Revolutia cardiaca (Ciclul cardiac)

= totalitatea fenomenelor mecanice care au loc intre doua contractii cardiace succesive
- contractiile miocardului = sistole iar relaxarile = diastole
- sistolele pot fi atriala si ventriculara iar diastolele sint atriala, ventriculara si generala
- in sistola volumul cavitatii care se contracta scade iar in diastola creste
- sistola are doua faze:
1. contractie izometrica sau izovolumetrica – musculatura se pune in tensiune, presiunea
creste in timp ce volumul se mentine constant
2. contractie izotonica - volumul cavitatii scade si presiunea se mentine constanta
- diastola are doua faze:
1. relaxare izometrica - caracterizata prin scaderea tensiunii musculare si volum constant
2. de umplere - singele din zonele invecinate invadeaza cavitatea dilatata si ii creste volumul
- fiziologic revolutia cardiaca incepe cu cu contractia atriala deoarece impulsurile care
comanda activitatea inimii iau nastere in nodulul sinoatrial de unde se raspindesc in atriul
sting si apoi in ventricule
- pentru clinician semnele activitatii cardiace sint zgomotele cardiace, socul apexian, pulsul
arterial ce apar sincron cu sistola ventriculara; de aceea clinic revolutia cardiaca incepe cu
sistola ventriculara (sistola atriala se desfasoara silentios)
- putem spune ca ciclul cardiac clinic reprezinta fenomenele produse intre doua sistole
ventriculare consecutive;
- graficul obtinut prin inregistrarea presiunii intracardiace = mecanograma
Mecanograma atriala
- contractia atriala incepe in jurul orificiilor de varsare ale venelor mari
- aspectul undei contractile este cel al unei unde peristaltice ce se deplaseaza de la
vene spre orificiul atrio-ventricular sub forma unui trunchi de con
- sistola atriala dureaza 0,11-0,15 sec
- in timpul sistolei atriale presiunea in atrii creste foarte putin datorita grosimii
reduse a musculaturii si caracterului peristaltic, progresiv al contractiilor
- pe grafica presiunii atriale se traduce printr-o deflexiune ascendenta marcata cu
litera a
 - urmeaza apoi o noua crestere a presiunii notata cu litera c ce corespunde contractiei
izovolumetrice ventriculare (determina o refluare a singelui in atriu, inchiderea
valvelor atrioventriculare si o usoara bombare a lor in atrii)
- urmeaza apoi o scadere a presiunii atriale in faza de contractie izotonica
ventriculara si in continuare o crestere a presiunii notata cu litera v datorita
acumularii treptate a singelui in atrii
Mecanograma ventriculara
contractia atriala - se traduce pe mecanograma ventriculara ca o usoara crestere a presiunii
datorita singelui care patrunde in ventriculi
- aportul sistolei atriale la umplerea ventriculului = 10-40% din volumul final
sistola ventriculara
- incepe cu faza de a. contractie izovolumetrica - caracterizata prin cresterea brusca a
presiunii intraventriculare la un volum constant al cavitatii - in aceasta faza presiunea in
interiorul ventriculului creste peste valoarea presiunii singelui din ventricul si inchide valvele
atrioventriculare
- cind presiunea din ventricule o depaseste pe cea din aorta si artera pulmonara se deschid
valvele sigmoide si singele trece din ventricule in artere – aceasta trecere marcheaza inceputul
fazei de contractie izotonica
- expulzia singelui este la inceput rapida deoarece se realizeaza la presiune crescuta si
evacueaza 60% din totalul singelui
- b. aceasta faza = ejectia rapida si dureaza 0,09 sec pina cind presiunea intraventriculara
atinge valoarea maxima
- pe masura ce ventriculele se golesc singele care trece in artere scade tot mai mult, presiunea
in ventricule si marile artere incepe sa scada = c. faza de ejectie lenta ce dureaza 0,13 sec
- spre sfirsitul sistolei ventriculare presiunea intraventriculara scade mai rapid decit cea din
aorta si artera pulmonara asfel incit pentru scurt timp presiunea din artere depaseste presiunea
din ventriculi
- datorita impulsului mecanic singele continua sa se scurga spre marile artere pina cind inertia
singelui este invinsa de presiunea din artere si valvele sigmoide se inchid
- perioada scursa intre scaderea presiunii din ventricule sub valoarea presiunii din aorta si
pulmonara pina la inchiderea valvelor sigmoide = d. protodiastola si dureaza 0,04 sec
- presiunea in ventriculul sting in timpul sistolei ajunge la 120-140 mmHg iar in ventriculul
drept la 25 mmHg
diastola ventriculara continua sistola ventriculara si are la rindul sau mai multe etape:
a. relaxarea izovolumetrica: prin inchiderea orificiului aortic si pulmonar ventriculele devin
cavitati inchise la fel ca in perioada de contractie izovolumetrica; dureaza 0,08 sec – este faza
la care presiunea scade foarte mult
- datorita reducerii presiunii in ventricul sub valoarea celei din atrii de deschid valvele
atrioventriculare si singele patrunde in ventricule – b. este faza de umplere rapida ce dureaza
0,11 sec
c. - umplerea lenta = diastaza dureaza 0,19 sec si consta in curgerea linistita a singelui din
atrii in ventricule
d. - diastola ventriculara continua si in timpul contractiei atriale (0,11 sec) cind o noua
cantitate de singe trece in ventricule
- dpv fiziologic sistola ventriculara incepe cu inchiderea valvelor atrioventriculare si se
termina cu deschiderea acelorasi valve; dar deoarece deschiderea valvelor nu se poate depista
clinic se considera ca sistola ventriculara reprezinta intervalul intre inchiderea valvelor
atrioventriculare (zgomotul I) si inchiderea valvelor sigmoide (zgomotul II)
- sistola impreuna cu diastola insumeaza 0,80-0,88 secunde deci revolutia cardiaca dureaza
0,80 sec la o frecventa a batailor cardiace de 75/minut
- scaderea numarului de contractii / minut = bradicardie – la sportivii bine antrenati, in
timpul somnului si in clinostatism
- accelerarea ritmului cardiac =tahicardie – in eforturi fizice mari, emotii, in timpul digestiei
- daca tahicardia depaseste 180 batai/minut se scurteaza foarte mult diastola, umplerea inimii
se face insuficient, irigatia coronariana sufera iar volumul de singe aruncat in circulatie scade
- tahicardia patologica - in hipertiroidism, febra
- bradicardia patologica - in hipotiroidism

