tuberctilozei, prin gurä, nu strdbate mucoasa intestinald, experienta
din din a o prea bine.
In al doika in accident, a fost o
puternicd, mai Ge-rmania, in favoarea vacOinatiunii.
din ale cauze fost au determinat un
considerabil in vaccinatiunea antituberculoasá. numárul
cinati depäseste in lume cifra de un precum a reesit con-
Oslo.
Pentru a termina, Sire, cuvinte rezultatelor
tiunii antituberculoase, la noi in
vaccinatiunea antituberculoasd in a la
mod de prudent. Am
Serviciul de al de din Apoi
nouii din carriere Capitalei: Pantelimon.
Deoarece in primul n'am avut rezultate imbucurdtoare nici
un accident, al doilea an metocla a fost iar in al treilea an a fost
la Capitala intreagä. sunt peste 40 de orase mari in
,inclug"v Capitala in care vaccinatiuned cu B. C.
se in in de cari vacdnarea
cari de o de 3-5%.
spun oarecare astázi, in aplicarea vaccinului
contra rândul nostru este Franta, care este
mult inaintea cdorlalte popoare.
Am imediat incredere, bazatá experimentalle, asa de
incontestabile, am aplicat-o bine am fácut.
cari sunt rezultatele obtinute la noi? Avem astázi peste 65.000,
TUR A
20

www.dacoromanica.ro
ae prinurmare, excesiv de frumoasá. Ori,
ce e p,etrece familiile de tuberculosi, unde naui
suns in contact vedem mortalitatea
nouilor la acesti ccpii, era de vaccinane, aici in Bucuresti, de
25% si mortalitate a la vaccinati la 1,4%, fkut
deck confirm5m ceeace s'a observat la alte se observá la
animale.
Faptul scäderoi mortalitkii generale, pentru de fel de cauze de
boale, altele tuberculoza, la cei vaccinati de asemenea a dat rezultatele
concordante uimitoare.
Trebue mä inaintea pe care l'au
pus colegii nostri din provintie aplicarea metodei. dau cifre.
La Iasi, morlElitatea copiilor sub un an, fel de fel de cauze de
este de 15%, dar scade la 5% la cei vaccinati. La Cárac,al, unde avem o
form(idabil5 de 41%, la vaccinati mortalitatea a scázut
10,6%. La Craliova mortalitatea generald, care e de 38,5% a la
9,5% la vaccipati, etc. etc.
Tcate rezultatele sunt concordante in definitiv avut a
plâne un singur adcident serios.
inceput anul trecut, prin ingrijirea VI-a
militarä, a inceput armata in mod foarte prudent.
Anul trecut au vaccinati, pe cale subcutanatä, 5000 de tineri recruti,
cari n'au reactionat la
omagiul nostru din punct de vedere regreta-
tului rcstru coleg, Ccräscu, care a intreprins campanie de
vaccirare a tinerilor nostri soldati. Campania, de altminteri se va continua
in anul acesta.
N'ain insist mai tnult. Vedeti cä, din punctul
din punct de vedere practic, trebue consider
a rezolvatá chestiunea vaccinatiunii nouilor contra
Nu valabil5, care sä se fi adus in contra cáci
cele cazuri de accidente, cari au pkut sä fie in cu vaccina-
tiunea, sunt pur in defiinitiv un vaccinat
dreptul la acoidente de altá naturä. Dar când rezultatele,
in familiile de sunt cele care le-am expus, când ca
n-,etoda este asa de inofensiva, inck la vaccinati mortalitatea scade fatä de
mortalitatea atunci chestiunea trebue consideratä ca absolut
rezervat5.
Pentru ce scade aceastá mortalitate, fatá de celelaltg cauze
Aici este o foarte curioasä o interpreare grea. Dar totusi cred
in am adunat oarecari date interesante.
Când analizám sunt categorifle de copii bolnavi, cari beneficiazd
de intrebuintarea vaccinului, vedem sunt mai ales copiii cari mureau de
zisa debilitate o patologicd, excesiv de
foarte definita; faptul copii, atinsi de debilitatea congenitalá,
nu sucorrEä atunci cänd sunt vaccfna,ti, ne de pres'upus, in
debilitate trebue sá existe foarte des mai des
NAT RA
21

www.dacoromanica.ro
se un ghimpe tuberculos. Probabil tuberculoza infantild, in
patologia infantild generald, un rol mult mai mare deck se credea acum.
chestiune, care a fost foarte discutatd, da,r care n'ar
mai discutatd: cine trebue fie vaccinat? Toti sau numai copiii
se nasc mediu tuberculizat. Toti domnilor, n'aveti
dreptul, nici din punct de vede,re uman nici din de vedere
un care nu s'a näscut mediu tuberculos, bene-
ficiile pe care le acordä vaccinatiunea, de o infectiune, pe care cu sigu-
rantä o va in cursul vietii sale de copil sau adult.
citez, pentru a termina, o singurá observatiune, excesiv de
din acest punct de vedere, observatiun.e publicatd de doctorul Jules
Renaud din Paris, care are la Saint-Louis un serviciru de
Jules Renaud a din 50 de sugaci morti de 22
la familii de Dar la nu s'a de tuberculoa
in antecedente familiare cu toate acestea au sucombat de
Ce observatie mai elocuentd vroiti, pentru a vä copil
trebue vaccinat in contra tuberculozei. in definitiv, dat metoda e
de inofe-nsivd, nu vedem nici pentru ca vaccinarea sá
se
Domnilor, stabilirea unei rnetode pentru prevenirea tubercu-
este opera a profesorului Calmett4e dela Institueul din
Paris. Tirnp de 17 ani, in tkerea laboratorului, cu o tenacitate extraordinard
ca nimeni fi aflat de rezultatele obtinute, cu incetul el a sta-
bilit o care poate fie ca valoare la nivelul
celor fäcute de Felul lui de a este o
pentru noi toti. Modul de a lucra al profesorului Calmette, incontestabif
a fost cea ,expresiune, modestia, obiectivitateq
a Fasteur, a cultului exclusiv dezinteresat
al (Aplauze prelungite).

