BIOFIZICA MEDICALA SI BIOMECANICA

CURS XIII

Notiuni de termodinamica
Organismele vii ca si sisteme
termodinamice

2016-2017
 I. Sistem Termodinamic, Procese Termodinamice

•Termodinamica este o ramura a fizicii care studiaza din punct de vedere

energetic, proprietatile substantelor, miscarea de agitatie termica din acestea,
natura energetica a caldurii si conversia acesteia in alte forme de energie
(mecanica, electrica, chimica).
•Sistemul termodinamic este un sistem (macroscopic) alcatuit dintr-un numar
mare de particule.
•Poate fi alcatuit din substanta dar si din energie radianta sau campuri electrice si
magnetice.

Frontiera
sistemului

Sistem
Termodinamic

Exteriorul sist.
termodinamic

Fig. 1 Sistemul termodinamic

Clasificarea sistemelor termodinamice
1. Izolate
2. Inchise
3. Deschise
4. Omogene
5. Heterogene
Interactiunea sistemului termodinamic cu mediul exterior:

Mediul exterior

substanta Sistemul radiatii

termodinamic

caldura lucru mecanic

Fig. 2
 Starea sistemului termodinamic=totalitatea proprietatilor fizice ale sistemului
termodinamic la un moment de timp dat
Parametrii de stare=marimi fizice care caracterizeaza starea sistemului
termodinamic
Stari de echilibru si neechilibru termodinamic:
starea de echilibru (neechilibru) termodinamic este starea in care toti
parametrii de stare raman constanti (se modifica) in timp;
tranzitia sistemului termodinamic din starea de neechilibru in starea de
echilibru se numeste proces de relaxare.
Proces termodinamic:
Trecerea sistemului termodinamic dintr-o stare initiala de echilibru intr-o stare
finala de echilibru.
Clasificarea proceselor termodinamice:
procese cvasistatice si nestatice (din punct de vedere al starilor intermediare)
procese reversibile si ireversibile (dupa modul de trecere din starea initiala in
cea finala si invers)
procese ciclice si neciclice (din punct de vedere al legaturii dintre starea
initiala si cea finala)
 I.1 Contactul Termic, Echilibru Termic
Doua sau mai multe sisteme termodinamice sunt in contact termic daca pot
schimba energie intre ele numai sub forma de caldura si daca nu fac schimb de
substanta.

Sistemul B
Sistemul A

ΔQ

Fig.3 Contactul termic intre sistemele termodinamice

Marimea fizica care caracterizeaza echilibrul termic este temperatura.

conditia de echilibru termic: TA=TB
Principiul zero al termodinamicii (principiul tranzitivitatii starii de echilibru)
TA=TB, TB=TC => TA=TC
 I.2 Ecuatia de stare

Ecuatia de stare=relatia matematica intre parametrii de stare a sistemului

termodinamic
Gazul ideal:
•un gaz in care interactiunile dintre molecule sunt neglijabile (acestea
interactionand doar in timpul proceselor de ciocnire moleculara)
•majoritatea gazelor la temperatura camerei si presiune egala cu presiunea
atmosferica se comporta ca si gaze ideale.

N
PV = nRT = RT = NkT (1)
NA
P=presiunea gazului
V=volumul ocupat de gaz,
T=temperatura absoluta a gazului (exprimata in K),
R= constanta universala a gazelor (R=8.31 J/mol K),
NA=numarul lui Avogadro (NA=6.023*1023 molec/mol),
k=constanta lui Boltzmann (k=1.38*10-23 J/K) (k=R/NA).
 Scara Celsius, scara Farenheit, temperatura absoluta
Scara Celsius:
Puncte de reper:
1. Temperatura punctului triplu al apei (0 oC)
1. Temperatura de fierbere a apei (100 oC).

TC=T-273.15 (°C)

TF=(9/5)TC+32 °F

I.3 Procese simple ale gazului ideal

(legile gazelor)
•Consideram unele procese simple ale unui gaz ideal.
•Clasificarea proceselor termodinamice se va face in functie de modul de variatie
al parametitrilor de stare ai gazului.
gazului
 I.3.1 Procesul izobar
Consideram un gaz ideal inchis intr-un cilindru cu piston.

A B
Fig. 4 Comprimarea
Patm=P0 (dilatarea) unui gaz la
P0 presiune constanta

V0 • Prin incalzire gazul se dilata la presiune constanta

V (p0=patm)

Procesul in care presiunea gazului ramane neschimbata este un proces izobar.

