AE Bune practici în procedurile de vămuire

BUNE PRACTICI

BUNE PRACTICI ÎN PROCEDURILE DE VĂMUIRE

Ioan Popa1, Mihaela Gabriela Belu 2, Dorel Mihai Paraschiv3
și Ana Maria Marinoiu4
1) 2) 3) 4)
Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:

Popa, I., Belu, M.G., Paraschiv, D.M. and Marinoiu, A.M., 2015. Best Practices in Customs
Procedures. Amfiteatru Economic, 17(40), pp. 1095-1107

Rezumat
Lucrarea prezintă principalele aspecte legate de procesul de modernizare a
legislației vamale comunitare și identifică o serie de beneficii ce decurg din implementarea
măsurilor noului cod vamal comunitar modernizat. În acest context, firmele cu activitate de
comerț exterior trebuie să-și adapteze strategiile logistice la noul sistem vamal, o condiție
necesară în vederea obținerii de avantaje competitive. Într-un mediu global tot mai
competitiv, bunele practici în domeniul activității vamale au o influență pozitivă atât
asupra schimburilor comerciale internaționale, cât și asupra siguranței și protecției
consumatorilor. Rezultatele implementării bunelor practici se regăsesc și în clasamentele
realizate de diferite instituții și organizații internaționale privind competitivitatea în
domeniul serviciilor logistice și ușurința privind derularea tranzacțiilor de comerț exterior.
Acestea vizează, în principal, reducerea timpului necesar realizării procedurii de vămuire și
reducerea costurilor aferente activității logistice prin micşorarea numărului de controale
fizice şi documentare, conferirea unui tratament prioritar al transporturilor în cazul în care
sunt selectate pentru control, posibilitatea de a alege amplasamentul pentru efectuarea
controalelor vamale și complectarea unui număr mai redus de informații în declarațiile
sumare.

Cuvinte-cheie: bune practici, regimuri vamale, proceduri de vămuire, comerț internațional,

indice de performanță logistică

Clasificare JEL: F23, K33, K39


Autor de contact, Belu Mihaela Gabriela - belumihaela@gmail.com

736 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE

Introducere

Activitățile privind vămuirea mărfurilor intră în sfera activităților logistice derulate

în cazul unei operațiuni de export-import (Johnson și Bade, 2010). Responsabilitatea
operaţiunilor de logistică revine exportatorului sau importatorului, în funcţie de condiția de
livrare Incoterms stipulată în contractul de vânzare internațională, în timp ce opțiunile
privind transportul (modul de efectuare, tehnica de realizare etc.), dar şi consecinţele
soluţiei de transport adoptate asupra partenerilor contractuali (costuri, riscuri,
responsabilităţi) se regăsesc în soluţia logistică.
Lanţul valoric reprezintă o succesiune de activităţi, pe care o firmă dintr-un anumit
sector economic trebuie să le realizeze, pentru a putea livra un produs sau serviciu pe piaţă.
Sursele de risc (Lessard, 2013) asociate lanțului valoric global s-au diversificat în ultima
perioada și includ atât factori ce țin de piața internă - politică comercială, politică fiscală,
consumator (putere de cumpărare, diferențe culturale), cât și de factori naturali (cutremure,
fenomene meteorologice extreme), întârzieri provocate de om (conflicte armate, conflicte
de muncă), precum și de inovare (noua tehnologie, modelul de business). Fiecare sursă de
risc are un potențial impact asupra categoriilor de actori: companiile multinaționale
implicate în procesul globalizării, instituțiile și organizațiile internaționale/interne,
consumatorii. În acest context, autoritatății vamale îi revin noi funcții, cum ar fi
promovarea dezvoltării socio-economice a unei țări, crearea de condiții pentru creșterea
economică, controlul vamal și asigurarea securității și protecției cetățenilor (Truel, 2010).
Sistemul vamal din Uniunea Europeană se află în plin proces de modernizare a
legislației vamale, noile măsuri urmând să se aplice gradual. La finele perioadei de
implementare a codului vamal modernizat, operatorii economici vor beneficia de
simplificarea legislației vamale, de restructurarea regimurilor vamale suspensive și de o
nouă filosofie a controalelor vamale. În practica vamală din România, țară membră a
Uniunii Europene, au avut loc, în ultimii 8 ani, o serie de modificări în domeniul legislatiei
vamale, privind tratarea diferențiată, din punct de vedere vamal a operatiunilor comerciale
intracomunitare (intre state membre UE) și a celor extracomunitare (între state din UE și
state din afara spațiului UE) și înlocuirea declarațiilor vamale cu raportări statistice
(Intrastat), în cazul operațiunilor comerciale intracomunitare.