Minunata de popularizarea
reprezinM mai bun de
de a

Gr.
iitorul)

A
22

www.dacoromanica.ro
 CUVANTAREA PROF. G. TITEICA
LA SERBAREA POLITECHNICE
Intre cele date - 1856 si 1931 - care s'a desfäsurat
de ingineri,e, ca sä ,ntâi de Poduri
acum 10 ani, de astäzi, s'au petrecut cele mai insem-
nate evenimente din desvoltarea Statului
Se poate sustine drept cuvânt aceasta a fost epoca hotaritoare
de inchiegare a Românesc.
In la noi, ca toate civilizate, superioare,
Institutiile de de au constituit arma-
tura pe care s'au putut fixa, in s'au cristalizat elementele,
la nestabile, ale noastre literare, technice eco-
nomice.
scoalä, cum e Politechnicd, pe care o särbátorim momentele
de nu e numai de astäzi cu instalatiile cuprinse in el, nu e numai
corpul de profesori cel elevi de cu reciprocd, nu e
programul erganizarea rezultatele prinse in tabele
statistice in diagrame intuitive, - ci e mai subtil, mai mai
E e urma in de generatiile succesive de
elevi, de mintii. de sbuciumul sufletului
de aspixatiile e acel imponderabil, pe care simti cuprins
in unei cu oarecare trecut, e atmosfera care plu-
pe deasupra timpului a spatiului care caracterizeazd
general al unei
In Cambridge sau dela Oxford are
traditile, costumgle proprii care se pastreazá cu sfintenie fie-
care elev e mândru de inaintasii celebri, care au in
studiu o a mintii o palpitare a inimii
In viata a Norma le Superioare sau a
Politechnice dealungul caracterul ei specific, care se
poate recunoaste la acestor in viata
La noi, scale n'au avut timpul creeze o Ga-
nu e destul de in elemente de mâna
care e mai mult decât imbold la lucru,
ci un apel continuu la demnitate.
Singurä de Poduri osele, Politechnice de
prin durata ei, prin disciplina interioard a reusit
un spirit traditional, care a fost transmis, ca un patrimoniu de mare
pret,
Acest traditional, creat, putea spune, epoca a
mi-e, relativ, usor caracterizez; cáci, am avut fericita imprejurare
laborez, de mai bine 35 ani, cu un grup de ingineri, atunci de curänd
din de Poduri iatá ce-am constatat verificat in
N uR A
23

www.dacoromanica.ro
timpului, nu numai la absolventi, dar la multi altii, pe care i-am
noscut: de in specialitatea in afará, o implinire con-
stiincioasá la capät a entuziasm voie la lucru.
Pot afirma in cunostintä d.e miscarea actualä, recu-
noscutá in a fost pornitä din acest spirit
de implinire a datoriei din entuziasmul acestor ingineri, ai
de Poduri
De Sire, Domnilor Mini§tri Onorat auditor, in numele Ara-
demiei Române, numele Institutiei, care a constituit in trecut va con-
stitui de a culturii noastre nationale, urând
Politechnice prosperitate pentru eco-
urez in timp pástrarea
patr moniului traditional,, de mare pentru pentru Tará pentru

EXPOZITIA INTERNATIONALA A COPILULUI

Pentru organizarea Internationale a care va avea la

Bucuresti in primävara anului viitor, Comitetul de Organizare al Expozitiei, sub Patronajul
M. S. Regina Maria Presidentia activá a A. S. R. Principesa Ileana, face un cälduros
toate institutiile oficiale, precum preoti, toti capii de familie
din cuprinsul României, care ne-ar putea da concursul br in aceastä imprejurare -
trimeata acum chiar, pe adresa Comisariatului General al Expozitiei, Str. Clemenceau
6 tot ce poate a libcrci manifcstâri plastice a copiilor
la varsta 14 ani). Bunäoarä: desemne in creion sau cerneald, desemne
creioane colorate, pastele sau aquarelle; sculpturä in ceará, lut alte materiale; aplicatii
decorative, de päpusi, jucärii, etc. etc.
Fireste toate aceste obiecte vor trebui sä reprezinte nestingherit mentalitatea, gu.stul
idealul copilului respectiv. Ele vor fi lucrate numai din imboldul maginatia
copilului propria lui mânä sugestia ajutorul manual al per.soanclor
mature.
expediat in acest scop, va purta o etichetá numele, pronumele
copilului.. Ocupatiunea (profesiunea) pärintilor - precum Comuna Judetul
de
prcmii in bani vor [i - in - celor
mai reu.Fite din exemplarele primite expuse.
Comitetul de Organizare multumeste de pe acum tuturor acelor cari se vor a
räspunde la nostru cari vor contribui considerabilä, la
primci expozitii internationale a copilului, ce se organizeazA pe României Mari.

