Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectul va cuprinde
Tema de proiectare
1. Memoriu justificativ
2. Breviar de calcul:
-a). Calculul bateriei de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere
(se va merge pana aproape de 0.92, insa fara a se depasi aceasta valoare).
-b). Alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de putere din postul de
transformare.
-c). Stabilirea regimului optim de funcţionarea a transformatoarelor.
-d). Dimensionarea liniei de alimentare a postului de transformare în regim
nominal de funcţionare.
-e). Calculul curenţilor de scurtcircuit.
-f). Verificarea la stabilitatea termică şi dinamică a liniei de alimentare a postului
de transformare
-g). Alegerea aparatelor de comutaţie de medie tensiune
-h). Alegerea aparatelor de măsurare pe medie tensiune.
1
Memoriu justificativ
2
b) Transformatoarele de putere m1 şi m2 de tip TTU-NL (transformator trifazat
în ulei, cu circulaţie naturală a uleiului şi răcire naturală cu aer) având de obicei
conexiunea Dyn – 5, care permite un dezechilibru al sarcinii de aproximativ 30%,
cu tensiunea secundară de 0,4kV, cu posibilităţi de reglaj al tensiunii în lipsa
sarcinii, pe partea de medie tensiune, de ± 5%. Transformatorul reprezintă
echipamentul principal al unui post de transformare fiind şi cel mai scump
Schema electrică de conexiuni a unui post de transformare cu două
transformatoare.
10kV, 50Hz 1 2 3 4 5 6
2
60x5mmAl
STIS -10-200 STIP-10-200 STI -10-200 STI -10-200 STI -10-200 STI-10-200
a1 a2 a3 a4 a5 a6
e1 SFI-10-40 e2 SFI-10-40 e3 SFIT-10
m1 5/5 m TTU-NL
Rezerv
2
630kVA
10/0,4kV
ă
a7 a8 STI -1-1000
OROMAX
a9 a10 0,5-1000
V f3 f4 V
Wh varh CIT -0,5 Wh varh
A 1000/5A A
a 11
IP III
a 12 IP III -200A
200A a 13 a14 a 15 a 16
OROMAX
e4 e5 e6 0,5-1000 e7 a 17 USOL-250A
MPR
160/125
k1 k2
c) Separatoarele a3, ,a4 , a5 , şi a6, de tip STI (separator trifazat de interior), permit
o separare vizibilă a circuitelor faţă de barele colectoare, având rolul de a proteja
personalul de exploatare. Pentru a nu se permite deschiderea separatoarelor în
sarcină, acestea pot fi prevăzute cu dispozitive de blocare mecanică sau
electrică, care permit deschiderea acestora numai când întreruptorul circuitului
respectiv este deschis.
d) Separatorul a2, de tip STIP, este prevăzut şi cu cuţite de punere la pământ ce
se închid când este necesar a efectua lucrări de întreţinere şi reparaţii pe linia
respectivă.
e) Separatorul de sarcină a1, de tip STIS, are în plus şi rolul de întreruptor pentru
curenţii nominali ai circuitului. Este echipat suplimentar cu cuţite de rupere şi o
cameră de stingere a arcului electric din material gazogen, având o putere de
rupere maximă de 7MVA.
f) Siguranţele fuzibile de medie tensiune e1 şi e2, de tip SFI (siguranţe fuzibile de
interior), cu mare putere de rupere, destinate protecţiei împotriva curenţilor de
scurtcircuit, pot înlocui întreruptorul în reţelele cu puteri de scurtcircuit de până la
1000MVA.
3
g) Siguranţele fuzibile de medie tensiune e3, de tip SFIT, servesc pentru
protejarea transformatorului de tensiune.
h) Transformatorul de tensiune f5, de tip TIRB (transformator de tensiune
bifazat, pentru montaj interior, cu izolaţie din răşini de turnare), serveşte la
măsurarea tensiunii şi pentru instalaţia de protecţie prin relee (alimentarea
bobinelor de tensiune).
i) Transformatoarele de curent f1 şi f2 de medie tensiune, de tip CIRS
(transformator de curent tip suport, cu izolaţie din răşini turnate pentru montaj
interior), utilizate pentru măsurarea curentului, puterii şi a energiei electrice şi
pentru instalaţia de protecţie prin relee (alimentarea bobinelor de curent).
j) Barele colectoare din aluminiu, cu secţiune dreptunghiulară, montate pe
izolatoare din porţelan tip suport.
k) Tabloul general care conţine toate aparatele de comutaţie şi protecţie de
joasă tensiune aferente circuitelor de sosire şi plecare din tablou.
