Curs numarul 8

Efecte mecanice ale contractiei musculare

Secusa
Tetanos
Complet
Incomplet

Hipertrofia si atrofia musculara

Hipertrofia musculara
Cresterea volumului muscular si a vascularizatiei musculare
Adaugarea de noi sarcomere
Cresterea fortei de contractie

Denervarea muschiului scheletic

FASCICULAŢIE MUSCULARĂ
FIBRILAŢIE MUSCULARĂ

ATROFIE MUSCULARĂ
Scaderea volumului muscular si a fortei de contractie

Oboseala musculara
1. Oboseala centrala
2. Oboseala de transmisie
3. Oboseala musculara
• dispariţia glicogenului
• creşterea acidului lactic
• scăderea ATP, CP, K+

Muschiul neted
 STRUCTURĂ - fibre musculare netede
 Inervatie-sistem nervos vegetativ simpatic si parasimpatic
 COMPOZIŢIE
 fără sarcomere
 fără tuburi T
 miofilamentele:
 actină
 miozină
 tropomiozină
 Miofilamentele subtiri de actina si groase de miozina formeaza niste structuri numite
corpi densi, dispuse in sarcoplasma, atasate prin filamente intermediare de sarcolema
 2 tipuri:
 Multiunit -Vase de sange
 jonctiuni de contact
 jonctiuni difuze
 Single unit -viscere
 particularitatile contractiei →poate fi determinata de:
1. generare de autoimpulsuri- potential de repaus instabil
 2. intindere
3. stimuli hormonali
4. inervatie
5. factori locali

 caracteristici structurale
- se găseste si în alte structuri: uter, uretere sau vase sangvine mici
- se numeste sincitial deoarece din punct de vedere structural si functional reactionează ca un
sincitiu, ca o unitate;
- între fibrele musculare netede există jonctiuni lacunare prin care impulsul e transmis de la o
fibră la fibrele învecinate (conducere efaptica);
 caracteristici functionale – contractia se realizeaza prin mai multe mecansime:
spontan, controlata nervos (putin important), sub actiunea unor hormoni sau factori
locali sau declansata de intindere
a. contractia spontana se face prin generarea de autoimpulsuri în focare multiple ce se
deplasează de la un focar la altul
- acest automatism se explică prin faptul că potentialul de repaus e instabil (-50-60 mV), cu
variatii ce se inregistreaza ca o linie de depolarizare lenta progresiva
- aceste unde lente reprezinta generatorul de impulsuri sau pace-makerul – ele nu
reprezinta un potential de actiune ci pot conduce la generarea unor potentiale de actiune
- cind depolarizarea ajunge la -30 -40 mV apar potentiale de actiune unice sau multiple ce
dureaza 10 ms si depolarizeaza membrana pina la -20mV
- explicatie: functionarea ritmică a pompei de Na + (cind ionii de Na+ sint expulzati rapid
potentialul de membrana devine mai negativ iar cind pompa functioneaza mai lent negativarea
intirzie) sau după altii prin cresterea sau scaderea ritmica a conductantei pentru ioni
b. în cazul muschiului neted visceral din organele cavitare (tub digestiv) întinderea acestora
declansează potentiale de actiune si contractie consecutiva cu micsorarea lumenului (deci
intiderea fibrelor este stimulul pentru propria contractie)
c. sub influenta unor stimuli hormonali – determina depolarizare sau hiperpolarizarea fb
muculare netede, una si aceeasi substantă poate determina efecte diferite în functie de organ:
 adrenalina si noradrenalina contractă vasele sanguine din piele si determină
relaxarea musculaturii intestinale
 acetilcolina determină depolarizarea fibrei musculare
 estrogenul depolarizează musculatura uterină crescând excitabilitatea acestuia
  progesteronul determină hiperpolarizarea musculaturii uterine si relaxarea
uterului
d. sub influenta unor factori metabolici locali: concentratii ridicate de CO2, H+, K+, acid
lactic, adenozina, concentratii scăzute de O2, temperatura crescuta → relaxeaza musculatura
neteda vasculara (vasodilatatie in arteriole si metaarteriole)

Mecanismul contractiei muschiului neted

- impulsul nervos sau potentialul electric autogenerat creste permeabilitatea membranei fibrei
musculare netede pentru Ca2+ care pătrunde în celulă de-a lungul unui gradient de concentratie
(difuziunea se face prin intreaga suprafata a fibrei musculare in 200-300 ms)
- în celulă se leagă de calmodulină, complex Ca2+- calmodulină se leagă de lantul usor de pe
capătul globular al miozinei pe care-l fosforilează
- enzima implicată în acest proces este miozinkinaza
- doar capătul globular fosforilat se poate cupla cu actina si declansa contractia
- indepartarea fosfatului de pe miozina se face sub actiunea fosfatazei miozinei
- relaxarea muschiului se produce fie prin inactivarea miozinkinazei fie prin iesirea Ca 2+ din
celulă (iesirea Ca2+ din celula se face cu ajutorul pompei de Ca 2+ care functioneaza incet si
astfel explica durata mare de citeva secunde a contractiei)

Homeostazia
 Reprezinta mentinerea constanta a parametrilor mediului intern al organismului
(temperatura, ph, presiune osmotica) in ciuda modificarii conditiilor de mediu.
 Se face prin mecanisme de feed-back pozitiv si negativ
 Feed-back pozitiv= ↑ unui parametru biologic → modificari care duc la ↑↑ a acestuia
(agregarea plachetara, activarea C)
 Feed back negativ= ↑ unui parametru biologic → modificari care duc la ↓ acestuia cu
revenirea la normal a valorilor
 Reglarea sintezei hormonale
 Reglarea presiunii arteriale
 cel mai frecvent mecanism de reglare din organism

Mediul intern
 Apa din organism
 intracelulară = 40%
 extracelulară= 20%
 lichid interstitial
 plasma sanguină
 lichid transcelular
 electroliti
Compoziţia lichidelor din organism
Ioni (mEq/l) Plasma sanguină Mediu intracelular

Na+ 142 10
K+ 5 155
Ca++ 5 <0,001
Mg++ 1-2 40
Cl- 103-108 4
HPO4 ¯ ¯ 2 75-100
HCO 3 ¯ 24-28 10
SO 4 ¯ ¯ 1 20
Acizi organici 6 29
proteine 16 60

Transportul prin membranele celulare

 dupa consumul energetic
 pasiv
 activ
 dupa marimea moleculei transportate
 ioni
 macromolecule
 numarul substantelor transportate
 uniport
 cotransport – simport si antiport

 Pasiv – se desfasoara conform unui gradient electric, chimic-concentratie

1. Difuziunea simplă
2. Difuziunea facilitată
3. Difuziunea prin proteine canal
4. Osmoza
5. Efectul Donnan
6. Filtrarea şi ultrafiltrarea
7. Solvent drag
 Activ – primar si secundar- se desfasoara impotriva unui gradient electric, chimic
 Prin vezicule – exocitoza, endocitoza (pinocitoza şi fagocitoza)- pentru
macromolecule
Digestia
Digestia = functia prin care se asigura transferul substantelor continute in alimente, a apei , a
vitaminelor si a mineralelor din mediul extern in mediul intern al organismului

I. Structura tubului digestiv – 3 straturi

1. extern: seros (lipseste la nivel de esofag si rect distal fiind inlocuit de adventitie)
2. mijlociu: muscular – alcatuit din fibre musculare netede in cea mai mare parte (fibre
musculare striate la nivelul cavitatii bucale, faringelui, 1/3 superioara a esofagului)
- muschiul netede visceral este dispus in 2 straturi:
- extern longitudinal: rol in scurtarea tubului digestiv (jonctiuni lacunare putine)
- intern circular: rol in ingustarea diametrului
- intre ele se gaseste plexul mienteric Auerbach → activitatea motorie (contin ggl nervosi conectati
intre ei, elibereaza mediatori: Accol, GABA, NO, VIP, subst P, CCK)
- 2 tipuri de sfinctere: anatomice si functionale
- sfincterele anatomice = ingrosarea fb musc. circulare si longitudinale, are tonus crescut si
in repaus si in timpul contractiilor (ex. pilorul)
- sfincterele functionale au o musculatura similara ca si grosime cu cea din vecinatate dar
datorita stimularii continui (ex. cardia) se creaza la acest nivel o zona de presiune crescuta
- !!!!!! muschiul neted din structura este de tip muschi neted visceral
3. intern:
• submucoasa – contine plexul submucos Meissner cu rol in activitatea secretorie a tubului
digestiv (elibereaza VIP, subst P, somatostatina, NO)
• musculara mucoasei – fibre musculare dipuse longitudinal care prin contractie => incretirea
mucoasei formind pliuri sau falduri
• mucoasa – numeroase glande - exocrine (enzime), endocrine (hormoni, mediatori), mucoase
(mucus cu rol de protectie, lubrifiant)
II. Inervatia tubului digestiv - dubla:
1. extrinseca – SNV PS si S (efecte antagoniste)
2. intrinseca – sistemul nervos enteric
1. Inervatia extrinseca:
- PS si S – efecte opuse, PS excitator si S inhibitor
- se realizeaza prin fibre efectoare si senzitive
a. Fibre efectoare PS
Origine:
 - PS cranian: trunchiul cerebral – n. cranieni VII, IX X
- PS sacrat: coarnele laterale ale maduvei sacrate S2-S4 – nervii pelvici
Sinapsa intre fibrele preganglionare si postganglionare → ganglionii previscerali intramurali
- celulele efectoare (f. musculare netede din perete, din vase, celulele glandulare)
- n. ai sistemului nervos enteric
Mediatorul fibrelor PS este acetilcolina ce actioneaza pe R colinergici
a. Receptorii muscarinici – pe membrana celulelor efectoare (m. netezi, glande efectoare),
pot fi blocati de ATROPINA, BELADONA, SCOPOLAMINA si stimulati de un alcaloid:
MUSCARINA
b. Receptorii nicotinici – de pe membrana neuronului postganglionar din ggl previscerali,
sunt blocati de CURARA si HEXAMETONIU, stimulati de NICOTINA
Efectele stimularii PS
- stimuleaza peristaltismul la nivelul tubului digestiv
 vasodilatatie pe tubul digestiv
 cresterea secretiei glandulare
b. Fibrele efectoare S
- originea: T1-L3
- parasesc maduva prin radacina anterioara a n. spinali corespunzatori
- urmeaza traiectul ramurei comunicante albe
- majoritatea strabat lantul ganglionar paravertebral
- fac sinapsa in ganglionii celiac, mezenterici si hipogastric
- fibrele postganglionare urmeaza traiectul ramurii comunicante cenusii si se distribuie la
efectori:
• n. ai sistemului enteric (cele mai multe)
• la receptorii presinaptici de pe traiectul fibrelor preganglionare PS impiedicand
eliberarea de Ach la nivelul n. presinaptic => inhibitie presinaptica
- mediatorii S: NA si A
NA – receptori adrenergici:
o Rα1 – VC si contractia sfincterelor
o Rβ1 – mesager secund cAMP => inhibarea peristaltismului digestiv din zonele
nesfincteriene
o Rα2 – receptori presinaptici => inhibitie presinaptica => relaxarea musculaturii
netede in zonele nesfincteriene (scaderea concentratiei de cAMP intracelular )
Efectele stimularii S
 vasoconstrictie
 contractia sfincterelor
 relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv si inhibarea peristaltismului
 scaderea secretiei glandulare
c. Fibre aferente senzitive
- reprezentate de X abdominal 80 %
- preiau informatiile de la receptorii situati la nivelul mucoasei tubului digestiv (mecanoR, chemoR)
- conduc informatii la nivelul plexurilor nervoase intrinseci (sinapsa)
- de la nivelul plexurilor intramurale au un traiect ascendent spre maduva spinarii, trunchi
cerebral (traiect ascendent)
*putine impulsuri sunt conduse spre scoarta cerebrala => grad inalt de automatizare
2. Inervatia intrinseca (sistemul nervos enteric)
- caracteristici:
 grad inalt de automatism
 propriu tubului digestiv
 situat in peretii tubului digestiv de la cavitatea bucala la anus
Plexurile nervoase intrinseci – mienteric Auerbach si submucos Meissner
- alcatuiti din neuroni organizati in ganglioni conectati intre ei si cu receptorii si cu
efectorii tubului digestiv
- 3 tipuri de neuroni:
• senzoriali
• efectori
• intercalari
- neuronii au functie secretorie → hormoni, polipeptide (ex: polipeptidul Y, enkefaline, VIP,
somatostatina, CCK, bombenzina), mediatori ( ex: Acchol, SER, GABA, NO)
- prezinta conexuni cu SNC (SC) si cu SNV (amplificare/inhibare suplimentara a functiilor
digestive)