24

www.dacoromanica.ro
 OCHI, DEOCHI REA
Conferintä la Radio-Bucureti, Luni 19 1931, ora 19.
DE G. G. LONGINESCU

Avea dreptate Buffon, spunea ochii sunt pipäitul nostru pentru

Da, cu ochii stelele din depârtäri albastre, dela care, cum
spunea Eminescu, mii de i-au luminii sä spre a luci
vederii noastre. Ochii sunt tot ce Dumnezeu a dat omului mai scump mai
frumcs. Frumos e nasul, frumoasá e gura, sunt potrivite ca in pasaport.
Dar, de ori nasul nu e lung schioapá de ori gura nu e mare
cât o de ori nu strâmbi de ori nu stria o
fatá impodobitä cu dinti frumosi. De e nasul, de mare el
aerul ne fereste sá räcim aer rece, cum de
ne-a spus la Radio-Bucuresti d-nul Dr. Predescu-Rion. Nasul opreste
tot praful in el ne de de tcate oträvurile cu miros care ar vrea
pátrundá nostru. Nasul ne cu miresmele florilor.
Gura, spun poetii, e tot ce omul poate mai Frumoase de
sunt urechile, buzele, bratele. Frumosi sunt dintii, sunt insirati ca
märgäritare; dar, de ori nu sunt ei stricati, ingälbeniti inegriti,
atät de gura cea mai frumoasd. Noroc putem
face din vrem chiar mai frumosi cei de Dumnezeu.
eti aceste ! Strada Isvor 22, fiinda isvor de pentru
stomac fericire pentru noi sunt niste dinti bine curätiti, legati in aur
22 carate asezati cu de maistru de d-na dr. Elvira Antonio
Sotul dr. Roland Flechtenmacher, medic distins, este
nepotul marelui pravilist Fkchtenmacher, care a scris condica de legi a lui
Scarlat Calimach nepotul lui celui i acel
care a compus Hora Unirei, a lui Repet, nu uitati aceste
strada Isvor 22, D-na Dr. Elvira Antoniu Flechtenmacher, dentistä.
De-ar fi televederea gäsitä, da dovada. Dar pe toate le intrece
ochii. Pe cchi se ornul ca pe tot ce are mai scurnp prin nu-i
trece se jure pe nas, pe urechi ori pe dinti. Vederea e tot ce avem
mai pierderea ei e cea mai mare care a dat-o
omului pe Sä buni, pe toti de
Dar sä nu ierte Dumnezeu pe nici din care iau vederea
cuiva.
sunt ferestrele prin care in sufletul nostru frumusetile
de nezeu in lume. Prin ochi iese afará tot ce avem in
nostru, bunatatea de ingeri, de draci, desteptáciune prostie.
Ochii sunt vulcanii prin focul din sufletului nostru. De
acera au cântati in tcate timpurile mai mult alte
ale fiintei noastre. Ochii fac fiericirea omului.
De n'ar fi ochi sprincene,
N'ar mai fi grele,
NA A

25

www.dacoromanica.ro
spune un popular. Ochii spr.ncenele ele fac dragostele.
din vechiul schit, pe frumos eri orhestra Dinicu,
de poetul Demetrescu, ce ascuns se
printre sihastri, el a doi ochi albastri. a acei
ochi frumosi din care sägeti : qu ei begli escono saete, Giosué
Carducci, laureat premiul Nobel, pentru poezia italiand, in Bella e
Dona mia, e mea, a cântat ochii lucitori care
dulcele in victoria. Ochi lucenti..
che mi naciar.do pur chiede chio tenti la dolce guerra e la vittoria speri.
Ilustra Matilda Poni, multi ani a
ochii in :
Ai tu ?
Eu nu pot cred
lacrimi urme
Ce ani intregi se
Un ochi care
A plâns de dor chin
nu
Devine senin.
Un ce de nume
'n el ascuns.
Dar ochii täi sunt limpezi,
Nu pot cred c'ai pläns.
poezie a inregistratä pe o de patefon, de
Marinesou din orhestra
Atentiune, spune duduia cu glas dulce (mai bine zis cum spunea
apare aceastä nu mai este la Radio-Bucuresti,
ai ascultAtori plecarea):
spun pe scurt e ochiul din ce e el. Nu
plictisesc. Ochiul aduce o mai bine
o putin sus in jos mai din
are un diametru vertical de 23 de mm., tot de
23 mm., din spate de 25-26 mm. e greu de 7 la 8 grame.
La miopi cchiul e ceva lung din imaginea se
inaintea retinei; deaceea ei apropie lucrurile de ochi ca imaginea
La ochiul e mai scurt din imaginea
se in spatele retinei, iar aceste persoane lucrurile de
ca bine.
La nasterea ccpilului e aproapa desvoltat se putin
in Ochiul nu-i nici prea mcale nici prea tare. Doctorii ochi
simt degetele e numai trebue de tare. In boala de
glaocom, Dumnezeu ochiul e ca o de fil-
des, iar in alte tot de de tot. Un ochi normal trebue
tonidiatea, cum se mai spune la lui, de 15 mm. de mercur. ase-
doctorii da ochi deosebesc poli la ochi. Diametrele
urec acesti doi poli sunt paralele intre ele. Mare asemdnare e intre ochi
un aparat fotografic cunoscut de e foarte usor de
NAT IT RA
26