1.Revizuirea literaturii de specialitate

Complexitatea mediului global de afaceri a determinat o reformare a instituției

autorității vamale, aceasta a preluat noi funcții, cum ar fi protecția actorilor economici,
protecția consumatorilor și protecția mediului (Figura nr.1).
În prezent, legislația vamală aplicată mărfurilor ce fac obiectul schimburilor
comerciale extra-comunitare este dată de codul vamal comunitar și dispozițiile de
completare sau de punere în aplicare a acestuia, de tariful vamal comun (TARIC), de
dispozițiile privind instituirea unui sistem al Uniunii Europene de scutire de la plata taxelor
vamale și de acordurile internaționale care conțin dispoziții vamale, în măsura în care
acestea sunt aplicabile în Uniune (Albert, 2013).
Procesul de modernizarea a legislației vamale comunitare a fost determinat de
contextul economic actual, dar și de apariția de noi riscuri la nivelul lanțului logistic global.
Noua legislația vamală modernizată propune simplificarea procedurilor de vămuire și
unificarea modului de aplicare a reglementărilor la nivelul celor 28 de administrații vamale
din Uniunea Europeană. Accentul va fi pus pe informatizarea procedurilor de vămuire, iar

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 737

AE Bune practici în procedurile de vămuire

participanții la procesul de vămuire a mărfurilor vor avea posibilitatea declarării electronice

a mărfurilor tranzacționate și a comunicării on-line.

Figura nr.1: Funcțiile autorității vamale

Sursa: Mikurya, 2007

Prevederile noului cod vamal comunitar modernizat au intrat în vigoare la 30

octombrie 2013, iar aplicarea integrală a acestora se va realiza la finele anului 2019.
Principalele obiective ale noului cod vamal sunt facilitarea comerțului și garantarea unui
nivel înalt de siguranță.
Mărfurile ce fac obiectul schimburilor comerciale extra-comunitare, conform
noului cod vamal comunitar modernizat, pot fi plasate sub un regim de punere în liberă
circulație, regim vamal de export sau regim special. Primele două tipuri de regimuri vamale
corespund regimurilor vamale definitive sau comune, iar regimurile speciale presupun
obținerea unei autorizații de plasare a mărfurilor pentru următoarele situații: utilizarea
regimului de perfecționare activă sau pasivă, a regimului de admitere temporară sau a
regimului de destinație finală; folosirea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală
a mărfurilor, cu excepția cazului în care operatorul spațiului respectiv este chiar autoritatea
vamală.
Noul cod vamal comunitar va determina o restructurare a regimurilor vamale
suspensive. Mai exact, regimurile vamale economice de perfecționare activă cu
suspendarea platii taxelor vamale, de perfectionare activă cu rambursare și regimul vamal
de transformare sub control vamal se vor regăsi într-un singur regim vamal, respectiv
regimul vamal de perfecționare activă. În urma acestei modificări, la solicitarea autorizației
pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare activă, firma nu mai trebuie să
demonstreze intenția de reexport a produselor compensatoare rezultate din bunurile
importate. O altă modificare vizează transformarea zonelor libere din destinație vamală în
regim vamal, ele devenind similare regimului de antrepozitare vamală. Acest lucru
presupune faptul ca mărfurile de origine non-comunitară, care se vor introduce într-o zonă
liberă din UE, pentru a fi depozitate, vor face obiectul depunerii declarațiilor vamale, al
garantării datoriei vamale, aceste obligații neexistând în prezent.
Procedura vamală reprezintă ansamblul formalităţilor necesare pentru vămuirea
mărfurilor, aceasta putându-se face pentru export sau pentru import (Popa, 2008). În
vederea obținerii liberului de vamă, declarantul vamal poate opta pentru procedura comună
de vămuire sau pentru o procedură simplificată de vămuire. (Dechaume și Venturelli., 2014)
Toate statele membre aplică legislația UE cu privire la depunerea unei declarații

