Sunteți pe pagina 1din 18

În realizarea studiului comparativ privind utilizarea suplimentelor cu calciu la

persoanele cu și fără diagnostic de osteoporoză s-a uzitat un chestionar cu 20 de întrebări.


Acesta a fost dat spre completare unui număr de 100 de subiecți, unicul criteriu al alegerii
acestora fiind diagnosticul de osteoporoză. Selecția acestora a avut un caracter arbitrar,
eșantionarea fiind nealeatoare și s-au constituit două grupe de respondenți. Grupul 1 este
reprezentat de persoane fără diagnostic de osteoporoză, în număr de 50 de persoane, iar
grupul 2 este atribuit subiecților care prezintă boala, după cum urmează în figura de mai jos:

36
40
35
28
30
22
25
Masculin
20 14 Feminin
15
10
5
0
Grup 1 Grup 2

Fig. 1 – Diferenţierea respondenţilor în funcţie de sex și diagnostic

Dintre persoanele chestionate 64% reprezintă persoanele de sex feminin și 36% sunt
bărbați.

36%
64% Masculin
Feminin

Fig. 2 – Repartizarea pe sexe a subiecților


Un alt aspect urmărit în cadrul chestionarului este cel legat de vârsta subiecților,
constatându-se că:

 persoanele sub vârsta de 35 de ani nu prezintă diagnostic de osteoporoză, deși au


răspuns într-un procent de 6%;
 dintre cei cu vârsta cuprinsă între 36-45 de ani, adică 10% din cei chestionaţi, doar 2
persoane au fost diagnosticate;
 pentru vârsta cuprinsă între 46-55 de ani, adică 16% din respondenți, 7 prezintă
osteoporoză;
 cei cu vârsta cuprinsă între 56-65 de ani, reprezintă 25% din persoanele chestionate,
12 dintre aceștia sunt cu diagnostic de osteoporoză;
 pentru grupa de vârstă 66-75 de ani, procentul fiind de 24%, numărul celor
diagnosticați este dublul celor fără osteoporoză;
 între vârsta de 76-85 de ani, adică 19% din cei chestionaţi, două treimi dintre aceștia
au fost diagnosticați cu această boală.

16
16
14 13 12 13
12
10 9
8 8
8 7 Grup 1
6
6 Grup 2
4
4
2 2
2 0 0
0
15 - 25 26- 35 36 - 45 46 - 55 56 - 65 66 - 75 76 - 85
ani ani ani ani ani ani ani

Fig. 3 – Repartizarea respondenților pe grupe de vârstă


În urma prelucrării datelor obținute privind greutatea corporală a persoanelor
chestionate rezultatele sunt următoarele:

 2 persoane cu greutatea sub 50 de kg, constituind un procent de 2% din persoanele


chestionate, acestea nu prezintă diagnosticul;
 7% dintre subiecți au greutatea cuprinsă între 51-60 de kg, numărul celor diagnosticați
fiind de 2 ori mai mare decât a celorlalți;
 pentru persoanele cu greutatea între 61-70 de kg, procentul este de 31%, iar raportul
dintre cele două grupe este sensibil egal;
 23 de persoane cu greutatea între 71-80 de kg, constituind un procent de 23% din
persoanele chestionate, numărul celor fără diagnostic fiind ușor mai mare;
 respondenții cu greutatea între 81-90 de kg, reprezintă un procent de 20% și numărul
celor două loturi este egal;
 între 91-100 de kg se regăsește un procent de 8% din subiecți, balanța înclinându-se
spre cei cu osteoporoză;
 un procent de 9% corespunde persoanelor cu o greutate de peste 100 de kg, numărul
respondenților din cele două grupe fiind aproximativ egal.

16
16 15

14 13

12
10 10 10
10
8 Grup 1
6 5 5 5 Grup 2
4
4 3
2 2
2
0
0
< 50 kg 51-60 kg 61-70 kg 71-80 kg 81-90 kg 91-100 kg > 100 kg

Fig. 4 – Diferenţierea subiecților în funcţie de greutate corporală


Persoanele chestionate au răspuns la întrebarea privind cunoștințele despre
semnificația osteoporozei în următorul fel:
 28 de subiecți nediagnosticați știu ce este osteoporoza, iar 22 nu;
 dintre pacienții cu osteoporoză doar 5 nu știu ce înseamnă boala.