www.dacoromanica.ro
cum e fäcut ochiul, ochiului ale unui aparat fotografic..
cum aparatul fotografic are o cutie tot are o cutie
din albul ochiului, de toate pärtile, in e cu
corneea ca un geam de ceasornic. Placa sensibild aparatul
fotografic e retina din fundul ochiului. Aparatul care formeazä imaginile e
compus cristalin, umcarea ccrpul Spre deosebire de un
aparat fotografic, ochiul se nu se ca
nea potrivire o face cristalinul prin miscärile lui numite
acomodare. omul cristalinul el nu se
poate Atunci omul trebue pue de Ochiul e o
de aparat optic. Totusi marele fizician german
studiat era nemultumit ochi un con-
structor de aparate i-ar da un aparat la cu ochiul, el nu primi
fi Ba, cum 1-asi primi eu, asa neperfect este.
Ca aparatul fotografic trebue ferit prin pänza
ochiul are sub scleroticä o din vase sânge
care retina care un piigment negru spre a impiedeca
flexiile din Ca prelungire a acestei in e irisul, colo-
asezatä inaintea cristalinului. In mijlocul eo circulard
care pare pupila pr:n lurnina in ochi. prea
mare pupila se ca prea mare nu irite retina; iar e
prea pupila ca dea drumul la mai Intocmai
cum face fotograful. In boli pupila nu se mai poate ori
deaceea de ochi cautä aceste schimbari ale pupilei.
Oricine poate dovedi aceste schimbdri ale pupilei privind la o
timp uitandu-se repede intr'o in El va vedea
pupila de tot cum se din ce in ce mai mare. La un ochi
aceste miscári sunt repezi. ochiul e atins de numitä glaccom,
pila nu se echiul
se, cercuri colorate ca un curcubeu. fereste de ele vai
de acela care dare norocul dea peste un doctor de ochi care
spun pupila nu e circulard la toate
La carnivore pupila e de sus jos ca la pisici, la rumegátoare e
nas spre Corneea, care stä ca un ger.m de in
ochiului are un diametru de 12 mm. o grosime numai un milimetru.
Eoala cea mai e un fel de ulcere o care
o fac intre ochi. Doamne
oricine de ea, e aproape leac. Cristalinul e asezat in dosul irisului,
in dreptul pupilei, are o de mm. o greutate de 25 de centigrame,
asa patru fac abia un centimetru cantäresc abia un gram. Cu
mai de vreme prin cristalinul din transparent perfect cum este,
se din ce in ce opreste lumina nu mai poate forma
E sau care se usor la un ochi sänätos
prin scoaterea cristalinului.
care vederea de foarte au cristalinul
mai látit ca deobicei, ca la hiperrnetropi. Pestii pot vedea
T A

27

www.dacoromanica.ro
 nunlai deaproape, au cristalinul mai bombat pestii sunt miopi.
din au ochii mari largi ca primeascd lumina care mai
ajunge la ei prin Pestii care träesc la mari de tot, au pe
frunte un f el de lâmpi pe care le aprind vor care le
nu vor fie de altii. pesti n'au ochi deloc.
Papila din funclul ochiului e din nervul optic, aproape de ea
se gäseste pata sau macula lutea, care e o parte din
numai din conuri. Orbita e cutia in care e asezat ochiul in care stä
ferit de atingere din Deaceia ochiul e singurul organ care
singur, ce a fost oparat. le din afara sunt
pele, conjonctiva care produc lacrimi. Cei
sapte muschi ai ochiului fac se miste in in jos, dreapta in
se roteascd.
unul din muschi e mai tare trage ochiul de partea lui face
In stralucitele lectii de limba francezd, pe care le cu admiratie cei
care si cei care nu frantuzeste, Domnisoara Blanche Marie Berney
ne-a spus Mercurea a un cameleon verde ca frunza
cutia in care sta, muzeu din Londra altul bej ca nisipul cutia in
care era pästrat la Triest. Cameleonul e tocmai o care are aceastä
susire de a lua coloarea lucrului pe care spre a astfel mustele
zele pe care le cu Acest cameleon mai are o insusire
El se poata uita in timp cu un ochi jos cu altul sus,
oricum ar vrea. asemänare cu putere de schimbare de coloare
chimistii au numit permanganatul de potasiu cameleon mineral, solutia
lui se face verde punem in ea o violet e amestecatd
acid. Mai spun pernianganatul de potasiu e un leac fcarte bun con-
tra sugelului la degete tdeturilor la deget, care coc. Repede de tot sigur
poate cineva scape de sugel precum ii spun eu. Pui fierbinte
tr'un pahar in care poate intre degetul. Pui in apä un de de
permanganat potasiu pisat, sau firisoare e cristalizat. Pui
ce apa se face ca o cerneald. degetul in apa fierbinte, ii
poti mai mult, scoti nu mai poti repeti jocul acesta care
o vreme e delicios ca Flora, durerile repede
microbii mai repede. E destul faci degetului de acestea
zi una in ziva pentru ca sugelul se pe pustiu.
getul se fireste pe se jupoae ca un dar repede se face
iar frumos si Trebue mai spun in de cameleonul mine-
ral animal mai e politic. Poetul Naum din fost
membru al a scris pe vremuri poezie bugetul :
Prin lui
Tainic in laborator,
Dintfun iti face
Un convins conservator.
Cameleonii palitici sunt foarte tara le pri-
este de minune clima dela noi, mai bine zis usurinta cu care pot suge din bu-
statului de pedeapsä. Intretinerea
litici foarte mult pe Se spune, eu voe fac la Radio
A