738 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE
simplificate și a declarației incomplete într-un mod similar, dar diferențe încă există în
cazul procedurilor de vămuire la domiciliu.
Din anul 2016, conform noului cod vamal comunitar, firmele cu activitate de
comerț exterior vor beneficia de noi proceduri de vămuire, cum ar fi procedura de auto-
impunere și procedura de vămuire centralizată. Procedura de auto-impunere va fi
disponibilă operatorilor economici începând cu 1 mai 2016; în baza acestei proceduri,
autoritățile vamale pot autoriza o companie ce deține statutul de operator economic
autorizat să efectueze anumite formalități vamale, cum ar fi determinarea datoriei vamale
sau realizarea anumitor controale vamale. Astfel, reprezentanții autorității vamale nu vor
mai interveni în procesul de vămuire, iar firma va urmări ca toate reglementările vamale
aplicabile bunurilor ce fac obiectul operațiunilor de import și export să fie respectate.
În scopul simplificării formalităților vamale, de la 1 iunie 2016, se detaliază și se
simplifică procedura de vămuire centralizată. Această procedură permite declararea
bunurilor în statul membru unde compania este stabilită (de exemplu, în România), chiar
dacă bunurile sunt prezentate fizic în alt stat membru/alte state membre. De asemenea,
procedura va funcționa în interiorul unui stat membru. De exemplu, declarația vamală
poate fi depusă la un birou vamal din Oradea, chiar dacă bunurile sunt prezentate fizic la
biroul vamal din Constanța. După obținerea liberului de vamă, mărfurile vor putea circula
liber din Constanta către orice punct din Uniunea Europeană.

2. Bune practici în vămuirea mărfurilor în Uniunea Europeană

Reglementările în domeniul vamal oferă operatorilor economici cu activitate de

comerț exterior o serie de avantaje ce vizează, în principal, reducerea timpului necesar
realizării procedurii de vămuire și reducerea costurilor aferente acestei activități logistice.
Activitatea de vămuire a mărfurilor, componentă a soluției logistice, condiționează
profitabilitatea unei operațiuni de export/import. Durata totală a operațiunilor logistice
(transit time) este determinată și de durata formalităților de vămuire, iar costul total al
operațiunilor logistice include și cheltuielile cu vămuirea mărfurilor.
Tariful integrat al Comunității Europene (TARIC) și baza de date privind
contingentele și plafoanele tarifare (QUOTA) oferă informații utile atât agenților
economici, cât și administrațiilor vamale din Uniunea Europeană, privind clasificarea
tarifară a mărfurilor ce fac obiectul schimburilor comerciale extra-comunitare și măsurile
de politică comercială tarifare și netarifare. În cazul în care o firmă cu activitate de comerț
exterior are dificultăți privind încadrarea tarifară a mărfurilor, aceasta poate transmite
autorității vamale o cerere de informații tarifare obligatorii. La nivelul Uniunii Europene,
există un sistem informatic de gestionare a informațiilor tarifare obligatorii prin care agenții
economici pot obține o încadrare tarifară corectă pentru mărfurile ce fac obiectul
operațiunilor de comerț exterior.
Un alt exemplu de bună practică îl constituie statutul de operator economic
autorizat, acesta oferă titularului (exportator/importator) o serie de avantaje (Gwardzińska,
2012), cum ar fi: facilitarea accesului la simplificările vamale, reducerea numărului de
controale fizice şi documentare, tratamentul prioritar al transporturilor în cazul în care sunt
selectate pentru control, posibilitatea de a alege amplasamentul pentru efectuarea
controalelor vamale și informații mai puține în declarațiile sumare.
Statutul de operator economic autorizat presupune următoarele tipuri de autorizări:
Certificatul AEOC (Authorized Economic Operator Customs) - operator economic autorizat
pentru simplificări vamale, permite titularului să beneficieze de anumite simplificări în

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 739

AE Bune practici în procedurile de vămuire

conformitate cu legislația vamală; Certificatul AEOS (Authorized Economic Operator

Safety and Security)- operator economic autorizat pentru securitate și siguranță, care oferă
titularului dreptul la facilități în materie de securitate și siguranță; Certificatul AEOF
(Authorized Economic Operator Full) cuprinde tipurile de autorizații de mai sus ce pot fi
deținute în același timp.
Începând cu 1 ianuarie 2008, operatorii economici din Uniunea Europeană au
putut solicita statutul de operator economic autorizat, beneficiind de avantajele oferite de
acest statut. În anul 2014, au fost înregistrați 12 047 operatori economici autorizați, iar
țările cu cele mai multe autorizați de acest tip au fost Germania, Olanda, Franța, Italia,
Spania (Figura nr. 2) Din iunie 2016, acest statut va deveni obligatoriu, orice companie
care va solicita o autorizație vamală, de exemplu o autorizație pentru aplicarea procedurii
simplificate de vămuire la domiciliu sau de autoimpunere, va trebui să dețină acest statut.

