BIOFIZICA MEDICALA SI BIOMECANICA

CURS IX
Analizatorul vestibular, echilibrul si
miscarea
Parghiile in medicina

2016-2017
 I. Analizatorul vestibular
Urechea pe langa asigurarea auzului este responsabila si pentru simtul echilibrului.

Urechea este alcatuita din:

1. Urechea externa alcatuita din pavilionul urechii si conductul
auditiv extern care se termina cu membrana timpanica.
2. Urechea medie este o cavitate osoasa care contine aer
(cavitate pneumatica). Peretele lateral este reprezentat de
timpan iar peretele medial prezinta fereastra ovala si fereastra
rotunda. La nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui
Eustachio. Urechea medie contine un sistem de trei oscioare (
ciocanul, nicovala si scarita) care au rolul de a transmite
vibratiile catre urechea interna.
3. Urechea interna este formata din structuri care au functii
diferite. Labirintul care este organ al echilibrului, melcul
membranos sau cohleea care este sediul organului lui Corti, Fig. 1 Urechea
organul propriuzis al auzului si nervul cauditiv care
conecteaza aceste parti ale urechii la creier si la cerebel.
• Receptorii maculari sunt stimulati mecanic de catre otolite
Labirintul este compus din canalele semicirculare dispuse in prin intermediul presiunii pe care o exercita asupra cililor.
planuri aflate la 90o unul fata de celalalt, care comunica intre Stimularea are loc in conditii atat statice cat si dinamice. In
ele si se termina, fiecare in doua camere numite camere cazul acceleratiilor liniare, sub actiunea fortelor de inertie,
otolitice (sacula si utricula). Canalele si organele otolitice otolitele se misca in sens opus si declanseaza impulsuri care
sunt formatiuni membranoase umplute cu endolimfa si se transmit spre centri si ofera informatii despre pozitia capului
adapostite in labirintul osos. Spatiul dintre labirintul osos si in raprt cu vectorul intensitate al campului gravitational
cel membranos este umplut cu perilimfa care are rolul de a acceleratia gravitationala). Receptorii maculari nu pot detecta
amortiza orice impact. viteza. Receptorii din utricula detecteaza acceleratia orizontala
si cei din sacula acceleratia vericala.
Receptorii vestibulari sunt sunt celule senzoriale cu cili. Cilii sunt
orientati spre lumenul umplut cu endolimfa iar la partea • Crestele ampulare si cupolele gelatinoase de la baza canalelor
opusa vin in contact cu neuronii senzitivi primari bipolari al semicirculare reprecel de-al II-lea organ receptor al analizorului
caror corp este situat in ganglionul Scarpa. Utricula si sacula vestibular. Acestea detecteaza acceleratiile circulare ale
au forma de sac iar pe peretele interior se gaseste o structura capului sau corpului. Curentii endolimfei din interiorul
care contine o concentrate mare de celule ciliate acoperite cu canalelor semicirculare indoaie indoaie cilii in functie de
un strat de mucus in care sunt imersate cristale de carbonat directia de rotatie. Receptionarea miscarii circulare este
de calciu si magneziu numite otolite. posibila datorita orientarii canalelor semicirculare in cele trei
planururi ale spatiului (frontal, orizontal si sagital).
 II. Parghiile in medicina
II.1 Muschii scheletici
Miscarea este una din caracteristicile organismelor vii. Miscarea se realizeaza prin intermediul sistemului
osteoarticular (cu rol pasiv) si al sistemului muscular (cu rol activ).
Sistemul muscular este format din muschi caresunt organe active ale miscarii.
Musculatura scheletica-somatica-are in structura sa tesut muscular striat.Aceasta asigura tonusul,
postura, echilibrul, mimica si miscarile voluntare.
Muschii sceletici reprezinta aproximativ 40% din masa corporala.
Muschiul este alcatuit dintr-o portiune mai voluminoasa numita corpul muscularsi doua extremitati numite
tendoane si care au in structura lor tesut fibros.
Tendonul care se insera pe osul fix reprezinta originea muschiului iar cel care se prinde de osul fix
reprezinta insertia muschiului.
Proprietatile muschilor:
1. Contractilitatea reprezinta o proprietate speciala si consta in capacitatea de a dezvolta tensiune intre
capetele sale si de a se scurta. Baza anatomica o constituie sarcomerul iar baza moleculara este
reprezentata de proteinele contractile.
2. Excitabilitatea. Muschii raspund unui stimul printr-un potential de actiune propagat urmat de
contractia musculara.
3. Extensibilitatea este proprietatea muschilor de a se alungi sub actiunea unei forte externe. Baza
anatomica o constituie fibrele conjunctive si elastice din muschi.
4. Elasticitatea este proprietatea specifica a muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte
exterioare si apoi de a reveni la forma de repaus dupa ce inceteaza actiunea din exterior. Baza
anatomica – fibrele elastice.
5. Tonusul muscular – stare de tensiune permanenta. Tonusul muscular este de natura reflexa.
Contractiile fibrei musculare striate
1. Izometrice – lungimea muschiului ramane neschimbata dar tensiunea intre capetele sale creste foarte
mult. In acest tip de contractie muschiul nu produce lucru mecanic. Energia chimica consumata se
pierde sub forma de caldura si lucru mecanic intern.
2. Izotonice – Lungimea muschiului variaza iar tensiunea ramane constanta. Se realizeaza lucru
mecanic.
3. Auxotonica – variaza si lungimea si tensiunea.
Randamentul contractiilor musculare este de pana la 30%.