28

www.dacoromanica.ro
 s'ar fi depus la bäncile din sträinatate miliarde de lei
pentru cameleonilor politici in timp de opozitie. De este atunci
e locul sä spunem: rea tocmeald.
(Aflu azi, in ajunul alegerilor s'au intors in vre-o cinci sute
de milioane pentru plata cameleonilor politici).
Aparatul e fäcut din ghindurile care produc lacrimi din ca-
nalele prin care lacrimile se scurg in nas. Sunt persoane care usor cu
lacrimi, cum sunt altele care nu pot scoate lacrimi de Copiii care
sug pot de mult dar nu pot stoarce nici o din ochisorii
Prin clipirea pleoapelor lacrimile tot ochiul, fac lunecos
neste astfel ounoaelor mici care au pätruns la el. Lacrimile sunt
proape 99% numai sunt fäcute din sere, pentru
care sunt putn fosfat sodiu si se crede o anume substantd
foarte otrdvitoare care ochiul microbii. Pleoapele nu sunt
la la toate popoarele din cauza pare schimbatd mult pri-
virea La popoarele mongolice pleoapa de sus e
de o cutä care ascunde marginea cu gene. La mongoli
e oblic in sus la oblic in jos. Coloarea irisului poate varia foarte mult
la dela la dar deobicei e albastru,
verde, brun gri, cu diferite tonuri dela cel mai inchis la mai deschis
späläcit. Coloarea ochilor pare fie un caracter mai stabil aceia a
pärului pielei. ochii albastri se pästreazd la blonzii care se cu
brunii. Totusi chinezii n'au ochi albastri desi s'au incrucisat cu Ochii
verzi se pare totusi sunt cei care se transmit mai statornic.
Trec acuma la lámuriri pe care multi vor numi prostii, dar in
care si mai multi cred vor crede lumea cum altii au crezut de
e de am scris in Vointa o pres-
curtare o carte in Nolume, de un neamt, despre deochiu
pazä rea la toate popoarele in toate timpurile. La noi e cre-
dinta, anumiti cu ochi si mai ales acei intorsi pot
deochia prin aceasta sá pe copii pe oarnenii mai mari.
Din fericire leacul e usor si la inclemána oricui. Baba din sat, ori din
de deochiu cu vorbele : iesi deochi dintre ochi, urechilor,
din nasului, din inimei, din crestetul capului mai departe.
Mai stinge baba si niste aprinsi, mai bolnavului putin
din apa ge care apoi o pe un ademenit intr'adins stea pe
aproape. De se repede, ceeace se totdeauna, des-
a de baba s'a ales cu Pe baba cleo-
chiatului din cárbunii Aici baba un tratament foarte
modern, desinfectarea intestinelor cu se face cu
bunele Deochiatul se face b:ne prin sugestie, credinta in
tec., prin indepártarea materiilor oträvitoare din intestine, care sunt
sorbite de si care Froduceau durerea de qreata si alte semne
oträvire. Credinta in deochi e foarte Franta Italia prea
putin in Germania. Sub forme foarte deosebite, credinta deochi a fost uni-
a la egipteni, in Mesopotamia, la israeliti, la greci, la
arabi, la popoarele latine, la slavi, la celti, la mongoli, malaezi, la popoa-
A

29

www.dacoromanica.ro
 din rásáritul Asiei, indieni, mcxicani, exchimosi, la negri. Frica de
deochi se azi nu la neinvatati dar chiar la cei
sus Napoleon III era drept un foarte periculos prin puterea lui
de a deochia, de sägetator. Napoleon I avea niste ochi de vultur cu care
lumea. Leon XIII era drept un sägetätor periculos numai
pentru v:na multi din cardinalii lui au mur:t prea repede numire. Dar
cel mai cumplit sägetator a fost Papa Piu IX. Binecuvântärile lui
fie adevarate blesteme. La 1848 el a binecuvântat armatele italiene, care se
luptau succes contra austriacilor; din ziva aceia armatele sä fie
bätute. Un lord englez binecuvântat de el a murit numai dar trebue
spun era bolnav in timpul La 1849 s'a rugat pentru
care se cu Austria fu bätutä. Regele Neapolului a fost
detror at indatá binecuvântarea pontificald. La fel a regina
niei, Isabela, rhiducele a fost irnpuscat de mexicani, ce
pr.mise lui IX. Cardinalul ambasadorul Aus-
Graful Crinelli, au murit, zile audienta la
Papa slujea pentru Agnes. Atunci pardoseala camerii s'a
multi s'au nenorocit. Piu IX stia de toate acestea sä mai
dea prilej de vorbä oamenilor. In Mai 1869 s'a dat in cinstea lui la Roma o
rugat se plimbe el pe sträzile Romei impodobite, se codi
deocamdatä de se ceva, tot pe el cade vina. In cele din
urmä primi. Seara insä depe piedastal propria sa statue de gips din piata
Santi räni multe persoane. Un alt sägetätor periculos a fost
pozitorul Offenbach. Despre.el se zicea ard teatrele unul altul,
compozitii de ale pierdeau glasul ar fi fost
fost nu mai puteau aiurea. Dansatoarea Emma
s'a aprins la reprezentarea unui balet de Offenbach. Domnisoara Frosey a
mutit din in de gaz la repetitia unei bucáti din
Offenbach. Criticul Gautier avea atâta de Offenbach, scria
nici odatá cu lui numele in criticele sale; punea mai
ales pe fiica sa. Chiar moartea lui, Offenbach a mai putut
In 1881 se reprezenta compozitia lui Hoffmann, a ars renu-
mitul Ring-teatru din Viena. Groaza de Offenbach a ajuns atunci de mare,
un sfert de veac nu s'a mai dat Viena Pe de multe
au fost aceste credinte gresite, pe de mule au fost mijloacele de
rare. Asa unii bat in masä ca fie a bine vorbesc despre vre-un plan
de implinit. La noi vorbim de boala copiilor, epilepsia, fata copiilor,
trebue tragem de nas ca de ea. adormim, le facem
trei ori crucei, de trei ori in ca nu se dcoache.
priveste cineva ales ii li se face in frunte un benchi cu
luat degetul muiat de pe talpa ghetei. In nuntei
farfurii alte vase ca fie de räu insuráteii. Chiar de
are explicarea in ferirea de ochii care puteau aduce nenorociri
Foarte räspanditä, de deochi tot felul de rele, e purtarea
care mai azi rol destul de insemnat. Artistii cu deosebire
poartä anzulete. Asa, vestitul Carusso nu pe pur-
tátoare de noroc. a contramandat telegrafic o reprezentatie nu-si
A

www.dacoromanica.ro
 la plecare, ca el mai sunt Friederich Mare,
era de de§tept, nu putea suferi se de cu o femee bä-
Când i se intâmpla aceasta, toatá ziva casä, ca nu

Cel mai puternic talisman contra deochiului a fost ochiul

Semnul ochiului gäsim desemnat foarte des pe coräbii, pe case pe
locuri, la egipteni, Pompei, etc.