Figura nr.2: Numărul operatorilor economici agreați

Sursa: KPMG, 2014

În țara noastră, a fost acordată o primă facilitatea deținătorilor de certificate AEO,

începând cu data de 25 octombrie 2013, prin care aceștia pot plăti TVA la import prin
mecanismul de taxare inversă. Un alt avantaj oferit companiilor autorizate AEO vizează
scutirea obligației garantării TVA la import atunci când importul bunurilor este urmat de o
livrare intracomunitară scutită.
Un exemplu de bune practici îl reprezintă și procedurile simplificate de vămuire.
Din categoria procedurilor simplificate de vămuire fac parte procedura de declarare
simplificată, procedura de declarare incompletă şi procedura de vămuire la domiciliu. În
ultimii ani, un număr tot mai mare de agenți economici din Uniunea Europeană au recurs la
procedurile simplificate de vămuire, astfel că la import aceste proceduri au avut o pondere
de 77%, iar la export, ponderea procedurilor simplificate a fost de 70%.
În Uniunea Europeană, nu există diferențe în modul de aplicare a formalităților de
vămuire specifice vămuirii simplificate sau incomplete. Nu același lucru se întâmplă în

740 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE
cazul vămuirii la domiciliu, unde există o serie de diferențe ce țin de intervalul orar în care
operatorii economici pot realiza vămuirea mărfurilor utilizând această procedură
simplificată sau de obligația de a notifica în prealabil autoritățile vamale privind
intrarea/ieșirea mărfurilor.
În România, se recomandă modificarea modului de realizare a procedurii de
vămuire la domiciliu în scopul adaptării acesteia la cele mai bune practici existente la
nivelul Uniunii Europene. Modificările necesare fac referire la renunțarea notificării
prealabile și la posibilitatea aplicării acestei proceduri de vămuire 24 de ore pe zi și 7 zile
pe săptămână.
Amânarea plății taxelor vamale, o altă bună practică, oferă agenților economici
cu activitate de comerț exterior un avantaj major. Conform unui studiu realizat de firma
KPMG la nivelul unui grup de 14 state membre din Uniunea European (2014), legislația
vamală comunitară nu oferă informații suficient de clare privind procedura de amânare a
plății taxelor vamale, existând în practică diferențe în ceea ce privește aplicarea acestei
facilități. Există țări în care amânarea plății taxelor vamale este posibilă, dar și țări în care
acest avantaj nu este oferit importatorilor. În diagrama de mai jos, se prezintă rezultatele
măsurii de aplicare a procedurii de amânare a plății taxelor vamale în cele 14 țări ce au
făcut obiectului raportului de cercetare menționat mai sus (Figura nr.3).

Figura nr.3 : Eficiența aplicării procedurii de amânare a plății taxelor vamale

Sursa: KPMG, 2014

Vamă electronică (e-customs) oferă o serie de facilități atât mediului de afaceri,

cât și reprezentanților autorităților vamale. Implementarea acestei variante moderne de
vămuire a mărfurilor va duce la simplificarea formalităților de vămuire, la reducerea
costurilor administrative și de conformare cu cerințele în vigoare și la diminuarea timpului
necesar obținerii liberului de vamă. Conform calculelor Băncii Mondiale, fiecare zi de
întârziere în vamă determină pierderi de 1% în schimburile comerciale dintre țări.
Primii pași necesari implementării procedurilor de vămuire electronică au fost
realizați, iar în prezent există la nivelul fiecărei administrații din cele 28 de țări membre UE
elementele specifice mediului vamal informatizat, cum ar fi Sistemul de control al
importului (prima fază a Sistemului de Import Automat), Sistemul de control al exportului,
Noul Sistem Computerizat de Tranzit, numărul de înregistrare și identificare a operatorilor
economici (Economic Operator Identification and Registration, EORI) și statutul de
operator economic autorizat (AEO).
În practica vamală comunitară, declarațiile vamale sunt depuse, în cea mai mare
parte, electronic, astfel că declarațiile electronice la export au o pondere de 99,7% din totalul
declarațiilor vamale depuse, iar la import ponderea declarațiilor vamale este de 96,5 %.