Circuitele de sosire în tabloul general de la transformatoarele de putere sunt
echipate cu:
10 Întreruptoarele automate a9 şi a10 de tip OROMAX. Protecţia la suprasarcină
şi scurtcircuit se realizează cu acelaşi declanşator fabricat în două variante:
* declanşatorul tip H cu acţiune temporizată la suprasarcină şi in-stantanee la
scurtcircuit;
* declanşatorul tip Ksi cu caracteristica de protecţie în trei trepte, primele două
fiind cu temporizare, iar a treia instantanee.
Separatoarele a7 şi a8 cu acţionare manuală de tip STI.
Transformatoarele de curent f3 şi f4, de tip CIT (transformator de curent tip
trecere, cu izolaţie din bachelită, pentru montaj interior), uti-lizate pentru
măsurare şi pentru protecţie.
Cupla longitudinală a11 este constituită dintr-un întreruptor auto-mat OROMAX
ce poate fi prevăzut şi cu instalaţie AAR.
Circuitele de plecare din tabloul general utilizează pentru acţionare
întreruptoare cu pârghie sau manetă, întreruptoare pachet, contactoare
electromagnetice sau întreruptoare automate de tip USOL sau OROMAX. Pentru
protecţia împotriva curenţilor de scurtcircuit se folosesc siguranţele fuzibile cu
filet, siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere MPR şi declanşatoarele
electromagnetice ale întreruptoarelor automate, iar pentru protecţia împotriva
curenţilor de suprasarcină, releele şi declanşatoarele termice.
Protecţia transformatoarelor de putere se face la supracurenţi de natură
externă (suprasarcini sau scurtcircuit) şi la defecte interne cu ajutorul releelor de
gaze Buchholz.
Protecţia împotriva curenţilor de scurtcircuit, pe partea de medie tensiune, se
realizează cu ajutorul siguranţelor fuzibile de medie tensiune, iar pe partea de
joasă tensiune cu ajutorul declanşatoarelor electromagnetice ale întreruptoarelor
automate. Protecţia împotriva suprasarcinilor de durată se face cu ajutorul
declanşatoarelor termice ale întreruptoarelor automate.
În cazul receptoarelor la care nu pot apărea suprasarcini, cum sunt cele de
iluminat, în locul întreruptoarelor automate se pot utiliza siguranţe fuzibile cu
mare putere de rupere, ele comportându-se satisfăcător la even-tualele
scurtcircuite pe barele de joasă tensiune. Protecţia trebuie astfel re-glată, încât
4
să se asigure selectivitatea între întrerupătorul automat sau siguranţele fuzibile
de joasă tensiune şi siguranţele fuzibile de medie tensiune.
Pentru îmbunătăţirea factorului de putere, la barele de joasă tensiune ale
tabloului de distribuţie se leagă baterii de condensatoare (k1 şi k2) cu conexiunea
în triunghi, prevăzute cu aparate de conectare şi protecţie.
Breviar de calcul
Pc
cosφ n a t =
Pc2 + Qc2
1300
cosφnat= = 0.83
1300 2 + 1000 2
Cu baterie de condensatoare:
5
Pentru îmbunătăţirea factorului de putere vom folosi o baterie de condensatoare,
care va produce putere reactivă necesară funcţionării anumitor receptoare.
unde:
cosφîmb - factor de putere îmbunătăţit;
Qp - puterea reactivă produsă local;
Qt - puterea reactivă transportată.
Puterea reactivă transportată va fi egală cu :
Qt = Pc ⋅ Pc ⋅ tgϕ imb ;
cosφneutral = arcos(o,92)=23
cosφnatural = arcos(o,81)=35
ϕ imb = ϕ neutral
Qp
n=
Q0 ;
6
Q0 – puterea reactiva unitară a condensatoarelor.
Se aleg condensatoare cu puterea reactivă = 20 kVAr
311
n0 = = 15,5
20
'
S c = P 2 c + (Qc − Qb ) 2 = 1191,442kVA
Pc
cos ϕ imb = = 1.212
Pc2 + (Qc − Qb ) 2
7
Alegerea unui singur transformator de putere este exclusa deoarece la aparitia
unui defect la transformatorul de putere toate receptoarele raman fara alimentare
un timp nedefinit, timp necesar inlocuirii transformatorului.
Se alege deci varianta constructiva cu doua transformtoare de putere .
Randamentul transformatorului la functionarea in regim de lunga durata nu se
obtine pentru o incarcare de 100%, ci pentru o incarcare de aproximativ 65% ÷
75% din puterea nominala.
Deoarece puterea instalata a consumatorului este de 1050 kVA se v-a alege o
putere a transformatorului > 1312kVA , alegem doua transformatoare , unul de
1000kVA si unul de 630kVA, si utilizate in functiune, cu AAR-ul (anclansarea
automata a rezervei) in functiune pe intrerupatorul cuplei longitudinale de 0,4kV.
SC ` 1300
α= = = 0.79
S nT 630 + 1000
8
-să aibă aceleaşi tensiuni de scurtcircuit, cu abateri în limitele ± 10%;
-să aibă aceeaşi grupă de conexiune sau aceleaşi grupe de conexiuni admise să
funcţioneze în paralel;
-să aibă raportul între puterea celui mai mare şi a celui mai mic transformator de
maximum 2 (3).
Funcţionarea în paralel a transformatoarelor este economică dacă pierderile
totale de putere activă sunt mai mici decât în cazul funcţionării separate.
unde:
RT şi XT – rezistenţa şi reactanţa transformatorului constituind elemente
longitudinale ale transformatorului;
GT şi BT – conductanţa şi susceptanţa transformatorului constituind elemente
transversale ale transformatorului;
U10 şi U20– tensiunea de fază din primar şi secundar.
În schema de mai sus s-a reprezentat o singură fază a transformatorului, iar în
continuare se va face referire la o singură fază.
Pentru a calcula pierderile transformatorului avem nevoie de caracteristicile lui
Notăm:
∗ U sc u 6
u sc = = sc % = = 0,06
U nT 100 100
9
unde:
Rezultă:
∆Psc
- pierderile de putere activă în transformator, la mersul în scurtcircuit.
∆Psc 8.2
p sc* = = 0,015
S nT 1000
i0 i %
i0* = = 0 = 2.4 = 0,024
I1N 100 100
∆P0 1,2
p0* = = = 0.0019
S NT 630
Determinarea pierderilor
- de putere activă:
p = p0 + p s ;
p0 – pierderi la mers în gol;
ps – pierderi datorate traversării transformatorului de către sarcină;
- de putere reactivă:
q = q0 + q s ;
10
qs – pierderi datorate traversării transformatorului de către sarcină;
p 0 = ∆P0 ;
p sc = ∆Psc ;
U 12n
p s = 3 ⋅ RT ⋅ I 12 = 3 ⋅ p sc* ⋅ ⋅ α 2 ⋅ I 12n = p sc* ⋅ S nT ⋅ α 2 ;
S nT
α - coeficient de încărcare a transformatorului: α1=I1/I1n;
p s = p sc* ⋅ S nT ⋅ α 2 ;
2
U S U2
q0 = 3 ⋅ BT ⋅ 1n = 3 ⋅ i0*2 − p0*2 ⋅ nT2 ⋅ 1n = i0*2 − p0*2 ⋅ S nT ;
3 U 1n 3
*2 *2
q sc = u sc − p sc ⋅ S nT
- pierderi totale: pt = p + q ⋅ k e ;
k e − echivalent energetic al puterii reactive dat în tema de proiect, în [W/var];
pt − pierderile totale în transformator şi reţea, în [kW].