INSEMNARI
Scara internationala temperaturn produse in
zele
Revue Scientifique I. N. L.
de 8 Februaric 1930
a adoptat la Paris acum trei ani
o in care in chip provisor Structura cristalinä compoziOa
punctele de orientare depe scara Goldschmidt, profesor de minerologie la
formulele de interpolare metcdele clasifica cristalele gruparea din-
de propuse in comun acord de Ger- tre atomi. Se pare structura cristalinä
mania, Anglia State le Unite. numai de consideratii de dimensiune
Punctele de orientare depe scara termo- de polarisatie electrica. Din greu-
sunt: punctele de fierbere al tatea numai un rol secundar.
de topire al ghetei, de fierbere a apei, Valenta retelei crista-
fierbere a sulfului, de topire a argin.ului line, dar nu tipul ei. electrice
de topire a aurului. In 1929, Celle- un rol de Coesiunea duri-
a publicat in Revue de Metro:ogie tatea cresc sarcina electrica a atomilor
pratique un articol interesant, im- descresc distanta dintre atomi.
portanta foarte mare pe care o are repre- Revue Scientifique I. N. L.
zentarea termometrice practice cu o 1930
exactitate mai mare. Oxigenul are isotopi. ultimul
Revue Scientifique I. N. L. timp s'a crezut ch oxigenul isotopi.
25 Ian. 1930 Toate experientele lui Aston
oxigenul e format dintr'un singur fel
atomi. in Mai 1929 ameri-
cani, Gianque Johnston o lucra-
Aurora borealá, fenomenul de ferme- re in care admit oxigenul are un isotop
a vreme greutatea 18. in vedere greu-
lui au dovedit ea se tatea a oxigenului este 16
produce la o de 100-350 km. In isotopul greutatea 18 se
urma lucrarilor lui Mac Lennau se pare raport mai deck unu pe o mie de
aurora in actiunea particele- isotopul mai usor 16.
electcizate venite din soare, asupra Revue Scientifique I. N. L.
tului oxigenului. Fenomenul este dcci 11 Ian. 1930

NA A
31

www.dacoromanica.ro
 PREISTORIA. VIATA OMULUI PRIMITIV
VECHIUL AL SUCEVEI
(BAIA DE AZI)
DE PROF. V. CIUREA
Muzcului

VALEA
Comuna Plesesti este situatä la NE de Fälticeni la o depdrtare
de 13 km. pe päräul
Gane) este de vre-o 500 ani, cum un document dela Alexandru-Cel-
(1402) reinoind biserica Dogoslovu din Neamtului, a
zestrat'o cu mosia din tinutul ucevei, zis Baia. Pe teritoriul
acestei comuni, s'au gäsit in multe márturii acest al tinutului
a fost locuit din cele mai vechi timpuri.
Fostul invätätor al satului, Va.sile Costächescu., de
importanta obiectelor vechi, a adunat cu ajutorul elevilor locuitorii
satului, o colectiune la scoala sa care se la Muzeul
din Fdlticeni.
Din statiune, Muzeul are acuma:
1) topoare de piaträ, din care unul de silex negru (Fig. 1, No. 4)
mai mare, are 17 cm. intre 5-7 lätime (Fig. No. 1). Toate au
bine ascutit, c'au ost putin intrebuintate.
In toamna lui 1925, s'a adus muzeului un topor-ciocan perforat, de
(Fig. 1, 3) lung de 10 cm. in dreptul perforatiei de
2 cm.; in primävara acestui an, de pe un ogor al sáteanului T.
muzeului trei topoare multe cioburi de toate de
VALEA GLODULUI-OSOIU
Spre de tot pe Valea este satul
Glodului La km. deT sat, spre NE este satul
proprietatea Doamnei Marie General Lambrino. In localitate, spre
satului, s'au acum 35 ani, cele determindri de urme
preistorice de profesorii Beldimanu Butureanu. Manuscrisul de
la acesti harnici muncitori, azi in pdstrarea muzeului de Antichitäti din
Bucuresti, nu aratá precis locul uncle ei au fácut cele dintâi Autorul
acestor cu ajutorul din sat a locuitori a
determinat in toamna lui 1930 locul, urmele prestorice.
Beldiceanu Butureanu au arátat numai sub se
de pämânt si cliferite instrumente, la o adân-
cime, ce 35-95 cm. Din statiune ei au recoltat: topoare
de grez silex; de silex; instrumente de os: de os
1) Statiune de D-1 C. Buletinul Comisiunei Monumentelor
,anul III, 1910, tot indicatiile lui N. Gr.