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 741

AE Bune practici în procedurile de vămuire

În țara noastră, administrația vamală a pus la dispoziția agenților economici

Sistemul român de procesare a declarației vamale, un sistem informatic ce permite
procesarea automată a declarațiilor vamale de import și export, făcând România una din
cele mai avansate țări din UE în acest sens (procentul declarațiilor vamale pe suport hârtie,
completate și depuse la autoritățile vamale române în 2014 a fost neglijabil).
Noul cod vamal comunitar modernizat propune, în domeniul vămii electronice, noi
concepte cum ar fi fereastra unică, punctul unic de acces, autoimpunerea și vămuirea
centralizată. Toate aceste măsuri sunt menite să simplifice formalitățile necesare vămuirii
mărfurilor.
Controlul vamal, conform noului cod vamal comunitar modernizat, se va baza, în
cazul agenților economici ce dețin statutul de AEO, pe audituri preliminare și audituri
ulterioare și nu pe controlul fiecărui transport de marfă. În contextul informatizării
sistemului vamal comunitar, controlul se va realiza mult mai simplu, reducându-se costurile
suportate de firme și asigurându-se un management al riscurilor mult mai eficient. Astfel, se
va asigura un grad mai mare de securitate la nivelul uniunii vamale, iar majoritatea
verificărilor se realizează pe cale electronică.
O bună practică în vămuirea mărfurilor o reprezintă și asigurarea respectării
drepturilor de proprietate intelectuală se realizează printr-un management al riscurilor
aplicat la nivelul celor 28 de administrații vamale din UE. Astfel, se asigură sănătatea și
siguranța consumatorilor, sunt protejați producătorii din UE prin combaterea comerțului cu
produse contrafăcute, produse realizate, în mare parte, într-un mediu reglementat
insuficient. În anul 2012, a fost adoptat un nou Plan de acțiune vamală al Uniunii Europene
menit să combată nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru perioada
2013-2017. Cele două obiective de bază ale acestui plan sunt combaterea comerțului cu
produse care încalcă drepturile de proprietate intelectuală la nivelul lanțului global de
aprovizionare, aplicarea și monitorizarea noii legislații comunitare privind asigurarea
respectării drepturile de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale.
În ultimul raport al Comisiei Europene privind protejarea drepturilor de proprietate
intelectuală, se arată că reprezentanții autorităților vamale au reținut aproximativ 36
milioane de produse suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în anul
2013. Din figura nr. 4, de mai jos, se observă, în ultimii ani, o reducere a numărului de
produse suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Controlul vamal
bazat pe un management performant al riscurilor a descurajat comerțul cu astfel de produse.

Figura nr.4: Numărul produselor suspectate de încălcarea drepturilor

de proprietate intelectuală
Sursa: European Comission, 2014a

742 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE
În ceea ce privește originea produselor contrafăcute acestea au fost din China în
proporție de 66,12 %, Hong Kong 13,31 %, Grecia 5,83%, Turcia 3,68%. Majoritatea
produselor contrafăcute au fost identificate în timpul controlului vamal în cazul plasării
mărfurilor sub regimul vamal de import (Figura nr. 5 ).

Figura nr. 5 : Produsele contrafăcute depistate în timpul controlul vamal

Sursa: European Comission, 2014a

În Uniunea Europeană, reglementările privind securitatea/siguranța produselor

comercializate sunt foarte stricte, iar majoritatea produselor periculoase sunt depistate la
frontierele UE, în timpul efectuării procedurilor de vămuire.
La nivel comunitar, au fost implementate două sisteme de alertă rapidă pentru
depistarea produsele periculoase. Un prim sistem de alertă este destinat produselor non-
alimentare (RAPEX - Rapid Alert System for dangerous non-food products) și se bazează
pe schimbul rapid de informații privind produsele periculoase între Comisia Europeana si
Statele Membre ale Uniunii Europene. Conform ultimului raport, în anul 2014 au fost
emise 2500 de notificări, cele mai multe alerte fiind emise pentru jucării (28%),
îmbrăcăminte (23%), aparatură electrică și electronică (9%)(European Comission, 2014a).
Un al doilea sistem de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF - Rapid Alert
System for Food and Feed) are un rol important în ceea ce privește siguranța produselor
alimentare pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare (de la producător la consumatorul
final). Sistemul se aplică în țările din Uniunea Europeană, dar și în țări precum Norvegia,
Liechtenstein si Islanda. Sistemul de alertă permite o identificarea rapidă a riscurilor și
eliminarea acestora de pe piețele europene, prin emiterea de alerte în timp real către
autoritățile naționale din țările UE, sporind astfel încrederea consumatorilor în produsele
comercializate pe piețele Uniunii Europene. Conform raportului pentru anul 2013, sistemul
de alertă pentru alimente și furaje reprezintă un instrument important în trasabilitatea și
retragerea produselor în cazul în care acestea pun în pericol sănătatea/siguranța
consumatorilor. În ultimul an de raportare au fost înregistrate 3205 de notificări transmise
prin intermediul sistemului de alertă o reducere a notificărilor cu 9% față de anul 2012.
Cele mai multe notificări au fost făcute pentru produsele de origine China, India și Turcia
(Figura nr.6)