-
ke – echivalentul energetic al puterii reactive
ke=0,248
Pentru un transformator pierderile se pot scrie sub forma următoare care este de
fapt expresia unei parabole
pt = p0 + q0 ⋅ k e + α 2 ⋅ ( p sc + k e ⋅ q sc ) ;
S2
pt = ( p0 + q0 ⋅ k e ) + ( p sc + k e ⋅ q sc ) ⋅ 2
;
S nT
S2
pt1 = (1.2 + 15.072 ⋅ 0,248) + ( 8.2 + 0,248 ⋅ 36.899 ) ⋅ 2
;
S nT
−5 2
pt1 = 4.937 + 4.7316 ⋅10 ⋅S ;
11
Pentru a calcula pierderile prin transformatorul 2 avem nevoie de caracteristicile
lui
U
Snt2 kVA Un1 kV Un2 kV Dpo kw DPsc Kw sc % Io %
1000 6 0.4 1.85 12 6 2
Notăm:
∗ U sc u 6
u sc = = sc % = = 0,06
U nT 100 100
unde:
∆Psc 12
p sc* = = = 0.012
S nT 1000
i0 i %
i0* = = 0 = 2 = 0,02
I1N 100 100
i0* - curentul de mers în gol raportat;
∆P0 1,85⋅103
p0* = = = 1,85 ⋅ 10 −3
SN 1⋅
10 6
unde:
12
Determinarea pierderilor
- de putere activă:
p = p0 + p s ;
p0 – pierderi la mers în gol;
ps – pierderi datorate traversării transformatorului de către sarcină;
- de putere reactivă:
q = q0 + q s ;
- pierderi totale: pt = p + q ⋅ k e ;
Pentru un transformator pierderile se pot scrie sub forma următoare care este de fapt
expresia unei parabole
13
pt = p 0 + q 0 ⋅ k e + α 2 ⋅ ( p sc + k e ⋅ q sc ) ;
S2
pt = ( p 0 + q 0 ⋅ k e ) + ( p sc + k e ⋅ q sc ) ⋅ 2
;
S nT
S2
pt 2 = (1,85 + 16 ⋅ 0,248) + (12 + 0,248 ⋅ 58,787 ) ⋅ 2
;
S nT
S2
pt 2 = 6.788 + 26,579 ⋅ 2
;
S nT
−5 2
pt1 = 4.937 + 4.7316 ⋅ 10 ⋅S ;
−5 2
pt 2 = 6.788 + 2.657 ⋅ 10 ⋅S ;
S1 S S + S2 S
= 2 = 1 =
S n1 S n 2 S n1 + S n 2 S n1 + S n 2
− 5 630 2 − 5 1000 2
pt 23 = 4.937 + 6.788 2 + [4.731 ⋅ 10 ( ) + 2.657 ⋅ 10 ( ) ] S2
1630 1630
−5 2
pt 23 = 11.725 + 2.046 ⋅ 10 ⋅S
S kVA 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100
PT1 kW 4.937 5.3 6.6 8.8 11.9 15.8 20.6 26.3 32.9 40.3 48.6 57.8
PT2 kW 6.788 7.0 7.8 9.1 11.0 13.4 16.3 19.8 23.7 28.3 33.3 38.9
PT23 kW 11.725 11.9 12.5 13.5 14.9 16.8 19.0 21.7 24.7 28.2 32.1 36.4
14
PT1 kW 67.8 78.8 90.6 103.3 116.8
PT12 kW 45.0 51.7 58.8 66.5 74.8
PT23 kW 41.1 46.2 51.7 57.6 64.0
140
120
100
80 PT1
PT2
60 PT23
40
20
0
0 500 1000 1500 2000
S nT
1000
I c = I1 = =
= 96.339 A
3 ⋅ U n1 3 ⋅6
unde: Un1 – tensiunea de fază din primarul transformatorului.
15
Alegerea tipului conductei electrice:
Din [1, pag.108,tab.3.13.] s-a ales un cablu de trifazat de aluminiu cu
izolatie din PVC , avand sectiunea conductorului S = 3x95mm2
Determinarea secţiunii conductoarelor cablului:
Condiţia de încălzire:
'
I c ≤ I adm
I cadm = 225 A;
S = 95mm 2
Acest tip de cablu are armatura de otel de oţel, va fi protejat pe fundul şanţului
cu un strat de nisip de aproximativ 10cm.
Corecţia curentului admisibil:
'
I adm = k1 ⋅ k 2 ⋅ k 3 ⋅ I adm;
16
- k2=0.82; din [1, pag.307, tab.4.41]
K3-coeficient de corectie in functie de temperatura solului
- k3=0.93; din [1, pag.308, tab.4.42]
S-a ţinut cont de faptul că temperatura maximă a conductorului nu trebuie să
depăşească valoarea impusă de 70ºC şi temperatura mediului ambiant la nivelul
cablului este de aproximativ 20ºC.
Rezultă în final:
'
I adm = 0.93 * 0.82 *1.06 * 225 = 181,88 A;
Se pune condiţia:
'
I adm > I c ⇒ S = 95mm 2
1) Condiţia de încălzire:
'
I c ≤ I adm
'
I adm > I c ⇒ S = 95mm 2
Din condiţiile impuse mai sus rezultă că acest cablu este adecvat cerinţelor
noastre.
∆U % ≤ ∆U adm % = 5
R ⋅ P + X L ⋅Q
∆U = 100 ⋅ L ;
U n2
unde:
Un=6kV- tensiunea nominală din primarul transformatorului;
RL,XL – rezistenţa, respectiv reactanţa pe fază a liniei;
P,Q – puterea activă, respectiv reactivă transportată pe linie.
RL = R0 ⋅ L;
X L = X 0 ⋅ L;
unde:
R0,X0 – rezistenţa,respectiv reactanţa pe 1 km, în [Ω/km].
R0 = 0,383Ω / km
17
rezultă că rezistenţa este egală cu :
X 0 = 0,093Ω / km.
3
(1,57 * 920 + 0.3813 * 390) *10
∆U = 100 ⋅ = 4.424%
6 2 *10 3
∆U % ≤ ∆U adm % = 5
18
Dimensionarea căii de curent dintre secundarul transformatorului şi tabloul
general
Datorită faptului că lungimea barelor e foarte mică(5 – 6m), pierderile de tensiune sunt
neglijabile, deci nu vor mai fi luate în calcul.
19
Scurtcircuitul este legătura galvanică, accidentală sau voită printr-o impedanţă de
valoare relativ redusă, intre două sau mai multe puncte ale unui circuit care, in regim
normal, au tensiuni diferite. Curenţii de scurtcircuit apar in reţelele electrice in urma
contactului intre conductoarele fazelor diferite sau intre conductoare şi pămant, printr-o
impedanţă relativ mică, care in majoritatea cazurilor se consideră egală cu zero.
Valoarea curentului de scurtcircuit depinde de :
- puterea surselor care alimentează locul de scurtcircuit ;
- distanţa electrică dintre surse şi locul de scurtcircuit, adică impedanţa elementelor
circuitului electric cuprins intre surse şi locul de scurtcircuit ;
- tipul scurtcircuitului ;
- timpul scurs din momentul apariţiei scurtcircuitului ;
Se deosebesc următoarele tipuri de scurtcircuit :
- trifazat, in cazul contactului dintre cele trei faze ;
- bifazat, in cazul contactului intre două faze, fără punere la pămant ;
- bifazat, cu punere la pămant, in cazul contactului dintre două faze şi pămant ;
- monofazat, in cazul contactului unei faze, prin pămant, cu neutrul sursei.
Se vor calcula curenţii de scurtcircuit trifazaţi în punctul K1, în diferite situaţii:
Parametrii cunoscuţi:
-puterea de scurtcircuit pe barele de 6kV din PA Ssc=205MVA;
-lungimea liniei L=4,1km, conductorul liniei fiind din 3x95mm2 , rezistenţa liniei
r0=0.383 Ω/km, reactanţa liniei x0=0,093 Ω/km (conform tabelului din anexa 11,
din PE 134/95);
-factorul de tensiune c=9 pentru tensiuni nominale 6kV kV iar la 0,4 kV c=0.78 (conform
tabelului 2 din pagina 84, din PE 134/95). Factorul de tensiune este raportul dintre
tensiunea sursei echivalente şi tensiunea Un/√3. El are rolul unui factor de corecţie.