A
32

www.dacoromanica.ro
corn, fusdioa1e, greutAti, idoli din lut ars, dar nici Vase,
numai ca nid intreg; pe ele coloratiuni variate.
In urma de o zi, pentru muzeu am reusit colectez
de cioburi de dintr'un aluat grosolan idoli de
lut, lipsiti de cap. bine reprezentat prin: suliti, etc.
La km. de Glodului km. de Liteni, este satul

Fig. 1. - Piese preistorice.

asezat pe Suceava. Pe culmea dealului, ce märgineste

satul spre Sud Apus, Beldiceanu a fácut cercetdri, fântâni,
care au mers chiar la m. adâncime. bogátia materialului ce-1 credea
el in deduce ar fi in acest loz, o necropold cu importante urme
preistcrice. De el a scos : de grez, simple lu-
crate cu puncte altele colorate. Idoli, (oameni) forme comune. Vase
mici, oase calcinate ele. in forme de urne cu torti, ca
ingrijite pasta mai Tot in toamna lui 1930, pen-
tru Muzeul din Fálticeni, s'au recoltat: torti de vase, topor de grez
cu inceput de (Fig. 1, No. 7, 8, 9, 10 si 11), etc.
VALEA
La 8 km. de Fdlticeni, pe tärmul al Somuzului-Mare,
este satul zis In acest sat, s'a pro-
A

33
3

www.dacoromanica.ro
fesorul arheologul N. Beldideanu (1845-1896) caruia i se datoresc -
cum am aratat mai sus - cele cercetari preistorice, in acest
Satul e strabatut de un afluent al
Mare pe acest sus, e satul nume numit Mándstioara,
unde e Schitul in 1792.
In fata schitului, pe malul al se
cum se zice prin partea locului. Un deal, acoperit de fag.
In jurul lui, pe poale, se circulare. totul
fugitive superficiale, in vara anului 1915, au dat la multe
cioburi de din lut precum bucäti de cremene.
Din statiune, muzeul un percutor de silex, precum un
topor de bronz, muzeului de d-1 G. la 1 August 19916 (Fig.
No. 13).
Toporul cu patina lui verzuie, ca e tip, prof. I.
de
Andrieqescu, in sa »Asupra de in pag. 12, fig.
22 la Are o lungime de cm., cu diametrul gurei de
0.023, de 0.050. In jurul gurei, se un care pare a fi
fost sub un clistrus de vreme. Toarta e
Tot din statiune, muzeul mai are un de silex,
in parte (Fig. No. 12). lung. 10 cm., 4 precum alte topoare
de (Fig. 1 14, 15 16).
Cercetarile lui Beldiceanu care au fost desigur mai
delungate, au dat de o de arabil, 20-30 cm.; sub acesta
30-40 cm. ars, cu amestecata cu resturi de
preistorica. Sub acest strat, un strat de pietris.
In mijlocie, s'au gäsit: instrumente.de apärare, precum:
cutite, de lance, toate de silex. Altele din grez tare bine
lustruite. S'au aschii de cremene grez, dovedindu-se aceste
strumente se fabricau in statiune.
S'au gäsit: in de piramida; ambele de lut, bine
ars. Suveici, toate din lut bine ars. Idoli - figurine feme-
nine - dar nici unul Idolii n'au brate, iar picioarele un singur
trunchiu ca cei dela Rädl§eni ori au 3, 6 chiar 8
ace§tia desigur erau ca amulete.
dinteo grosolana coIoratiune pe ele. Unele,
au del.chiderea denota o vechime mai mare, ca
a celor orizontale, Nici o de metal.

STATIUNEA PREISTORICA BASARABI.

La 4 km. de Preute$i, este satul cu pe linia :

Pe teritoriul acestei comuni, se statiunea preistoricä

cercetata tot de cei doi Din manuscrisul lui
Gr. Bupireanu reese ei, au vre-o cinci Dispozitia terenului
fi: arabil, un strat de 20-30 cm.; al de 30-45 cm. format din
ars preistorice. Al treilea strat
A
34

www.dacoromanica.ro
 ultimul, de pietris. In aceste straturi, s'au gdsit de
topoare de grez, de lance, cutite de silex, din care unele
lucrate cu ingrijire, cu regulati forme frumoase. de
ca: fusäioale,
strumente de os:
toare, unele din dinti
de mistret.
Idoli de (oi va-
ci) oameni, de for-
expresiune din
statiuni citate.
de vase colorate.
motive dfferite, omoge-
bine
Mai toate
aceasta este
prin faptul prezentei
ion de bonz. Din acest
ei au : cu
gura bine Fig. 2. - Craniu de Zimbru (Bison Priscus).
in mare, o toartä
de care se mânerul. Alt topor din altul mai mic
o parte. Apoi : de de bronz, de
bronz, etc. (A se vedea detaliiuri in lui Bupuneanu).

Fig. 3. - Craniu de Zimbru (Bison Priscus).

Din statiune, Muzeul doi (oameni) dar in frag-
mente multe cioburi, lucrate dintr'o grosoland recoltate in toamna lui
1930, dela o acestei statiuni.
DOLHESTII-MARI.
La 5 km. de este satul Dolhestii-Mari, pe malurile
Sat vechiu, cu de 1470 de lui
hatmanul lui Intrarea in e cu
dungi piatrá. La stânga, camera (ca la
Probota) sub o frumos e mormântul sotiei Maria,
A
35

www.dacoromanica.ro
sora lui In dreapta, alt mormânt, cu piatra uncle se
crede a fi Hatmanul tatgl lui.
Pe dealul din dosul satului, zis continuat la cu dealul
se statiunea preistorica. Din localitate, in
Muzeului, se gäseste un numár de Cioburi de hit ars, grosolaná, fárá
nici coleratiune pe ele. Un de compactä ; bine cu
aproape intact, lung de 10 cm. lat de cm., Muzeului de
satului, G. Manoliu. De asemenea doi ce cu cei din
statiunile (Fig. No. 17). Tot de ad, s'au adus Muzeului in
toamna lui 1926, de Balan si Bendescu, toporase de
argilá arsä, cu täisul bine aascutit.
STATIUNEA DOLHESTII-MICI.
La 4 km. de Dolhetii-Mari, spre Dolhasca, este satul
asezat de pe Mare. Din albia acestuia, s'a scos in
vara 1915, un cra-
niu aproape complect
maxilarul
ferior) de
son Prisms) determinat
atare de d-1 A. Car-
profesor universi-
tar din publicat
in
din Fälticeni, 1916
-No. 1; craniu ce se
in colec-
Muzeului (Fig.
2 Fig. 3).
In toamna lui 1923,
tot din albia &muzului,
s'a s'a adus
Muzeului, de cátre cl-1
Save!
torul satului, un vas
mare de lut, bine con-
servat, - (Fig. 4)
o coloratiune sau
ornamentatiune. Pe de
Fig. 4. - Vas preistoric de lut.
de
rite orizontal in de proeminente aproape de fund (una se
vede pe figurá, chiar in vasului). in partea cea
e de 60 cm., deschiderei de sus este de 58 cm., iar
fundul de 28 . Vasul a fost gäsit umplut cu dar cu resturi de
alt vas mai mic, cu totul, de resturile acestui vas mic, un
de piatr
Statiunea aceasta, n'a fost cercetatd de prof. Beldiceanu
(Va urma )
A
36