Legea transformarii izobare:

p0V0=νRT0 (2) V0 V ¾ Raportul dintre volumul si

= (4) temperatura absoluta a unui gaz
p0V=νRT (3) T0 T ideal ramane constant in cazul unei
transformari izobare.
 V p p

p0 p0

T V0 V T0 T T
Fig. 5 Reprezentarea grafica a transformarii izobare in diferite sisteme de coordonate

I.3.2 Procesul izocor

¾ Consideram un gaz inchis intr-un cilindru
Fig. 6 Un gaz ideal inchis
p, V0, T intr-un cilindru de volum
constant
•Gazul ideal poate fi incalzit
sau racit dar volumul sau
ramane constant.
•Procesul izocor este un
proces in care volumul
gazului ramane neschimbat.

Legea transformarii izocore:

p0V0=νRT0 (5) ¾ Raportul dintre presiune si

P0 P (7)
= temperatura absoluta a unui gaz
pV0=νRT (6) T0 T ideal ramane constant in cazul
unei transformari izobcore.
 p V p
p
V0

p0

T T0 T V0 V
Fig. 7 Reprezentarea grafica a transformarii izocore in diferite sisteme de coordonate
I.3.3 Procesul izoterm
¾ Consideram un gaz inchis intr-un cilindru cu piston
¾ Gazul ideal este mentinut la temperatura constanta
A B •Gazul ideal se poate comprima sau
dilata dar in timpul procesului
P≠Patm temperatura sa ramane constanta
Patm
T=constant •Procesul izoterm este un proces in
care temperatura gazului ramane
constanta.
Fig. 8 Comprimarea (dilatarea) unui Legea transformarii izoterme:
gaz ideal la temperatura constanta
¾ Produsul dintre presiunea
p0V0=νRT0 (8) gazului ideal si volumul acestuia
p0Vo=pV (10) ramane constant in timpul
pV=νRT0 (9) procesului izoterm.
 p V p
1
p∝
p0 V
p0 V0
p

T T0 T V0 V V
Fig. 9 Reprezentarea grafica a transformarii izobare in diferite sisteme de coordonate

I.3.4 Procesul general (complex)

¾ Consideram un gaz inchis intr-un cilindru cu piston
¾ In timpul procesului toti parametrii de stare ai gazului se modifica.

p0V0=νRT0 (11) P0V0 PV

= (13)
pV=νRT (12) T0 T

• In timpul unei transformari generale raportul pV/T ramane constant.

• Raportul pV/T este independent de starile prin care gazul trece din starea
initiala in starea finala.
 I.4 Gazul ideal
1. Gazul este format dintr-un numar foarte mare de particule identice
(molecule).
2. Dimensiunile moleculelor (atomilor) sunt mici in comparatie cu distantele
dintre acestea (pot fi considerate puncte materiale).
3. Miscarea mecanica a moleculelor este descrisa de legile lui Newton
(mecanica clasica).
4. Fortele intermoleculare sunt neglijabile
5. Moleculele interactioneaza intre ele doar in procesele de ciocnire.
6. Ciocnirile dintre molecule respectiv, molecule si peretii vasului sunt
perfect elastice.
Observatii:
• In cazul modelului gazului ideal moleculele gazului interactioneaza intre ele
doar in procesele de ciocnire. Ciocnirile dintre moleculele gazului sunt
perfect elastice iar in intervalul de timp dintre doua ciocniri consecutive
moleculele gazului pot fi considerate ca fiind puncte materiale izolate.
• La temperaturi apropiate de temperatura camerei si la presiuni apropiate de
presiunea atmosferica normala, majoritatea gazelor au o comportare
specifica gazelor ideale.
 I.5 Amestecuri de gaze, legea lui Dalton
• Consideram un amestec de mai multe gaze inchise intr-un cilindru.
• Conform ecuatiei termice de stare:
pV=nRT (14)
unde: n
ν = ν 1 + ν 2 + ν 3 + ..... = ∑ν i (15)
i =1
n
pV = (ν 1 + ν 2 + ν 3 + ...) RT = ∑ν i RT (16)
i =1
• Definim presiunea partiala a componentei “I” ca fiind presiunea exercitata de
aceasta componenta in cazul in care ar ocupa tot volumul sistemului la aceeasi
temperatura T.
p iV = ν i RT (17)
n n
pV = ∑ν i RT = ∑ pi (18)
i =1 i =1
Presiunea unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale ale
componentelor amestecului. (legea lui Dalton).
 II. Principiile Termodinamicii
II.1 Lucrul mecanic, energia interna si caldura
II.1.1 Lucrul mecanic in termodinamica
• Lucrul mecanic este o forma a schimbului de energie dintre un sistem fizic si
mediul exterior.
¾ Interactiunea dintre un sistem termodinamic si mediul exterior poate modifica
starea sistemului ca intreg (mecanica) fara a afecta starea de echilibru
termodinamic sau poate determina si o modificare a echilibrului termodinamic al
sistemului.
¾ Din punct de vedere termodinamic prezinta interes doar lucrul mecanic
schimbat de sistem cu exteriorul intr-o transformare termodinamica !!!
¾ Consideram un gaz inchis intr-un cilindu cu piston:
F=pS (19)
S
p (forta exercitata de gaz asupra pistonului)
r r
W = F ⋅ Δl = FΔl = pSΔl = p (V2 − V1 ) = pΔV (20)

Δl (relatie valabila doar pentru o transformare

Fig. 10 Lucrul mecanic intr-o
transformare termodinamica izobara)
Daca in timpul transformarii presiunea se modifica, lucrul mecanic efectuat in
timpul unei transformari se exprima ca si suma lucrurilor mecanice elementare
efectuate de gaz in decursul procesului termodinamic:
V2

W = ∫ pdV (21)
V1
B
p p p
B
p p A A C
C W=pΔV
W=pΔV W=pΔV
D

V1 V2 V V1 V2 V V1 V2 V

Fig. 11 Interpretarea geometrica a lucrului mecanic

¾ Lucrul mecanic depinde de procesul urmat de sistemul termodinamic.
¾Lucrul mecanic efectuat intr-o transformare termodinamica este numeric egal cu aria
marginita de graficul transformarii termodinamice (p=f(V)) si axa volumului.
¾ Lucrul mecanic este pozitiv daca sistemul efectueaza lucru mecanic asupra exteriorului si
negativ daca mediul exterior efectueaza lucru mecanic asupra sistemului termodinamic.
¾ Lucrul mecanic efectuat intr-o transformare ciclica este numeric egal cu aria marginita de
graficul transformarii.
 II.1.2 Energia interna a unui sistem termodinamic
• Energia interna a unui sistem termodinamic este reprezinta suma dintre energiile
cinetice ale miscarii de agitatie termica ale moleculelor, eneriile potentiale ale
interactiunilor dintre molecule si a energiilor intramoleculare.
• Energia interna a unui sistem termodinamic este o functie de stare a sistemului
termodinamic.
• Energia interna a unui sistem termodinamic este o marime fizica extensiva.
• Energia interna a gazului perfect depinde doar de temperatura acestuia. (gazul
perfect este un gaz real aflat in conditii fizice in care se comporta ca un gaz ideal)

Experimentul lui Joule, energia interna a gazului ideal

Consideram destinderea unui gaz in vid (Fig. 12).
•Lucrul mecanic efectuat de gaz la destinderea in vid este nul.
termometru •In urma destinderii un vid indicatia termometrului nu se modifica.
•Schimbul de caldura intre sistem si mediul exterior este nul.
Energia interna a gazului perfect (ideal)
depinde doar de temperatura gazului si este
independenta de volumul ocupat de acesta.
aer

vid

Observatii:
Energia interna a gazului ideal este determinata doar de miscarea de
agitatie termica a moleculelor.
In cazul gazelor reale, interactiunile dintre molecule nefiind neglijabile,
Fig. 12 Destinderea unui energia interna va depinde si de volumul ocupat de gaz.
gaz in vid (experienta lui
Joule) James Prescott Joule (1818-1889), fizician englez. Are contributii
importante in termodinamica, electricitate si magnetism.
 II.1.3 Caldura
¾Caldura este o forma a schimbului de energie intre doua sisteme termodinamice.
¾Schimbul de caldura intre doua sisteme termodinamice aflate in contact apare
numai datorita diferentei de temperatura dintre cele doua sisteme.
¾Conventie de semn: caldura primita de un sistem
termodinamic este pozitiva iar caldura cedata este negativa.

Echivalentului mecanic al caldurii

Termometru
•Apa din vasul cu pereti termoizolatori este
Perete agitata (amestecata) cu ajutorul elicei (Fig. 13).
termoizolator
•Elicea este pusa in miscare de greutatea G
G care coboara pe verticala.
H2O •In procesul de amestecare apa se incalzeste.
•Aplicand conservarea energiei se obtine:

Fig. 13 Experimentul lui
Joule pentru determinarea
echivalentului mecanic al
caldurii
ΔE p ∝ ΔT (22)
ΔEp reprezinta variatia energiei potentiale a greutatii G
iar ΔT reprezinta variatia temperaturii dpei din vas.
1 calorie=4.186 J
¾ Caloria reprezinta cantitatea de caldura necesara
pentru a incalzi un gram de apa de la 14.5 °C la 15.5 °
 II.2 Principiile termodinamicii
II.2.1 Principiul I al termodinamicii

ΔQ
ΔU ΔL

Sistem termod.

Fig. 14 Conservarea energiei intr-un proces termodinamic

ΔQ=ΔU+L (23)

Principiul I al termodinamicii ↔ legea transformarii si conservarii

energiei in procesele termodinamice
 II.2.1.1 Coeficienti calorici
1. Capacitatea calorica

ΔQ
C= (24)
ΔT
2. Caldura specifica
1 ΔQ
c= * (25)
m ΔT

3. Caldura molara

1 ΔQ
C= * (26)
n ΔT
1
c= C = MC molar (27)
m

Cp-Cv=R (28) (relatia lui R. Mayer)

 III. 2.1.2 Procese simple ale gazului ideal.
1. Proces izocor (V=constant)
dL=PdV=0 (29)
Q=ΔU (30)
Observatie: intr-un proces izocor lucrul mecanic efectuat de gaz este nul si caldura
schimbata de acesta cu exteriorul foloseste doar la modificarea energiei interne a
gazului.
2. Proces izobar (P=constant)
L=PΔV (31)
P

Q=ΔU+L=ΔU+PΔV (32)
P

ΔL=PΔV Observatie: din punct de vedere grafic

lucrul mecanic este egal cu aria
cuprinsa intre graficul transformarii in
V1 V2 V sistemul de coordonate (P, V) si axa
volumului (V) (Fig. 15).
Fig. 15 Lucrul mecanic intr-un
proces izobar
3. Proces izoterm (T=constant)
ΔU=0 (33)
Q=L (34)
P

P1
V2 V2
nRT V2
L = ∫ PdV = ∫V V dV =nRT ln( ) (35)
P2
V1 1
V1
V1 V2
V

Fig. 16 Transformarea izoterma

p adiabatic

4. Proces adiabatic izoterm

Q=0 (36)
ΔU=-L (37)

Fig. 17 Transformarea izoterma

 III.2.1.3 Entalpia, Legea lui Hess
Entalpia:
H=U+PV (38)
este o functie de stare pentru sistemul termodinamic
dH=dU+PdV+VdP (39)
Transformare izobara(P=constant):
dP=0
dH=dU+PdV (40)
ΔH=ΔU+PΔV=ΔQP (41)
Observatii:
• In procesele izobare variatia entalpiei este numeric egala cu caldura schimbata
de sistem cu exteriorul.
• Variaţia entalpiei sistemului se măsoară prin cantitatea de căldură rezultată din
transformarea termică izobară.
•Proceselor biologice au loc la o presiune constantă (procese izobare).
•Variaţia de entalpie, respectiv cantitatea de căldură obţinută prin arderea izobară
a diferitelor substanţe biochimice este aproximativ aceeaşi pentru aminoacizi,
proteine şi hidraţi de carbon, dar este de circa trei ori mai mare pentru lipide, ceea
ce explică funcţia de rezerve energetice pe care o au grăsimile în organism.
organism
 Legea lui Hess
Dacă din anumite substanţe iniţiale se pot obţine pe căi diferite anumiţi produşi finali,
indiferent de reacţiile intermediare efectul termic total va fi acelaşi (variatia de entalpie
este aceeasi indiferent de pasii intermediari ai acesteia).