Semnele externe ale activitatii cardiace

1. zgomotele cardiace
2. socul apexian
3. pulsul arterial
4. pulsul venos
5. electrocardiograma
1. Zgomotele cardiace – 2 zgomote: I si II despartite prin pauze
- onomatopeic reproduse prin lubb-dup sau tum-ta
- inregistrarea lor – fonocardiograma
- cauze: vibratia valvelor imediat dupa inchiderea lor, vibratia singelui adiacent, a peretilor
cardiaci si a majoritatii vaselor
- deschiderea valvelor nu genereaza zgomote
a. zg. I
- tonalitate joasa, lung, dureaza 0,10-0,16 sec
- sincron cu debutul sistolei ventriculare
- produs de urmatorii factori:
- contractia brusca izovolumetrica ce pune in vibratie singele si valvele atrioventriculare
- inchiderea valvelor atrioventriculare de catre unda de singe retrograda si supradistenisia lor
elastica
- deschiderea valvelor sigmoide si intrarea in vibratie a peretilor aortici si arterei pulmonare
- turbulenta singelui o data cu debutul perioadei de ejectie rapida
zg produs de valva bicuspida are intensitate maxima in spatiul V i.c sting in dreptul liniei
medioclaviculare iar cel produs de valva tricuspida in spatiul 4 i.c. sting linga stern
b. zg II – marcheaza inceputul diastolei ventriculare
- are durata mai redusa 0,08-0,11 sec
- se datoreaza vibratiei si inchiderii valvelor sigmoide aortice si pulmonare, a vibratiei
singelui si peretilor arteriali
- are intensiate maxima pentru aorta in spatiul II ic. drept si pentru artera pulmonara in
spatiul II ic sting in apropierea sternului
- intensitatea zg II aortic creste in HTA iar a zg II pulmonar in HT din mica circulatie
2. Socul apexian
=senzatia de izbitura care se percepe in zona virfului inimii (sp 5 i.c. sting pe linia
mediocalviculara) in timpul sistolei ventriculare
- se produce datorita modificarilor de forma, consistenta si pozitie a inimii
- in sistola ventriculara inima devine sferica, globuloasa, consistenta ei ajungind sa
fie cartilaginoasa
- in plus se produc schimbari de pozitie – se produce o torsionare a inimii de la
stinga la dreapta si dinapoi inainte, aducind ventriculul sting in raport cu peretele
toracic
- aceste modificari se vad ca niste pulsatii ritmice ale peretelui toracic la persoanele
slabe
Debitul cardiac
Reprezinta volumul de sange expulzat de inima in unitatea de timp