www.dacoromanica.ro
 COPIILOR RADIO-ASCULTATORI

Dela stânga spre dreapta de : Confort, Liana Zegheru, Andrei Bu§ilá,

Gaby Contescu, Margareta ; de : Cire§ica Irirnescu-
Haqué, Laetitria Tanti Radio, Rhéa lonescu-Matiu, Emilian si Dorel
microfonul, care transmis piesa : Stancu Vistavoiul jucatá de cei
fotografiati in studloul ziva de 12.IV.1931.

Ventonicá Manusi Puiu Bustea

Ia4i Bucuresti BucurWi

A
37

www.dacoromanica.ro
 Bucureti

Lucica Bustca
Tante radio
la microfon, povestete nepoteilor
A fost

INCERCARI RIMATE DE TANTE RADIO

REZULTATUL INCERCARILOR RIMATE
copii, cari versificat rimele ploae, soare,
credeti, cä m'am simtit intfun de care de care mai
cum, fi vrut, n'am putut le toate
nunchi, am luat a aceste micute frumoase aduc azi
alese ordinea clasificatiei; dar drept, la alegerea am
avut bine laEoratorul de chimie al d-lui Profesor G.
G. Longinercu, inconjurat de Dr. Ohaborski, M El.
stescu, E. Prundeanu, E. Petrescu, M. Cristescu d-1 asa cu totii
Osit :

A
38

www.dacoromanica.ro
 I-a este 21 din revista Natura" No. 4 a micutului Mateias
dulescu,
II-a este No. 50 din Natura- No. 5 a micilor Corneliu Ovidiu
Cristodor, R.-Särat.
III-a este No. 62 5 (prima: revista No. 5, a doua No. 3). Cirqica
Haqué Moldoveanu exclusiv a juriului - nu a mea -
pentru No. 62).

I No. 32 din revista ,Natura" No. 4, Cornelia Iuliu Bucure§ti.

II No. 3, Monica Lt-Col. Cristescu,
III No. 56 5, Victorel Borcea,
acum dragii mei, vä ascultati nu fiti uite
särut pe fiecare, in vä spun: Fiti pe-
treceti cu bine vacanta. jccul nostru de-a versurile- v'a
scriti in vom jar,- Acum las, din

Cu bine voio§ie sä ne toamnä, dragii mei nepotei.

1931.

TANTI RADIO
Dragii mei radio poezioare pentru
mici" le plac, le-a cu la voi, aceia,
scriti duke
Radio

In Sburd
Nu-i
Micul abecedar, Vara toatä e a mea.
mai vie tot anul
tie, Ca tiranul
te iau, in Mi-ai rea.

Vezi bine Deci cu bine

rusine Mái vedne,
te port prin de Stai sub pat cam
Sau prin Te-o mai scoate
Sau pe Cine poate
Unde mi te 'nfiori. n'a
H.
TUR
39

BON PENTRU CORESPONDENTA

COPHLOR RADIOFONISTI
www.dacoromanica.ro
 Boboqii Bun

foarte Mi-e Doamna ProfesoarA

Ce la bobocii ei privea Mi-e cartea mea,
Le spuse cam burzuluitä: am pe
- In balt5, n'aveti ce Tot ce e bun scris ea.
Dar puii, prea nebuni din fire
Când mama a
Cu toti drept apre balta mare Doamna ne-a tot spus duios
Se la innotat. Poveqti din care minte,
Un Cum este milos
Se de
Pe cu ochise
Si-n geanta lui i-a adunat.
mama a amar; acum anul s'a
sfatul ei Noi bucuroase
I3obocii, cei hoinar. gäsim iar, negre§it,
vom veni, la 'n
La copiii
H. H.

POSTA COPIILOR
DE RADIO

Nicusor Praliova. Am citit cu drag de voi,

mari sä o
Valeriu Moldoveanu, Despre cele ce doresti tu, am dar
mai vara asta, ce-i cu dispensa ? Ai ?
Silvia Niculescu, revista de e tocmai ce tu, dar de... tu
e mai bine mintea pe aripa gandului, nu intotdeauna realitatea te poate
multumi.
si Volcinel Atanasiu, N'am primit fotografia cum
s'ar fi putut nu vedeti in nici scrisoarea nu am primit-o. doare
sufletul, nepoteii mei sunt dar nu, nu se poate, sper acum
ce v'am explicat, ochii vostri cu bucuria celor ?
Any, Nutzi si Emil Miroiu, multumesc mult pentru
tiunea pentru felicitarile meu. s'a bucurat mult, a
gitit, dela radio, s'au la el.
Marilena Bucuresti. Multumesc pentru de bine, ce le faci lui
acum e a plecat la
Adrian Ventonic, Liceul Internat Iasi. Nellu are acum de a se admira
in cum stä de preocupat la radio.

U A»
E. OU III
TR. GRIGORE 4

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro