Geometrie

Probleme

Problema 1. Considerăm punctele A(2, −1, 1), B(1, 3, −2) şi C(−4, 0, 3).
(i) Calculaţi distanţele AB, AC, BC, OA, OB şi OC.
⃗ CO,
(ii) Exprimaţi OA, ⃗ AC ⃗ ı̂n baza {⃗i, ⃗j, ⃗k}.
⃗ şi BC
⃗ · OA,
(iii) Calculaţi OA ⃗ OA ⃗ × OA ⃗ şi ||OA||.
⃗
⃗ · AC
(iv) Calculaţi AB ⃗ × AC.
⃗ şi AB ⃗
⃗ BC,
(v) Calculaţi produsul mixt (AB, ⃗ OA).
⃗
(vi) Scrieţi ecuaţia planului (ABC).
(vii) Determinaţi intersecţiile planului (ABC) cu axele de coordonate.
(viii) Determinaţi intersecţiile planului (ABC) cu planele de coordonate.
(ix) Arătaţi că punctul D(−1, − 21 , 2) aparţine planului (ABC) şi scrieţi ecuaţiile normalei la plan
care trece prin D.
⃗
(x) Scrieţi ecuaţia planului care trece prin C şi este perpendicular pe AB.
(xi) Scrieţi ecuaţia planului care trece prin C şi este paralel cu planul (OAB).
(xii) Scrieţi ecuaţia dreptei AB ı̂n formă vectorială precum şi ecuaţiile parametrice şi ecuaţiile
canonice ale lui AB.
(xiii) Scrieţi ecuaţiile dreptei OA.
(xiv) Scrieţi ecuaţia planului mediator al segmentului [AB].

Rezolvare. (i) Aplicăm formula distanţei şi obţinem OA2 = x2A + x2B + x2C = 22 + (−1)2 + 12 = 6
√ √
deci OA = 6. Similar, AB 2 = (xB − xA )2 + (yB − yA )2 + (zB − zA )2 = 26 deci AB = 26. Celelalte
se calculează analog.
⃗ = 2⃗i−⃗j + ⃗k, CO
(ii) Rezultă OA ⃗ = −OC ⃗ = −(−4⃗i+3⃗k) = 4⃗i−3⃗k, AC ⃗ = AO ⃗ + OC⃗ = OC ⃗ − OA⃗ =
−4⃗i + 3⃗k − 2⃗i + ⃗j − ⃗k = −6⃗i + ⃗j + 2⃗k, adică AC
⃗ = (xC − xA )⃗i + (yC − yA )⃗j + (zC − zA )⃗k. Similar,
⃗ = (xC − xB )⃗i + (yC − yB )⃗j + (zC − zB )⃗k = −5⃗i − 3⃗j + 5⃗k.
BC
√
⃗ este ||OA||
(iii) Norma lui OA ⃗ = 6 iar OA ⃗ · OA⃗ = ||OA||
⃗ 2 = 6. Produsul vectorial este vectorul
⃗ este coliniar cu el ı̂nsuşi.
nul ⃗0 deoarece vectorul OA
(iv) Deoarece AB ⃗ = −⃗i+4⃗j−3⃗k şi AC
⃗ = −6⃗i+⃗j+2⃗k, rezultă AB·
⃗ AC
⃗ = (−1)(−6)+4·1+(−3)·2 = 4.
 
 ⃗ ⃗ 
⃗k 
 i j
 
Produsul vectorial este dat de AB⃗ × AC ⃗ =  −1 4 −3  = 11⃗i + 20⃗j + 23⃗k.
 
 
 −6 1 2 
(v) Cum AB ⃗ = −⃗i + 4⃗j − 3⃗k, BC
⃗ = −5⃗i − 3⃗j + 5⃗k iar OA⃗ = 2⃗i − ⃗j + ⃗k, rezultă (AB,
⃗ BC,
⃗ OA)
⃗ =
 
 
 −1 4 −3 
 
 −5 −3 5  = 25.

 
 2 −1 1 
⃗ BC,
Altfel: (AB, ⃗ OA)
⃗ = AB ⃗ · (BC ⃗ = (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k) × (2⃗i + 15⃗j + 11⃗k) = 25.
⃗ × OA)

1
 Geometrie
Probleme

 
     
 x y z 1     
   −1 1 1   2 1 1 
 2 −1     
 1 1 
(vi) Ecuaţia planului (ABC) este   = 0, adică x  3 −2 1 −y  1 −2 1 +
  
 1 3 −2 1     
  0 3 1   −4 3 1 
 
 −4 0 3 1 
   
   
 2 −1 1   2 −1 1 
   
z  1 3 1  −  1 3 −2  = 0. Calculând obţinem ecuaţia (ABC) : 11x+20y +23z −25 = 0.
   
 −4 0 1   −4 0 3 
⃗ × AC
Altfel: AB ⃗ = 11⃗i + 20⃗j + 23⃗k este un vector normal la planul (ABC). Deoarece A(2, −1, 1) ∈
(ABC), ecuaţia planului este (ABC) : 11(x − 2) + 20(y + 1) + 23(z − 1) = 0, echivalentă cu 11x +
20y + 23z − 25 = 0.
25
(vii) Axa Ox are ecuaţiile y = 0 şi z = 0 deci intersecţia cu Ox este punctul ( 11 , 0, 0). Analog se
determină intersecţia cu Oy: (0, 45 , 0) şi cu Oz : (0, 0, 25
23 ). {
11x + 20y − 25 = 0
(viii) Planul xoy are ecuaţia z = 0 deci intersecţia sa cu (ABC) este dreapta .
z=0
Analog se determină celelalte două intersecţii.
⃗ = 11⃗i+20⃗j+23⃗k
(ix) Coordonatele lui D satisfac ecuaţia planului iar un vector normal este dat de N
deci ecuaţiile normalei ı̂n D la planul (ABC) sunt:
x+1 y + 12 z−2
= = .
11 20 23
⃗ = −⃗i + 4⃗j − 3⃗k este normal la plan iar r⃗0 = OC
(x) Vectorul AB ⃗ = −4⃗i + 3⃗k deci ecuaţia este

(⃗r − r⃗0 ) · (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k) = 0,

echivalentă cu ⃗r · (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k) = (−4⃗i + 3⃗k) · (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k), adică ⃗r · (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k) = −5.
Echivalent, putem scrie ecuaţia planului: −x + 4y − 3z + 5 = 0.  
 ⃗ ⃗j ⃗k 
 i
 
(xi) Ecuaţia vectorială este (⃗r − r⃗C )·(OA×
⃗ OB)⃗ = 0, adică ((x+4)⃗i+y⃗j +(z−3)⃗k)·  2 −1 1  =

 
 1 3 −2 
0, ecuaţie echivalentă cu ((x + 4)⃗i + y⃗j + (z − 3)⃗k) · (−⃗i + 5⃗j + 7⃗k) = 0 Rezultă −x − 4 + 5y + 7z − 21 = 0
deci ecuaţia ı̂n forma generală este
 x − 5y − 7z + 25 = 0.
 
 x+4 y z+3 
 
Altfel:  2 −1 1  = 0.

 
 1 3 −2 
Altă metodă: Ecuaţia parametrică este ⃗r = r⃗C + sOA ⃗ + tOB, ⃗ adică ⃗r = −4⃗i + 3⃗k + s(2⃗i − ⃗j +
⃗k) + t(⃗i + 3⃗j − 2⃗k); s, t ∈ R. Scriind ⃗r = x⃗i + y⃗j + z⃗k, obţinem ecuaţiile parametrice ale planului:


 x = −4 + 2s + t

y = −s + 3t ; s, t ∈ R.


 z = s − 2t

2
 Geometrie
Probleme

⃗ = ⃗0, adică ⃗r ×(−⃗i+4⃗j −3⃗k) = (2⃗i−⃗j +⃗k)×(−⃗i+4⃗j −3⃗k).