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 743

AE Bune practici în procedurile de vămuire

Figura nr. 6: Evoluția notificărilor pentru produsele alimentare

în funcție de țara de origine
Sursa : European Comission, 2014b

3. Influența activității de vămuire asupra indicilor de performanță logistică și

ușurinței de a face afaceri - cazul României

Activitatea de vămuire contribuie la la determinarea competitivității unei economii

din perspectiva serviciilor logistice și a ușurinței de a derula afaceri. În literatura de
specialitate, sunt calculate serii de date care ilustrează comparativ importanţa factorului
instituţional asupra performanţei economice. Exemple în acest sens sunt publicațiile
periodice ce calculează indicele de performanță logistică (Connecting to Compete ) și
indicele ușurinței de a face afaceri (Doing Business).
Performanţa se calculează în vederea asigurării unei predictibilităţi pe baza unui
profil bine stabilit ca model de reprezentare, care din punct de vedere managerial poate
avea o influenţă imediată, în cazul în care, sistemul de măsurare a rezultatelor anticipate
este în relaţie directă cu performanţele lanţului logistic.
Creşterea economică a unei companii depinde de eficienţa lanţului logistic şi, în
special, de conexiunea acestuia la pieţele vecine. Conform doctrinei economice, implicarea
managementului organizaţional prin îmbunătăţirea logisticii de-a lungul lanţului de
aprovizionare va asigura o creştere multidimensională prin: sporirea productivităţii datorită
reducerii costurilor logistice, optimizarea sectorului de distribuţie şi o mai bună
conectivitate la mediul extern de afaceri prin multiplicarea numărului de parteneri.
Indicele de performanță logistică se referă la întregul lanţ de aprovizionare, iar
evaluarea se bazează pe un sondaj asupra părerii a peste 1000 de profesionişti în domeniul
logisticii din întreaga lume (Arvis et al., 2007). Performanţa în logistică este calculată ca
fiind media ponderată a scorurilor unei ţări pe şase dimensiuni cheie privind activitățile
logistice din acea ţară: eficienţa procesului de control vamal (durată, predictibilitatea
formalităţilor), aşa cum este el efectuat de agenţiile de control vamal, inclusiv autoritatea

744 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE
vamală; infrastructura (porturi, căi ferate, tehnologia informaţiei); uşurinţa de a realiza
transporturi la tarife competitive; calitatea serviciilor logistice (operatori de transport,
brokeri vamali); abilitatea de a putea urmări comenzile; punctualitatea transporturilor
pentru fi livrate la destinaţie în timp util.
Din datele publicate de Banca Mondială prin intermediul celor patru rapoarte privind
competitivitatea în domeniul serviciilor logistice, rezultă că țara noastră se află pe poziții
codașe la capitolele infrastructură (locul 99 în anul 2010, locul 87 în anul 2012 și locul 64
în anul 2014) și activitate vamală (locul 85 în anul 2010, locul 61 în anul 2012 și locul 59 în
anul 2014). În aceste condiții, îmbunătățirea eficienței controlului vamal și a infrastructurii
reprezintă două direcții de acțiune importante menite a facilita comerțul exterior al
României. (Tabel nr. 1)

Tabel nr.1: România: indicele de performanță logistică

Indice de Abilitatea
Ușurința de Calitatea
performanță de a Punctualitatea
Activitate Infrastructura a realiza serviciilor
An logistică putea transporturilor
vamală transporturi logistice
-loc urmări
comenzile
2014 40 59 64 36 43 34 27
2012 54 61 87 53 64 53 29
2010 59 85 99 34 66 66 73
2007 51 56 50 35 52 56 66
Sursa: Arvis et al., 2014

Indicele ușurinței de a face afaceri se bazează pe cuantificarea următorilor

indicatori: demararea unei afaceri, obținerea unui credit bancar, plata taxelor, ușurința cu
care înregistrăm o proprietate, tranzacțiile transfrontaliere, soluționarea insolvenței,
protecția acționarilor minoritari , accesul la electricitate, obținerea unor avize de construcții,
măsuri de respectare a contractelor.
În ultimul raport Doing Business (2015), poziția României s-a îmbunătățit,
urcând pe locul 48 din 189. În perioada 2013-2014, au fost înregistrate progrese
semnificative la capitolele ușurinței cu care firmele pot plăti taxele sau pot realiza tranzacții
transfrontaliere.
Activitatea de vămuire a mărfurilor este luată în calculul indicatorului privind
ușurința realizării tranzacțiilor de comerț exterior. La acest indicator, România ocupă locul
65, situându-se în clasament după Polonia (locul 41), Bulgaria (locul 57), Republica Cehă
(locul 58), media regională (Europa și Asia Centrală) fiind 105. Indicatorul privind
ușurința realizării tranzacțiilor de comerț exterior se bazează pe cuantificarea activităților
logistice, precum procedura de vămuire/controlul vamal, obținerea documentelor de
export/import, transportul și manipularea mărfurilor pe teritoriul național, activitățile
specifice în port (tabelul nr. 2).

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 745

AE Bune practici în procedurile de vămuire

Tabel nr.2: Activități specifice operațiunilor de export-import

Activități logistice Export Import
Timp Cost ($) Timp (zile) Cost ($)
(zile)
Procedura de vămuire/controlul vamal 1 75 1 75
Pregătirea documentelor 7 410 8 420
Transport intern și manipulare 2 700 2 700
Activități de manipulare a mărfurilor în port 3 300 2 300
Total 13 1485 13 1495
Sursa: World Bank, 2015

Concluzii

Firmele cu activitate de comerț exterior trebuie să conștientizeze modificările

aduse de implementarea graduală a noilor prevederi legislative din domeniul vamal,
prevederi menite să încurajeze comerțul cu bunuri. Statutul de operator economic autorizat
va deveni, în următoarea perioadă, un standard pentru toate firmele cu activitate de comerț
internațional. Parteneriatele încheiate între UE și țări precum SUA, Japonia, Norvegia s-au
bazat pe recunoașterea reciprocă a programelor ce au vizat acordarea statutului de operator
economic autorizat. Astfel de parteneriate permit securizarea lanțului valoric la nivel
global, firmele implicate în acest proces având un profil de risc scăzut.
În țările cu un indice de performanță logistică redus, realizarea operațiunilor de
comerț exterior durează mai mult timp și implică costuri mai mari pentru exportatori/
importatori, din cauza sistemului de aprovizionare impredictibil și nesigur. Cauzele unui
astfel de sistem de aprovizionare pot include controale excesive, lipsa de încredere în
discreția inspectorilor, inexistența sau lipsa de calitate a infrastructurii de logistică
comercială.
Aplicarea conceptului de e-Customs, planificat să fie funcţional până la finele
anului 2020 va genera o serie de schimbări pozitive cu efecte directe asupra agenţilor
economici. Cu toate acesta, implementarea programelor de soft și achiziția suportului
hardware va necesita planificarea și realizarea unor investiții substanțiale din partea
acestora, precum şi proiectarea unor ample planuri financiar- operaţionale până în anul
2020.
Prezentul proces de modernizare a procedurilor de vămuire pe teritoriul Uniunii
Europene se află în etapa de implementare legislativă, fiind încă în lucru o serie de anexe
necesare etapei de implementare. Punerea în practică implică asigurarea disponibilităţii
procedurilor pe scară largă la nivelul tuturor statelor membre, precum şi aplicarea lor
eficientă şi uniformă. Ținând cont de termenele strânse şi de modificările substanţiale mai
sus amintite, este posibil ca procesul de adaptare atât a companiilor cât şi a organismelor
naţionale sa fie anevoios şi să conducă la o depăşire a termenelor iniţial stabilite.
O alta variabilă care trebuie luată în calcul este legată de mentenanţa sistemelor de
soft şi a platformelor de gestiune şi comunicare. Sistemele informatice trebuie să fie
flexibile și adaptabile pentru a include mai mult decât autoritățile vamale.
Aplicarea uniformă a noilor proceduri vamale în toate statele membre este
esențială deoarece, doar în acest fel, se poate asigura uniformizarea pieţei interne, cu
condiţia îndeplinirii a două aspecte esenţiale: informare şi comunicare; formare şi
orientare.

746 Amfiteatru Economic

Amfiteatru Economic vă recomandă AE
În concluzie, bunele practici în procedurile de vămuire și anume statutul de
operator economic autorizat, procedurile simplificate de vămuire, amânarea plății taxelor
vamale, un management al riscurilor bazat pe o nouă filosofie constituie premisele
dezvoltării schimburile comerciale extra-comunitare, protejării intereselor financiare ale
Uniunii Europene și consolidării siguranței și securității.