Efectul termic (Q): Reprezinta suma căldurilor degajate şi a lucrului mecanic efectuat
de sistem asupra mediului înconjurător.
• procesele care se produc la presiune constantă → efectul termic: QP = ΔH
• procesele care se produc la volum constant → efectul termic: QV = ΔU
→ considerăm produşii
I I I
ΔH iniţiali A1, A2, A3.....de la care
calea II
ΔH 2 3
prin reacţii chimice se ajunge
prod. intermed. I
ΔH1
la produşii finali B1, B2, B3.....
A1, A2, A3, .. B1, B2, B3, .. → acest lucru se poate
calea directa (I) realiza pe mai multe căi (Fig.
18):
ΔH 4

6
ΔH

prod. intermed. (II, III)

calea directă (I) cu entalpia de reacţie ΔH1
calea III II III calea (II) cu etapele ΔH2 si ΔH3
ΔH5
calea (III) cu etape ΔH4, ΔH5 si ΔH6
Fig. 18 Ilustrarea legii lui Hess

ΔH1 = ΔH2 + ΔH3= ΔH4 + ΔH5 + ΔH6 (42)

Obs.: Legea lui Hess este o consecinta a conservarii energiei si a faptului ca entalpia este o marime de
stare (depinzand numai de starea initiala si finala a sistemului, respectiv, produsii initiali si finali).
 II.2.2 Principiul II al termodinamicii, entropia.
In conformitate cu principiul I:
Q=L
In consecinta, intr-o transformare ciclica monoterma ar fi posibila
transformarea integrala a caldurii in lucru mecanic.

Principiul II:
Formularea lui Clausius (Rudolf Julius Emanuel Clausius, fizician german
(1822-1888)
Nu este posibila o transformare care sa aiba ca rezultat trecerea de la sine a
caldurii de la un corp cu o temperatura data la un altul cu temperatura mai
ridicata.

Formularea lui Kelvin (William Thomson, (lord Kelvin) matematician si

fizician englez (1824-1907))
Intr-o transformare ciclica monoterma sistemul nu poate ceda lucru mecanic in
exterior. Daca transformarea ciclica este si ireversibila atunci sistemul primeste
lucru mecanic din exterior.
 II.2.2.1 Masini termice, randamentul unei masini termice
Sursa calda

Fig. 19 Reprezentarea schematica a unei

Qabs
masini termice

W
W=Qabs-Qcedat (43)
Masina
termica
Qcedat
W Q abs − Qcedat Qcedat (44)
η= = =1−
Qabs Qabs Qabs
Sursa rece

• Randamentul oricarei masini termice este subunitar.

• Caldura absorbita intr-o transformare ciclica biterma poate fi
transformata doar partial in lucru mecanic.
 II.2.2.2 Entropia
™ Principiul zero al termodinamicii => notiunea de temperatura empirica
™ Principiul I al termodinamicii => notiunea de energie interna
¾ Principiul II al termodinamicii => notiunea de entropie !!!
™ Temperatura si energia interna sunt functii de stare ale sistemului
termodinamic.
Entropia:
Functie de stare a sistemului termodinamic (introdusa in raport cu
Principiul II al termodinamicii) care caracterizeaza gradul de dezordine intr-un
sistem termodinamic.
Variatia entropiei intr-un proces termodinamic cvasistatic:

d 'Q
dS = (45)
T
Principiul II al termodinamicii (formularea entropica):
Entropia unui sistem izolat poate doar sa creasca sau
f
ramane constanta. d 'Q
≥0 ∫i
T
(46)
 II.2.3 Principiul al III-lea al termodinamicii
ƒStarea fundamentala a sistemului termodinamic este starea
sistemului la T-> 0 K.
ƒUn sistem aflat in starea fundamentala nu poate ceda
energie mediului inconjurator.
ƒStarea fundamentala poate fi degenerata (la acceasi valoare
a energiei pot corespunde mai multe microstari distincte).
Ω(E)starea fundamentala=Ω0 (47)
(Ω reprezinta numarul de microstari accesibile sistemului)
T -> 0 K => S -> kBln(Ω0) (48)
¾ Cand temperatura absoluta a unui sistem termodinamic
tinde spre 0 K, entropia sistemului tinde spre o valoare finita.
 III. Aplicarea principiilor termodinamicii in
medicina
ƒ Legea conservării energiei este valabilă în toate procesele,
inclusiv în cazul sistemelor vii.
ƒ Sursa principală de energie în organism o reprezintă
procesele de degradare a substanţelor alimentare.
ƒ Rolul principal îl constituie reacţiile de oxidare ale
carbonului şi hidrogenului (85%), reacţiile de hidroliză (14%),
neutralizări, hidratări, scindări moleculare etc (1%).
ƒ Cedarea de energie de către organism se face sub formă de
lucru mecanic, căldură, evaporarea apei.
 III.1 Bilantul energetic al organismului
Organismele superioare pot fi considerate din punct de vedere a schimbului
energetic cu mediul exterior ca fiind asemanatoare unor masini termice care
functioneaza in conditii izoterm-izobare.
Bilantul energetic:
BE=AE-CE=Em-(ΔL+ΔQ) (49)
AE=aport energetic
CE=consum energetic
Em=energia preluata din mediu (aportul energetic)
ΔL lucurul mecanic efectuat de organism
ΔQ=caldura degajata de organism

•BE>0 => bilant energetic pozitiv (specific organismelor tinere aflate in crestere
sau in cazul obezitatii)
•BE=0 => bilant energetic echilibrat (stare stationara specifica organismelor
adulte sanatoase)
•BE<0 => bilant energetic negativ (in stari patologice).
 III.2 Coeficienţii izocalorici
Stabilesc în cazul unui organism viu aportul energetic prin diferite principii
alimentare (glucide, lipide, proteine).
Prin măsurători în afara organismului se poate calcula cantitatea de energie
obţinută în urma aportului unei cantităţi de alimente.

Coeficienţii izocalorici (ci) → cantitatea de energie (kcal) care se pune în

libertate prin arderea unui gram de principiu alimentar, în condiţii determinate

ci = ΔH
m
(50)

Clasificarea coeficientilor izocalorici:

• Coeficienţii izocalorici fizici → cantitatea de energie care se eliberează prin
arderea unui gram de principiu alimentar în bomba calorimetrică, în condiţii de
laborator.
• Coeficienţii izocalorici fiziologici → cantitatea de căldură eliberată prin
arderea unui gram de principiu alimentar până la produşii finali de
metabolism.
G, L → CO2 şi H2O
P → CO2, H2O + alte subst. organice complexe (uree, creatina, creatinina...)
• Coeficienţii izocalorici practici → cantitatea de căldură eliberată prin
arderea unui gram de principiu alimentar până la produşii finali de
metabolism, ţinându-se cont de gradul de digestibilitate şi absorbţie al
alimentelor.
grad de digestibilitate şi absorbţie = coeficient de utilizare digestivă (ηud):

mabs
η ud = (51)
ming

cipract = ηud · cifiziol (52)

ηud depinde de: factori individuali, natura alimentelor, gradul

de preparare.
 Alimentele pot fi analizate chimic din punct de vedere al continutului in principii
alimentare. Ex.: 1g carbohidrat are un aport energetic de 4 cal., 1 g proteine de 4 cal. Iar 1 g
de grasime de 9 cal.
Pentru o alimentatie corecta trebuie tinut cont de varsta, sex, particularitatile individuale
(inaltime, constitutia fizica), starea de sanatate, activitatile zilnice etc. Ratia alimentara (RA)
(aportul energetic zilnic) se poate calcula astfel:
RA = m( g )cipractic ( g ) + m(l )cipractic (l ) + m( p )cipractic ( p ) (53)
Exemple:
1. Ou fiert: contine aprox. 5.25 g grasime, 0.56 g carbohidrati si 6.3 g proteine, avand un aport de
aproximativ 77 Calorii.
2. Carne de porc slaba: contine 20.4 g proteine/100g carne si 6.3 g lipide/100 g carne, avand un aport
energetic de 142 Cal./100 g carne.
3. Lapte de vaca: contine 3.5 g proteine/ 100 mL, 3.5 g lipide/100 mL si 4.5 g glucide/100 mL, avand
un aport energetic de aproximativ 65 Cal./100 mL.
4. Branza de vaca: 13 g proteine/100g, 9 g lipide/100g si 4.5 g glucide/100 g, avand un aport energetic
de 155 Cal./100 g.
5. Ciocolata cu lapte: 6.9 g proteine/100g, 40 g lipide/100 g si 50 g glucide/100 g, avand un aport
energetic de 605 Cal./100g.

Aportul energetic recomandat de nutritionisti in Romania este de 2500-3000 Calorii pentru

un barbat adult si de 2000-2500 Calorii pentru o femeie adulta.
Atentie: 1Calorie=103 calorii (fizice) sau 1Calorie =1 kcalorie !!
Proportiile principiilor alimentare necesare unui regim alimentar echilibrat:
4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.
 III.3 Entropia sistemelor vii
• Sistemele vii sunt sisteme termodinamice cu un inalt grad de ordonare.

