ADVERBUL

1. DEFINIŢIE: = este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni, a unei stări sau
însuşiri şi care determină :
- un verb : aproape am terminat
- un adjectiv : Este destul de înaltă.
- o interjecţie : Hai acolo !
- alt adverb Vorbeşte cam încet.
- un substantiv : Scrisoarea de acasă
- un pronume : Cei de acolo
2.CLASIFICARE :
 După înţeles :- de mod :aşa, bine, repede, astfel, da, nu, ba, cumva, probabil, alene, agale etc.
-de timp : astăzi, cândva, mâine, niciodată, vreodată, când, oricând, poimâine etc.
-de loc : acolo, departe, jos, dincolo, sus, departe, aproape, unde, undeva, oriunde etc.
 După structură : -simple : bine, ieri, sus, jos, aşa, da, nu, ba ;
-compuse : niciodată, devreme, după-amiază, altădată, târâş-grăpiş, harcea-parcea;
 Dupa rolul lor în enunţ:
- interogative (utilizate în exprimarea întrebării în prop. interogative): unde, cum, când, cât;
- relative (utilizate în frază, leagă subordonata de regentă): unde, cum, când, cât;
- nehotarate (nu dau indicaţii precise despre circumstanţă): altundeva, cândva, oriunde,
oricând;
- negative (neagă circumstanţa): niciunde, nicicând, nicicum, nicăieri;
- predicative (au fct. de predicat) : sigur, fireşte, desigur, posibil, probabil, poate, negreşit ;
 Dupa provenienţă :
 Propriu-zise : sus, mai, nu, ca, da
 Provenite din alte părţi de vb prin schimbarea valorii gramaticale :
- din subst.(care exprimă timpul) : ziua, noaptea, iarna, dimineaţa ;
- din adj. : frumos, rapid, puternic, timid ;
- din vb la paricipiu: deschis, tremurat, poate ;
- din pron relativ-interogative: ce, cât ;
- din pronume negative : nicicând, nicicum, niciodată, niciunde ;
LOCUTIUNILE ADVERBIALE : sunt grupuri de cuvinte cu înţeles unitar, cu valoare de adverb : în veci, în
faţă, pe neaşteptate, de asemenea, cu de-a sila, din nou, pe din două, din ce în ce, aşa şi aşa, când şi când, zi
şi noapte, ici şi colo, de prisos, pas cu pas, de aceea, de bine, de rău ; fără doar şi poate ; etc.
GRADELE DE COMPARATIE :
Pozitiv : bine
Comparativ : de superioritate : mai bine
de egalitate : la fel de bine
de inferioritate : mai putin bine
Superlativ : relativ cel mai bine
absolut : foarte bine ;

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE A ADVERBULUI :

 Adjectiv : Mersul repede este sanatos.
 Substantiv : Binele va invinge in final.
 Locutiune prepozitionala: A plecat in susul raului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBULUI:

1. P.V.: Fireste/că a înţeles./ 5. c.c.t. : Azi am cumparat portocale.
2. n.p.: Este bine aşa. Sosesc mâine.
3. atr.adv.: Etajul de jos a fost inundat. Toamna se numără bobocii.
Mersul pe jos este sănătos. 6. c.c.m.: Merge repede spre şcoală.
4. c.c.l. : Va călători departe. Abia vine.
Merge departe. Vorbeşte frumos.

ORTOGRAFIA:
- adverbele formate su sufixul –iş (-îş): târâş, pieptiş, cruciş:
- adverbele: iarăşi, totuşi
- se scriu într-un cuvânt: bineînţeles, numaidecât, totuna, bunăoară, deseori, rareori, aşadar, uneori,
nemaipomenit, înadins, îndelung, întocmai, deodată, întruna, decât, deloc, încontinuu;
- se scriu cu cratimă: după-amiază, mâine-seară, mâine-dimineaţă, azi-noapte, dintr-odată, dintr-atins, într-
adins, într-adevăr;
- se admit: deseară/ diseară
- Nu am decât cinci lei. / Am doar cinci lei.