DC= VS x FC
VN~ 5 litri/min in repaus
VS =volumul sistolic-70 ml
FC =frecventa cardiaca-70-80/minut

DC poate creste pana la 35 litri/min in efort fizic prin cresterea ambelor componente
Se poate masura indirect prin metoda dilutiei sau ecografic (ecocardiografie doppler)
 Variatii fiziologice
Cresteri: efort fizic, emotii, postalimentar, sarcina
 Variatii patologice:
Cresteri: febra, hipertiroidism, anemie, hipervolemie
Scaderi: deshidratare, hemoragie, insuficienta cardiaca, tahicardii cu frecventa mare

Adaptarea activitatii inimii la efort

difera la persoanele sanatoase, neantrenate fata de cele antrenate
se realizeaza sub influenta SNVS, chiar inainte de inceperea efortului
 La persoanele neantrenate
↑↑↑FC si mai putin forta de contractie a inimii→VS ↑
dupa effort FC revine lent la normal
 La persoanele antrenate (sportivi)
↑↑↑ forta de contractie a inimii→VS ↑↑↑
dupa effort FC revine rapid la normal

Vasele sanguine

- reprezinta o retea vasta de vase tubulare care incep si se termina la nivelul cordului
- nu sint structuri rigide ci au capacitatea de a se contracta sau relaxa sau chiar
prolifera in anumite circumstante
- se descriu trei categorii de vase: artere, capilare si vene dispuse in doua circulatii
distincte: circulatia sistemica sau marea circulatie si circulatia pulmonara sau mica
circulatie, fiecare cu o retea proprie de structuri vasculare.
- singele pompat de ventricule in artere ajunge in arteriole, apoi in capilare, venule,
vene si se reintoarce la atrii
- arterele transporta singe oxigenat in marea circulatie si neoxigenat in mica
circulatie pe cind venele transporta singe neoxigenat in marea circulatie si oxigenat
in mica circulatie
- capilarele participa in tesuturi la schimburile gazoase, de substante nutritive si
cataboliti intre singe si lichidul interstitial
Viteza de circulatie a singelui in vase este influentata de mai multi factori:

1. debitul de curgere a lichidului direct proportional si suprafata de sectiune invers

proportional; viteza atinge cele mai mici valori in teritoriul capilar (0,5 mm/sec)
 2. fazele ciclului cardiac – la inceputul ejectiei rapide in portiunea incipienta a aortei
viteza de ciculatie maxima poate atinge 120 cm/sec in repaus pentru in ca in diastola sa
ajunga aproape la zero
3. pozitia stratului de lichid fata de peretele vascular – in imediata apropiere a peretelui
exista un strat de singe care adera de vas, stratul stagnant; in interiorul lui exista un al
doilea strat cilindric de singe, apoi un al treilea strat care curge mai rapid, etc., fluxul axial
de singe atingind viteza maxima.
- datorita acestei stratificari a curgerii singelui vorbim de o curgere laminara a acestuia in
cea mai mare parte a arborelui circulator
4. timpul de circulatie – viteza de circulatie a singelui poate fi masurata direct doar la
animale pe cind in clinica se foloseste un procedeu indirect = determinarea timpului
necesar pentru ca un trasor sa parcurga o parte a arborelui circulator sau intreg sistemul
vascular
- timpul de circulatie total = 24 secunde cu variatii intre 18-28 secunde
- curgerea laminara a singelui se transforma in curgere turbulenta cind viteza de circulatie
depaseste un anumit prag critic; in acest caz singele circula perpendicular pe vas si da
nastere la virtejuri care genereaza vibratii ce se pot auzi la auscultatie ca si sufluri
- curgerea turbulenta depinde de viteza de curgere a singelui, de diametrul vasului si de
viscozitatea singelui; apare ori de cite ori creste viteza de curgere (efortul fizic) si scade
viscozitatea singelui (anemii)

Presiunea arteriala (tensiunea arteriala)

Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra
peretelui vascular (PS), in timpul activitatii cardiace.
Exista doua componente ale TA :
 TA sistolica (TAs) - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
contracta (in sistola)
VN 100 - 120 mm coloana de mercur (Hg);
 TA diastolica (TAd) - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
relaxeaza intre doua contractii (in diastola)
VN 60-80 mmHg

Factori de care depinde presiunea arteriala

 Debitul cardiac
↑DC→↑TA
↓DC→ ↓TA
 Volemia
↓volemiei (anemie, hemoragie, deshidratare) → ↓TA
↑ volemiei (graviditate, poliglobulie) →↑TA
 Rezistenta vasculara periferica

Elasticitatea marilor artere

 Preia energia cinetica imprimata de sistola ventriculara coloanei de sange si o elibereaza
in diastola
rol in transformarea curgerii turbulente in una laminara
↓cu varsta la nivelul arterelor elastice (ateroscleroza) →↑TAs

Diametrul vascular- modificari la nivelul arterelor musculare, bogat inervate vegetativ

SNVS → vasoconstrictie cu scaderea diametrului vascular, scade capacitanta
vaselor → ↑TA
SNVPS → vasodilatatie cu cresterea diametrului vascular, creste capacitanta
vaselor → ↓TA

Vascozitatea sangelui
↑vascozitatea (poliglobulii, hiperproteinemii)→↑TA
↓ vascozitatea (anemie, soc, hipoproteinemii)→↓TA

Electrocardiograma
Electrocardiografia se ocupa de inregistrarea si analiza activitatii electrice a inimii
Electrocardiograma (ECG) este inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii cu ajutorul
unor electrozi, utilizand un electrocardiograf.
 neinvaziva
 indirecta – electrozii se pun pe piele
 se inregistreaza pe hartie milimetrica
 tehnica simpla, ieftina, repetabila, permite analiza in dinamica

Derivatiile in plan frontal Einthoven

bipolare
 DI – mana dreapta –mana stanga
 DII – mana dreapta- gamba stanga
 DIII – mana stanga – gamba stanga
unipolare
 aVL - mana stanga
 aVR- mana dreapta
 aVF - gamba stanga

Electrodul neutru (culoare neagra) - gamba dreapta

a= augmentat, V=voltaj

Derivatiile in plan orizontal V1-V6

V1 -spatiul 4 ic parasternal dr.
V2 - spatiul 4 ic parasternal stg.
V3 - la jumatatea distantei intre V2 - V4
V4 - spatiul 5 ic stg. pe LMC
V5 - spatiul 5 ic stg. LAA
V6 - spatiul 5 ic stg. LAM

Elementele ECG
Unda P si segmentul PQ/PR
Complexul QRS
Segmentul ST si unda T
Unda U
Depinde de derivatie-locul de unde “privim” inima

Depolarizarea atriala
Unda P -0,1-0.3 mV, 0,1 s, pozitiva, rotunjita
Segmentul PQ – 0,1 s, intarzierea conducerii la nivelul nodului AV
Intervalul PQ-
P+PQ= 0.12-0.22s
Creste progresiv cu varsta pana la 14 ani

Depolarizarea ventriculara
Complexul QRS –0,1 s, notat conventional,
Q 0.2-0,3mV, la copii poate sa apara frecvent Q=0,2-0,3mV in DIII
R - 0,5-2 mV, la persoane atletice unda R maxima-DII- inima oblica, la persoane inalte si
astenice, unda R este maxima in DIII-inima verticalizata, la tipul picnic, unda R este maxima
in DI- inima orizontalizata

Repolarizarea ventriculara
Segmentul ST – 0,1 s, izoelectric (repolarizarea in platou)
Unda T – 0,3 -0,5 mV, 0,15 -0.5s, are acelasi sens cu complexul QRS
Rotunjita asimetrica cu o panta ascendenta mai lunga si una descendenta mai
abrupta

Unda U – 0,4-0,5 mV, 0,16-0,25 s - repolarizarea muschilor papilari