45
45
40
35 28
30 22
Da
25
Nu
20
15 5
10
5
0
Grup 1 Grup 2

Fig. 5 – Nivelul cunoștințelor despre osteoporoză la persoanele chestionate

În ceea ce privește realizarea controlului pentru identificarea osteoporozei,


respondenții au avut următoarele răspunsuri:
 68% dintre aceștia au efectuat control pentru depistarea bolii, iar 32% nu;
 dintre cei 68%, 48 persoane au fost diagnosticate cu osteoporoză;
 între cei 32%, numărul celor care au osteoporoză este redus (2 subiecți).

60
48
50

40
30
30 Da
20
20 Nu
10 2
0
Grup 1 Grup 2
Fig. 6 – Prezența la controlul de depistare a osteoporozei

Persoanele cu osteoporoză au răspuns la o întrebare suplimentară privitoare la vârsta


la care au fost diagnosticate și s-a constatat:
 6% au fost diagnosticați sub 45 de ani, doi subiecți sub 35 de ani, iar un subiect
între 36 și 45 de ani;
 11 persoane au primit diagnosticul între 46 – 55 de ani, acestea reprezentând un
procent de 22%;
 într-un procent de 34% sunt subiecți cuprinși între 56 și 65 de ani, precum și cei
între 66 – 75 de ani, fiecare reprezentat de către un număr de 17 pacienți;
 doar 2 persoane au fost diagnosticate peste 76 de ani, aceștia constituind un procent
de 4% din pacienți.

Grup 2
2 2
1
17 11
25 - 35 ani
36 - 45 ani
46 - 55 ani
56 - 65 ani
66 - 75 ani
76 - 85 ani

17

Fig. 7 – Vârsta stabilirii diagnosticului

Respondenții prezintă antecedente familiale în următorul mod:

 dintre cei cărora nu li s-a stabilit diagnosticul, 6 persoane prezintă antecendente


familiale, iar 44 nu;
 în grupul celor diagnosticați 21 dintre aceștia au antecedente familiale, iar la 29 de
persoane nu sunt prezente.
44
45
40
35 29
30
25 Da
21
20 Nu
15
10 6
5
0
Grup 1 Grup 2

Fig. 8 – Prezența antecedentelor familiale

Următoarea întrebare face referire la prezența factorilor de risc, obținându-se


următoarele date:
 invocarea lispsei de calciu la 70 de respondenți, din care 31 fără diagnostic și
39 cu osteoporoză;
 deficiența de vitamina D regăsită la 39 de subiecți, din care 17 la cei fără
diagnostic și 22 la cei cu osteoporoză;
 utilizarea anumitor medicamente (Prednison, Hidrocortizon, Pantoprazol,
Ciclosporină, Furosemid, Metotrexat) este prezentă la 6 pacienți, repartizată în
mod egal la cele două loturi;
 sedentarismul apare la 12 subiecți, numărul celor cu osteoporoză fiind de 3 ori
mai mare decât a celor fără diagnostic;
 fumatul este specificat de către 36 de persoane, dintre care 17 fără diagnostic
și 19 cu osteoporoză;
 abuzul de alcool a fost regăsit la 18 respondenți, 10 fiind fără osteoporoză, iar
8 prezintă boala;
 instalarea precoce a menopauzei a fost invocată de către 41 de femei, din care
11 fără diagnostic și 30 cu diagnostic stabilit;
 antecedentele de fracturi osteoporotice au fost regăsite la 14 subiecți, numărul
celor cu osteoporoză fiind aproximativ dublul celor fără diagnostic;
 bolile cu risc (boală hepatică, hipertiroidie, diabetul zaharat de tip 1, cancer,
insuficiență renală cronică, boală pulmonară obstructivă cronică) sunt prezente
la 10 respondenți repartizați în mod egal în cele 2 grupuri;
 masa osoasă scăzută apare la 24 de subiecți, dintre care 19 au osteoporoză și 5
nu prezintă diagnosticul.

45
39
40
35
31 30
30
Grup 1
25
22 19 Grup 2
20
17 17
15
9 9 10 8 11 9
10
33 3 5 55 5
5
0

Fig. 9 – Factori de risc implicați

În ceea ce privește existența altor boli la cazurile chestionate s-au stabilit conform
figurii 10, următoarele:
 afecțiunile gastro-intestinale sunt prezente la 8% din subiecți, bolnavii de
osteoporoză reprezentând aproximativ jumătate;
 3% din respondenți prezintă boala intestinului inflamator, numărul celor cu
osteoporoză fiind dublul celor fără diagnostic;
 bolile hepatice cornice se regăsesc la 2% și reprezintă în totalitate bolnavi cu
osteoporoză;
 afecțiunile pulmonare sunt prezente la 10% din totalul celor chestionați, cele
două loturi având un număr egal de răspunsuri;
 bolile reumatice majore sunt, de asemenea, prezente la 10% din eșantion,
numărul celor cu osteoporoză fiind ușor mai mare;
 în ceea ce privește bolile cardio-vasculare, 30% din populația chestionată
prezintă una din patologiile încadrate în această clasă, 12 persoane făcând
parte din lotul celor fără osteoporoză și 18 având boala;
 alte patologii sunt prezente la 16% din eșantion, după cum urmează:
o 7 cazuri cu osteoporoză prezintă asociat migrene – 1 caz, diabet non-
insulono-dependent – 3 cazuri și hipotiroidism – 3 cazuri;
o 9 cazuri fără osteoporoză sunt bolnavi de diabet non-insulono-
dependent – 3 cazuri, hipotiroidism – 1 caz, hipertiroidism – 1 caz,
neoplasm – 1 caz, litiază renală – 1 caz, nevralgie de trigemen – 1 caz
și psoriasis – 1 caz.
 lipsa patologiei este prezentă la 21% dintre cazurile anchetate, numărul celor
fără diagnostic stabilit fiind dublul celor cu osteoporoză.

18
18
16 14
14 12
12
10 9
8 6 7 7
6 5 5 5 4
4 3 2 2 Grup 1
2 1 0 Grup 2
0

Fig. 10 – Patologia declarată de respondenți

Activitatea fizică declarată de către subiecții anchetați este repartizată astfel:


 46% afirmă că practică foarte des o activitate fizică, din care un număr de 26
sunt fără diagnostic, iar 20 sunt cu osteoporoză;
 doar 6% practică des activități fizice, cei cu osteoporoză reprezentând ca
număr dublul celor fără diagnostic;
 un procent de 14% practică rar o activitate fizică, numărul celor cu
osteoporoză fiind doar de 2 pacienți;
 14% din eșantion practică foarte rar activități fizice, 10 pacienți fiind cu
diagnostic stabilit, iar 4 sunt fără diagnostic;
 restul de 20% nu practică activități fizice, majoritatea fiind cu osteoporoză,
adică 14 respondenți.

30
26
25
20
20

14 Grup 1
15
12 Grup 2
10
10
6
5 4 4
2 2

0
Foarte des Des Rar Foarte rar Deloc

Fig. 11 – Practicarea activității fizice

Alimentația are o importanță deosebită în cazul pacienților cu osteoporoză, iar datele


prezentate în figura de mai jos reflectă stilul de alimentație al subiecților chestionați:
 într-o majoritate de 88% au un regim normal de alimentație, dintre care 40
sunt nediagnosticați, iar 48 prezintă osteoporoză;
 un procent de 8% reprezintă pe cei care au un regim lacto-ovo-vegetarian,
numărul celor fără osteoporoză fiind de 3 ori mai mare decât a celor cu
diagnostic stabilit;
 doar 4% sunt vegetarieni și sunt în totalitate persoane cărora nu li s-a stabilit
diagnosticul de osteoporoză.
48
50
45 40
40
35
30
25
20
Grup 1
15
10 6 Grup 2
4
2
5 0
0

Fig. 12 – Stilul de alimentație al subiecților

Sursele de informare ale respondenților în legătură cu alimentația care previne apariția


osteoporozei sunt:
 internetul este sursă de informare pentru 14,70% din eșantion, numărul celor
fără diagnostic stabilit este de 16, iar 10 pacienți cu osteoporoză declară că
utilizează această modalitate;
 procentul celor care preiau informații TV este de 37,85%, numărul subiecților
din cele două grupe fiind aproximativ egal;
 27,68% reprezintă subiecții care se informează de la medici/ farmaciști,
numărul celor cu diagnostic stabilit este aproximativ de 3 ori mai mare față de
a celorlalți;
 ziarele/ revistele sunt mijloace de informare pentru 19,77% dintre subiecți,
repartizați în cele două loturi în mod sensibil egal.
40
36
35 34
33

30

25

20 Grup 1
17 18
16 Grup 2
15 13
10
10

0
Internet TV Medic/ Farmacist Ziare/ Reviste

Fig. 13 – Mijloacele de informare despre alimentație

Alimentele bogate în calciu consumate cel mai frecvent de către populația care a fost
chestionată sunt:
 laptele este utilizat de 81 de persoane, din care 45 prezintă osteoporoză;
 88 de persoane consumă iaurt, 48 prezintă diagnostic;
 31 respondenți sunt consumatori de mozzarella, 19 dintre aceștia fiind fără
diagnostic de osteoporoză;
 peștele (sardine, somon roz) apare în alimentația a 39 de persoane,
aproximativ o treime din aceștia sunt cu osteoporoză;
 majoritatea subiecților, în număr de 93, sunt consumatori de ouă, cei care
prezintă boala fiind mai mulți;
 cerealele sunt consumate de 31 de persoane, din care doar 12 sunt cu
diagnostic stabilit;
 legumele (ardei roșu crud, broccoli crud) se regăsesc în meniul a 49
respondenți, repartizați sensibil egal în cele două loturi;
 36 dintre subiecți sunt consumatori de fructe (nuci), două treimi nu au
osteoporoză.
50 48 49
45 44
45 40
40 36
35
30 27
24 25 24
25
19 19 Grup 1
20
15 12 12 12 12 Grup 2
10
5
0

Fig. 14 – Consumul de alimente bogate în calciu

Periodicitatea cu care sunt consumate alimentele bogate în calciu specificate mai sus,
este reprezentată în graficul din figura de mai jos, astfel încât avem:
 39% din respondenți sunt consumatori zilnici, repartizați într-un număr
aproximativ egal în cele două grupe;
 aproximativ jumătate din subiecți, procentul fiind de 46%, consumă aceste
alimente la 2-3 zile, dintre aceștia 19 sunt bolnavi de osteoporoză, iar 27 nu au
boala;
 cei 11% din populația chestionată folosesc alimente bogate în calciu doar o
dată pe săptămână, majoritatea fiind pacienți cu osteoporoză;
 la restul de 4% aceste alimente se regăsesc în meniu doar la 2-3 săptămâni,
distribuiți în cele două categorii în mod egal.
30
27
25

20 19 20 19

15 Grup 1
10 9 Grup 2

5
2 2 2
0
O dată pe zi La 2-3 zile O dată pe La 2-3
săptămână săptămâni

Fig. 15 – Frecvența consumului de alimente bogate în calciu

Datorită faptului că grupul 1 este reprezentat de către subiecți care nu prezintă


diagnosticul de osteoporoză, doar grupul 2 a fost investigat privitor la utilizarea medicației
antiosteoporotice. Un număr de 43 de respondenți, care corespunde la un procent de 86%
recurge la medicație, doar 7 sunt diagnosticați și nu se tratează, adică 14% dintre aceștia.

Grup 2

Da
43
Nu

Fig. 16 – Utilizarea medicamentelor antiosteoporotice

Dintre cei 43 de utilizatori de medicație antiosteoporotică 6 utilizează ranelatul de


stronțiu, 12 se tratează cu bifosfanți (alendronat, risedronat, ibandronat), 14 dintre pacienți
folosesc RANKL (denosumab), iar restul de 11 întrebuințează hormoni paratiroidieni
(teriparatidă), după cum urmează în figura 17.
Grup 2

6
11
Ranelat de stronţiu
12
Bifosfonați
14 Denosumab
Teriparatidă

Fig. 17 – Distribuția medicației antiosteoporotice

Utilizarea medicației complementare pentru bolile prezentate de către respondenți este


ilustrată în figura de mai jos, astfel încât avem următoarele rezultate pentru respondenții fără
osteoporoză:
 12 subiecți cu boli cardio-vasculare utilizează 29 de medicamente
antihipertensive;
 4 respondenți cu boli reumatice majore folosesc 4 medicamente
antiinflamatoare;
 5 pacienți cu boli pulmonare întrebuințează 10 medicamente antiasmatice;
 6 medicamente antiulceroase sunt folosite de 5 pacienți cu boli gastro-
intestinale și unul cu boli reumatice majore;
 10 subiecți cu alte tipuri de boli folosesc 10 tipuri de medicație specifică bolii
respective;
 restul de 14 nu prezintă patologie, motiv pentru care nu utilizează vreun
medicament.
Medicația complementară a bolnavilor de osteoporoză cu patologie asociată este
descrisă în continuare:
 18 subiecți folosesc 47 de medicamente antihipertensive;
 cei 6 care prezintă boli reumatice majore utilizează 6 medicamente
antiinflamatoare;
 5 pacienți cu boli pulmonare întrebuințează 10 medicamente antiasmatice;
 7 medicamente antiulceroase sunt folosite de 3 pacienți cu boli gastro-
intestinale și 4 cu boli reumatice majore;
 11 subiecți cu alte tipuri de boli folosesc 13 tipuri de medicație specifică bolii
respective;
 restul de 7 nu prezintă patologie asociată, motiv pentru care nu utilizează
vreun medicament, în afară de medicația antiosteoporotică.

29
Medicație antihipertensivă 12
47
18

4
Medicație antiinflamatoare 4
6
6

10
Medicație antiasmatică 5
10 Grup 1 Medicație
5
Grup 1 Subiecți
6 Grup 2 Medicație
Medicație antiulceroasă 5
7 Grup 2 Subiecți
3

10
Altele 10
13
11

0
Fără medicație 14
0
7

0 10 20 30 40 50

Fig. 18 – Medicația complementară raportată la subiecți

Suplimentele de calciu sunt utilizate atât de către bolnavii cu osteoporoză, cât și de cei
cărora nu li s-a stabilit acest diagnostic, în următorul fel:
 46% întrebuințează constant suplimente de calciu, majoritatea fiind cei cu
osteoporoză;
 54% dintre respondenți nu folosesc constant suplimente, dintre aceștia doar un
număr de 7 au osteoporoză, iar 47 sunt fără diagnostic stabilit.

47
50 43
45
40
35
30 Da
25 Nu
20
15 7
10 3
5
0
Grup 1 Grup 2

Fig. 19 – Consumul constant al suplimentelor de calciu

Consumul suplimentelor de calciu este distribuit în următorul mod la cei 46


utilizatori:
 6 pacienți folosesc zilnic suplimente de calciu, toți fiind cu osteoporoză,
reprezentând 13,04%;
 47,83% dintre subiecți consumă la o lună suplimente de calciu, majoritatea
fiind cu osteoporoză;
 într-un procent de 36,96% sunt cei care utilizează la 3 luni suplimentele de
calciu, majoritar fiind și în acest caz cei diagnosticați cu osteoporoză;
 restul de 2,17% întrebuințează suplimentele la 6 luni, fiind un singur
respondent care nu prezintă osteoporoză;
 nu există nici o persoană care să consume anual suplimente de calciu.
25
21
20
16
15
Grup 1
10 Grup 2
6
5
1 1 1 0
0 0 0
0
Zilnic 1 lună 3 luni 6 luni Anual

Fig. 20 – Frecvența consumului suplimentelor de calciu

Suplimentele de calciu utilizate de către subiecții chestionați în cadrul studiului sunt


repartizate astfel:
 toți cei cu diagnostic stabilit folosesc unul dintre suplimente;
 doar 19 dintre cei fără diagnostic utilizează ocazional suplimente de calciu;
 procentul de 4,35% este reprezentativ atât pentru ArtroCalcium, cât și pentru
Coral D, toți utilizatorii fiind bolnavi de osteoporoză;
 36,23% din pacienți folosesc Calcidin, dintre care 19 sunt bolnavi, iar 6 nu au
osteoporoză;
 Osteocare este consumat de către 17,39% de respondenți, numărul celor
bolnavi de osteoporoză fiind triplu;
 într-un procent de 33,33% sunt utilizatorii de CalciviD, dintre aceștia 16 sunt
cu osteoporoză, iar 7 nu prezintă boala;
 restul de 4,35% sunt cei care folosesc alte suplimente, specificând Calciu cu
D3 și sunt reprezentați în totalitate de către cei fără osteoporoză.
20 19
18
16
16
14
12
10 9
8 7 Grup 1
6
6
4 3 3 3 3 Grup 2
2
0 0 0
0

Fig. 21 – Suplimente de calciu utilizate