• Entropia sistemelor vii este relativ redusa comparativ cu a sistemelor

abiotice.

• În cazul sistemelor vii (sisteme deschise) entropia creşte în general, dar

poate să şi scadă. Scăderea entropiei este foarte lentă şi se datorează
faptului că energia eliberată în procesele metabolice este consumată de către
sistemele biologice. Scăderea entropiei în cursul evoluţiei unui organism are
ca urmare o creştere a gradului de organizare în organismul respectiv
datorită importului de substanţă şi energie din exterior.

• Sistemele vii bolnave se caracterizeaza printr-o valoare ridicata a entropiei.

• Tratamentul medical aplicat unui organism viu bolnav are un caracter

antientropic.
Aplicatii
1. Ce cantitate de caldura trebuie transmisa unei cantitati de 4 kg de apa distilata
pentru a-i creste temperatura cu 20 oC? (capa=1 cal/g oC).

Q = m ⋅ capa ⋅ ΔT = 8 ⋅ 10 cal ≈ 3.35 ⋅ 10 J = 0.335 MJ

4 5

2. Intr-un proces termodinamic energia interna a unui gaz descreste cu 300 J.

Stiind ca asupra sistemului se efectueaza un lucru mecanic de 120 J, sa se
determine caldura schimbata de gaz cu exteriorul.
ΔQ=ΔU+ΔL (1)
ΔQ=-300 J – 120 J= -420 J (2)

3. O masina termica functioneaza dupa un ciclu Carnot. Masina produce in timpul

unui ciclu un lucru mecanic L=4.9 kJ si cedeaza sursei reci caldura Q2=22.6 kJ. Sa
se afle randamentul ciclului.
L L
η= = = 17.8%
Qabs L + Q2
 Exemple de intrebari test grila (termodinamica)

1) Sistemul termodinamic:
‰Este un ansamblu macroscopic format dintr-un numar mare de particule.
‰Poate fi un sistem izolat.
‰Poate fi un sistem deschis sau inchis.
‰Poate fi heterogen sau omogen.

2) Un sistem termodinamic:
‰Poate face schimb de substanta cu exteriorul.
‰Nu poate, in principiu, face schimb de energie cu exteriorul.
‰Poate sa primeasca sau sa cedeze lucru mecanic in exterior.
‰Poate sa cedeze dar nu poate sa primeasca caldura din exterior.

3) Starea sistemului termodinamic:

‰Reprezinta totalitatea proprietatilor fizice ale sistemului termodinamic la un
moment de timp dat.
‰Poate sa fie doar o stare echilibru si nu una de neechilibru.
‰Este descrisa cu ajutorul parametrilor de stare.
‰Nu poate fi influentata de actiunea unor factori externi.
4) Procesele termodinamice:
‰Descriu trecere unui sistem termodinamic dintr-o stare initiala de echilibru intr-o
stare finala de echilibru.
‰Pot fi cvasistatice.
‰Pot fi ireversibile si respectiv reversibile.
‰Pot fi ciclice in cazul in care starea finala si cea initiala a sistemului termodinamic
coincid.

5) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

‰Temperatura unui sistem termodinamic este un parametru de stare intensiv.
‰Temperatura unui sistem termodinamic este un parametru de stare extensiv.
‰Caldura schimbata de un sistem termodinamic cu exteriorul este un parametru de
stare.
‰Caldura schimbata de un sistem termodinamic cu exteriorul este un parametru de
proces.

6) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte.

‰In starea de echilibru parametrii de stare raman constanti in timp.
‰Miscarea atomilor sau moleculelor intr-un sistem termodinamic este o miscare
haotica si dezordonata.
‰Intensitatea miscarii de agitatie termica creste odata cu scaderea temperaturii.
‰Doua sisteme termodinamice aflate in echilibru termic pot avea temperaturi
diferite.
7. Bifaţi răspunsurile corecte:
‰ Intr-o transformare izobară volumul gazului depinde liniar de temperatura acestuia.
‰ Intr-o transformare izocoră presiunea gazului scade când temperatura acestuia
creşte.
‰ In cazul unei transformări izoterme presiunea unui gaz depinde invers proporţional
de volumul acestuia.
‰ Presiunea unui amestec de gaze este diferită de suma presiunilor parţiale exercitate
de fiecare gaz in parte.
‰ Un proces termodinamic ciclic este în mod necesar şi reversibil.

8. Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Mişcarea de agitaţie termică este o mişcare haotică şi continuă care presupune un
consum de energie.
‰ Procesele termodinamice spontane au loc fără consum de energie.
‰ Temperatura gazului ideal este determinată de intensitatea mişcării de agitaţie
termică.
‰ Două sisteme aflate în echilibru termodinamic pot face schimb de căldură.
‰ Intr-un proces izoterm energia internă a gazului ideal se modifică.

9. Căldura:
‰ Nu poate fi transformată integral în lucru mecanic.
‰ Poate fi stocată într-un sistem termodinamic.
‰ Schimbată într-un proces ciclic reversibil poate fi transformată integral în lucru
mecanic.
‰ Schimbată cu exteriorul într-un proces ciclic ireversibil este întotdeauna nulă.
‰ Este o formă de energie de grad inferior lucrului mecanic.
10. Bifaţi răspunsurile corecte:
‰ Lucrul mecanic şi căldra sunt forme ale schimbului de energie dintre un sistem
termodinamic şi mediul exterior.
‰ Intr-o transformare ciclică lucrul mecanic total schimbat de un sistem termodinamic
cu exteriorul este nul.
‰ O transformare ciclică izobară este în mod necesr şi reversibilă.
‰ Intr-o transformare ciclică ireversibilă sistemul termodinamic poate doar să
primească lucru mecanic sin exterior.
‰ Intr-o transformare ciclică caldura primită de un sistem termodinamic din exterior
poate fi transformată integral in lucru mecanic.
11. Energia interna:
‰ Este o functie de stare a sistemului termodinamic.
‰ In cazul gazului ideal depinde de volumul şi temperatura gazului ideal.
‰ In cazul gazelor reale este independentă de volumul gazului.
‰ Ramâne neschimbată in cazul destinderii unui gaz real in vid.
‰ Este o mărime intensivă.

12. Entropia:
‰ Este un parametru de stare a sistemului termodinamic.
‰ Este o marime de proces intensiva.
‰ Caracterizează gradul de dezordine dintr-un sistem termodinamic.
‰ Poate sa scadă intr-o transformare ciclica ireversibilă.
‰ Entropia unui sistem termodinamic izolat poate să scadă.
13. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
‰ Lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal intr-un process izocor (V=constant) este
nul.
‰ Lucrul mecanic efectuat de un sistem termodinamic este o marime fizica de proces.
‰ Caldura este o marime fizica de stare.
‰ Caldura este o marime fizica de proces.
14. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
‰ Entalpia este o marime de stare a sistemului termodinamic.
‰ Entalpia este un parametru de proces.
‰ Entalpia unui gaz ideal este independenta de volumul ocupat de acesta.
‰ Variatia entalpiei depinde doar de starea initiala si finala a sistemului termodinamic.
15. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
‰ Bilantul energetic echilibrat este specific organismelor adulte sanatoase.
‰ Bilantul energetic pozitiv este specific organismelor tinere aflate in crestere.
‰ Bilantul energetic negativ este specific starii de obezitate.
‰ Bilantul energetic este determinat aportul si respectiv consumul energetic al
organismului

16. Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Căldura nu poate trece in mod spontan de la un corp mai rece la unul mai cald.
‰ Caldura poate trece de la un corp mai rece la unul mai cald.
‰ Intr-o transformare ciclică monotermă sistemul nu poate efectua lucru mecanic
asupra exteriorului.
‰ Randamentul oricarei masini termice este subunitar.
‰ Entropia unui sistem care face schimb de caldura cu exteriorul poate doar să
crească.
17. Bifaţi răspunsurile corecte:
‰ In procesele spontane entropia scade.
‰ In procesele spontane entropia creste.
‰ Entalpia este o marime de proces.
‰ Variatia entalpiei unui sistem termodinamic depinde doar de starea iniţială şi finală a
sistemului termodinamic.
‰ Intr-o transformare izobară variaţia entalpiei este egală cu caldura schimbată de
sistem cu exteriorul.

18. Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Organismele vii sunt asemanatoare unor masini termice care functioneaza in conditii
izoterm-izobare.
‰ Entropia sistemelor vii este relativ redusa comparativ cu a sistemelor abiotice.
‰ În cazul sistemelor vii entropia poate să crească dar si să scadă in timp.
‰ Sistemele vii bolnave se caracterizeaza printr-o valoare scazută a entropiei.
‰ Tratamentul medical aplicat unui organism viu bolnav are un caracter antientropic.