(xii) Ecuaţia vectorială este (⃗r − r⃗A )× AB
Rezultă ecuaţia vectorială AB: ⃗r × (−⃗i + 4⃗j − 3⃗k) = −⃗i + 5⃗j + 7⃗k. 

 x=2−t

Scriind ⃗r = x⃗i + y⃗j + z⃗k, obţinem ecuaţiile parametrice ale dreptei AB : y = −1 + 4t ; t ∈ R.


 z = 1 − 3t
Ecuaţiile canonice sunt
x−2 y+1 z−1
AB : = = .
−1 4 −3
(xiii) Ecuaţia vectorială este ⃗r × OA ⃗ = ⃗0. Mai departe procedăm ca la (xii).
(xiv) Planul mediator este planul perpendicular pe AB care trece prin mijlocul M al lui [AB].
⃗ = −⃗i + 4⃗j − 3⃗k este un vector normal la plan iar punctul M are coordonatele ( 3 , 1, − 1 ).
Vectorul AB 2 2
Rezultă ecuaţia planului: −(x − 3
2) + 4(y − 1) − 3(z + 1
2) = 0, adică x − 4y + 3z + 4 = 0.
{ {
x + 2y − z + 1 = 0 2x − y + z = 0
2. Se dau punctul A(1, 2, 1) şi dreptele d1 : , d2 : .
x−y+z−1=0 x−y+z =0

(i) Să se scrie ecuaţiile parametrice ale dreptelor d1 şi d2 .

(ii) Să se scrie ecuaţiile canonice ale lui d1 .

(iii) Să se determine poziţia relativă a dreptelor d1 şi d2 .

(iv) Să se scrie ecuaţiile vectoriale ale dreptelor d1 şi d2 .

(v) Să se determine distanţele de la punctul A la dreapta d1 , respectiv d2 .

(vi) Să se scrie ecuaţia planului care trece prin A şi este perpendicular pe d1 .

(vii) Să se scrie ecuaţia planului π care trece prin A şi este paralel cu d1 şi d2 .

(viii) Să se determine distanţa de la punctul B(2, 3, −1) la planul π.

(ix) Să se scrie ecuaţiile dreptei AB.

(x) Să se scrie ecuaţia planului mediator al segmentului [AB].

(xi) Să se determine distanţa dintre planul π şi planul π ′ : x − y + z + 5 = 0.

(xii) Să se scrie intersecţiile planelor π şi π ′ cu planele de coordonate.

(xiii) Să se scrie intersecţiile planelor π şi π ′ cu axele de coordonate.

(xiv) Să se verifice dacă punctul C(0, 3, −1) aparţine planului π, dreptei d1 sau dreptei d2 .

(xv) Să se scrie ecuaţia planului care trece prin B şi este perpendicular pe planul π.

3
 Geometrie
Probleme

(xvi) Să se scrie ecuaţia planului paralel cu π care trece prin B.

(xvii) Să se determine unghiul dintre planele π şi π ′ .

(xviii) Să se scrie ecuaţia sferei (S) cu centrul ı̂n A şi rază 2.

(xix) Să se determine intersecţiile sferei S cu d1 , respectiv d2 .

(xx) Să se determine intersecţiile sferei S cu planul π.

{
x + 2y − z + 1 = 0
Rezolvare. (i) Rezolvăm sistemul . Un minor principal al matricei sistemului
x−y+z−1=0
     
 1 2   z−1 2   1 z − 1 
  
este d =   = −3. Obţinem dx =   = z − 1 şi dy =   = −2z + 2,
 1 −1   −z + 1 −1   1 −z + 1 

 1 1

 x = − t
1−z 2z − 2  3 3
2 2
deci x =
3
şi y =
3
. Obţinem ecuaţiile parametrice ale lui d1 :
 y = − + t ; t ∈ R.

 3 3

z = t



 x=0
Analog, obţinem ecuaţiile dreptei d2 : y = t ; t ∈ R.


 z=t
(ii) Din ecuaţiile parametrice rezultă ecuaţiile canonice:

x − 31 y+ 2
3 z
d1 : 1 = = .
−3 2
3
1
1 2
(iii) Un vector director al lui d1 este a⃗1 = − ⃗i + ⃗j + ⃗k. Similar, a⃗2 = ⃗j + ⃗k este un vector
3 3
0 1
director al lui d2 . Cum 1 ̸= 2 , rezultă că a⃗1 şi a⃗2 sunt necoliniari deci d1 şi d2 sunt concurente
−3 3
sau necoplanare. Un punct oarecare al lui d2 are coordonatele (0, t, t). Înlocuind ı̂n ecuaţiile lui d1
0 − 31 t + 23 t t + 23
obţinem: = = adică 1 = = t, imposibil. Rezultă că d1 şi d2 nu au puncte comune
− 13 2
3
1 2
3
şi, cum nu sunt paralele, rezultă că
 sunt necoplanare.

 x + 2y − z + 1 = 0



 x−y+z−1=0
Altă metodă: Rezolvăm sistemul şi vedem că este incompatibil deci d1 ∩d2 = ∅.

 2x − y + z = 0



 x−y+z =0
Cum vectorii directori ai lui d1 şi d2 nu sunt coliniari, dreptele nu sunt paralele. Rezultă ca d1 şi d2
sunt necoplanare.

4
 Geometrie
Probleme



 x + 2y − z + 1 = 0

Altă metodă: Rezolvăm sistemul x − y + z − 1 = 0 şi găsim soluţia unică (x, y, z) = (−1, 2, 4)


 2x − y + z = 0
care nu satisface şi ecuaţia x − y + z = 0. Rezultă d1 ∩ d2 = ∅ şi raţionăm ca mai sus.
(iv) Folosim ecuaţia (⃗r − r⃗0 ) × ⃗a = ⃗0. Aşadar, obţinem:
1 2 1 2 1 2
d1 : ⃗r × (− ⃗i + ⃗j + ⃗k) = ( ⃗i − ⃗j) × (− ⃗i + ⃗j + ⃗k),
3 3 3 3 3 3

adică d1 : ⃗r × (− 13⃗i + 23⃗j + ⃗k) = − 32⃗i − 13⃗j.

Analog, d2 : ⃗r × (⃗j + ⃗k) = ⃗0.
||r⃗1 × a⃗1 − b⃗1 ||
(v) Distanţa de la A(r⃗1 ) la d1 : ⃗r × a⃗1 = b⃗1 este . Cum r⃗1 = ⃗i + 2⃗j + ⃗k iar
||a⃗√
1 ||
√
a⃗1 = − 31⃗i+ 32⃗j +⃗k rezultă r⃗1 × a⃗1 = 43⃗i− 43⃗j + 43 ⃗k. Norma lui a⃗1 este 19 + 49 + 1 = 314 iar b⃗1 = − 23⃗i− 13⃗j
√ √
||2⃗i − ⃗j + 4 ⃗k|| 61 854
deci rezultă r⃗1 × a⃗1 − b⃗1 = 2⃗i − ⃗j + 3 ⃗k. Obţinem distanţa d(A, d1 ) =
4 √ 3
= = .
14 14 14
√ 3
||r⃗1 × (⃗j + ⃗k) − ⃗0|| ||⃗i − ⃗j + ⃗k|| 6
Analog, d(A, d2 ) = = √ = .
||(⃗j + ⃗k)|| 2 2
(vi) Vectorul a⃗1 = − 13⃗i + 32⃗j + ⃗k este un vector normal la plan. Aşadar, ecuaţia planului este
(⃗r − r⃗1 ) · (− 1⃗i + 2⃗j + ⃗k) = 0, adică ⃗r · (− 1⃗i + 2⃗j + ⃗k) = (⃗i + 2⃗j + ⃗k) · (− 1⃗i + 2⃗j + ⃗k). Calculând, obţinem:
3 3 3 3 3 3
⃗r · (− 31⃗i + 23⃗j + ⃗k) = 2, echivalent cu: − 13 x + 2
3 + z = 2 sau x − 2y − 3z + 6 = 0.