20
U2
N 2
XS = = 6 = 0,175Ω
S 205
sc
RS = 0,1 + 0,15 ⋅ X S = 0,1 + 0,15 ⋅ 0,175 = 0.126Ω
c ⋅ U 1N 0,9 ⋅ 6
I K1 = = = 1,752kA
3⋅Z 1,73 ⋅1,781
tot
I soc = χ ⋅ 2 ⋅ I K 1
χ - factorul de şoc=1,79; χ -coeficient de soc dpinzand de raportul dintre rezistenta R
si reactanta X total de scurtcircuit
21
Curentul de scurtcircuit în punctul K1, când sunt în funcţiune ambele linii
de 6 kV
Z L1 ⋅ Z L 2
Z tot = Z S +
Z L1 + Z L 2
Z L1 = Z L 2
ZL
Z tot = Z S + = 0,215 + 0,806
2
Z tot = 0,9112 + 0,359 2 = 0,979Ω
c ⋅ U 1N 0,9 ⋅ 6
I K1 = = = 3.188kA
3⋅Z 1,73 ⋅ 0,979
tot
I soc = χ ⋅ 2 ⋅ I K 1
22
Verificarea la stabilitatea termică şi dinamică a liniei de alimentare a
postului de transformare
Condiţia de stabilitate termică a unui element din circuit este îndeplinită dacă
secţiunea conductorului satisface condiţia:
t sc
S ≥ I scmedp ⋅
C
unde:
S – secţiunea conductorului cablului, [mm2];
Iscmedp - valoarea medie pătratică a curentului de scurtcircuit [A];
tsc – timp de scurtcircuit, [s];
C – coeficient de stabilitate termică ,
C=104-cupru
70-aluminiu
Verificarea LES:
Curentul de scurtcircuit mediu este :
I scmedp = I p1 = 1,752kA;
Rezultă:
t sc = 0,3 + 0,07 = 0,37 s
Deci secţiunea conductorului trebuie să îndeplinească următoarea condiţie :
0,37
S ≥ 1,752 ⋅10 3 ⋅ = 15,224mm 2
70
Dar secţiunea conductorului aleasă anterior este de S=95mm2, deci este aleasa bine.
23
I soc = I p 2 = 8,046kA;
t sc = t ap 2 + t d 2 ;
Se admite :
t ap 2 = 0,2s
.
t d 2 = 0,3s
rezultă timpul de scurtcircuit :
t sc = 0,5s
t sc 0,5
S ≥ I soc ⋅ = 8,046 ⋅10 3 ⋅
= 81,276mm 2
C 70
Barele sunt alcătuite din benzi de aluminiu cu secţiunea 160 x 15 mm fiecare, sectiunea
din calcule e mai mica decat cele alese , deci barele sunt dimensionate coerspunzator
Echipamentul electric al unui post d transformare , trebuie sa fie ales incat sa satisfaca
urmatoarele conditii:
-parametrii nominali ai echipamentului sa corenspunda parametrilor locului in care se
instaleaza .
-sa reziste supratensiunilor si curentilor de scurtcircuit ce pot aparea in regiunile de avarie
Curentii de scurtcircuit soicita elementului dpdv. mecanic si termic , solicitarea
electrodinamica este detrminata de curentul de scurtcircuit de soc , iar solicitarea termica
de valoarea curentului de scurtcircuit si durata lui.