II. 2 Parghia, tipuri de parghii

Este un corp rigid sprijinit de un punct fix, care se poate roti in jurul unei axe fixe
si asupra caruia actioneaza mai multe forte care tind sa-l roteasca.

punct de aplicare al punct de

fortei motorii sprijin

forta activa
punct de rezistenta

forta de rezistenta

Fig. 2 Parghia
Clasificarea parghiilor se face in functie de amplasarea celor trei puncte de-a
lungul tijei rigide.
Toate cele trei tipuri de parghii sunt prezente in organismul uman.

Parghia de gradul I

O O
r r
r R F
r
R F

Fig. 3 Parghia de gradul I

Echilibrul capului este mentinut de o parghie de ordinul I.

Punctul de sprijin este la nivelul articulatiei dintre craniu si prima vertebra.
Forta de rezistenta este reprezentata de greutatea capului.
Forta activa este data de muschii cefei inserati pe craniu.
Parghia de gradul II

r
F
O
r r
F r R
R
r
F

Fig. 4 Parghia de gradul II

O
Articulatia dintre osul gambei si picior.
Aceasta este singura parghie de gradul II din organism.
Asigura deplasarea intregii greutati a corpului.
Necesita o forta mare care sa permita deplasarea. Aceasta forta este dezvoltata de
muschiul sural inserat pa calcai.
Forta de rezistenta este reprezentata de proiectia fortei de greutate.
Punctul de sprijin este varful piciorului.
Parghia de gradul III

r
F
r
O F

r
R

Fig. 5 Parghia de gradul III O

r
R

Articulatia dintre osul bratului si cel al antebratului.

Miscarea este asigurata de muschiul biceps.
Punctul de sprijin este articulatia cotului.
Forta actioneaza in punctul de insertie al bicepsului.
Forta de rezistenta actioneaza la capatul antebratului.
Probleme
1. Doi copi avand masele m1=50 kg si m2=30 kg stau pe un balansor (Fig. 6). Sa se
determine la ce distanta trebuie sa stea fata de punctul de sprijun pentru ca
balansorul sa ramana in echilibru. Se cunoaste r2=1.5 m.

r r
r1 r2
m1 m2

Fig. 6