Bibliografie
Albert, J. L., 2013. Douane et droit douanier. Paris: Press Universitaire de France.
Arvis, J. F., Mustra, M. A., Panzer, J., Ojala, L. and Naula, T., 2007. Connecting to
Compete - Trade Logistics in the Global Economy: The Logistics Performance Index
and Its Indicators. Washington, DC: World Bank.
Arvis, J. F., Saslavsky, D., Ojala, L., Shepherd, B., Busch, C. and. Raj, A., 2014.
Connecting to Compete - Trade Logistics in the Global Economy: The Logistics
Performance Index and Its Indicators. Washington, DC: World Bank.
Christopher, M., 2011. Logistics and supply chain management: creating value-adding
networks. Edinburgh Gate: Pearson Education.
Cook, T., Alston, R. and Raia, K., 2012. Mastering Import & Export Management.
2nd ed. New York: AMACOM.
Dechaume, J. and Venturelli, W., 2014. Gestion des procédures douanières: La douan :
théorie et pratique. Chambery: Le Genie des Glaciers.
Doyle, T., 2012. Rethinking customs’ procurement practices to deliver improved business
outcomes. World Customs Journal, 6(2), pp.95-99.
El-Erian, M., 2008. When markets collide. New York: McGraw-Hill.
European Commission, 2014a. Report on EU customs enforcement of intellectual property
rights. Results at the EU border 2013. [pdf] Luxembourg: Publications Office of the
European Union. Available at:
<http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/
counterfeit_piracy/statistics/2014_ipr_statistics_en.pdf> [Accessed 28 December 2014]
European Commission, 2014b. The Rapid Alert System for Food and Feed, 2013 Annual
Report. [online] Available at:
<http://ec.europa.eu/food/safety/rasff/docs/rasff_annual_report_2013.pdf> [Accessed
10 December 2014].
Gopal, R., 2008. Export Import Procedures. Documentation and Logistics. New Delhi:
New Age International.
Gwardzińska, E., 2012. The standardisation of customs services in the European Union.
World Customs Journal, 6(1), pp.93-99.
Hesketh, D., 2010. Weaknesses in the supply chain: who packed the box?. World Customs
Journal, 4(2), pp.3-20.
Hill, C.W.L., 2011. International Business. Competing in the global marketplace. New-
York: McGraw-Hill/Irwin.
Hyeans, A., 2012. Douane au Coeur de la Strategie Internationale des Entreprises du
Controle au Partenariat. Paris: L'Harmattan.

Vol. 17 • Nr. 40 • August 2015 747

AE Bune practici în procedurile de vămuire

Johnson, T. and Bade, D., 2010. Export/import procedures and documentation. New-York:
AMACOM.
KPMG, 2014. Principalele aspecte vamale din România, analizate în context european.
[online] Available at: <https://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/Articles
Publications/news/Documents/vama_romana_web.pdf> [Accesed 5 June 2014].
Lessard, D.R., 2013. Uncertainty and risk in global supply chains. [online] Available at:
<http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2240274> [Accesed 15 June
2014].
McLinden, G., Fanta, E., Widdowson, D. and Doyle, T., 2011. Border Management
Modernization. Washington, DC: World Bank.
Mikuriya, K., 2007. Trade facilitation and the role of WCO, Report on the High Level
Meeting on Trade Facilitation in the Asia Pacific Region. Brussels: World Customs
Organization.
Mongeluzzo, B., 2011. Bordering on change. Journal of Commerce, 12(16), pp.16-17.
Parlamentul European, 2008. Regulamentul (CE) nr. 450/2008 de stabilire a Codului vamal
comunitar. [online] Available at: <http://www.enterprise-europe-
erbsn.ro/download/1094/> [Accesed 12 January 2015].
Popa, I., Belu, M. and Paraschiv, D., 2013. Global Logistics, competitiveness and The
New Incoterms. Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, Volum XXII,
pp. 159-166.
Popa, I., 2008. Tehnica operațiunilor de comerț exterior. București: Economică.
Rushton, A. and Walker, S, 2007. International Logistics and Supply Chain Outsourcing.
From Local to Global. London: Kogan Page Limited.
Truel, C., 2010. A Short Guide to Customs Risk, Short Guides to Business Risk Series.
Farnham: Gower Publishing Limited.
Waters, D., 2012. Global Logistics. New directions in supply chain management. 6th ed.
London: Kogan Page Limited.
World Bank, 2014. Doing Business 2015: Going Beyond Efficiency. [pdf] Washington,
DC: World Bank Group. Available at: <http://www.doingbusiness.org/~/media/
GIAWB/Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/English/DB15-Full-
Report.pdf> [Accessed 10 December 2014].

748 Amfiteatru Economic