Verificarea echipamentului electric la solicitari mecanice , si termice in cazul curntilor
de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele de incercare
Intreruptoare
Alegerea intreruptoarelor se face pe baza urmatoarelor conditii:
-tensiune nominala Unt>Unretea
-curentul nominal In>Ie
Ie-curentul cerut
Felul instalatiei
-de interior
-de exterior
Posibilitate ca intreruptorul sa execute RAR
-puterea de rupere a intreruptorului Sr>Sc
-rezistenta la solicitatarea termica I1t>Iscn
I1t -curentul limita termic pentru 1 secunda dat in kA
Iscn -curentul mediu echivalent al scurtcircuitului
Iscm = (m + n) ⋅ t [kA]
m-coeficient ce tine seama de aportul componentei aperiodice a curentului
n-coeficient ce tine seama de variatia de timp a valorii eficace
24
Avem urmatoarele date:
-Un1=6kV
-Isoc= 8,046kA
Coform tabelului 3.14 din(1, pag. 110 ) s-a ales un intreruptor de tip IUP-M 10-1000
Caracteristici :
-tensiunea nominala a intreruptorului [kA] 10(12)
-curentul nominal [A] 1000
-curentul limita termic [kA] 30
-curentul limita dinamic [kA] 76,5
-putere de rupere in MVA la anumite tensiuni de service [10kV] 350MVA
Timp total de inchidere [s] 0,16
Timp total de deschidere [s] 0,07
-masa uleiului [kg] 9
Alegerea separatoarelor
Alegerea separatoarelor se face in baza urmatoarelor conditi:
-tensiune nominala Us>Un ret.
-cuentul nominal In>Ic
Felul instalatiei poate fii:
-interior
-exterior
Separatorul ales se verifica la stabilitate termica si electrodinamica in acelasi mod ca
intreruptoarele
Separatoarele sunt destinate sa se monteze in cellule prefabricate si instalatii electrice
de medie tensiune
Separatorul de sarcină a1, de tip STIS, are în plus şi rolul de întreruptor pentru
curenţii nominali ai circuitului. Este echipat suplimentar cu cuţite de rupere şi o cameră
de stingere a arcului electric din material gazogen, având o putere de rupere maximă de
7MVA.
-curent nominal de serviciu incontinu 400A
-valoarea de varf a curentului admisibil nominal (inclusive CLP-ul) 80Ka
-curent admisibil de scurta durata nominal (inclusive CLP-ul) 31-5 kA
Toate aceste aparate de comutatie vor fii puse in celule de interior
Celule prefabricate de interior echipate cu întreruptoare cu comutaţie în vacuum
DOMENUIL DE UTILIZARE
STANDARD DE REFERINŢĂ
IEC-60298; IEC 60694.
25
CARACTERISTICI TEHNICE
Tensiune nominală 12-24 kV
Curent nominal 630-1250 A
Frecvenţă 50 Hz
Curent de rupere al întreruptorului 25 kA
Curent de stabilitate termică 25 kAef
Curent de stabilitate dinamică 63 kAmax
Grad de protecţie IP - 3X
CIRSo 12 kV
Tensiunea cea mai ridicată pentru echipament(kV) 12
Curent nominal secundar(A) 5 sau 1
Număr de înfăşurări secundare 2
Frecvenţă(Hz) 50
Clasa de precizie măsură * /protecţie 0,5/10P
Factor de securitate (pentru măsură***) (FS) <10
Factor limită de precizie (pentru protecţie) >10
26
CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE
CIRSo 12 kV
Tensiunea cea mai ridicată pentru echipament(kV) 12
Curent nominal secundar(A) 5 sau 1
Număr de înfăşurări secundare 2
Frecvenţă(Hz) 50
Clasa de precizie măsură * /protecţie 0,5/10P
Factor de securitate (pentru măsură***) (FS) <10
Factor limită de precizie (pentru protecţie) >10
Ca si aparate de măsură :
Se utilizează voltmetre, ampermetre, wattmetre şi contoare de energie activă şi reactivă.
Aşa cum am menţionat la alegerea transformatoarelor de curent şi tensiune,
ampermetrele voltmetrele şi wattmetrele sau alte aparate de măsură de precizie mai
scăzută, vor fi montate pe înfăşurarea de clasă de precizie mai scăzută(în general 1) . Pe
partea de medie tensiune, unde se face decontarea energiei electrice, contoarele de
energie activă şi reactivă se vor monta după metoda celor 2 wattmetre la înfăşurările cu
clasa de precizie de 0,5.
Pe partea de joasă tensiune avem de măsurat trei tensiuni de linie şi trei de fază, însă nu
se vor folosi 6 voltmetre, ci unul singur şi un comutator voltmetric CV.
27
Bibliografie:
28